RYAN HOLIDAY

ŞlSTEPHEN HANSELMAN

SŢolC
ZI DE ZI
366 de citate despre înţelepciune,
perseverenţă şi arta de a trăi

Traduceľe din limba engleză

b
de Bogdan Ghiuľco

ACT şi Politon
2020
 CUPRINS

INTRODUCERE 9
Din Grecia şĺRoma până înzĺlele noastre 12
o carte filosofică pentru o existen1ă filosofică 14

PARTEA l - DlsclPLlNA REPREzENTĂill 17

lanuarie: Claritate 18
Februarie: Patimi $ĺ emoçii 55
Martie: Conştientiza re 89
Aprilie: Gândire imparţială 123

PARTEA A ll-A - DlsclPLlNA AcŢ!UNll 157

Mai: Acţiunea corectă 158
lunie: Rezolvarea problemelor 192
lulĺe: Datorie 2Ż8
August: Pragmatisrn 262

PARTEAA lll-A - DlsclPLlNAVolNŢEl 297

Septembrie:Tărie de caracter şi capacitate de adaptare 298
octombrie: Virtute şi bunătate 336
Noiembrĺe: Acceptare/Á mor fati 369
Decembrie: Cugetări despre moarte 402

Păstrează-ţi stoicism ul 437

Un model de practică caracteristĺcă stoicismului
târziu şi un glosar de termeni-cheie şifragrnente 439
Despre trad ucerile folosite 463
Sugestii de lecturi suplimentare 465
 D

Din partea lui Stephen pentru mult iubitą mea Julia,

care m-ą ajutat să descopăr bucurÍą.
 t

,,Dintre'toţi muritorii sunt liniştiţi doar cei caľe 'se 'con-

' sacľă filosofiei; doaľ'ei tľăiesc cu ađevărat.Eĺ nu se
mulçumesc să se îngrijeascäprea tarede.exĺstenţapro-
prie; la vâľsta lor îşiadaugă toate secolđąîllsuşłndrl-şi
toţi anii scurşĺînainteca ei să se fĺ näscut. Şi,ca să fim
drepţí, va tľebui să ľecunoaştem că vestiţii întemeietoľi
ai doctľinelor sacre s-au născut pentru noţ nouă ne.au
pregătit viaţa."
-SENECA-

* Despre scurtimea viţii, 14.x [n'tľ.}

 INTRODUCERE

lurnalele intime ale unui maľe împăľatal Romei, scľisorile

J personale ale unuia dintre cei mai pricepuţi dramatuľgi
latini şi; totodată, un foarte înţeleptagent al puterii, cuvântă-
rile unui fost sclav şi exilaţ devenit un influent dascăl. Contrar
tuturor aşteptăriloľ şi după trecerea a două milenii, aceste
documente extraordinare au ľeuşit să supľavieţuiască'
Ce ne spun ele? oare aceste pagini stľăvechi şi necunoscute
chiar pot conţĺne ceva relevant pentru existenţa modernă? Se
paľe că da. Ele conţin câteva dintre cele mai înţeleptecuvinte
din istoľia omenirii.
Îrppreunä,aceste documente constituie temelia a ceea ce
se numeşte stoicism, o filosofie antică care a fost cândva una
dintre cele mai răspândite discipline civice din occidenţ
pľacticată deopotrivă şi de bogaçi, şi de săľmani, şĺde cei pu-
teľnici, şi de cei nevoiaşi, înînceľcareade a se bucuľa de o
viaţă senină. Cu trecerea veacuľiloĘ însă,acest mod de gândi-
re, cândva esenţial pentru mulçi, a dispăľut încetdin atenţia
oamenilor,
Cu excepţia căutătoľĺlor avizi de cunoâşteľe, stoicismul
este fie necunoscuţ fie greşit înţeles.De fapţ cu gľeu ai putea
găsi un cuvânt mai nedreptăţit înlimba engleză decât teľme-
nul,,stoĺc'1 Pentľu omul de ľând, acest mod de viaţă intens,
oľientat spre acţiune, revoluţionaĘ a devenit o pľescurtaľe
pentru,,impasibilitate". Ţinând cont că simpla menţionare a
cuvântului,,filosofie'' îiplictiseşte sau îinelinişteşte pe mulçi,
,,filosofia stoică" s-ar zice că este ultimul lucľu de caľe vor să
audă, daľămite de care să aibă nevoie înviaţa dezi cuzi'
Ce soartă tristă pentľu o filosofie pe caľe chiar şi unul
dintre criticii ei ocazionali, Aľthur SchopenhaueĘ o descrie
10 INTRODUCERE

drept ,,punctul cel mai înaltîncare omul poate ajunge prin

simpla folosire a raţiunii''.
Scopul nostru cu această caľte este de a-i reda stoicismu_
lui locul cuvenit ca instrument încăutarea stăpânirii de sine,
a perseverenţei şi înţelepciunii:ceva de caťe oamenii se pot
folosi pentru a duce o viaţă minunată, şi nu un domeniu ezo-
teric de cercetare academică.
Cu siguľanţă, mulçi dintľe maľii gânditori ai istoriei nu
doar că au înţelesstoicismul înesenţa sa, dar au şi căutat să-l
practice: Geoľge Washington, Walt Whitman, Frederi_ck cel
Mare, Eugěne Delacroiţ Adam Smith, Immanuel Kant, Tho_
mas |efferson, Matthew Arnold, Ambrose Bieľce, Theodore
Roosevelţ William Alexandeľ Percy, Ralph Waldo Emerson.
Fiecare dintre ei i-a studiaţ i-a citat şi i-a admiľat pe stoici.
Stoicii antici nu erau nişte nepľicepuţi. Numele pe care le
vei întâlniînaceastă caľte - Maľc Aureliu, Epictet' Seneca -
apaţĺnunui împăľatroman, unui fost sclav 'care a izbutit să
devină un influent dascăl şi prieten al împăľatuluiHadrian,
ľespectiv unui celebru dľamafurg şi consilier politic. Alţi stoici
au fost Cato cel Tânăł un politician demn de toată admiľaţia;
Zenon, un negustor prosper (ca alçi stoici, de altfel); Cleanthes,
un fost boxeţ caľe a lucrat ca sacagiu pentru a-şi permite să
uľmeze o şcoală; Chrysippus, un maratonisţ ale cărui opeľe
s-au pieľdut până la noi, dar despľe caľe se spune că a scris
peste şapte sute de căţi; Poseidonios, care a fost ambasador;
Musonius Rufus, care a fost profesoľ; şi mulçi alçii.
Înprezent (mai ales după recenta publicaľe a căţii mele
The Obstacle Is the Way - Obstacolul este calea.), stoicismul
şi-a găsit un public nou şi variaţ printre caľe se numără echi-
pele de antrenoľi ale celor de la New England Patľiots şi

* Carte apăľută cu acest titlu la Editura Seneca, traducere de Dľagoş

Tudo4 Bucuľeşti, 2017. (n.tľ.)
INTRODUCERE 11

Seattle Seahawks, rappeľul LL Cool |, crainica MicheleTďoyą

přecum şi numeľoşi alçi sportivi pľofesionişti, diĺecto'ľi exe'
cutivi, manageľi de fonduri speculątive, aľtişti, persoane în
func$i de conducere şi figuri publice.
Ce au găsit înstoicism aceste peľsoane importante şi ał-
tora le-a scăpat din vedere?
Foarte multe. Înweme ce academicienii consideră adesea
stoicismul ca fiind o metodologie învechită de interes mĺnoĘ
oamenii d'e acţiune ai lumii au descoperit că le oferă foţa şi
rezistenţa de care au nevoie înviaţa lor plină de pľovocăľi
Când iurnalistul şi veteranul războiului civil Ambrose Bierce
i-a spus unui tânăr scriitoľ că studierea stoicilor îlva învă1a
,,cum să fie un oaspete demn la masa Zei|oţ", ori când pictoľul
Eugěne Delacroix fcelebru pentru tabloul,,Libeľtatea conđu-
când poporul'') a zis despľe stoicism că este ,,ľeĘa lui conso-
latoaľe", ei vorbeau din experienţă. La fel şi colonelul Thomas
Wentworth Higginson, un brav aboliçionist, care a conđus
primul ľegiment alcătuit doaľ din persoane de culoare întim-
pul ľăzboiului civil ameľican şi care a fäcut una dintľe cele
mai memorabile traduceri ale lui Epictet înlimba englezä
Moşierul şi scriitoľul William Alexander Percy, caľe a coordo-
nat acţĺunile de salvare din timpul Marii Inundaţii din t927,
avea un punct de referinţă unic, spunând despre stoicisnn că
,,atunci când totul este pierduţ acesta e de neclintit". La fel şi
autorul şi investitoľul Tim Ferriss, care s-a refeľit la stoicism
ca la,,sistemul de operaľe personal" ideal {alte persoane în
funcţii importante, precum |onathan Newhouse, diľectorul
Condé Nast Inteľnational, i-au dat dľeptate).
Însăcea mai potrivită aplicare a stoicismului paľe să fie
pe câmpul de luptă. În1965, căpitanul }ames Stockdale (deco-
rat ulteľior cu Medalia de onoareJ s-a paraşutat din avionul
lovit pe caľe îlpilota deasupľa Vietnamului şi a avut parte de
cinci ani de prizonieľat şi tortuľi. Ce nume credeţi că a avut
1Z INTRODUCERE

pe buze întot acest timp? Numele lui Epictet. Şidespre Frede-

ńck cel Mare se spune că pornea la luptă cu operele stoicilor
înľani1a de la şą iaľ comandantul de marină al NATO, gene-
ralul |ames Mattis, poreclit,,Câine tuľbat", lua cu el cartea
Către sÍne a lui Marc Aureliu înmisiunile din Golful Persic,
Afganistan şi Irak Repeţ oamenii aceştia nu erau pľofesori, ci
oameni de ac,ľiune, iar stoicismul li s-a părut filosofia practică
ideală pentru scopurile lor.

DlN GREclA ŞlRoMA pÂruĂÎĺvZILELE NoASTRE

Stoicismul este o şcoďä filosoficăîntemeiatăînAtenade Zenon
din Citium,la începutulsecolului al IIIłea î.Hr.Numele provi-
ne din cuvântul grecescsťoa, caľe înseamnăpridvo4 fiindcă la
începutacolo îşiFnea lecţiile. Această filosofie spune că viľ-
futea (îndeosebi,cele patru virfuF cardinale: stăpânirea de
sine, curaju| dreptatea şi înţelepciunea)înseamnăfericirą şi
cä cele mai multe probleme ale noastre sunt cauzate de felul
încaľe percepem lucrurile - şi nu de lucrurile însine. Stoicis_
mul ne învaçăcă nu putem controla şi nu ne putem încredeîn
nimic exterior sfeľei ,,alegeľii noastre raçionale'', după cum o
numea Epicteţ adică abilitatea de a ne folosi ra$unea pentru
a alege felul încaľe etichetăm evenimentele externe, cum ľe_
ac,tionăm la ele şi cum ne reoľientăm.
Laînceputuri, stoicismul se apropiaîntr-omăsură mai mare
de celelalte şcoli filosofice anticą ale căror nume s-ar putea
să-çi fie desful de familiaľe: epicurism, cinism, platonism, scep_
ticism. Adepţi săi dĺscutau despre diverse subiecte, printre
carefrzicá,logică, cosmologie şĺmulte altele. Una dintľe ana-
logiile preferate ale stoicilor pentľu a-şi descrie filosofia era
cea a unui câmp fertil. Logica eľa gardul împrejmuitor, frzica
era câmpul însiną iar recolta rezultată eľa morala _ sav cum
să trăiesti.
INTRODUCERE 13

Însăpe măsură ce a progresaţ stoicismul a ajuns să se

concentreze mai ales asupřa a două dintre subiecte: logica şi
etica. Ajungând din Grecia înRoma, stoicismul a devenit o
disciplină mult mai practicä, pentru a se potrivĺ mai bine
existenţei active şi pragmatice a sârguincioşilor cetăţeni romani.
Mai târziu, Marc Aureliu avea să observe: ,,Le mulçumesc zei-
lor cä atunci când m-am îndrăgostit de filosofie, nu am cázut
înmâinile unui sofist şi nu mi-am irosit timpul citind istorii
sau descâlcinđ silogisme ori cercetând aparisile dinvăzduh'-.
Înloc de asą el (la fel şi Epictet şi Senecal s-a concentrat
pe o serie de întľebăľi,nu foarte diferite de cele pe care ni le
punem astăzi: ,,Care este cel mai bun mod de a trăi?"; ,,Cum îmi
stăpânesc furia?"; ,,Care sunt obliga$ile mele faţă de semeni?";
,,MĹe frică de moarte; de ce?"; ,,Cum fac faţă sifuasilor dificile
cu care mă confrunt?"; ,,Cum gestionez puterea sau succesul?".
Acestea nu erau întrebăriabstracte' Înscrierile loľ - de
regulă epistole personale sau jurnďe - şi încuvântări, stoicii
s-au străduit să ofere răspunsuri concretą praďice. Încele
din urmă şi-au bazat opera pe o seľie de exercisi din řei dis-
cipline esenSale:

a Disciplina peľcepsei (cum vedem şi percepem lucru-

rile din lumea înconjurătoaľe)
a Disciplina ac'tiunii fdeciziile şi ac,tiunile pe care le în-
treprindem - şi cu ce finalitate)
a Disciplina voinţei (cum facem façă lucruriloľ pe care
nu le putem schimba, cum dobândim o judecată clară
şi convingătoare şi cum ajungem la o înţelegereađe'
văratä a locului nostru înlumeJ

* Către sÍne, Caľtea I.

[n.trJ
14 INTRODUCERE

Controlându-ne percep$ilą ne spun stoiciţ putem dobândi

claritate nrerttală. Direcţionându-ne coľect şi just acţiunile,
vom fi eficienţi. Folosindu-ne şi întărindu-ne voinţa, vom găsi
înţelepciuneaşi perspectiva necesare pentru a face façă
oricărei încercăľicare ne iese încale. Ei erau convinşi că, de-
venind maÍ buni înaceste discipline, vor putea cultiva capaci-
tatea de adaptare, scopul şi chiar bucuria vieţii.
Apăľutîntumultoasa lume antică, stoicismul viza natura
impľevizibilă a tľaiului cotidian şi ofeľea o serie de instrumen_
te practice destinate utilizării zilnice. Lumea noastră moder-
nă poate părea radical diferită de porticul pictat (Stoa Poikĺlô]
al Agoľei Ateniene şi de Forul şi Cuľtea romană' Dar stoicii se
străduiau rneľeu să-şi amĺntească (vezi L0 noÍembrie) că nu
se confruntau cu probleme diferite faţă de stľămoşii lor şi că
viitorul nu va schimba radical natura şi finalitatea existenţei
umane' o zi este ca toate celelalte zile, după cum le plăcea
stoiciloľ să spună. Şiacest lucľu este încăadevărat.
Ajungem astfel la momentul de faţă.

o CARTE FttosoFlcĂ PENTRU o vnŢĂ FlLosoFlcĂ

Unii dintre noi suntem stresaţi. Al1ii, supľasolicitaţi. Poate te
confrtlnçi cu noile responsabilităţi de părinte, sau cu haosul
uneĺ noi afaceri. Poate ai cunoscut deja succesul şi ai bătăi
de cap cu obligapile caľe vin odată cu puterea sau influenţa.
Poate te lupţi cu vŤeo dependenţă" eşti îndrăgostit până peste
cap, ffiu tľeci de la o relaçie defecľuoasă la alta. Poate te apropii
de vâľsta de auľ sau te bucuri de răsËçuľile tinereţii. Poate
eşti ocupat şi activ sau plictisit de moarte.
Înorice situa$e te-ai aflą indiferent prin ce treci, Înţelep_
cilrnea stoĺciloľĘ poate fi de folos. De fapţ înmulte cazuri,
aceşťa au înfľunťatdiľectîntľebările,înteľmeni extraordinar
de acfuďi. Pe asta ne Vom concentra atentia încartea de fată.
INTRODUCERE 15

Inspirându-ne direct din pľincipiile stoice, vom prezenta

o selec$e de traduceri originďe ale unor fragmente semnifi-
cative apaątinând celor trei mari figuľi ale stoicismului târziu
_ Senecą Epictet
şi Marc Aureliu - laolaltă cu câteva citate ale
predecesorilor lor [Zenon, Cleanthes, Chrysippus, Musonius
Rufus, HecatonJ. Fiecare citatesteînsosţde o poveste, un con-
text, o întrebarąun exercisu sau de explicaţia perspectivei
stoicului care l-a spus, ca să poţi dobândi o înţelegeľemai
profundă a răspunsurilor pe care le cauçi.
operele stoicilor au fost întotdeauna acfuale, indiferent
de oscilaçiile istorice ale popularită$i lor. Prin această carte
nu inten$onăm să le modernizăm, să le reactualizăm sau să le
reîmprospătăm (existä multe traduceri excelente), ci am cău-
taţ pe câtposibiţ să organizăm şi săpľezentăm vastaînţelep-
ciune colectivă a stoicilor într-ofoľmă digerabilĄ accesibilă
şi coerentă. Po$ oľicând - şi aľ tľebui - să citeşti operele sto-
icilor înîntregime (vezi SugestÍi de lectllri suplimentare de |a
sfâľşit). Până afunci însäpentru cititorul ocupat şi activ, am
încercatsă alcătuim un ghid zilnic, care sä fie la fel de practic
şi la subiect ca şi filosofii din care ne-am inspirat. Şi,după
tradiţia stoicä am adăugatînsemnăľi pentľu a stâľni şi facili-
ta marile întrebări.
organizată după cele tľei discipline (Peľcepçie, Aqtiune şi
Voinçă) şi împăţităapoi întemele semnificative ale acestorą
vei descoperi că fiecare lună se va concentra asupľa unei tľă-
sătuľi specifice şi fiecare zi va ofeľi o nouă metodă de a gândi
şi ac,tiona. Vor fi reprezentate toate domeniile de interes major
pentru stoici: viľtuteą moaľteą emoFilą conştiinţa de sine,
tăľia de caľacteţ iusta ac,tiune, rezolva'rea problemelo1accep_
tareą claritatea menală' pragmatismuţ gândirea nepărtinĹ
toare şi datoria.
Stoicii au fostini$atorii ritualului de dimineaçă şi de seară:
dimineaţa rezeľvată pregätiľii,iar seara ľeflec,tiei. Am scris
16 INTRODUCERE

această carte pentru a fi utilä înambele sifuaţii. o cugetare pe

Ą înfiecaľe zi a anului (şi o zi înplus penťru anii bisecţi!).
Dacă simţĺnevoią însoţeşte-ocu un jurnal încare să-çi notezi
gândurile şi reaţiile (vezi 21 şi 22 ianuarie şi 22 decembrie),
aşa film fficeau adesea stoicii.
Scopul acestei abordăľi pľactice a filosofiei este să te aju-
te să duci o vĺa1ă mai bună' Sperăm ca înaceastă lucrare să nu
existe niciun cuvânt caré sä nu poată sau să nu tľebuiască să
fietransformatîn fapte, ca să-l parafrazăm pe Seneca.
Înacest sens, îçioferim caľtea de façă.
 Pa rtea I

DISCIPLINA
PERcEPŢIEl
IANUARIE

CLARITATE
CLARITATE 19

1 ianuarie

coNTRoL şl ALEGERE

,,Pľincĺpalasaľcină înviaţă este următoaľea: să identi-

fic şi să separ lucrurile înaşa fel încâtsă-mi pot spune
claľ caľe sunt cele exterioare, înafara controlului meu,
şi caľe ţin de alegeľile aflate sub controlul meu. Unde
caut aşadaľ binele şi răul? Nu încele exterioare, ci înă-
untrul meu, înalegerile care îmiaparţin..."
- Epictet, Diatribe, 2.5.4-5

Í- e| mai important lucru înfilosofia stoică este să facem de-

L osebiľea înťľeceea ce putem schimba şi ceea ce nu putem;
întreceea ce putem influenţa şi cëea ce nu' Un zbor întârzie
din cauza vľemii - oricât am striga la repľezentantul compa'-
niei aeriene, nu vom face furtuna să se oprească. Năzuinţa,
oricât de maľe, nu ne poate face mai înalçisau mai scunzi şi
nu poate schimba ţara încare ne-am născut. oricât de mult
ne-am strădui, nu putem obliga pe cineva să ne placă, Înplus,
timpul iľosit alergând după aceste ţeluri de neclintit l-am fi
pufut folosi pentľu chestiunile pe caľe le putem schimba.
Comunităţile celor care încearcăsă scape de anumite
dependenţe practică ceva ce se numeşte Rugăciunea Senină-
tăţii: ,,Dumnezeu mi-a dat harul de a accepta cu seninătate
lucľurile pe care nu le pot schimbą curaiul de a schimba lu-
crurile pe care le pot schimba şi înţelepciuneade a le deosebi
pe unele de celelalte". Peľsoanele dependente nu pot schimba
abuzurile sufeľite încopilărie. Nu pot schimba alegerile pe caľe
le-au fficut sau durerea provocată. Dar pot schimba viitorul -
pľin puterea pe care o au înmomenful pľezent. După cum
spunea Epicteţ ei pot contľola alegeľile pe care le fac înclipa
de ľá1ă.
20 IANIJARIE

Acelaşi lucru este valabil astăzi şi pentru noi. Dacă ne

putem da seama care părţi ale zilei se află sub stăpânirea
noastľă şi care sunt peste puterile Roastľe, nu doar că vom
fi mai fericis, daľ vom avea un avantaj claľ înfaţá peľsoane-
lor caľe nu reuşesc sä înţeleagăcă duc o luptă imposibil de
câştigat.
CLARITATE 21

2 ianuarie

EDucAŢlA îrusľłu
ruĂ Ll gľRľłrr

,,Caľe este rodul acestor învăţături?Cea mai frumoasă

şi mai bună recoltă a celoľ cu adevărat educaçi: senină-
tatea, neînfţicaľeaşi libertatea. Nu aľ trebui să ne încľe-
dem îngloata care spune că doaľ cei liberi pot fi educaţi,
ci, mai degrabă" îniubitoľii de înţelepciune,caľe spun
că numai cei educaţi sunt liberi."
_ Epicteç Diatribe, 2.L.21-23a

h e ce ai ales această carte? De ce să alegi oľice carte? Nu ca

IJ să te dai mai deştepţ nu ca să ai ce face înavion, nici ca sä
auzi ceea ce wei să auzi - există o sumedenie de alegeľi mai
uşoaľe decât lectuľa.
Nu, ai ales această carte ca să înveçicum să tľăieşti. Pentru
că wei să fii mai libeĺ neînfricatşi să cunoşti o stare de pace.
Educaţia - să citeşti şi să cugeţi la înţelepciuneamarilor gân-
ditoľi - nu trebuie ňcută de dragul ei' Aľe un scop însine'
Adu-ţi aminte de acest imperativ înzilele încaľe începi
să fii cu gândul înaltă parte, când privitul la televizor sau o
gustaľe par o utilizare mai bună a timpului decât lectuľa sau
studierea filosofiei. Cunoaşterea - înspecial cunoaşterea de
sine - înseamnălibertate.
22 IANUARIE

3 ianuarie

FlI NEÎNDUPLECAT cU LUCRURlLE

CARE Nu coNTEAzĂ

jefuit de viaţă,Îárâca
,,Cât de mulçi au fost cei care te-au
tu să-ţi dai seama ce pierzi, cât de mult timp s-a dus în
sufeľinţă vană, bucurie pľostească, patimă lacomă şi în
vorbe linguşitoare, cât de puţin ţi-a rămas pentru tine
din propriul timp. Î1ĺvei da seama că mori înaintede
vreme!"
- Seneca, Despre scurtimea vieţii,3.3b

| | nul dintre cele mai grele lucruri înviaţă este să spui ,,ilu".
ţJ Invitaçiiloł solicităriloq, obligaţiilo4, activităţilor pe caľe
le face toatä lumea. Şimai greu este să spui ,,nu" anumitor
emoţii care consumă timp: furią entuziasmul, distracţia, ob-
sesia sau poftele ťľupeşti.Niciunul dintre aceste impulsuri nu
paľe, însine, mare lucrţ dar scăpate de sub control, ele devin
înmaľe măsură un angajament'
Dacă nu eşti precauţ acestea vor fi exact acele obligaţii care
îçivor sufoca şi consuma existenţa. Te-ai întrebatvreodată
cum ai putea să recuperezi o parte din timpul pierduţ cum ai
p'utea să fii mai puţin ocupat? Începeprin a învăçaputerea
lui,,Nu!" -,Nü, mulçumesc', sau: ,,Nu, n-am să mă las atras în
această chestiune", sau: ,,Nu, pur şi simplu nu pot acum". S-ar
putea să faci unii oameni să sufere. S-ar putea să-iîndepărtezi
pe alçii. S-aľ putea să fie greu. Dar cu cât înveçisă spui ,,nu"
lucrurilor care nu contează, cu atâtvei şti să spui,,dď'celor cu
adevărat importante. Asta îţiva da posibilitatea să trăieşti şi
să te bucuri de viaţă - de viaţa pe care ţi-o doreşti.
cLAR|ŢATE 23

4 ĺanuarie

CELE TREI DTSCIPLINE DE AUR

,,Este de ajuns să ai înclĺpa de façă o părere sigură' înte-

meiată pe înţelegeľe,să desfăşori actĺvitatea prezentă
îninteresul tuturoţ să ai înpľezent dispoziţia de a
pľimi cu rnulçumiľe orice eveniment provocat de o cau-
ză din afarä]'
- Marc Auľeliu, Către sine,9.6

P
ercepţią A$une, Voi_nţă. Acestea sunt disciplinele cunrula-
te esenţiale ale stoicismului (şi reprezintă totodată modul
de organizare a acestei căţi şi a călătoriei de un an încare
tocmai ai pornitJ. Desigu1, acest cuľent filosofic este mult mai
amplu - şi am putea vorbi o zi întreagădespre convingerile
unice ale diferiţiloľ stoici: ,,Heľaclit cľedea următoaľele..'",
,,Zenonera din Kition, un oľaş din Cipru, şi consideľa că...''. Însă
asemenea fapte îçivor fi oare de folos înviaţa de zi cu zi? Ce
claritate îţipot ofeľi informaţiile de cultură generală?
Înschimb, uľmătoareleÎrazerezumăcele mai importan-
te trei caraďeristici ale filosofiei stoice de caľe merită să tii
cont zilnic, înfiecare decizie:

a Controlează-ţi peľcepţiile.
a orientează-f, ac.tiunile îndirecţia potrivită.
a Acceptă cu seninătate lucrurile pe care nu le poţi
contľola.

Asta e tot!
24 IANUARIE

5 ianuarie

cLARl FlcA-Ţl lNTENŢl l LE

,,orice efort trebuie să aibă un scop, să privească într_o

direcçie! Nu hărnicia îitulbură pe cei nelinişti$ ca pe
nişte nebuni, ci păľerile false despre lucruľi."
- Seneca, Despre linÍştea spirÍtuluÍ,L2.5

I egea 29 din cartea The 48 Laws of Power (CeIe 48 de legi ale

LputerÍi)- este: Plănuieşte tofuţ punct cu punct, până la capăt.
R'obert Gľeene scľie: ,,Planificând până la capăţ nu vei fi co-
pleşit de împrejurăľişi vei şti când să te opreşti. Călăuzeşte-1i
cu grţă soarta şi determină-ţi viitorul gândind înpeľspecti-
vă." A doua recomandare dinThe 7 Habits of Highly EffectÍve
People (CeIe 7 obişnuinţe ale persoanelor extraordinar de efica-
ce,/-- este: începecu finalul înminte.

A avea învedeľe finalul nu este o garanţie că vei ajunge

acolo - niciun stoic nu ar fi de acord cu o asemenea presupu-
nere - dar a nu te gândi la deznodământ este o garanţie pentru
eşec. Pentru stoici, oÍésls (concepţiile false) sunt ľesponsabile
nu doar de tulburările sufleteşti, daľ şi pentru tľaiul şi ac,tiu-
nile haotice şi disfunţĺonale. Dacă nu-ţi direcţionezi efortrr-
rile către o cauză sau un scop, de unde vei şti ce să faci zi de
zi? Cum vei şti ce să accepţi şi ce să refuzi? Cum vei şti că çi-a
fost de ajuns, că ţi-ai atins ţelul, că te-ai abătut de la traseţ
dacă nu ai definit niciodată care sunt aceste limite?

* Carte scrisă de Robeľt Greene

şi loost Elffers şi apărută sub titlul Suc'
ces şÍ putere. 48 de legi pentn] a reuşi învÍaţă., traduceľe de Mihaela
Gafencu-Cristescu, Editura Teoľa, Bucureşti, 2015. (n'tr.)
** carte scľisă de Stephen R. Covey apărută ca auđiobookla Editura
şi
ACT şi Politon, Bucureşti, 2015. (n.tn)
CLARITATE 25

Răspunsul este că nu vei şti. Şi,astfel, vei fi soľtit eşecului

- sau, şi mai r{u, ignorarea lipsei de direcţie te va duce spre
nebunie. : :
26 IANUARIE

6 ianuarie

UNDE' clNE, cE şl DE cE

,,Cel caľe nu ştie ce este univeľsul nu ştie nici înce loc

se află el însuşi.Iaľ cine nu ştie pentru ce-a fost născut
nu ştie nici cine este el însuşi,nici ce este universul. Iaľ
cel caľe ťrece cu vederea una din acestea nu poate spu_
ne nici pentru ce s-a născut. Atunci ce cľezi despre cel
care evită sau caută lauda celoľ care aplaudă" a celor
care nu ştiu nici unde sunţ nici ce sunt?''
- Marc Aure|iu, Către sine, B.52

egretatul comediant Mitch Hedberg povestea înspecta-

R colele lui o întâmplareamuzantä. Aflându-se înstudioul
unui radio pentru un inteľviu, reporterul l-a întľebat:,,Deci,
cine eşti tu?"' Înacel momenţ a trebuit să se gândească seľios
dacă tipul ăla era foarte profund sau dacă nimeľise la postul
de radio greşit.
De câte ori nu ni se întâmplăsă ľăspundem la întrebări de
genul: ,,Cine eşti?', ,,CtI ce te ocupi?'' sau ,,De unde eşti?".
Considerându-le nişte întrebăľisuperficiale * asta dacă le
Ćonsiderăm înweun fel - nu ne obosim să dăm un alt fel de
ľăspuns decât supeľficial.
Dar majoritatea oamenilor nu ar putea da un räspuns mai
consistent nici cu pistolul la tâmplă. Tu ai putea? Ai stat vreo-
dată sä te gândeşti pe îndeleteşi să î$dai seama clar cine eşti
şi caľe sunt valorile tale? Sau eşti prea ocupat să alergi după
chestiuni găunoasą să copiezi influenţe proaste şi să urmezi
cărăľi inexistente care duc la dezamăgire sau la neîmplinire?
CLARITATE 27

7 ianuarĺe

ŞAPTE FUNcŢll CLARE ALE MlNŢll

,,o muncă pe potriva minţii este exerciţiul alegerii, refu-

zului, năzuinţei, respingerii, pľegătirii, ţelului şi accep-
tării. Aşada4, ce poate pângări şi împiedica funcţĺonarea
corectă a minţii? Nimic altceva decâtpropriile ei decizii
viciate."
- Epicteţ DtatrÍbe, 4.1L'6-7

Să analizăm aceste sarcini pe rând:

. Alegerea - să faci şi să gândeşti ce trebuie

. Refuzul - ispitei
. Năzuinţa - de a fi mai bun
. Respingerea - negativismului, influenţelor pľoaste, a
neadevăľului
. Pľegătiľea - pentru ce ne aşteaptă sau urmează să se
întâmple
. Telul - principiul nostru călăuzitor şi pľioľitatea nu-
mărul unu
. Acceptarea - eliberării de iluzia lucruľilor caľe se află
sub controlul nostru şi a celor ce nu sunt [şi de a le
accepta aşa cum sunt pe acestea din urmă)

Acesta este scopul minţii. Trebuie să ne asigurăm că tra-

tează şi vede restul lucrurilor ca pe o întinaresau viciere.
28 IANUARIE

8 ianuarie

îĺĺ1ĺlee
r DE cE ANUME EşTl DEPENDENT

,,Tľebuie să renunţăm la lucrurile pe care le stľângem

la piept de paľcă aľ fi lucľuń de bine. Altfel, dispare tăria
sufletului care trebuie să se pună sĺnguľă la încercare'
Dispaľe geneľozitatea, care nu se poate manifesta dacă
nu priveşte cu dispľe! de parcă ar fi färă valoare, toate
acele bunuri pe caľe mulçimea le doreşte şi le ţine la
mare preţ.''
- Senecą Epistole către Lucilius,74.l2b-Í3

M icile slăbiciuni se pot transfoľma cu uşurinţäîndepen_

denţe întoată regula. Bem cafea dĺmineaţa şi, înscurtă
Vreme, nu ne mai putem începeziua fără ea. Ne verificăm
e-mailurile pentru că face paľte din slujba noastră şi, färă să
ne dăm seama, simţim cum ne bâzâĺe telefonul înbuzunar
la fiecare câteva secunde. Înscuľttimp, aceste obiceiuľi nevi-
novate ajung să ne conducă viaţa.
Viciile mărunte şi pornirile pe care le avem nu doar că ne
ştirbesc libeľtatea şi autonomia, dar ne înceţoşeazăgândirea.
Credem că suntem stăpâni pe noi înşine- dar oare aşa să fie?
După curn spunea un narcoman, dependenţa se produce atunci
când,,pierdem libe'rtatea de a ne ab1ine". Hai să ne recăpătăm
această libeľtate.
Tu ce dependenţă ai? Sucul acidulat? Medicamentele?
Văicăreala? Bârfa? Inteľnetul? Rosul unghiilor? Tľebuie să îţi
recapeţi capacitatea de a te ab1ine pentru că de ea depind cla-
ritatea şi autocontľolul tău'
CLARITATE 29

9 ĺanuarie

cE coNTRoLĂM ŞlcE NU

,,Există printre ľealităçile care ne stau înfaţă, unele în

puteľea noastră şi altele independente de voinţa şi pu-
teľea noastră. Ţin de noi părereą impulsurilą dorinţa şi
aveľsiunea, într-uncuvânţ tot ceea ce repľezintă pľo-
pria acţivitate. Suntînafaľavoinţei noastre trupul, faimą
forţa de conducătoţ într-uncuvânt tot ceea ce nu con-
stituie treburi specifice nouă. Mai mulţ lucruľĺle care
stau înputerea noastră sunt pľin natuľa lor libere, ne-
stingherite şi ňră piedici, pe când cele înafara voinţei
noastre sunt slabe, supuse, pot fi zădăľnicite şi nu ne
aparçin."
- Epicteţ Manualul, Í.I-2

N
u poţi controla evenimentele de astăzi. Ţi se pare înfrico-
şător? Este un pic, dar lucľurile se echilibrează când înţe-
legem că ne putem controla opinia despre aceste evenimente.
Tu decizi dacă sunt bune sau rele, dacă sunt drepte sau ne-
drepte. Nu poţi contľola situaţią dar poţi controla părerea ta
despre éa.
Înçelegicum funţioneazá? Fiecaľe lucru aflat înafara
controlului täu - lumea exterioară, ceilalçi oameni, noľocul,
karrna şi aşa mai depaľte - are totuşi o zoná corespunzătoare
pe care o stăpâneşti. Acest simplu fapt îçioferă destul spaţiu
de manevľă, đestulăputere'
Mai pľesus de toate, o înţelegeresinceră a lucruľilor pe
caľe le putem controla ne oferă o claritate totală cu privire la
lume: nu deţinem nimic altceva decât pľopria minte. Amin-
teşte_ţi acest lucľu astăzi, când încercisă-ţi extinzi raza de
acţiune înexterior; este mult mai bine şi mai potrivit să te
orientezi spre interior.
30 IANUARIE

10 ianuarie

DAcĂVREI sĂ rll sTAToRNtc

,,Esenţa binelui este un anumit tip de alegere raţională;

după cum esenţa răului este o alďel de alegere. Cum ră-
mâne atunci cu factorii exteľni? Ei nu sunt decât mateľia
primă pentľu alegerea noastră ľaţională, caľe va de-
teľmina binele şi răul din interacţiunea cu ei. Cum va
determina binele? Cu siguranţă nu minunându-se di-
naintea celor materiale! Căci dacă judecata despľe lu-
cruľile materiale este dreaptă, atunci alegerile noastre
vor fi bune, iar dacă judecata este stľâmbă, alegerile
noastľe vor fi rele."
- Epictet, Diatrib e, L.29.7-3

Ctoicii caută statornicia, stabilitatea şi seninătatea - carac-

)teristici la caľe aspiľăm cei mai mulçi dintľe noi, dar de caľe
avem parte doar întľeacăt. Cum reuşesc ei să atingă acest ţel
greu de atins? Cumîntruchipeazăeieustatheia (cuvântul prin
caľe Arrian- descria învăçăturilelui Epictet)?
Ei biną nu e o chestiune de noroc şi nici nu poate fi realizată
pľin eliminarea influenţelor exterioare sau izolându=neînlinişte
şi singurătate, ci presupune ffecerea lumii exterioare prin sita
propńei judecăs. Acest lucru este la îndemâna raţiunii noastľe
- aceasta poate lua nafura sbámbä confuză şi copleşitoaľe a
evenimenteloľ exterioare şi îipoate da o formă oľdonatä.
Însă,dacă judecäçile noastre sunt strâmbe, pentru că nu
ne folosim raţiunea, tot ceea ce va urma va fi strâmb şi ne vom
pieľde fermitatea înhaosul şi îngoana existenţei noastre'
Dacă wei să fii statornic, dacă îţidoreşti claritate, cea mai
bună soluţie este o judecată corectă.
* Aľrian din Nicomedia (n.c.86/89 _ d,.c. L46/t60), filosof, istoric
şi
comanđant militaľ grec. (n.tľ.)
CLARITATE 31

11 ianuarĺe

DAcĂvREl sĂ rll NEsTAToRNlc

propľiile alegeľi raţionale şi

,,Dacă un om Ýŕa fi atent la
la consecinţele acestor alegeri, va căpăta totodată do-
rinţa de a le çine la distan1ă, însădacă îşiva îndrepta
atenţia dinspre propriile alegeri raţionale însprelucru-
rile care nu sunt sub contľolul său, căutând să evite
lucruľile controlate de alţii, atunci va deveni agitat,
temător şi nestatoľnic."
- Epicteţ Diatribe, 2.I.l2

I maginea pe care o avem despľe filosoful Zen este cea a unui

l călugăr aflat pe un deal liniştiţ înverzitsau într-untemplu
frumos, ridicat pe o stâncă abruptă. Stoicii ľeprezintă antite-
za acestei idei. Pentru ei, este ľeprezentativ omul din piaţă,
senatorul din foł, soţia curajoasă care aşteaptă întoarcerea
bărbafului ei de la l'pta, sculptorul ocupatînatelier' Şitotuşi,
un stoic este înegală mäsură împăcatcu sine însuşi.
Epictet ne reaminteşte că seninătatea şi statornicia sunt
ľezultatul alegeľilor şi judecăţii noastre, nu ale mediului în-
conjurător. Dacă încercămsă evităm toate piedicile din calea
liniştii noastľe - ceilalçi oameni, evenimentele externe, stre-
sul - nu vom avea nicicând succes. Problemele ne voľ urma
oľiunde am aleľga şi ne-am ascunde. Daľ dacă încercămsă
ewtämjudecăçÍle nocive şi peľturbatoaľe caľe provoacă aceste
probleme,vom ľeuşi să fim statornici şi echilibľaţi indiferent
unde ne-am afla.
32 IANUARIE

12 ĺanuarie

SINGURA CALE SPRE SENINATATE

,,Păstľează la îndemână acest gând, din zori şi până sea-

ra: nu există decât o singură cale spre fericire, iaľ aceas-
ta este renunţarea la tot ce se află înafaľa sfeľei tale de
alegere, să nu priveşti nimic dľept un bun al tău, să pre-
dai toţul înmâinile divinităţii şi soaľtei."
- Epictet, Diatribe, 4.4.39
/\
In această dimineaţă, aminteşte-ţi ce se află sub contľolul
I tău şi ce nu. AminteŞte-ţi să te concentrezi asupľa celor din-
taiii nu asupra celor din urmă.
Înaintede pränz, aminteşte-1i că singurul lucru pe care îl
ai cu adevărat înstăpâniľe este capacitatea ta de a alege [şi de
a-ţi folosi raţiunea şi judecata când alegi). De acest lucru nu
vei fi privat niciodată.
După amiaza, aminte,ste-ţi cá, înafara alegerilor pe care
le faci, soarta ta nu depinde întotalitate de tine. Lumea se
învârte, iaľ noi ne învâľtimodată cu ea - indiferent înce di-
ľecţie, bună sau rea.
Seara, aminteşte-$ iarăşi de cele ce sunt sub controlul tău
şi de cele ce nusunţ şi unde începşi ţi se termină alegerile.
Când te culcţ aminteşte-F că somnul este o formă de aban-
don şi deîncredere, şi căvine foarte uşor. Iar a doua zi,frigata
să repeţi întregulciclu.
CLARITATE 33

13 ianuarie

SFERA CONTROLULUI

,,Deţinem controlul asupľa alegerii noastre raţionale şi

asupra tuturoľ acţiunilor caľe ţin de acea doľinçă mo-
rală. Ce iese de sub controlul nostru sunt corpul şi toate
păţile componente, bunuľile noastre, părinţii, fľaţii şi
suroľile, copiii sau patľia - oľice lucľu cu care ne-am
putea asocia."
- Epicteţ Díatribe, 1.22.10

Ą ceastă afiľmaţie este atât de impoľtantă încâtmerită re-

/F\petată: o persoană înţeleaptăştie ce se află însfeľa sa de
control si ce nu.
Paľtea bună e că este destul de uşor de ţinut minte ce se
află sub controlul nostru. Potrivit stoiciloł sfeľa controlului
cupľinde un singuľ lucru: PROPRIA MINTE. Ai auzit bine, nici
chiar trupul tău nu este înîntregimeînăuntrulsferei. La urma
urmei, poţi fi afectat de o boală sau de un handicap fizic în
orice rnoment. Sau ai putea să meľgi într-oţară străină şi să
te trezeşti aľuncat înînchisoare.
Dar toate acestea sunt veşti bune, pentru că acest fapt re-
duce drastic numărul lucrurilor la care tľebuie să te gândeşti.
Însimplitate există claritate. Întimp ce toţi ceilalçi aleargă
încoloşi-ncoace cu o listă de responsabilităţi lungă de-un ki-
lometľu - chestiuni pentru care nu sunţ de fapţ ľesponsabili
- lista ta cuprinde un singur element. Tľebuie să gestionezi o
singură problemă: alegerile tale, voinţa ta, mintea ta.
Aşa că, fii chibzuit.
34 IANUARIE

14 ianuarie

TAIE sFoRlLE cARr î1lľrĺnruEVREAzĂ MINTEA

,,Trebuie să-ţi dai seama că ai întine, totuşi, ceva mai
puternic şi mai înruditcu natura divină, decât toate cele
caľe aţâţă patimile tale fficându-te înacelaşi timp să te
mişti întocmaica o nrarionetă. Ce este acum gândirea
mea? oare nu cumva este frică, bănuială' poftă sau alt-
ceva de felul acestora?"
- Marc Aureliu, Către sine, I2.L9

G ândeşte-te la toate lucľurile care concureazá pentru o

paľte din portofelul tău sau pentru o secundă din atenţia
ta. oamenii de ştiinţă din industria alirnentaľă pľegătesc pro-
đusecare să-$ satisfacă papilele gustative.Inginerii din Silicon
Valley pľoiectează aplicaţii care creează dependençă la fel ca
iocurile de noľoc' Mass-media fabrică poveşti caľe stârnesc
indignarea şi furia.
Acestea sunt doaľ o mică paľte din ispitele şi foţele care
ac,tĺonează asupra noastră - ele ne distrag şi ne îndepăIteazá
de lucľurile caľe contează cu adevăľat. Din feľicire, Maľc
Aureliu nu a fost expus la aceste aspecte extľeme ale culturii
moderne. Dar a cunoscut şi el din plin hăurile distragerii aten-
Fei: bâľfe, muncă neîntľeruptă,teamă, suspiciune şi pofte
carnale. Fiecare dintre noi este atľas de aceste foţe interne şi
externe, a căroľ puteľe este încontinuă creştere şi ne e tot
mai greu să le facem façă'
Filosofia ne spune doar să fim cât mai atenţi şi să ne stră-
duim să fim mai mult decât simpli pioni. După cum spune
Viktor Fľankl înThe WIII b MeanÍng ţoÍnţade sens)-:,,omul

* Carte apărută sub titlul Voinţa de sens. Fundamente

şi aplicaţi ale logo-
furapÍeÍ,taducere de Dana Mareş, Editura Treţ Bucureşţ 2018. (n.tr')
CLARITATE 35

este tras înjos de impulsuri şi ridicat de valori." Aceste valori

şi viglle|ţa interioară fac să nu fim dgar niste maľionete. De-
siguľ' aténsa'presupüne efort şi conştientizare, dar oare nu
este ea de pľefeľat atâľnării de o frânghie?
36 IANUARIE

15 ianuarie

cA sĂ Ftl îMPĂCAT,NU TE ABATE DlN DRUM

,,Împăcareao poate atinge numai cel care şi_a format o

judecată sigură şi de nezdruncinat. Toçi ceilalçi se pră-
buşesc de mai multe oľĺ,se pun din nou pe picioaľe şi
se lasă purtaţi de valuri, pe rând, înspľerenunţări oľi
înspredońnţe. Care este pricina nestatorniciei lor? Fap-
url că nimic nu este limpede pentru cel care se spľijină
pe criteriul cel mai nesigur: păreľea mulţimii.''
- Senecą Epistole către Luctlius,95.57b_58a

enecał îneseul său despre liniştea spiľitului, foloseşte

S cuvântul grecesc euthymia, pe care el îldefineşte drept
,,credinţa întine însuçişi încrederea că te afli pe dľumul cel
bun şi nu eşti încercatde îndoialaceloľ care uľmează cărări
nenumărate, rătăcind întoate direcţiile". Această staľe de
spirit, spune el, este cea care asigură seninătatea.
Claľitatea viziunii ne oferă această cľedinţă. Asta nu în-
seamnă că vom fi întotdeaunasiguri de toate lucruľile, înpro-
poţie de lDoo/a, şi nici că aľ tľebui să fim aşa, ci este mai
degľabă o garanţie a fapfului că ne îndľeptămîndireqtia co-
rectă - că nu trebuie să ne comparăm înpermanenţă cu cei-
lalţi oameni sau să ne răzgândim la fiecaľe cinci minute, în
lumina noilor inforrnaçii apărute.
Seninătatea şi împăcarease regăsesc înidentificaľea dru_
mului nosÚa şi înmenţinerea lui: să mergem neabătuçi pe el;
desigur, putem face rnici coľec$i, daľ trebuie să ignorăm cân-
tecul sireneloţ care n€ atrage spľe stânci.
CLARITATE 37

16 ianuarie

sĂ ruu FAcl NlMtc DlN oBlşNUlNŢĂ

,,Aşada4 înmajoritatea celorlalte pľivinţe, aboľdăm si-

tuaţiile nu conform pľesupuneriloľ coľecte, ci, înmare
palt€, dinľ-o obişnuinţă jalnică. Întľucâtacesta este ca-
zul întot ce-am spus, învăçăcelultľebuie să caute să se
rĺdice deasupľa, încetândsă mai caute plăceľea şi să se
îndepărteze de sufeľinţă; să înceteze să se mai agaţe de
via1ă şi să deteste moârtea; iar încazul aveľilor şi bani-
loł să încetezesă preţuiască đobândirea lor îndetri-
mentul dăruirii.''
- Musonius Rufus, Cuvântări, 6'2s.s-tt

acă întrebiun angajaţ ,,De ce-ai pľocedatînfelul acesta?",

|_\
lJ varăspunde:,,Pentľu că aşa s-a făcut dintotdeaunď'. Răs-
punsul va nernulçuľni oľice şef bun şi va lăsa cu guľa deschisă
orice antreprenor. Angajatul nu mai gândeşte şi îşidesfăşoară
activitatea absenţ din rutină' Afacerea este vulnerabilă înfaţa
concuľenţei, iar angajatul va fi probabil concediat de un şef
cu capul pe umeri.
Trebuie să ne tratăm pľopriile obişnuinţe la fel de nemilos.
De fapţ studiem filosofia tocmai pentru a pune capăt acestui
comportament de rutină. Descoperă lucľurile pe care le faci
din reflex sau din obişnuinçă. Şiîntreabă-te:Oare asta' este
într-adevărcea mai bună soluţe? AÍ1á de ce faci ceea ce faci -
şi ffi lucrurile aşa cum se cuvine.
38 IANUARIE

17 ianuarie

PUNE_TE PE TREABĂ

,,Eu suntînvăţătorul Vostľu şi voi sunteţi înşcoala mea.

Ţelul meu este să vă duc spre realizare, neabătu1i, eli-
beľaţi de comportamente viciate, neîngrădiţi,fără ocarĄ
liberi, înfloľitoľişi fericiţi, căutându-l pe Dumnezeu în
lucrurile maľi şi încele măľunte. Ţelul vostru este să
învăţaţişi să pľacticaţi cu sârguinţă toate aceste lucruri'
Atunci de ce nu încheiaţilucrareą dacă ave$ ţelul corect
şi eu la fel şi pregătirea coľespunzătoaľe? Ce lipseşte?...
Lucrarea este cât se poate de ľealizabilă şi este singuľul
lucru înputerea noastľă.'. Despăţiçi-vă de tľecut. Tre-
buie doar să începem'Credeţi-mă şi veţi vedea."
- Epicteţ DÍscursuri, 2.I9.29 -34

M ai ţii minte cum te temeai, când eľai la şcoală sau încă

foarte tânăł să înceľciun anumit lucru de teama eŞecu-
lui? Cei mai multi dintre adolescenţi preferă să_şi piardă tim-
pul decât să depună efort. Un lucru ňcut ňră tragere de inimă
le oferă o scuză numai bună: ,,Nu contează. Nici măcar nu m-am
străduiť'.
Pe măsură ce înaintămînvârstă, eşecul nu mai este atât
de neglijabil. Miza nu mai este o notă subiectivă sau un trofeu
sportiv câştigat încurtea şcolii, ci calitatea vieţii şi capacita-
tea de a ne confrunta cu lumea înconjuľătoare.
Nu te descurają totuşi. Ai paľte de cei mai buni profesori
din lume: cei mai înţelepţifilosofi care au trăit weodată' Şinu
doar că stă înputeľile tale, daľ şi sarcina pľofesoľului este una
foarte simplă: tu doar pune-te pe treabă' Restul vine de la sine'
CLARITATE 39

18 ianuarie

PR|VEşTE LUMEA cU ocHll UNul .PoET şl ARTtsT

,,Aşadaţ, petrece'ţl- această clipă a timpului încoľł'foľľti-

tâte cu natura ,si încheie-ţiviaţa împăcat,cum măslina
cade încĘa când e coaptă, binecuvântând.pământul care
a puľtat-o şi mułçumind pomului caľe ĺ-a.dat naştere.''
- Maľc Aureliu, Către sine,4.48.2

xistă câteva expresii extraordinar de fľumoase înGartea

E Către sÍnea lui Marc Aureliu - o încânta,resuľprinzătoare,
çinând cont de publicul pentru caľe a fost scrisă [doar propria
persoanăJ. Înľ-unpasaj, el laudă,,farmecul şi waiď naturii
,,spicele care se apleacă la pämânţ pieleade pefru-nteaxeuluţ
balele care curg din guľa mistreţitroľ" şi multe altele. Ar trebui
să-i mulçumim profesoruluide retorică Marąrs Cornelitłs Fľon-
to pentru imaginile vii descrĺse înaceste fragmente' Fronto,
consideľat cel mai bun orator ał Romeĺ pe lângă Cicer:o, a fost
ales de tatăl adoptiv al lui Marc Aureliu ca dascăl de oratorie
şi gramatică pentru fiul său.
Aceste gânduľi sunt mai mult decât nişte fraze fľunroasą
căci Ĺau oferit lui Marc Aureliu - iar acum,;si nouă _ o perspec-
tivă cuprinzătoare asupra evenimentelor obişnuite şi aparent
,,neft1imoase". E nevoie deun ochi de artistpentru aînţelegecă
sfârşiful vieţii nu se deosebeşte de căderea unui fuuct copt din
copac' E nevoie de privirea unui poetpentru a remarca fďul în
care ,,coacerea face ca pâinea sä crape din loc înloc şi, deşi nu
era înintenţia meşteşugului brutarului, aceste cľăpături ne
atrag privirea şi ne stâľnesc pofta de nnâncare".
Există claritate {şi bucurie) îna vedea ceea ce alţii nu pot
vedeą îna descoperi graţia şi armonia locuľilor pe care cei-
lalçi le tľec cu vederea. Nu este de preferat asta unei viziuni
sumbľe asupra lumii?
40 IANUARIE

19 ianuarie

ÎĺvoRIcr DlREcŢlE TE-AIÎľoREprł,

ALEGEREłÎ1APARŢINE

,,Şipodiumul, şi închisoareasunt locuri încare poţi ajun-

gą unul la mare cinste, celălalţ jalnic, dar înoľicare din
ele îçipoçi păstra libeľtatea đealegere, dacă wei astaľ
- Epicteţ DÍatribe, 2.6'25

toicii au fost de toate ranguľile. Unii au fost boga$, alţii s_au

S născut la coada rigidei ieraľhii romane. Unoľa le-a meľs
bine înviaţă, altora cumplit de greu. Acest lucru este valabil şi
pentľu noi - fiecaľe provine din medii diferite şi de-a lungul
vieţii a avut parte đesuişuri şi coboľâşuri, de noroc şi de
ghinion.
Dar întoate situaţiile - la restrişte sau înmomentele de
bucurie - trebuie să facem un singur lucru: să ne concentrăm
asupra lucrurilor care stau înputerea noastră, nu asupra ce-
lorlalte. S-aľ putea ca înmomentul de faţă să fim la pământ
din cauza greutăçilo4 înweme ce înurmă cu doar câflva ani
trăiam pe picior mare, după cum este posibil ca peste câteva
zile să avem atât de mult succes, încâtsă devină o povară. Un
lucru va ľămâne însăneschimbaţ libertatea noastră de ale-
gere - atât înplan general, cât şi la scară mică.
Încele din urmă, asta înseamnă claritate. oricine am fi,
oľiunde ne-am afla - ceea ce contează sunt alegerile noastre.
Caľe sunt ele? Cum le vom evalua? Cum vom pľofita de pe
uľma lor? Acestea sunt întrebăľilepe care ni le pune viaţa,
indiferent de rangul pe care-l avem. Tu ce răspuns dai?
CLARITATE 41

20 ianuarie

REVtGoREAzĂ.Ţl cÂru ou nl le
,,Cum altfel ar putea fi ucise învăţăturile,dacă nu oprind
repľezentările caľe le corespund şi pe care ai tot timpul
posibilitatea să le reînvii?...Îçĺe tngeauit să renaşti: vezi
din nou lucruľile cum eľai obişnuit sä le vezi. înaceasta
constă renaşteľea."
- Maľc Auľeliu, Către sine,7.2
rF
i-a meľs pľost înultimele săptămâni? Te-ai abătut de la
I
J principiile şi convingerile la care ţii? E absolut înregulă.
Ni se întâmplă tuturoľ.
De fapţ i s-a întâmplatpľobabil şi lui Maľc Aureliu - altfel
n-aľ fi făcut această însemnaľe.Poate a avut de-a face cu nişte
senatoľi dificili ori a întâmpinatgreutăţi cu fiul său pľoble_
matic. Poate şi-a pierdut cumpătul într-oastfel de situaţie, a
intrat îndepresie sau a renunţat la introspecţie. E de înţeles.
Însă,însituaţia de faţă, ar trebui să çinem minte că, orice
s-aľ întâmpla, oricât de dezamăgitor a fost compoľtamenful
nostru întľecuţ principĺile ľămân neschirnbate. Ne putem ľeîn_
toaľce la ele şi adopta din nou înorice moment. Ce s-a petre-
cut ieri - sau acum cinci minute - ţine deja de trecut. Putem
reaprinde focul şi o putem lua de la capăt oricând dorim.
De ce nu chiar acum?
42 IANUARIE

21 ianuarĺe

RITUALUL DE DIMINEATĂ

,,Dimineaţa, imediat ce te-ai treziţ întľeabă-teuľmătoarele:

. Ce-mi lipseşte pentru a mă elibeľa de dorinţe?
. Daľ pentľu a ajunge la împăcare?
. Ce sunteu? Un simplu organisą un pľoprietar debunuľi
sau un nume vľednic de cinste? Niciuna dintre acestea.
. Atunci ce sunt? o fiinţă ľaţională.
. Aşadaţ ce se pľetinde de la mine? Să cuget asupľa
acţiunilor mele'
. Cum mi-am pierdut seninătatea?
. Ce fapte nepľietenoase, antisociale sau nepăsătoaľe
am făcut?
. Unde am greşit întoate aceste privinţe?"
- Epictet, Diatribe, 4.6.34-35

M ajoritatea oamenilor de succes au un ritual matinal. Unii

meditează. Alţii fac mişcaľe. Mul1i dintre ei ţin un jurnal
rânduľi, încare îşinotează gândurile, temerile, spe-
- câteva
ranţele. Înaceste cazlJti, nu contează atât activitatea însine,
cât ľitualizarea gândirii. Impoľtant este să îçiacorzi câteva
minute pentľu introspecţie şi analiză'
Stoicii au susţinut alocarea acesfui interval de timp mai
mult decât orice altceva' Nu ştim dacă Marc Aureliu şi-a scľis
cugetările dimineaţa sau searą daľ ştim că şi-a alocat câteva
clipe de linişte pentru el însuşi- şi că a scris pentľu sine, nu
pentru altcineva. Dacă eşti încăutarea uneĺ surse de inspiľaţie
pentru ritualul propriu, poţi începeprin a urma exemplul lui
Maľc Aureliu sau a ľăspunde listei de întrebäria lui Epictet.
Zi de zi, începând de astăzi, răspunde la aceste întrebări
dificile. Îngăduie-ifilosofiei şi efortului susţinut să te călău-
zească spre răspunsuri mai bune, dimineaţă după dimineaţă,
de-a lungul întregiivieţi.
CLARITATE 43

22 ĺanuarie

RETROSPECTIVA ZILEI

,,Îmivoi îndľeptade îndatăatenţia asupľa mea şi, lucru

foarte folositoĺ îmivoi cerceta ziua. Nimeni nu-şi exa_
minează propria viaçă şi tocmai aceasta ne,face cu ade_ ' I
vărat răi; noi ne gândim - şi încăľareoľi - la ceea ce
facem, dar niciodată la ceea ce am fficuţ nuľnai că sfatul
pentru viitor vine din trecut,"
- Seneca, Epistole către Luciliuĺ B3.2
/\
ntr-o scľisoaľe către fľatele lui mai maľe, Novatus, Seneca
J
l vorbeşte despre un exerciţiu util împrumutatde la un a'lt
filosof de seamă. La sfâľşitul fiecăľei zile, îşipun€a uľmătoa-
ľele întrebări:De ce nărav prost am dat dovadă astăzi? Cwn
am devenitmai bun? Acçiunile mele aufostîntemeiate?Ce pot
schÍmba înbine Ia proprÍa-mi persoană?
La începutul sau sfârşitul fiecăľei zile, stoĺcĺiîşiluad jrłľ-
nalul şi treceau înľevistä: ce-au Ëcut, ce-au gândiţ unde aľ fi
loc de mai bine. Din acest motiu cartea Către sÍne a lui Marc
Auľeliu este greu de pătľuns - a fost scrisă pentľu claritatea
personală, nu înbeneficiul public. Notarea exercisilor stoiee
a fost şi este, totodată, o formă de practicaľe a acestora,la fel
ca ľepetarea unei rugăciuni sau a unui imn.
Ţĺne un jurnal, fie că e pe calculatoľ sau pe un caĺet. Fă-ţi
timp să treci conştient înrevistă evenimentele din ziua pľece-
dentă. Fii de neclintit înjudecăçłle tale. observă ce anurne a
contribuit la fericirea ta şi ce te-a îndepärtatde ea. Notează ce
aspecte ai vrea să îmbunătăçeştisau citatele câre ţi_au plăcut'
Făcând efortul de a-ţi scrie gânduľilą vâ fi ľnai gľeu.să le uitri.lĺł
plus, vei avea un bilanţ prin caľe să îţĺmonitorĺzezi pĺogľesul.
M IANUARIE

23 ĺanuarie

ADEVĂRUL DESPRE BAN!

,,Să-i lăsăm pe săraci, să tľecem la bogaţi: cât de mu]te

sunt împrejuľărileîncare aceştia sunt asemenea săľa-
ciloľ! Cufărul celui ce călătoreşte nu e destul de încă-
pător şi, de câte orĺ tľebuie să se grăbească, renunţă la
alai. Iar cei care sunt înarmată, cât de puţin din lucľu-
rile lor iau cu sine..."
- Seneca, Consolaţie pentru Helvią,I2.Lb-2

criitorul Fitzgerald care, încăţi pľecum Marele

S
F. Scott
Gatsby, a redat ađeseaîntr-olumină seducătoare stilul de
viaţă al celor bogaţi şi ce}ebri, îşiîncepeuna din povestiľi cu
ľeplica devenită de-acum clasică: ,,Haideţi să vă povestesc des-
pľe cei foarte bogaçi. Ei sunt foarte difeľiţi de mine şi de tine"'
Câţiva ani mai târziu, după ce povestirea- a fost publicată,
prietenu.l său, Ernest Hemingway, l-a tachinat pe Fitzgerald,
scriindu.i: ,,Dą au mai mul1i bani."
Aśtane reaminteşte şi Seneca. Fiind unul dintre cei mai
bogaţi oameni din Romą el a înţelespe propria.i piele că banii
îçischimbă viaţa doaľ într-ofoarte mică măsură. Nu ľezolvă
problemele, aşa cum cred oamenii mai puţinînstăľiţi: Defapţ
niciun fel de bun material nu le va ľezolva. Chestiunile exte-
ľioare nu pot ľepaľa problemele inteľioaľe.
Uităm înpermanenţă acest lucru - şi asta ne provoacă
foarte multă confuzie şi duľeľe. Mai tâľziu ľtremingway a scris
despľe Fitzgeľald: ,"A crezut că [bogaţii] sunt o rasă apaľtą plină
de străluciľe, şi când a descopeľit că nu-i aşa, asta l-a distľus
mai mult decât orĺce.'' Fără o schimbaľą acelaşi lucru se va în'
tâmplaşi cu noi.

* Băiatul
cel bogat (1926)' (n.tr.)
CLARITATE 45

24 ianuarie

ÎrucrRncĂsĂ-1l APRoFuN DEzl cUNoAşTEREA

,,De la Rusticus... m-amdepľins să cercetez totul cu rigu-

ľozitate, să nu mă mulçumească o cunoaştere generală,
superficială, să nu mă pripesc şi să dau prea grabnĺc
cľezământ flecaľilor"'
- Maľc Aureliu, Către sine, L.7.3

P
rima carte a cugetăľilor lui Marc Aure|iu, Către slną începe
cu o listă de mulçumiri. Rând pe rând el îşiexprimă ľecu-
noştinţa pentľu cei care au avut o influen1ă maľcantă înviaţa
sa. Una dintľe persoanele căreia îimuĘmeşte este Quintus
Iunius Rusticus, pľofesoľul caľe a ftĺcut să se nască înelevul
său iubirea pentru claľitate pľofundă şi înţelegeľą dorinţa de a
nu se opľi la supľafaçă când vĺne voľba de învăţare.
Tot Rusticus i-a ftĺcut lui Marc Auľeliu cunoscută opera lui
Epictet. De fapą Rusticus i_a împľumutatcopia peľsonală a
cuvântăľilorlui Epictet. E evidentcă MarcAuľeliu nu s-a mul_
ţumit doar să extragă ideea pľincipală din aceste cuvântăľi şi
nu le-a acceptat doaľ pentru că eľau o ľecomandare din par-
tea profesorului său. Paul |ohnson a spus odatä înglumă că
Edmund Wilson citeşte că4ile ,,de parcă autorul lor ar fi într-un
proces încaľe riscă să fie condamnat la moarte". Înacelaşi fel
l_a citit şi Marc Aureliu pe Epictet _ iar când prelegerile şi_au
dovedit impoľtanţa,|e-a ąsimÍlaŕ cu totul. Au devenit o parte
din ADN_ul său ca fiinţă umană. A vorbit despre ele îndetaliu
de-a lungul vieţii, găsind claritate şi forţă înacele cuvinte,
chiar şi după ce a ajuns la lux şi putere.
Acesta este tipul de lectuľă şi studiu profund pe caľe tľe_
buie să{ cultivăm, de aceea tľebuie să citim câte o pagină pe
zi, şi nu un capitol întľegodată. Pentru a avea tĺmpul necesaľ
să citim cu atenţie şĺînpľofunzime.
46 IANUARIE

25 ianuarie

stNGuRA nĂspnľĂ

,,Ce meľită oare să fie preţuit? Consider că meľită a fi

Iuat înseamă faptul că omul se mişcă potrivit cu fiľea
pľoprie... şi educatoriĺ, şi dascălii näzuiesc către ace-
eaşi ţintă - un asemenea ţel e vrednic să fie consideľat!
Şidacă stäpâneşti bine acest lucru, nimic din celelalte
nu-ţi vei mai doľi.". Dacă nu, atunci nu vei fi indepen-
deną mulçumit cu propria-ţi persoană, netulburat. În
mod necesaţ atunci pizmuieşti, eşti gelos, suspectezi pe
cei ce-ar fi înstare să_ţi ľăpeascä aceste bunuri, unel-
teşti împotľivaaceloľa caľe au ceea ce este apľeciat de
tine... Darrespectarea şi preţuirea pľopriei tale gândiri
te va face mulţumiţ vei fi plăcut oamenilor şi recunos-
cător zeiloĘ fiindcä vei lăuda toate cele hăľăzite şi rân'
duite de aceştiaľ
- Marc Aureliu, Către sine,6'L6.2b-4a

ţ Ą farľen Buffett, a cărui avere este estimată la 65 de mi-

Y V tiarde de dolaľi,locuieşte înaceeaşi casă pe caľe a cum_
păľat-o în1958 cu sumâ de 31.500 de dolaľi. |ohn Urschel,
fundaşaI echipei Baltimore Ravens, câştigă milioane de dolari,
dar trăieşte cu doar 25.000 de dolaľi pe an. Vedeta celor de la
San Ântonio Spurs, Kawhi Leonard, circulă cu aceeaşi maşină
Chevy Tahoe, model L997, pe care a avut-o din adolescenţă,
deşi are un contract învaloare đe94 de milioane de dolaľi.
Đe ce? Nu pentľu că aľ fĺ zgârciţi. Ci pentru că lucrurĺle care
contează pentru ei suntieftÍne.
Nici tsuffeţ nici Uľschel, nici Leonard n-au aiuns aşa din
întâmplare. Stilul lor de viaţă este rezultaful definirii priori-
tăţiloľ. Interesele pe caľe le cultivä sunt categoric inferioaľe
 'r-::w

cŁARlTATE 47

posibilĺtăţilor lor financiare'şi, prin urmare, orÍce venit le-aľ

da libeľtatea de a obçine lucrurile pe caľe şi le doľesc cel mai
mult. Doar întâmplarea fače că s-au îmbogăçitpeste aşteptări.
Acest gen de'claľitate ] cu privire la ce-şi dorěsc cel mai mult
pe lumea ąsta - înseamnăcă se pot bucuľa de viaţă' Înseam-
nă cä voľ fi încontinuare feľiciţi, chiaľ dacă piaţa fĺnanciară
s:aľ prăbuşi sau dacă şi-aľ încheiacariera din cauza unei
D

accidentăľĺ
Cu cât ne doľim mai multe lucruľi şi cu cât trebuie să
muncim mai mult pentľu a câştiga bani sau pentru a atinge
acele obiectiţre, đu'atâtne voń'bucura mai puţin de viaţă - şi
ne vom pierde libertatea.

I
48 IANUARIE

26 ianuarie

PUTEREA UNEI MANTRE

,,Şterge din mintea ta închipuirile,spunându-ţi necon-

teniţ stă înputeľea mea acum, ca înacest suflet sä nu
fĺe nicio josnicie, nicio poftă, întľ-uncuvânt nicio pľicinä
de tulbuľare şi, considerând ce fel de natuľă au toate, să
mă folosesc de fiecare înľaport cu valoarea sa. Adu-ţi
aminte de această însuşirehăľäzită ţie de natură."
- Marc Aureliu, Către sine,8'29

cei care au urmat un curs de yoga ori sunt familiaľizaţi

Toçi
l cu gândirea hindusă sau budistă au auzit probabil de con-
ceptul de mąntră. Însanscrită, înseamnă,,rostiľe sacľă" - în
esenţă, un cuvânţ o frazá,un gând sau chiaľ un sunet - care aľe
menirea să ofere claritate sau îndrumare spiľĺtuală. o mantră
poate fi extrem de utilă înpľocesul de medita1ie, fĺindcă ne
ajută să ţinem la distanţă orice nu are legătuľă cu lucrul âSItĺ_"-'' --
pľa căruia ne concentrăm.
Se cade aşadar să invocăm o manträ stoică aparţinând lui
Marc Aureliu - un memento, o frazäpe caľe s-o folosim când
ne simţim sub influenţa falseloľ impresii, a confuziei sau când
ne apasă traiul cotidian. Înesen1ă, ea spune următoaľele: ,,Aľn
puterea interioară de a 1ine aceste'lucruri la distanţă. Pot ve-
dea.adevărul."
Alege-çi cuvintele după plac. Partea aceasta ţine de tine'
Dar stabileşte-ţi o mantľă şi foloseşte-o pentru a dobândi cla-
ritatea după caľe tânjeşti'
CLARITATE 49

27 ianuarie

CELE TRE! SFERE DE EDUCATTE

,,Exĺstă tľei sfere încaľe o peľsoană ce încearcă să de-

vină bună şi înçeleaptă tľebuie să se educe. Prima are
de-a face cu dorinţele şi aveľsiunile, pentľu ca o per-
soană să nu ľateze ţinta dorinţelor sale şi nici să cadă
pľadă lucrurilor care îĺpľovoacă ľepulsie. Cea de-a doua
are de-a face cu impulsurile pentľu acţiune şi inacţiune
- şi, însens mai larg, cu datoria - ca o persoană să poată
acţiona cu grijă, din motive întemeiate,iar nu cu nepă-
sare. Cea de-a treia are legătură cu liniştea sufletească,
cu eliberarea de deziluzie şi cu întreagasferă a discer_
nământului, a consimţământului pe care mintea noas-
tľă îlacoľdă percepţiilor sale. Dintre aceste'sfeľe, cea
mai importantă şi mai impeľioasă este prima, cea care
aľe de-a face cu pas-iunile, întľucâtemoţiile puternice
se nasc doar atuncÍ când eşuăm îndorinţele şi aversiu-
nile noastľe."
- Epicteţ DÍatribe, 3.2.l-3a

Ą stăzi, să ne concentrăm asupľa celor trei sfere de educa-

/-\çie definite de Epictet'
Înpľimul rând, tľebuie să reflectăm asupra a ceea ce ar
trebui să ne dorim şi asupra a ceea ce aľ trebui să refuzăm. De
ce? Pentľu a ne dori ceea ce este bun şi a evita ceea ce este
ľău. Nu este suficient să ne ascultăm corpul - pentľu că atrac_
ţiile noastre ne duc adesea la rătăciľe.
Apoţ tľebuie sä ne analizăm impulsurile pentľu acţiune -
adică motivaţiile. Facem lucruľile dĺn motive întemeiate,sau
acţionăm pentľu că ne-am suspendatjudecata? ori poate cre-
dem că avem oblÍgaţÍasă facem un anumit lucru?
50 IANUARIE

Încele din urmä tľebuie să ľe.flectăm asupľa discernă-

mântului nostru. Abilitatea de a vedea lucrurile clar şi corect
se dobândeşte'folosind cel maĺ ĺmportant'dar al naturii:
raţiunea.
Acestea sunt cele ti'ei sfere distincte de educaţie; dał în
practicä, ele sunt'legate indisolubil, Discernălnântul ne influ-
I
enţează dorinţele; dorinţele ne influenţeażă felul încare ac-
ţionăm, după cum şi discernământul determinä modul nostľu
de acţiune. Dar nu ne putem aştepta ca acestea să se producă
de la sine.'Trebuié să reflectăm şi să investim-multă eneľgie
înfiecaľe dintre aceste sfeľe ale vieţii noastre. Dacă facem
asta, vom avea parte de claritate şi succes.
CLARITATE 51

28 ianuarie

oBsERvĂ_L PE cEL îľ1rlrľr

,,Examinează cu atenţie principiile călăuzitoare ale oa-
menilo4, cu precădeľe ale celor prevăzători şi înţelepţi,
şi vezi care sunt lucľurile doľite şi cele nedoľite de ei'"
- Maľc Auľe|iu, Către sÍne,4.3B

spunea: ,,Fără riglă, nu poţi îndreptalucnrrile strâm-

Qeneca
Jbe." Acesta este rolul înţelepţilorînviaţa noastră - să ne
seľvească drept mođelşi sursă de inspiraçie. Sä ne confrun_
tăm ideile cu ale lorşi să netestăm prezumţiile.
De tine depinde cine va fi persoana caľe va juca acest rol
pentru tine. Poate fi tatăl sau mama ta. Poate fi un filosof, un
scľiitoľ sau un gânditor. Sau poate Iisus este modelul potrivit
pentru tine. [Ce ar face lisusŢ.
Numai alege pe cinevą observă ce face (şi ce nu face) şi
stľăduieşte-te să-i urmezi exemplul.
52 IANUARIE

29 ianuarie

NU COMPLICA LUCRURILE

,,Înfiecare clipă' gândeşte cu seriozitatą ca roman şi

bărbaţ să faci tot ce'ţi vine la îndemână cu o distincţie
gravă şi nepreficuĘ cu dragoste penEu semeni, cu spirit
independent şi cu echitate şi înlesneşte-ţiuşuľaľeade
celelalte gânduri. Î'tivei dărui uşurare, dacă vei săvârşi
oľice activitate, cu gândul că este cea din uľmă din via_
ţa ta şi vei părăsi orice neglijenţă, patimă care abate de
la ľaţiune, orice preňcătoľie, iubire de sine şi nemulçu-
mire împotrivarânduieliloľ destinului' Vezi cât de pu-
ţine sunt cele pe caľe, dacă cineva le stăpâneşte, poate
trăi o viaçă prosperă şi pioasă, căci zeii nu vor pretinde
nimic înplus celui ce respectă aceste norme."
- Marc Aureliu, Către sine,2.5

J-iecare zi ne oferă prileiul de a analiza înexces lucrurile' Cu

l_ce să măîmbrac?oare le place de mine? Mănânc destul de
sănătos? Care e următorul pas pe caľe să-l fac înviaţă? oare şe-
ful e mulţumit de munca mea?
Hai să ne concentrăm astäzidoar asupra lucnrrilor imedia-
te. Vom urma dictonul antrenorului celor de la New England
Patľiots, Bill Belichick ,,Fă-ţi treaba". Ca un roman, ca un bun
soldaţ ca un maestru al propriului meşteşug. Să nu ne împrăş-
tiem într-omie de diľecçii sau să ne băgăm nasul întreburile
altora.
MaľcAureliu spunea să abordănr fiecare sarcĺnă ca şi cum
aľ fi ultima din viaţa noasträ căci chiaľ aşa s-ar putea să fie.
Găseşte claritatea însimpliatea de a-p îndeplini sarcina de azi.
CLARITATE 53

30 ianuarie

NU TREBUIE sĂ Fll MEREU LA CURENT cU ToT

,,Dacă wei să faci pľogľese, înduľăcu resemnaľe să fii

socotit nechibzuit sau nebun, din cauza dispľeţului tău
pentľu lucrurile din afaľă - să nu wei să laşi impresia
că eşti atotştiutor. Şichiaľ dacă unora li se pare că eşti
cineva, nu te încredeprea multîntine."
- Epictet, ManuąIul, t3a

llvfl n" dintre cele mai puteľnice arme pe care le avem ca fiinţe
umane, înlumea noastră mediatică hipeľconectaĘ 24 de
ore din 24, este să spunem: ,,Nu ştiu". Sau, şi mai pľovocatoľ:
,,Nu-mi pasď'. Cei mai mulţi dintľe noi am luat_o ca pe o obliga-
ţie să fim la curent cu orice eveniment actual, să urmărim
fiecare episod dintľ-un serial apreciat de cľitici, să urmărim
ştirile cu religiozitate şi să ne prezentăm înfaţa altora ca nişte
indivizi informaçi şi cosmopoliçi'
Dar care sunt dovezile că acest lucru este necesaľ? Este o
obligaţie impusă de poli1ie? Sau acţionăm aşa de teamă să nu
rămânem fără subiect de conversaţie la o petrecere? Da, eşti
dator ţie, patriei şĺmembľiloľ familiei tale să te informezi des_
pre evenimentele care i-ar putea afecta direcţ daľ asta-i tot.
Cât timp, energie şi capacitate intelectuală pură ţĺ_arľă-
mâne dacă $-ai reduce drastic consumul de produse rnediatice?
Cât de odihnit şi de prezent te-ai simţi dacă nu te-ai mai entu-
ziasma sau revolta la fiecare scandal, ştire de ultimă oră sau
potenţială crizä (dintre care multe oricum nu vor avea locJ?
54 IANUARIE

31 ianuarie

FILOSOFIA CA LEAC PENTRU SUFLET

,,Nu te întoarcespre filosofie ca spre un educato5 ci aşa

cum năzuiesc bolnavii de ochi către buľete sau către ou,
ori ceilaţi bolnavi către cataplasme şi prişniţe. Înfelul
acestą nu vei arăta cu lăudăroşenie supuneľea ta façă de
raçiune, ci înraţiune îţivei afla cu adevăľat liniştea.''
- Maľc Aureliu, Către sine,5.9

f u cât suntem mai ocupaţi, cu cât muncim, studiem şi citim

ţr- mai mulţ cu atât s-ar putea să rătăcim mai departe' Intrăm
într-unanumit ritm. Câştigăm bani, suntem creativi, activi şi
ocupaţi. Totul pare să meargă bine. Dar ne îndepărtăm din ce
înce mai mult de filosofie'
Încele din urmă, această neglijenţă va crea probleme -
stresul se va acumulą mintea ni se va înceţoşąvom uita ce
este cu adevărat important - şi vom avea paľte de sufeľinçă.
Când se va întâmpla acest lucru, trebuie să călcăm fľâna - să
punem capăt elanului şi momentului respectiv. Să ľevenim la
ľegimul şi practicile despre caľe ştim că îşiau rădăcinile în
claľitate, înbuna judecată, înprincipiile lucide şiin sănătatea
de fier.
Stoicismul a fost gândit sä fie leac pentľu suflet. Să ne ofe-
re alinare pentru slăbiciunile vieţii modeľne şi să ne redea
vigoarea de caľe avem nevoie pentru a pľospera înviaçă. Ad-
ministľează-l de astăzi şi lasă-l să-şi facă efectul.
 FEBRUARIE

PATlMl ŞlEMoŢll
56 FEBRUARIE

1 februarie

PENTRU CEL IRASCIBIL

,'Ai totdeauna înminte convingerea neabătută că nu

este deloc o puľtaľe bărbăteascä când târât de mânie,
te laşi tulburat de patimi. Dimpotľivă" blândeţea şi bu-
năvoinţa sunt mai fireşti pentru un caracteľ bärbătesc,
după cum sunt şi mai potrivite pentru o natură cu ade-
vărat omenească. Ai învedere că este mai multă forçă,
mai mult neľv, mai multă băľbăţie înacela care stăpâ-
neşte aceste calităţi decâtîn cel care se lasă subjugat de
mânie şi de necazuľi. Căci înce măsură omul se simte
mai legat de eliberaľea sa de sub domnia patimilo6, în
aceeaşi mäsuľă devĺne mai apľopiat de putere."
- Marc Auľeliu, Către sÍne,1]-'1B.5b

|\e ce se bălăcăresc sportivii întreei? De ce-şi aruncă tot

l_rf felul de ocări şi sudălmi pe la spatele arbitrului? Pentru a
stârni o reac.tie. Peľturbarea şi eneľvarea adversaľului sunt
cea mai simplă metodă de ał scoate din joc.
Încearcăsă-çi aminteşti acest lucľu când simţĺcă te ener-
vezi. Mânia nu este impresionantă, nici dificilă - este o gre-
şeală. o slđbiciune.inanumite situaţii, poate fi chiar o capcană
întinsăde cineva.
Fanii şi adveľsarii l-au supranumit pe boxerul |oe Louis
,,Robotul ringului" pentru că era cu desăvârşire lipsit de emoţii
- comportamentul său rece şi calm era mult mai înspăimân-
tător decât o căutătură nebună sau o ľăbufniľe emoţională.
Tăria de caracter înseamnăcapacitatea de a nu te pierde
cu firea. Înseamnăsă fii o persoană caľe nu se înfurienicioda-
tă, care nu poate fi scoasă din sărite, pentru că îşistăpâneşte
patimile, nu este robullor.
PATlMlşlEMoŢll 57

2 februarie

STAREA DE sPlRtT PoTRlVlTĂ

,,|udecă astfel: eşti om bătrân, nu îngăduisă-ţi fie robită

rasunea, nici să fĺe pradă porniľilor contľare vieţii so-
ciale, nici să cârtească împotrivaa ceea ce ţi-a fost hă-
răzit, contľa celoľ ce se întâmplă înprezent sau să se
teamă de ce va fi înviitor."
- Marc Aureliu, Către sine,2'2

l_\ etestăm genul de oameni care încearcăsă facă pe şefii de

l-lîndatăce-şi fac apariţia' Nu-mi spune mÍe cum să mă îm-
brac, cum să gândesc, cum să-mÍfac treaba, cum să trăiesc. Asta
pentru că suntem oameni independen$, pe picioarele noastre.
Sau, cel pusn, aşa ne amăgim.
Cu toate acestea, dacă cineva spune un lucru cu caľe nu
suntem de acoľd, o paľte din noi ne spune cätrebuie să ne
ceľtăm cu el. Dacă avem dinaintea noastră un platou cu furse-
curi,trebuie să le mâncăm' Dacă cineva face ceva ce nu ne este
pe plac, trebuie să ne ieşim din pepeni. Când se întâmplăvľe-
un necaz, trebuÍe să fim tľişti, deprimaţi sau îngrijoraţi.Dar
dacă peste câteva minute se întâmplăceva pozitiv, devenim
brusc voioşi, enfuziaşti şi vrem mai mult.
Nu i-am permite niciodată unei persoane să ne controle-
ze aşa cum le dăm voie impulsurilor să o facă. E momentul să
vedem lucrurile înaceastă lumină - nu suntem nĺşte mańone-
te care se lasă manipulate într-odirecţie sau alta doaľ pentru
că aşa simsm. Noi aľtrebui să fim cei caľe deFnem controlul,
nu emoţiilą pentru că suntem oameni independen$, pe picioa-
rele noastre.
58 FEBRUARIE

3 februarie

sURsA ÎNGRUoRĂRlLoR

,,Când văd pe cineva cum îşiface griji, mă întrebce do-

reşte. Căci, dacă o peľsoană nu şi-aľ dori ceva din afara
sferei sale de control, ce motive de nelinişte ar avea?"
- Epictet, Diatribe, 2.!3.1

! l n tată îngrijoratse teme pentru copiii lui. Ce-şi doreşte

LJ el? o lume sigură tot timpul. Un călător împătimit- ce-şi
doreşte? Ca wemea să-i fie favorabilă şi tľaficul leje4, să poată
ajunge la timp la aeľoport. Un investitor ągitat - ca piaţa să se
schimbe şi investiţia lui să-i aducă profit.
Toate aceste scenarii au un element comun. După cum
spunea Epictet, este vorba despre ceva ce se află înafaľa
sfeľei noastľe de control. Eneľvarea, entuziasmul, agitaţia -
aceste momente intense, chinuitoare şi neliniştitoare ne scoa_
te la suprafaçä lafura cea mai ineficientă şi mai vulnerabilă.
Când stăm cu ochii pe ceas, pe panoul bursieĘ pe ceç când
căutăm cea mai liberă casă de marcaţ €ste ca şi cum am face
parte dintr-un cult religios care cľede cázeLi soątii ne vor da
ce le cerem dacă ne sacrificăm liniştea sufletească'
Astăzi, când simçi_ că te cuprinde îngrijorareąîntreabă-te:
De ce am un nod înstomac? Eu sunt cel care deçine controlul,
sau mă conduce nelinţtea? Şi,cel maÍ importąnt: e bună la ceva
toată îngrij orąrea ąstą?
PAT|MlŞl EMoŢll 59

4 februarie

DESPRE ! NVI NCI BI LITATE

,,Cine este aşadar invincibil? Cel caľe nu poate fi tulbu-

rat de nimic ce nu ţine de alegerea lui ľaţională."
- Epicteţ Diatribe, I.LB'ZL

Ą i văzutvreodată cum se comportă cu presa cei expeľimen-

f\taçi? Nicio întrebarenu e pľea dificilă pentľu ei, niciun
ton prea ridicat sau jignitor. Pareazáfiecare lovifură cu umoţ
stăpânire de sine şi răbdaľe' Chiar şi când sunt înţepaţisau
pľovocaţi, ei aleg să nu se clintească şi să nu ľeačţioneze.Sunt
capabili de asta nu doar datorită antrenamentului şi expeľien-
ţei, ci şi pentru cä înţelegcă reacţiile bazate pe emoţii nu ar
face decât să înrăută1ească situaţia. Presa abia aşteaptă să se
bâlbâie sau să se enervezą aşa că, pentľu a face façă cu succes
evenimenteloľ mediatice, au învăţatstăpânirea de sine.
Este pu$n probabil ca astăzi să fii bombardat de întrebările
invazive ale unei cohoľte de ľepoľteľicurioşi' Daĺ, de fiecare
dată când stresul, frustrările sau suprasolicitarea te copleşesc,
s-ar putea să-çi prindă bine să-çi aminteşti aceastä idee şi să o
foloseşti ca model pentru a-ţi înfrunta problemele. Alegeľea
raţională - prohaÍresls, aşa cum o numeau stoicii - este genul
de invĺncibilitate pe care o putem cultiva. Putem face faţă ata-
cuľilor ostile şi putem depăşi presiunile sau problemele. Şi,la
fel caîncazul exemplului de façă,la final putem arăta cu dege-
ful spre mul1ime şi striga:,,Următoľul!"
60 FEBRUARIE

5 februarie

DoMoLEŞTE-Ţl PoRNl RILE

,,Nu te lăsa răsucit de vârtej! Ci înorice năzuinçă păs-

ťrează' spiritul drept şi cu privire la orice repľezentare
foloseşte-çi puterea de înţelegereşi judecata."
- Maľc Auľeliu, Către sine,4'22

G
ândeşte-te la oamenii maniaci dinviaţa ta. Nu la cei caľe,
din păcate, suferă de o boală nefericită, ci la cei care duc
o viaţädezoľdonatä ňcând alegeľi haotice. Pentru eĹ totul este
la una din extľeme; o zi oarecaľe este fie un dezastru, fie ui_
mitoare. Nu-i aşa că genul acesta de oameni sunt obositoľi?
Nu ţi-ai doľi să aibă un filľu prin care să-şi cearnă pornirile
pozitive de cele negative?
AcestfilEu există. Dreptatea. Raţiunea' Filosofia. Dacă exis_
tă vreun mesaj central al gândirii stoice, atuncĺ acesta este:
vei avea tot felul de porniri, iar saľcĺna ta este să le contľolezi,
ca şi cum ai dľesa un câine. Şimai simplu spus: gândeşte îna-
inte să acţionezi. Întreabă-te: Cine deţine controlul? Cąre sunt
principiÍIe după care mă orientez?
PATlMlŞlEMoŢll 61

6 februarie

NU CĂUTA CEARTĂ

,,Nu sunt de acord cu cei care se aľuncă înmiilocul va-

lurilor şi aleg o viaţă agitată, luptând aprig înfiecaľe zi
cu mii de greutăţi. Înçeleptulse cuvine să le suporte,
dar nü sä le iasä înîntâmpinare, şi să prefere liniştea în
locul luptei."
- Seneca, Epistole către LucilÍus,2B.7

Ą devenit un clişeu să citezi discursul lui Theodore Roosevelt,

/-\,,omul din arenă'] încare preamăreşte individul,,cu faţa
plină de praţ sânge şi sudoarą care se stľăduieşte neobosit...'',
încomparaçie cu cľiticul care stă pe margine' Roosevelt a $-
nut acest discurs la scurt timp după ce şi-a încheiatmandatul,
când se afla la apogeul popularităţii. Câţiva ani mai târziu,
avea să candideze împotrivafostului său protejaţ încercând
să recâştige fotoliul de la Casa Albă, daľ a suferit o înfrângere
ustuľătoare, fiind cât pe ce să fie asasinat. A fost la un pas de
moarte întimpul unei expediţii pe fluviul Amazor! a vânat mii
de animale însafariuri înAfľicą şi l-a implorat pe Woodrow
Wi}son să-i permită să se înrolezeînarmată, înPrimul Război
Mondial, deşi avea 59 de ani. Avea să facă o mulţime de lu-
cruri care, privite retrospectiv, par de-a drepful năucitoare.
Theodore Roosevelt a fostîntľ_adeväľ un mare om. Daţ,
totodatä s-a lăsat condus de impulsuri, de o dependençă de
muncă şi de acţiune care păreau de nestăvilit. Mulţi dintre
noi suferim de aceeaşi afecţiune - suntem conduşi de ceva
ce ne scapă de sub control. Ne temem să stăm locului, aşa că
poľnim încăutarea conflictului şi a acţiunii ca după o dis-
tracţie. Alegem să ducem adevărate războaie - câteodată,
62 FEBRUARIE

literąlmente - deşi pacea este, de fapţ o alegere mai onorabi-

lă şĺmai potrivită.
Dą omul din arenă merită toată admiraçia. La fel şi solda-
tuţ şi politicianul, şi femeia de afaceri şi restul ocupaţiilor.
Dar Şiacesta este un mare dar, numai dacă ne aflăm înarenă
din motive întemeiate.
PATlMlŞlEMoŢll 63

7 februarie

TEAMA ESTE o PRoFEŢ|E CARE

sE AUTo_ÎNDEPL|NEşTE

,,Adeseą teaĘa pe oameni îistinge. Şimulţl_ dinľe dânşiĺ

sosesc la soroc când fug de uľsităľ
- Seneca, Oedip,992

N
umai paranoicii supľavieţuiesc", spune o replică cele-
,T bră a lui Andy Grove, fost director executiv al Intel.
Poate. Dar este la fel de adevărat că, adeseori, paľanoicii se
distrug singuri mai repede şi mai rău decât oľice duşman. Se-
necą cu înţelegerealui şi privilegiul de a face parte din elĺta
romanä a asistat de nenumărate ori la această dinamică. Netro,
discipolul ale cărui excese Seneca a încercatsă le potolească,
şĹa ucis şi mamą şi so$a, şĺînfinal, avea să se întoarcăşi
împotriva acestuia, mentorul lui.
Combinaçia de putere, frică şi manie poate fi letală. Con-
ducătoľul, convins că aľ putea fi trădaţ acţionează el pľimul
şi îitrădează pe ceilalţi. De teamă că nu este adulaţ se strădu-
ieşte atât de mult să fie pe placul celorlalçi, încâtobçine efec_
ful inveľs. Conüns că subalteľnii nu gestionează cum trebuie
situa$ile, ajunge să gestioneze el fiecare detaliu devenind
astfel singur sursa problemeloľ. Şiaşa, la nesfârşit - lucrurile
care ne sperie sau ne înspăimântă ajungem să ni le pľovocăm
singuń orbeşte.
Data viitoaľe când te temi de un deznodämânt posibil de-
zastruos, aminteşte-F cä dacă nu-$ controlezi poľnirile, dacă
îţipieľzi stăpânirea de sine, s-aľ putea să te transfoľmi în
însăşisursa dezastľului de caľe te temi. Au păçit-o şi al$ oa-
meni, mai inteligen$, mai puternici şi cu mai mult succes. Ni
se poate întâmpla şi nouă.
64 FEBRUARIE

8 februarie

ASTA TE FACE sĂ rr slMŢl MAl BINE?

,,Simt o durere sfâşietoare. Şice dacă? Nu o mai sims dacă

te poţi ca o femeiuşcă?"
- Senecą Epistole către LucilÍus,7B.L7

tł\ ata viitoare când vezi pe cineva că se enervează - că plân-

lJ ge,ţipă, sparge chestii, este tăios sau dur - observă-l cum
ľămâne ňră cuvinte dacă-i serveşti următoarea replică: ,,Sper
că asta te face să te simţi mai bine". Fiindcă, bineînţeles,nu se
întâmplă aşa. Doar când ne aflăm sub efectul emoţiilor extre_
me putem jusţifica un compoľtament de acest gen - iar atunci
când suntem chema$ să dăm socoteală pentľu el, de ľegulă
ne ľuşinăm sau ne simţim stânjeniçi.
Meľită să te ghidezi după acest standard. Data viitoare
când te apucă pandaliile, când te smiorcăi şi te vaiţi ca apucat
de friguľi ori plângi cu lacľimi de crocodil, întreabă-te doar:
oare astą chiar măface să mă simtmąi bine? ÎmÍalÍnă simpto'
mele de cąre voiam să scap?
PATlMlŞlEMoŢll 65

9 februarie

Nu E oBLlGAToRlU sĂru o oPlNlE

,,Stăînputerea oľicui să nu aibă niciun fel de părere

despre cele ce i se întâmplă şi să nu simtă însuflet nicio
tulbuľare - căci faptele, pľin ele însele,nu sunt de natu-
ră să stârnească părerile noastre."
- Marc Aureliu, Către sine,6.52

ată un exerciţiu stľaniu: gândeşte-te la toate chestiunĺle tul-

I
l buľătoare pe care nu le cunoşti - lucruri pe care al1ii le-au
spus pe la spatele tău, eventuale gľeşeli pe care nu le-ai sesi-
zaţ obieďe pe caľe le-ai pierdutftĺră să-s dai seama. Ce reaqtie
ai avea? Niciuna, pentru că nu ştii despľe aceste chestiuni.
Cu alte cuünte, se poate să nu ai nicio opĺnie despre un
lucru negativ. Trebuie doar să-$ cultivi această fo4ă, înloc
s-o foloseşti la întâmplare. Mai ales atunci când faptul de a
avea o părere este pľobabil să ne irite. Foloseşe-fl abilitatea
de a nu avea absolut nicio opinĺe despre un anumit lucru -
poartă-te ca şi cum n-aĺ şti că s-a produs. Sau că n-ai auzit
despre el. Fă înaşa fel încâtsă devinä irelevant ori inexistent
penťru tine. Înacest fel, va avea mai puçină puteľe asupra ta.
66 FEBRUARIE

10 februarie

MÂNIA ESTE uN coMBusTlBlL oĂuruĂľon

,,Nici o ameninţare nu este mai fulgeľătoare, nici o foľs

mai nimicitoare decât mânia. Dacă reuşeşte, e orgolioa-
să, dacă dă greş, înnebuneştede-a binelea. Eşecul nu-i
stârneşte dezgusţ iar dacă din întâmplaľeľămâne Ëră
potrivnic, îşiîntoarcernuşcătura asupra ei înşişiJ'
- Senecą Despre mônie,3.l.S

l_\'pă cum au spus stoicii înrepetate rândtlri, enerţ/area nu

lJ rezoţváaproape niciodată nimic. De regrrlă, înrăutăţeşte
situaţia. Ne enervăm, apoi cealaltă persoană se enerveazála
ľândul ei - la final' toată lumea e nervoasă şi pľoblema e de-
paľtedeafirezolvată.
Numeľoşi oameni de succes îçivoľ spune că furia este un
combustíbil eficient înviaţa lor. Dorinţa de a ,,dovedi tuturoľ
că se înşală''sau de a,,le-o arunca înfaţď i_a făcut miliardaľi.
Fuľia stâľnită atunci când au fost numĺţi graşi sau proşti a
creat exemplare remarcabile din prrnct de vedere fizic şi minţi
sclipitoare. Mâniapľovocatä de ľespingeľe i-a motivatpe mul$
să-şi cľoiască propriul drum.
Dar aceasta este o viziune îngustă.Astfel de poveşti igno-
ľă poluarea geneľată ca efect secundar şi gradúl de uzură
'pľovocat
motorului. Ignoră ceea ce se întâmplă când furia inĹ
ţială se epuizeazá - şi că e nevoie de furie din ce înce mai
multă pentru a menţine motorul poľnit (până când, încele din
urrnă, singura sursă rămasă este fuľia îndľeptatăcătre sineJ.
,,Ura este o povară prea greu de suportat", i-a averťizatîn1967
Martin Luther King |r. pe colegii săi, activişti ai drepturilor
cetäţeneşţdeşi aveau motive cât se poate de întemeiatede a
ľăspunde uńi prin ură.
PATlMi ŞlEMoŢll 67

Acelaşi lucru este valabil şi pentru mânie - de fapţ pen-

tľu maioritatea emo$iloľ extreme. Sunt coĺnbustibili toxici.
Exßtă din plin înlur,nea încare trăim, fiĺră îndoială, daľ nu
meľită pľeţut.
68 FEBRUARIE

1'l februarie

EROU SAU DESPOT?

,,Sufletul nostru este uneori un rege, alteoľi un tiran.

Rege, când are învedere binele, când poaľtă de grijă
coľpului ce i s-a încľedinţaţ când nu-i porun'ceşte nimic
urât, nimic murdar. Când însă este nestăpâniţ lacom,
capľicios, el trece într-ocategorie hulită şi blestemată
şi devine tiran.''
- Seneca, Scrisori către LucilÍu, Lt4'24

e spune că puterea absolutä corupe înmod absolut' La prĹ

S ma vedere, pare adevărat. Elevul lui Seneca, Neľo, şi lista
sa lungă de crime şi nelegiuiri sunt exemplul perfect. Un alt
împăraţDomiţian, i-a izgonit samavolnic pe toçi filosofii din
Roma [ca urmare, Epictet a fost nevoit să ia calea exiluluiJ.
Mulçi împăľaţiľomani au fost nişte tirani. Totuşi, după doaľ
câ1iva ani, Epictet avea să devină pľietenul apropiat al unui
alt împărat, Hadľian, care l-a ajutat pe Marc Auľeliu sä ajungă
pe tľon, un exemplu autentic de cârmuitor filosoţ plin de
înţelepciune.
Aşa că nu este atât de claľ dacă puterea corupe întotdeau-
ną' De fapt, se paľe că are legătură, înmulte feluri, cu foţa
interioaľă şi conştiinţa de sine a indiviziloľ - cu valorile loĺ,
cu înfľânareadorinţeloţ, cu respectul şi măsuľa încare con_
ceptul lor despre corectitudine şi dľeptate poate contľacaľa
ispitele unei bogăçii şi veneraçii nelimitate.
Acelaşi lucru este valabil şi pentru tine. Atât pe plan peľ_
sonal, cât şi profesional. Tiľan sau rege? Erou sau despot? Tu
ce alegi?
PATlMlŞlEMoŢll 69

12 februarie

PRoTEJ EAzĂ_1l Ll N IşTEA sU FLETEASCĂ

,,Păzeşte-ţi percepçiile înpeľmanenţă, pentru că nu aperĺ

un lucru neînsemnaţci ľespectul, încredereaşi stator-
nicią liniştea sufletească, eliberarea de durere şi fľică,
întľ-uncuvânt, libertatea ta. Pentru ce ai vľea să vinzi
aceste lucruri?"
- Epicteţ Diatribe, '1.3-6b-8

/^\sluibă nesatisËcătoaľe care te epuizează din cauza sťre-

LJ ruluĺ, o relaţie conflictuală, o viaţă înlumina reflectoare-
lor. Stoicismul, pentru că ne ajută să ne gestionăm şi să ne
analizăm ľeacţiile emoţionale, poate face acest gen de situaţii
mai uşor de suportat. Ne poate fi de ajutor îndezamoľsarea
declanşatorilor caľe par pe punctul de a exploda înorice
moment.
Dar iată o întrebare:de ce te supui la aşa ceva? Este oaľe
acesta mediul pentľu caľe am fost creaţi? Să fim provocaţi de
e-mailuri ľäutăcioase şi de o serie nesfârşită de probleme de
serviciu? Glandele suprarenale pot rezista doar până înťr-un
punctînainte să cedeze. oare n-ar trebui să le păstrezi pentru
situaţiile de viaţă şi de moarte?
Aşada4 dą foloseşte-te de gândirea stoică pentru a face fas
acestor gľeutăţi, dar nu uita să te întrebi:este oąre aceasta
vÍaţa pe care mi-o doresc cu adevărat7 De fiecare dată când te
enervezi, un dľam de viaţă îţipărăseşte corpul. Chiaľ vľei să
consumi pe astfel de lucruri această resursă nepľeţuitä?Nu
te teme să faci o schimbaľe - schimbarea cea maľe.
7A FEBRUARIE

13 februarie

PLĂcEREA sE PoATE TRANSFoRMAÎN PEDEAPSĂ

,,Dacă te aţâţă imaginea vľeunei desňtări, supraveghea-

ză-tą ca întoate celelalte împrejuľăľi,şi nu te lăsa târât
spre aceasta, ci întârzie înňptuireaei şi acordă-ţi räga-
zul necesar unei dezbateri cu tine însuţi.După aceastą
adu-ţi înminte cele două momente: atât acela al înfľup-
tării din plăcerea ľespectivă, cât şi acela încare, după ce
te-ai desňtaţ mai târziu te căieştţ tu însufidevenind pro-
pľiul dojenitoľ. Şiopune acestor ľegrete şi ľemuşcări,
cât de mult te vei bucuľa şi cât de mult te vei felicitą
după ce totuşĺte-ai înfrânat. Iar dacă prilejul !i se paľe
nimerit ca să te hotărăşti pentru ea, bagä de seamă, să
nu te înfrângă pofta acelei desfătări, nici ca plăcere,
nici ca ispită şi opune-i astfel, cu cât este mai folositor
să-ţi măľturiseşti, satisfaţia că ai izbândit o asemenea
victorie."
- Epicteţ Manualul,34

tăpânirea de sine este un lucru dificil, Ëľăîndoială'Acesta

S este motivul pentru caľe s-ar putea să-$ fie util un truc
celebru preluat de la curele de slăbire. Unele diete peľmit o
,,zi de trişaľe'' - o dată pe săptămânä cei aflaçi la regim pot
mânca tot ce vor şi înoľice cantitate. Ba chiar sunt încuĘaţi
să întocmeascăpe parcuľsul săptămânii o listă cu toate ali-
mentele pe care şi le-au doriţ astfel încâtsă le poată savura
pe toate deodată, într-unadevăľat festin (ideea fiind cä dacă
mănânci sänătos şase zile pe săptămână, eşti încontinuare în
avantaj).
La începuţacest lucru sună de vis, dar oricine a ňcut
asta ştie adevărul: înfiecare zi de tľişaľe,te îndopipână la
refuz şi te urăşti apoi pentru asta. Înscuľt timp, ajungi să te
 ;':::i_.:šjnłsřji'-'i?ffilĘtl!-=-'

PATlMlŞlEMoŢll 71

abţii de bună voie de lâţrişaţ'Feirtľu că nu ai nevoie de asta

şi, cu siguľanţä,nu ţĹo doreşti. Seamănă cu situaţĺile
încare
păľÍnţiiîşiprinď eôpiii cu çigäŕiînbuzunar'.si îÍobligä să fume-
ze tot pachëtul.
Este i'mpoľtant să facerľr legătuľa dintre' aşa'numita ten-
'taţie şi efectele sale'reale., odată C€.Vëi înţelege,:çăa1i face
I
pofta s-aľ putea să fie ńai rău decât să te abçii, vei începesä-ţi
pierzi apětĺtul. Înâcest'fel, stăpânirea de sine va deveni ade-
vărata plăcere, iar tentaţia, un regret.
'
72 FEBRUARIE

14 februarie

GÂNDEŞTE ÎNAINTEsĂ AcŢloNEzl

,,Înţelepciuneaeste un singur lucru: să înţelegiľaçiunea

cosmicä, ea fiind'aceea caľe conduce toate lucrurile."
- Heľaclit, citat înDiogene Laeľţiu,
Despre vieţile şi doctrinele filosofilor,9.t

l\e ce-am făcut ąsta? te-ai întrebatprobabil. Toţi ne-am în_

lJ ş96.1 Cum de-am fost aşa prost? Ilnde mia fost capul?
' Răspunsul este: nicăieľi. Asta-i problema. Încapul nostľu
se află toată ra$unea şi inteligenţa de care avem nevoie. Tre-
buĺe să ne asigurăm doar că ţinem cont de ele şi le folosim,
iaľastae mai dÍficil. Tľebuie să ne asiguľăm că mintea deţine
controlul, nu emoţiile, nu senzaţiile fizice imediate, nu hor-
monü care clocotesc.
Concentrează_çi atençĺa asupľa inteligenţei. Las_o să-şi
facă treaba.
PATlMlŞl EMoŢll 73

'15 februarie

DoAR coşMARURl

,,Reîmpľospäteazá-ţiputeľile şi recheamă_te pe calea

cea dľeaptă şi după ce te-ai trezit iarăşi şi ai înţelescă
visele ţi-au adus neliniştĺ, priveşte din nou, înstare de
veghe, cauzele tulbuľăľilor tale, aşa cum le-ai privit în
vis."
- Marc Aureliu, Către sine,6'3L
./\
ntr-una dintre scrĺsoľileadresate editorului său, autorul
l
l Raymond Chandler a ňcut un portret care ne caracteľizea-
ză pe mul1i dintľe noi: ,,Nu m_am uitat nicĺodatäînapoi,deşi
de multe ori mi-a venit gľeu să privesc înaĺnte".Thomas
|efferson a glumit cândva întľ_oscrisoare cătľe }ohn Adams:
,,Câtă durere ne-au adus relele caľe nu s-au produs niciodată!"'
Iar Seneca a spus_o şi mai bine: ,,Temerile noastre nu au ni-
mic mai cert decât faptul că de majoritatea lucrurilor care ne
înspăimântă s_a ales pľaful''.
Multe dintre chestiunile care ne nemuĘmesq considerau
stoicii, sunt un pľodus al imaginaţiei, nu o ľealitate. Aseme-
nea viselo5 ele paľ vii şi reale pe momenţ daľ devin ridicole
după ce am scăpat de ele. Învis, nu ne opľim niciodată să ne
gândim şi să spunem: ,,Aľe oare vreo logică?". Nu, ne lăsăm
purtat de el. Acelaşi lucľu este valabil şi pentru accesele de
furie sau pentľu alte trăiľi extľeme.
Când te enervezi este ca şĺcum ţi-ai continua visul însta-
rea de veghe. Factoľul caľe te_a iritat nu era adevăľat - daľ
reacţia tą da. Şi,astfel, un lucru fals produce consecinţe reale.
De aceea tľebuie să te trezeşti chiar înacest momenţ înloc să
cľeezi un coşmar.
74 FEBRUARIE

16 februarie

NU COMPLICA LUCRURILE MAI MULT

DECÂT E cAzUL

,,Dacă cĺneva te întreabă cum se scľie numele tău, oare

fäcând eforţ vei pronunţa fiecare dintre litere? ori, dacă
se mânie cumva, îivei întoarce patima, mâniindu-te şi
tu? Nu vei pronunţa numele cu calm, raţ, enumerând şi
accentuând fiecare dintľe litere? Deci tot astfel adu-ţi
aminte că şi înaceastă viaţă orice datoľie e alcătuită
dintr-un anumitnumăr de acţiuni. Trebuie daç păstrând
înmĺnte acest lucru, să înaintezipână la capăt pe dru-
mul stabilit

lată o situaţie des întâlnită: ai un coleg de muncă enervant

l sau un şef dificil. Te roagă să faci ceva şi, pentru că mesage-
rul îçieste antipatic, protestezi imediat. Tu te confľunţĺdeja
cu alte probleme, sau poate solicitarea lui este agasantă şi ne-
politĺcoasă. Aşa că îirăspunzi: ,,Nu, n-am de gând să fac astď'.
El se ľăzbună nefăcând un lucru pe care i l'ai ceľut anteľior. Şi
astfel conflictul ia pľoporţii.
Întretimp, dacă ai reuşi să faci un pas înapoişi să vezi
obiectiv situaţia, ai remarca, probabil, că nu Úoť ce ţi se cere
este nerezonabil. De fapt, o parte este chiar uşor de realizat
sau, cel puţin, acceptabilă. Iar dacă ai îndeplini saľcina ľespec-
tivă, s-aľ putea ca şi celelalte să devină un pic mai uşor de ftĺcut'
Înscurt tĺmp, le-ai ľezolva pe toate.
Viaţa (şi munca) este destul de dificilă. Hai să n-o compli-
căm şi mai mult lăsându-ne afectaţi de chestiunile lipsĺte de
importanţă sau angajându-ne înbătălii de care nu ne pasă cu
adevăľat. Hai să nu lăsăm emoţiile să stea încalea kąthëkon, a
acţiunilor simple şi oportune pe drumul spľe viľtute.
PATlMlŞl EMoŢll 75

17 februarie

INAMICUL FERICIRt!

,,Este de-a dreptul imposibil să aducem laolaltă fericirea

cu doľinţa după toate cele pe caľe nu le avem. Fericirea
aľe tot ce-şi doreşte şi se aseamănă cu cel îndestu]aţ
care nu cunoaşte nĺci foamea, nici setea.''
- Epictet, Diątribe, 3.24.17

\ loi fi fericit când voÍ absolvi facultatea, ne spunem. VoÍ fi fe-

V ricit după ce obçin promovarea asta, după ce dieta va da
rezultate, după ce voÍ ft mai bogat decât au fost părtnţÍi mei. Psi-
hologii numesc acestmod de gândire fericire condi1ională. Pu-
tem străbate kilometri întľegişi, asemenea orizontului, tot nu
o putem atinge' Nu reuşim nici măcar să ne apropiem de ea'
Aşteptaľea cu înflăcăľarea unui eveniment viitoł imagi_
narea cu entuziasm a unui obiect mult doľit, anticiparea cu
neľăbdare a unui scenariu fericit - oricât de plăcute ar fi aceste
actĺvităţi, ele ne distľug şansa de a fi fericiţi aici şi acum. Con-
ştientizează_ţi dorin,ta de mąi mult, mai bÍne, sau într-ozÍ şi
dă-1i seama de ceea ce este cu adevăľat: un inamic al satisfac-
ţiei. Alege întreea şi feľicirea ta' După cum spunea Epicteţ
cele două nu sunt compatibile
76 FEBRUARIE

18 februarie

PREGĂTEşTE_TE DE FURTUNĂ

,,Acesta este adevăľatul atlet - peľsoana care se antľe-

nează, ľiguros împotrivafalselor aparenţe' Păstľează-çi
fermitatea, nu te lăsa păcălit de impresii! Lupta este grea,
sarcina divină - pentru a câştiga măiestria, libertatea,
fericirea şi împăcaľea."
- Epictet, Diatrib e, 2.18.27 -28

pictet a mai folosit şi metafora cu fuľtuna, spunând că im-

E presiile noastre nu se deosebesc de vľemea extľemă, caľe
ne poate prinde ca într-unvârtej' Putem înţelegeasta atunci
când ne simţim surescitaţi sau ne înflăcăľămpentru ceva
anume
Dar hai să ne gândim la rolul vľemii întimpurile moderne.
Înprezent, avem meteorologi şi expeľţi care pot pľezice cu
destulă precizie caracteľisticile unei furtuni' Înziua de astăzi,
suntem lipsiţi de apăľare încalea unui uľagan doar dacă ľefu-
zăm să ne pregătim sau să ascultăm avertismentele.
Dacă nu avem un plan, dacă nu am învăçatniciodată cum
să montăm obloanele anti-fuľtunä, atunci suntem la cheľe-
mul acestor elemente exteľne - şi interne. Suntem încănişte
fiinçe plăpânde încalea vântului de peste o sută de kilometri
pe oră, daľ avem avantajul de a putea să ne pregătim - de a-l
înfruntaîntr-unalt fel.
 PATlMlŞlEMoŢll 77

19 februarie

BANCHETUL VIEŢll

,,Aminteşte_ţi că înviaţă trebuie să te compoľţi întoc-

mai ca la un banchet' Dacă un platou cu bucate caľe face
înconjurulmesei este adus până la tine, întinzimâna şi
te serveştĺ cu modestie şi cumpătare' Se îndepărteazä
de tine, nu-l ľeţii. Nu vine încă?Nu-ţi tľâmbiçezi dinaĺn-
te dorinţa, cĺ ľabzi până este adus lângă tine. Fii la fel
façă de soţie, de copii, de înalteledregătorii, la fel faţă
de bogă1ii, şi cândva vei deveni vľednic să fii tovarăş de
ospăţ al zeilor!'
- Epictet, Manualul,IS

ata viĺtoaľecând vezi ceva ce_ţi doreşti, aminteşte-ţi de

|-\
l/ metafora lui Epictet cu banchetul. Când începisă te agiţi,
gata să faci tot posibilul ca să obçii acel lucľu - ca şi cum te-ai
întindepeste masă şi ai înşfăcaplatoul din mâinile cuiva - ä
bine şi reaminteşte-ţi: acestea sunt nişte manieľe grosolane
şi nejustifĺcate. Apoi aşteaptă cu răbdaľe să-çi vină ľândul.
Această metaforă are şi alte interpretäri posibile. Spre
exemplu, poate ar fl cazu| să ľeflectăm asupľa norocului pe
care l-am avut că am fost invitaţi la un asemenea festin [ľecu-
noştinţă). Sau poate aľtrebui să nu ne grăbim şi să ne delectăm
cu cele oferite (să savurăm momentul pľezent), căci îndopa-
rea până la gľeaţă cu mâncare şi băutură nu face bine nimănui,
cu atât mai puţin sănătăţii [lăcomia este, la urma urmei, unul
dintre păcatele capitale). Iar la sfârşiţ este nepoliticos să nu
ajutăm gazda să strângă masa şi să spele vasele [altruism). În
fine, data viitoare, e rândul nostru să găzduim şi să-i tratăm
pe al1ii aşa cum am fost omeniţi şi noi [mărinimie)'
Poftă bună!
78 FEBRUARIE

20 februarie

MAREA PARADĂ A PLĂcERlĺ

,,Cât demulte plăceľi au simţit tâlharii, desfrânaţii, uci-

gaşii de părinţi, tiranii?"
- Maľc Aureliu, Către sine,6.34

N lizăm
u se cuvine să_i judecăm pe aĘi, dar meritä totuşi să ana-
un pic ce înseamnă un tľai plin de răstĺ1. Scriitoaľea
Anne Lamott glumeşte înBird by Bird: Some InstructÍons on
WrÍting and LÍfe (Cum înveţisă scrii ftcţune pąs cu pąs. Sugestii
despre scn's şŕ vÍaţă)-:,,Te-ai întľebatvľeodată care este păre-
rea luĺ Dumnezeu despľe bani? Uită-te cui îidă." Acelaşi lucľu
este valabil şi pentľu plăceľe. Uită-te la un dictatoľ şi la hare-
mul lui sufocat deurzelile şi comploturile ĺbovnicelor. Uită-te
cât de ľepede petrecerea uneĺ tinere starlete se transformä în
dependenţă de droguri şi o carieľă stagnantă.
Întreabă-te: oare chiaľ merită? oaľe plăceľea este chiar
atât de maľe?
Gândeşte-te la asta afunci când tânjeşti după un lucru sau
visezi cu ochii deschişi, îngăduindu-ţiun viciu,,inofensiv''.

*
Caľte apăľutżĺcu acest titlu la Editura Paľalela 45, tľađuceľe
de lleana
Ioniţă-Iancu, Piteşti, 20L3. [n'tľ.)
 PAT|MlŞlEMoŢll 79

21 februarie

NU TÂNJI, NU DoRl

,,Ţine minte că nu doaľ doľinţa de îmbogăçireşi căpătuire

ne înjoseşteşi subjugă, ci şi dorinţa de pace, recľeere,
călătorie şi învăçare.Nu contează caľe este factoľul ex- I

teľn, valoaľea pe care i-o acordăm este cea care ne sub-

jugă..' căci acolo unde este inima noastľă, acolo zace
şi
pľilejul nostru de poticniľe"'
- Epicteţ Diątribe, 4.4.L-2; 15

pictet nu spune că pacea, recreeľea, călătoriile şi învăţarea

E sunt lucľuľi ľele, nu-i aşa? Din feľicire, nu. ÎnsădorÍnta
continuă şi arzătoare - dacă nu este ľea prin ea însäşi - aduce
o mulçime de posibile complicaţii' Ceea ce ne dorim ne face
vulnerabili. Fie că este vorba de opoľtunitatea de a călätori în
lume sau de a fi pľeşedinte oľi despre cincĺ minute de pace şi
linişte, când tânjim după un anumit lucru, când sperăm za-
darnic, pľegătim teľenul pentľu dezamăgiľe. Pentľu că soaľta
poate interveni înorice clipă şi atunci, probabil, vom reacţio-
na pieľzându-ne stăpânirea de sine.
Diogene, celebrul filosof cinic, spunea: ,,Este privilegiul ze-
ilor să nu-şi dorească nimic, iar al oameniloľ evlavioşi să vľea
puţin." A nu-ţi doľi nĺmic te face invincibil - pentľu că nĺmic
nu se află înafara controlului tău. Acest lucru este valabil nu
doaľ pentru chestiuni uşor de cľiticaţ cum aľ fi averea sau
gloľia - genul de bazaconii prezentate înunele dintre piesele
de teatľu clasice şi înfabule. Acea luminiţă verde- la caľe

* Un motiv ľecurent înMarele

Gatsby, care a ajuns să fie inteľpľetat
dľept un simbol al năzuinçelo4, viselor şi speľanţelor personajului pľin-
cipal. (n.tr.)
 5
Fł':..=:=':'i-=.-_':

80

năzuia Gatsby poate reprezentâ şi ceva bun, cum aľ fi iubiľea

sau o cauză nobilă. Dał înegală măsuľă, poate duce la pierzanie.
Însťabilirea ţelurilor şi lucrurĺIor după care tânjeşti, în-
treabă-te: Eu le controlez, Śau ele mă controlează pe mine?

I
PATlMlŞlEMoŢll 81

22 februarie

cE ESTE MAI BINE sĂ ľu sPU!

,,Cato a exercitat şi instrumentul cuvântului public, gân-
dind că într-ocetate mare este bine ca filosofiei politice
să i se adauge ceva şi de luptă. Dar nu-şi Ëcea exerciţii-
le cu ceilalçi, nici nu-l auzeacineva vorbind, iar când un
pľieten i-a zis: <<Cato, oamenii îçiľeproşeazátácerea>>,
Cato a răspuns: <<Numai să nu_mi ľeproşeze Viaţa! Voi
începecând voi putea să spun lucruľi demne de tăcerea
mea.>>"

- Plutarh, Cato celTânăr,4

ste usor să acţionezi - să te aľunci pur şi simplu cu capul

E înaintąşi mai greu să te opreşti şi să te gândeşti: N4 nu sunt
sÍgur că ąr trebuÍ să fac ąsta deocamdată. Nu sunt convins că
sunt pregătiŕ' Când Cato a intrat înpolitică, mulţi aşteptau de
la el lucľuľĺmari şi imediate - discursuri antrenante, acuze
răsunătoare, analize înţelepte.El era conştient de aceastä pre-
śiune- una la care suntem supuşi înpermanenţă - şi Ĺa ľezistat'
Este uşoľ să cedezi mulţimii [şi egoului)'
Aşada6 Cato a aşteptat şi s-a pregăfŕť. Şi-aanalizat gân-
duľile, s-a asigurat că nu ľeacţionează influenţat de emoţii,
prematuţ din egoism sau din ignoranţă. Abia după asta a vor-
bit _ după ce a căpătat încredeľeacă vorbele lui merită să fie
auzite.
Pentľu a reuşi asta este nevoie de conştientizare'Trebuie
să ne opľim şi să ne evaluăm sincer. Tu poţi face asta?
82 FEBRUARIE

23 februarie

Îuenr.;unĂrulon NU LE PAsĂ
DE SENTIMENTELE NOASTRE

,,Nu trebuie să te superi din cauza lucľuriloţ căci lor nu

le pasă deloc de asta."
- Maľc Aure|iu, Către sine,7.38

mare parte din cugetările lui Maľc Aureliu sunt alcătuite

f_\
\-/ din citate scurte şi fragmente apaţinând altor scriitori.
Acest lucru se datoreazá fapfului că el nu a ţinut neapărat să
rea|izeze o lucrare originală, ci sá facă practică şi să-şi rea-
mintească din când încând anumite lecţii importante, iar
pľintre aceste lec,tii se numărau uneoľi şi lucruľi despre care
citea.
Cĺtatul de mai sus este deosebit întrucât provine dintr-o
piesă a lui Euripide, care, cu excepţia câtorva fragmente pre-
cum acesta' nu a dăinuit până înzilele noastľe. Din câte ne
puteľn da seama din ce a ľămas din piesă, Belerofon, eroul,
aiunge să se îndoiască de exístenţa zeilor. Însäînpasajul ur-
mătoł acesta spune: De ce ne-am obosi să ne pierdem cu JÍrea
înprivin:ţa cauzelor şi forţelor superioare nouă? De ce luăm
aceste lucruri personal? Lą urmą urmei, evenimentele externe
nu suntftÍnţe conştÍente _ nu pot răspunde vaietelor şÍ strÍgă-
telor noastre - după cum nici zeÍi, înindiferenţa lor, nu o pot
face.
De acest lucru îşiľeamintea MarcAureliu prin citatul de
faţă: împrejurärilesunt insensibile şi indiferente la senti-
mentele, teama sau entuziasmul tău. Lor nu le pasă de reacţia
ta- Ele nu sunt fiinţe vii. Aşa că nu mai aţiona ca şi cum aglh-
$a ta aľ avea vľeun impacť asupľa sifuaţiei. Situaţĺile sunt
complet Índĺfeľente.
PATlMlŞlEMoŢll 83

24 februarie

ADEVĂRATA suRsĂ n nĂulul

,,Nici voľba rea şi nici băçuł care te loveşte nu te doaľe,
ci părerea ta despľe dânsele. Şiaşą la începutuloricărei
dureľi, vei găsi îndatănu un lucru; ci păreľea ta despľe
acel lucľu. Caută da1 înaintede toate, să nu te răpească
imediat părerea; căci dacă tu capefi puţin ľăgaz de gân-
dire, mai uşor îţivei păstľa cumpătul."
- Epictet, Manualul,20

S
toicii ne amintesc că, de fapţ nu există întâmplări bune
sau rele înmod obiectiv. Faptul că un miliaľdar pierde un
milion de dolari din cauza fluctuaţiei pieţei nu e acelaşi lucru
ca afuncĺ când unul dintre noi ar pierde aceeaşi sumă. Criticile
primite din partea duşmanului tău de moarte sunt receptâte
diferit de cuvintele negative pe care ţi le adresează partene-
ľul de vĺaţă.Dacă cineva îçitrimite un e-ľnail furibund, însătu
nu îlciteşti, se poate considera că acest fapt s-a produs vľeo-
dată? Cu alte cuvinte, pentru a fi,,ľeleţ aceste situaţii au ne-
voie de paľticiparea noasťľă, de context şi de catalogare.
Înrealitate, reacçia noastră este cea care decide dacă s-a
pľodus ceva ľău. Dacă simţim că am fost nedreptăţiţi şi ne-a.m
supăraţ bineînţelescă aşa va fi. Dacă ridicăm vocea fiindcă ni
s-a părut că am fost pľovocaţi, bineînţelescă se va ajunge la o
confruntare.
Dar dacă ne păstrăm stăpânirea de siną decidem dacă eti_
chetăm un anumit lucru dľept bun sau rău. De fapţ s-ar putea
să avem ľeacsi diferite faţă de acelaşi evenimentîn funţĺede
momentul încaľe acesta aľe loc înviaţa noastră. Aşa Ę nu ar
fi oare mai bine să nu aplicăm anumite etichete? N-ar fi mai
bine să nu ľeaţionăm?
84 FEBRUARIE

25 februarie

PRAFUL şl PULBEREA LEGENDEl

,,Recheamă ffiră încetareînminte pe toçi aceia care din

nimic se mâniau faţă de oricine, pe cei care s-au distins
printr-o glorie deosebită, cunoscuţĺ mai mult decât
alçii, prin maľile nenorociľi întâmpĺnatesau prin duş-
măniile violente stârnite, ori prin oľice fel de ursite
asemănătoare! Cugetă apoi, unde sunt acum toate aces-
tea? Praţ pulbeľe şi legendă, sau nici măcar legendă.'.''
- Marc Auľeliu, Către sine, L2'27

M arc Aureliu subliniază mereu înscľierile sale fapful că

împăraţiicare s-au succedat înaintealui abia dacă mai
eľau amintiţi după câçiva ani. Pentru el, acesta a fost un indi-
ciu că, oľicâte teritoľii ar fi cuceriţ oricât de mult şi-ar fi im-
pus voinţa asupra lumii, ar fi ca şi cum ar construi un castel
de nisip - înscurtă vreme totul ar fi spulberat de tľecerea
tiľnpului.
Acelaşi lucru este valabil şi pentľu cei purtaţi pe culmile
uľii, furiei, obsesiei sau perfecţionismului' Lui Maľc Auľeliu îi
plăcea să atragă atenţia asupra fáptului că Alexandru Mace-
don - unul dintre cei mai înflăcăľaţişi ambiţioşi oameni din
istoľie - a fost îngľopatînacelaşi pământ ca îngriiitorul catâ-
rilor lui. Încele din urmă, to$ vom pieri şi vom fi uitaţi, înce-
ful cu încetul.Ar trebui să ne bucurăm de scurful răgaz avut
pe Pământ - nu să ne lăsăm robiţi de emoţiile care ne umplu
de nefeľicire şi nemul1umire.
PAT|MlŞlEMoŢll 85

26 februarie

FlECĂRUlA DUPĂ MER'IT

,,Greşeşte un altul cu ceva faţă de mine? El va vedea! Eł

are o stare de spirit şi un fel propriu de a ac$ona' Eu am
acum ceea ce doreşte natura comună a universului şi
fac ce vľea structura mea."
- Marc Auľe|ila, Cătľe sine, 5.25

I l neori, Abľaham Lincoln îşiieşea complet din sărite din

ţ) cauzacâte unui suboľdonaţ a unui geneml sau chiar a unui
prieten. Înloc să se adreseze direct acelei persoane, concepea
o scrisoare lungă încare îşiprezenta cazu|, detaüind unde a
gľeşit ľespectÍvul şi ce voia să afle de ła el. Ęoi împăturea
scrisoarea, o punea într-unsertar şi n-o expedia niciodată.
Multe dintre scľisori au supravieţuit doar din întâmplare.
Ştiądupă cum ştia şi fosful împăratal Romei, că este uşoľ
să ripostezi' Este tentant să-ţi spui păsul. Daľ aproape de fie-
care dată ajungi să regreţi' Apľoape de fiecare dată îţidoreşti
să nu fi trimis scrisoarea. Gândeşte-te când $-ai ieşit dín pe-
peni ultima oară. Care a fost deznodământul? Ce ai avut de
câştigat?
86 FEBRUARIE

27 februarie

SEAMĂNĂ !NDlFERENŢA AcoLo UNDE ALŢll

cuLTNĂ PASIUNEA

,,Dintre toate lucrurile, unele sunt bune, altele ľele, iar

altele, indifeľente. Bune sunt virtuçile şi cei caľe dau
dovadă de ele; rele suntviciile şi cei caľe se dedau lor;
cele indiferente se află la mijloc, întreviľtuţi şi vĺcii, şi
printre ele se numără bogăçią sănătatea, viaţa, moaľ-
teą plăceľea şi durerea."
- Epicteţ Diatribe, 2'.L9.72b-13

rnagínează-s puterea de care ai avea parte înviaçă şÍînrela-

ţii dacă lucruľile care îideranjează pe toţi ceilalţi - cât de
slabi sunţ câs bani au cât mai au de trăiţ cum voľ muri -
n-aľ conta aşa de mult pentru tine. Cum ar fi dacä înweme ce
alţii sunt supăra$, invĺdioşi,emoţionaţi, posesivi sau lacomi,
tu ai fi obiectiv calm şi cu mintea limpede? Te poţi vŤzua|iza
astfel? Imaginează-ţi ce aľ însemnapentru relaţiile profesio-
nalą pentľu viaţa amoroasă sau pentru prieteniÍle tale'
Seneca eľa un om extraordinar de bogaţ chiar celebru - şi,
cu toate acestea, era stoic. Deţinea multe bunuľi, însă,după
cum spun stoicii, era indiferent fa1ă de ele' Se bucura de ele
pe momenţ dar accepta că le-ar putea pierde într_ozi. o ati-
tudine multmai potľivită decât doľinţa disperată demaÍmult
sau teama chinuitoare de a nu pierde nici măcar un bănuţ.
Indiferenţa este un teren neutru solid.
Nu înseamnăsă eviţi sau să excluzi ceva, ci, mai degrabă,
să nu acorzi deznodământului, oricare ar fi el, mai multă pu-
tere sau importanţă decât este cazul. Cu siguranţă nu este
uşo6 dar dacă îsva reuşi acest lucru, nu vei fi oare mult mai
relaxat?
PATIMlşlEMoŢll 87

28 februarie

cÂruo PlERzl coNTRoLuL

,,Sufletul nostru este ca un vas cu apă, iar repľezentări-

le noastre sunt ca razele de lumină caľe cad deasupra
apei. Dacă tulburăm apa, pare că şi lumina se mişcă, dar
nu se întâmplă asta. Aşada4, când o persoană îşipierđe
fĺreą cele care se tulbură nu sunt talentele şi vĺrtuţite
sale, ci spiritul înăúntľulcăroľa acestea există ĺar când
spiľitul se calmează, şi ele se liniştesc."
- Epicteţ DiatrÍbe, 3.3.20-22

ĺ încurcatpuţin Ęle. Sau poate chĺar ai ftcut_o de oaie'

Ą \Şi?
Asta nu schimbă filosofia pe care o cunoşti. Nu e ca şi
'cum alegeľea ta rasonală te_ar fi părăsit cu totul. Mai degrabă"
tu eşti cel care a abandonat-o temporar.
Ţine minte că instľumentele şi scopurile educaf,ei noasEe
nu sunt afectate de tulburările de moment. opreşte-te. Reca-
pătă-ţi calmul. Te aşteaptă
88 FEBRUARIE

29 februarie

Nu PoŢl oBTlNE MEREU CEEA cE VRE!

,,Când un copil îşibagă mâna cu totul într-unborcan cu

đulciuri,nu şi-o mai poate scoate şi începesă plângă.
Dă dľumď câtorva dulciuri şi vei reuşi s-o scoţi. Domo-
leşte-ţi pofta - nu te fixa asupra prea multoľ lucruri
deodată şi vei obţĺneceea ce-ţi trebuie."
- Epicteţ Diatribe, 3'9.22

e putem avea pe toate" este mantra existenţei noastľe

I
;1 l-ľnoderne. Slujbă, familie, sens, succes, timp libeľ - le
vrem pe toate, înacelaşi timp faici şi acum).
ÎnGrecia antică' sala de clasâ(scholeŕon) era un centru de
ľecreere încare învăţăceiiľeflectau asupra lucruľiloľ supe-
rioare fbinele, adevărul şi fľumosu! înscopul îmbunătăçiľii
vie$i. Era vorba despre stabiliľea priorităţilor şi despre a le
pune la îndoialăpe cele ale lumii exterioare. Astăzi, suntem
pľea ocupaţi să obţinem lucruri materiale, äră să ne punem
pľea multe semne de întrebaľe,asemenea unoľ copii care îşi
bagă mâna înboľcanul cu dulciuri.
,,Nu-ţi dori atât de multe lucľuri deodată", spune Epictet.
Concentrează-te. stabileşte-ţi prioľită1ile. Antrenează_ţi min-
tea să-şi pună uľmătoarele întrebări: Am nevoie de lucrul ăsta?
Ce se întâmplă dacă nu-I obçin? Mă pot descurca fără eI?
Răspunsul te va ajuta să te ľelaxezi, să renunţi la toate
chestiunile inutÍle care îţiocupă timpul într-atât încâtnu ai
parte de echilibru şi feľicire.
 MARTIE

CoNŞTlENT|ZARE
90 MARTIE

'l martie

UNDE îrucrprFlLosoFlA

,,Un loc bun pentru a începeîirfilosofie este acesta: o

percepţie claľă asupra propľiului principiu director."
- Epictet, Diatribe, I.26.15

ilosofia este intimidantă. De unde să începi?Cu cărţile?

F Cu lecţiile? Cu a-ţi vinde bunurile lumeşti?
Nicidecum. Epictet spune că devii filosof atunci când în-
cepi să-ţi foloseşti rţiunea călăuzitoare şi să te îndoieştide
emoţiile, convingeľile şi chiar de limbajul pe care alçii le iau
de bune. Se crede că un animal are conştiinţă de sine afunci
când e capabil să se ľecunoască înoglindă' Atuncĺ, am putea
spune, poate, că ne începem călătoria înfilosofie când deve-
nim conştienţi de capacitatea de a ne analiza pľopria minte.
Poţi începeastăzi cu acest pas? Când vei face astą vei
descoperi cä prinzi cu adevărat viaţă, că aiungi - ca să-l para-
ÎrazämpeSocľate - să duci o viaçă care meľită trăită.
 coNŞTlENTlZARE 91

2 martie

AuToEVALUAREA ExAcTĂ

,,Înaintede toate, este nevoie ca un om să se cântărească

pe sine însuşi,pentru că de obicei ni se pare că suntem
capabili de mai mult decât putem înrealitate.',
Senecą Despre liniştea spiritului, 5.2

M ajoľitatea oameniloľ evită să-şi facă o autoevaluaľe sin-

ceľă" fiindcă se tem, probabil, să nu li se dimÍnuezeunele
convingeri cu privire la cine sunt şi ce pot' După cum spune
maxima lui Goethe, este un mare defect,,să te vezi mai presus
decât ceea ce eşti". Cum ai putea să consideri că eşti conştient
de siną dacä refuzi să-çi ľecunoşti punctele slabe?
Nu-ţi fie teamă de autoevaluare crezând că va trebui să
recunoşti unele lucruri despre tine. A doua paľte din maxima
lui Goethe este la fel de importantä. El spune că este dăunătoľ
înegală măsură să te ,,preţuieşti mai prejos decât valoarea ta
ľeală". oare nu este la fel de des întâlnit cazul încaľe rămâi
surprins de cât de bine ai ľeuşit să faci façă unei sifuaţii de
care te temeai? De cum reuşim să trecem peste durerea pier-
derii unui apropiat şi să purtăm altoľa de griiă - deşi am crezut
întotdeauna că vom fi complet distruşi dacă li s-ar întâmpla
ceva părin$lor sau fraslor noştri; de cüm reuşim să facem faţă
cu brio unei situaţii stresante sau unei ocaziicaľe ne schimbă
viaţa.
Ne subestimăm capacitatea la fel de mult şi de periculos
pe cât ne-o supraestimăm. Cultivă-ţl_ abilitatea de a te judeca
corect şi sincer' Inřospectează-te pentru a înţelegede ce anu-
me eşti capabil şi de ce este nevoie pentľu a descătuşa acest
potenţial.
92 MARTIE

3 martie

(DEZ)TNTEGRARE

,,Aceste lucruri nu se potrivesc. Trebuie să fiĺ o fiinçă

unitä fie bună, fie rea' Trebuie să lucrezi cu sârguinţă
fie asupra felului tău de a raţioną fie asupra lucrurilor
aflate înafara contľolului tău - ai mare grijă la ceea ce
se află îninterioţ nu înexterioł adică stai înrând cu
filosoful, nu cu gloata!"
- Epicteţ Diatribe, 3.15.13

fu toţii suntem oameni complicaţi. Avem multe latuľi -

\r- dorinçe conflictuale, năzuinţe şi temeľi. Lumea exterioară
nu este mai puţin confuză şi contľadictorie. Dacă nu suntem
atenţi, toate aceste forţe - de atracţie şi respingeľe - au să ne
sfâşie într-unfinal. Nu putem fi şi dľ. |ekyll şi dl. Hyde. În
orice caz, nu pentru mult timp.
Avem o alegere de fficuţ să stăm alături de filosof şi să ne
concentrăm neobosit asupra lumii inteľioare, sau să ne com-
poľtăm ca lideľul unei gloate, devenind ceea ce ne cere mulçi-
mea pe moment.
Dacă nu ne concentrăm asupra integľităsi interne _ asupra
conştiinţei de sine - riscăm dezintegrarea externă.
CoNŞTlENTlZARE 93

4 martie

ľĂ Ll g r RľRre
co NŞTlE NTIZAREA îrusrnľrĺ

,,Liber este acela care trăieşte după plaq nici obligat, nici
împĺedicaţnici consťrâns de ceva _ ale cărui alegeľi nu
sunt îngreunate, ale cărui dorinţe izbândesc şi care nu
cade pradă lucľurilor care îipľovoacă dezgustul. Cine
vrea să trăiască înminciună - captiv, încuľcaţneedu-
cat, văitându-se, înimpas? Nimeni. Aceştia sunt oameni
josnici, care nu trăiesc după plac; şi, prin urmare, nicio
persoană josnică nu este liberă."
- Epictet, D iatrib e, 4.I.L-3a

trist când ne gândim la cât de mult timp petrec oamenii

E cuľsul unei zile Ëcând lucruri pe care,,trebuie" să le facăîn
- nu neapărat obligaţii, cum aľ fi slujba sau familią ci acele an-
gajarnente pe care ni le asumăm din vanitate sau ignoľanţă'
Gândeşte_te la faptele pe care le întrepľindemca să-i impresio-
năm pe alţii sau la efortuľile pe care le depunem ca să ne satisfa-
cem poftele sau dorinţele pe caľe nici nu le punem sub semnul
întrebării. Într-unadin celebľele sale epistolą Sen'eca observă
cât de des cad oamenii puternici pradă baniloł averiĹ ibovni-
celo4, chiar şi sclavilor loľ - înRomą acest lucnr era legal.,,Nicio
sclavie nu este mai ruşinoasă decât cea aleasă de bunăvoie.,,
Vedem acesttip de sclavie peste toţ o persoană co-depen-
dentă, care nu reuşeşte să nu facă curat înuľma unui prieten
disfunţional; un şef care controlează şi cele mai mici decizii
ale angajaţilor şi care tremură pentru fiecaľe bănuç; nenu-
măľatele situaţii, evenimente şi întâlniri pentru care suntem
prea ocupa$, daľ la care totuşi ne înhămăm.
Din când încând trece-$ înrevistă obliga$ile. Câte dintre
ele sunt alese de bună voie? Câte sunt cu adevărat necesare?
Eşti chiar atât de liber pe cätcrezĹ?
94 MARTIE

5 martie

REDUCEREA COSTURILOR

,,De aceea, înţintele pe care ni le fixăm şi spre care ne

îndreptăm cu maľe râ',rnă, se cuvine să fim atenţi să nu
fie defel avantaje sau ca dezavantajul să fie mai maľe;
unele lucruľi sunt inutile, altele nu merită atâta efort.
Numai că nu ne dăm seama de asta şi par să fie gľatuĺte
unele care, de fapţ ne fac să plătim foarte scump."
- Seneca, Epistole către Lucilius,42.6

J\intre numeroasele scrisori ale lui Seneca, aceasta este

lJpľobabil una dintre cele mai importante - şi pńntre cele
mai puçin înţelese.El susţine o idee ignoľată într-osocietate
a caseloľ din ce înce mai mari şi a bunurilor din ce înce mai
multe: şi anume, că toate aceste acumulări au un preţ ascuns.
Şicu cât conştientizăm mai repede acest lucru, cu atât mai
bine.
Ţine minte: chiar şi ceea ce ob1inemgratis are un pret fie
el doar cel de depozitaľe - îngarajul sau înmintea noastră.
Întimp ce treci astäzi pe lângă bunurile tale, întreabä-te:Am
nevoie de ąsta? Nu este de prÍsos? Câtvalorează de fapt? Cât
mă costă?
S-aľ putea să fii surprins de răspunsuri şi de preţul pe
care l-ai plătit ňľă să realizezi.
coNŞTlENTlZARE 95

6 martie

NU-Ţl îruonuenslNGUR PoVEşTl

,,Înconveľsaţie nu aduce voľba la tot pasul, cu rost sau

färă rost, de isprăvile şi întâmplăľiletale, căci plăcerea
ce o ai tu de a povesti, n-o au şi cei dimpľejur de a te
asculta."
- Epictet, Manualul, 33.I4

filosoful modern Nassim Taleb ne-a atenţionat înprivinţa

l ,,erorii narative" - tendinţa de a face legătura întreeveni_
mente din tľecut, care, de fapţ nu au legăturăîntre ele. Aceste
poveşti, oricâtă bucurie ar aduce, sunt înşelătoareprĺn natu-
ra lor. oferă un sentiment de coeziune şi certitudine caľe nu
este real.
Dacă ţi se pare exageraţ aminteşte_ţl_ că, după cum spu_
nea Epicteţ există un alt motiv pentru care nu trebuie să-ţi
spui poveşti despre trecut. Fiindcă este un lucru plictisitoç
eneľvant şi egocentľic' Poate tu te simţi bine dominând con-
veľsaţia şi atrăgând atenţia asupra ta, dar cum crezi că se
simt ceilalţi? Chiar crezi cäoamenii mor de nerăbdare să as_
culte rezumatul meciuľĺlor tale de gloľie din liceu? oare chiar
e momentul pentru încăo poveste gogonată despľe pricepe-
ľea ta întľ-alesexului?
Străduieşte_te să nu creezi o astfel de bulă fantastică -
trăieşte înrealitate' Ascultă şi interacţÍonează cu oamenii, nu
te da înspectacol pentru ei.
96 MARTIE

7 martĺe

NU DA CREZARE slMŢURlLoR

,,Heraclit spunea că părerea personală e epilepsie şi că

ochiul minte."
- Diogene Laeţiu,
Despre vieţile şÍdoctrinele filosoÍilor,9'7

/Fonştiinţa de sine reprezintă abilitatea de a te autoevalua

Loui".tĺ" Este capacitatea de a pune sub semnul întľebăľii
propriile instinďą modele şi presupuneri. oiësis, amăgiľea de
sine sau păľeľea aľogantă şi necontestată, ne cere să ne ana-
lizăm cu severitate opiniile; până şi ochii ne pot înşela'
Pe de altă parte, acest lucru este alarmant. Nu pot ąvea
încrederenici măcąr înpropriÍIe-mi simţuri? Sigar ai putea privi
lucrurĺle înfelul acesta. Sau ai putea adopta o altă perspecti-
vă: fiindcă simţurile noastľe sunt adesea înşelătoare,emoţiile
excesiv de aleľte, iar reprezentările exageľat de optimiste, am
face bine să nu tragem concluzii pľipite înnicio privinţă. Tľe-
buie să ne oprim întotdeaunadin ceea ce facem şi să devenim
conştienţi de toate cele ce se întâmplă, astfel încâtsă putem
lua decizia corectă.
coNŞTlENTlZARE 97

8 martie

NU RENUNŢA FĂRĂ VolE LA LIBERTATEA TA

,,Dacă cineva ar pune coľpul tău la dispoziţia pľimului

venit, te-ai indigną pe dľept cuvânt. Dar când tu singur
îçipui sufletul la dispoziţia oricui, pentru ca de insulta
lui să se tulbure şi să_şi iasă din fire, nu ţi-e oare ľuşine
de tine?"
- Epictet, Manualul,28

N
evine instinctiv să ne pľotejăm corpul. Nu_i lăsăm pe alçii
să ne atingă, să ne împingă, să decidă încotromergem.
Daľ înprivinţa minţii, suntem mai puţin disciplinaF. o pre-
dăm de bună voie reţeleloľ sociale, televizorului, păľerilor
altoľ persoane sau bârfei. Ne aşezăm la birou ca să muncim
şi, pe nesimţite, ajungem să pierdem timpul pe inteľnet. Ne
aşezăm la masă împreună cu cei din familie, da4, după câteva
minute, scoatem telefonul. Ne aşezăm liniştiţi pe o bancă, în
parą dar înloc să ne analizăm pe noĺ înşinąjudecăm trecătorii.
Nici măcar nu ne dăm seama că facem asta. Nu realizăm
cât timp pieľdem, cât de ineficienţi şi de neatenţi devenim.
Şi,
ce'este şi mai grav _ nimeni nu ne face să ne purtăm aşa. E ca
şi cum ne_am pedepsi singuri.
Pentľu stoici, aceasta este o oľoare. Ei ştiu că lumea ne
poate controla trupul * putem fĺ aruncaţi înînchisoaresau
deprimaţi de weme. Însămintea? Ea ne apaľţine. Trebuie s-o
protejăm. Păstrează controlul minţii şi percepţiiloĘ aľ spune
ei. Sunt cele mai de preţ bunuri ale tale.
98 MARTIE

9 martie

GĂSEşTE ANTU RAJUL PoTRlvlT

,,Mai presus de toate, fii cu bägare de seamă să nu fii

niciodată atât đelegat de foştii tăi tovarăşi şi prieteni,
ca să nu fii tras înjos, la nivelul lor. Dacă nu te păzeşti,
eşti pierdut... Trebuie să alegi, fie să fii iubit de aceşti
prieteni şi să rămâi aceeaşi persoană, fie să devii o per-
soană mai bună cu preţul acestoľ prietenii'.' dacă vrei
să le ai pe amândouä nu vei face niciun progres, şi nici
nu vei păstra ce-ai avut cândva.''
- Epictet, Diqtribe,4.2.I: 4-5

,,De laoamenii buni vei învăçabinele, dar dacă te încuľci

cu cei ľăi, îţivei pierde sufletul pe care l-ai avut cândva."
- Musonius Rufus,
citânduł pe Teognis din Megarą Cuvântări,t7'53.27-22

l- eamai citată replică a lui }im Rohn e următoarea: ,,Eştĺme-

\*aĺ" celoľ cinci oameni cu care petreci cel mai mult timp."
|ames Altucher îisffituieşte pe tinerii scriitori şi antreprenori
să-şi găsească propriul 'anturaj" - un grup de persoane cu
aceleaşi interesą care să-i ajute să progreseze. Poate că tatăl
tău te-a avertizat când te-a vázut că pierdeai timpul cu nişte
lÍchele: ,,Bagă de seamă' vei ajunge să semeni cu pľietenii tăi.''
Una dintre maximele lui Goethe redă cel mai bine situaţia:
,,Spune-ľni cu cine te-nsoţeşti ca să-ţi spun cine eşti;"
Alla|izează.în amănunt pe cine accepţi înviaţa ta - dar nu
fi un snob elitisţ ci o persoană care înceaľcä să-şi cultive cea
rnaĺ bună viaçă posibilă. Pune-ţi întrebăľiđespreoamenii cu
caľe te întâIneştişi cu care îçipetreci timpul: Mă ajută ei săfiu
rnąÍ bun? Mă încurajează să progresez şi mă responsabÍIizează,
sau mă trag tn jas, Ią nivelul lor? Apoi, çinând cont de aceste
CoNŞTlENTlZARE 99

întrebări, ľăspunde la cea ľnai importantáz Ar trebuÍ să petrec

mąí'mult sąu maÍ puçÍn tÍmp cu aceştÍ oameni?
A đouaparte a maximei lui Goethe ne dezvăluie miza
acestei alegeri: ,,Dacă ştiu cum îçipeľeci timpul", spunea eI,
,,atunci ştiu ce se va alege de tine".
100 MARTIE

10 martĺe

GASEŞTE PE clNEVA PRECUM cATo

,,Mare parte din vină se risipeşte dacă se află un martoľ

lângă cei ce sunt pe cale să gľeşească. Sufletul are în
felul acesta pe cineva care îiinspiľă ľespect şi care face,
prin autoritatea sa, ca până şi cotlonul cel mai taĺnic să
fie puľ. Feľice de cel care ne ajuţă să ne îndreptăm nu
numai când este de faţă, ci şi când doar ne gândim la el!"
- Seneca, EpÍstole cđtreLuciliuş 11.9

flr-plina
ato cel Tânăł politician ľoman, cunoscutpentru autođiscĹ
sa şi pentru apărarea eroică a Republicii împotriva
lui lulĺus Cezar,este un peľsonai care apare constantîn liteľa-
tura stoică - ceea ce este foarte interesanţ ţinând cont că nu
a scľis nici măcaľ un rând. Nu a ţ,inut lec,tii. Nu a acorđatinteľ-
viuľi. A devenit un filosof atât de celebru si de des citat dato-
rită exernplului de curaj şi îndrăzneală'
Seneca spune că ar trebui ca fiecare dintľe noi să aibă un
Cato al său - o persoană nobiłă şi măreaţă pe care să o pri-
mim înmintea noastră şi care să ne ghideze ac$unile, chiar şi
atunci când nu este prezentă. Economistul Adam Smith avea
un concept similał p€ caře el l-a numit,,spectatorul indife-
renť'. Nu trebuie să fie cĺneva ľeal, ci o persoană care, după
cum spunea Senecą să fie martoră a comportamenfului nos-
tru; Cineva care să ne bată obrazul pe tăcute dacă ne gândim
să facem ceva corrłod, necinstit sau egoist.
Şłdaca izbutim, dacă ne trăim asffel viaţa, poate ajungem
să jucäľn la ľândul nostru roľul lui Cato sau al spectatorului
indiferent pentľu cineva care are nevoie de asta.
coNŞTlENTlZARE 101

11 martie

UN TRĂl FĂRĂ REsTRlcŢll

,,Cel care duce un tľai neîngrădit, caľe este stăpân pe

ceea ce va face, indifeľent de situaţie, este un om liber.
Însăcel care poate fi îngrădit, constľâns sau foľţat să
facă ceva împotriva voinţei sale este un sclav."
- Epictet, Diatribe, 4.1.128b-129a

puţin la cei mai puteľnici, mai bogaţi şi mai faimoşi

lVf|ĺtă-te
oameni din lume. Ignoľă însemnele succesului lor şi lu-
crurile pe care şi le permit şi uită_te la ceea ce trebuie să dea
la schimb _ vezi caľe este preţul succesului.
Încazul celor maĺ mulçi dintre ei? Libertatea' Pľofesia le
cere să se îmbracela costum. Reuşita lor depinde de partici-
paľea la anumite petľeceri. Trebuie să linguşească oameni
pe caľe nu-i agľeează. Înmod inevitabil, ajung să-şi dea sea-
ma cä nu pot spune liber ce gândesc' Mai rău chiaţ trebuie
să devină cu totul alçi oameni decât sunt sau să facă lucľuri
necurate.
Desigu4 s-ar putea să câştige multri bani - însăn-au analĺzat
niciodată tľanzacţia cu adevărat. Dupä cum spunea Seneca,
,,sclavia locuieşte încase de aur şi marmurä". Foarte mulţi oa-
meni de succes sunt prizonierii unoľ închisoľipe care şi le-au
constľuit cu propriile mâini. Asta î1i'doreştişi tu? Pentľu asta
te speteşti atât? să speľăm că nu.
102 MARTIE

12 martie

PRIVEŞTELUCRURILE cA UN VINoVAT

,,Când greşeşte cineva faţă de tine, cugetă frľă întârzieľą

înurma cărei păľeri asupľa binelui sau asupľa ľăului, a
gľeşit. Căci, cunoscând aceasta, vei avea mĺlă façă de el,
şi nici nu te vei mai mira, nici nu veĺ mai fi mânios. Căci,
ori socoteşti şi tu că acest lucru este bun, la fel ca şi el,
ori ai o păľeľe asemănătoaľe şi, pľin urmaľe, trebuie
să-l ieľţi'ori, dacă tu nu consideri bune sau rele, ace_
leaşi lucruri, întocmaicu opinia sa, mult maÍ uşoľ vei fi
binevoitoł faţă de unul caľe se află înnecunoştinţă şi
greşeală.''
- Maľc Auľe|iu, Către sine,7.26

S
ocľate, poate cea mai înţeleaptăpersoană caľe a träit vľe-
odată, spunea că,,nimeni nu greşeşte de bună voie''. Însensul
că nimeni nu gľeşeştedinadins. Nimeni nu crede că greşeşte,
chiar dacă face asta. Toţi cľedem că avem dreptate, doaľ că am
greşit. Altfel, n-am mai gândi aşa!
E posibil oaľe ca nesocotinţele de care ai avut parte sau
răul primit de la alçii să nu fi fost pľovocat intenţionat? Dacă
aceştia au crezut că fac ceea ce trebuie - pentľu ei, ba chiaľ şi
pentru tine? E ca încazul monumentului ľidicat înmemoľia
soldaţilor Confedeľaçiei la Arlington [înmod evident, o cauzä
greşită susţinută de oameni care au gľeşitJ, pe caľe este scris,
parţial, că soldaţii confedera$ au slujit,,supunându_se datoriei,
aşa cum au înţeles-oei''. Iarăşi - au înţelesgreşit, dar a fost o
înţelegeresinceľă, după cum şi Lincoln a fost sincer la sfârşĹ
tul celebrului său discurs de la Cooper Union, când a spus:
,,Haideţi să îndľăznimsă ne facem datoľia până la capăt aşa
cum o înţelegemnoi."
coNŞtlENTIZARE *o3

Cu cât ai fi mai toleľa,ntşi.rnai'înçelegătoľastăzi dacă aĺ

privi acţiunile celorlałçi oameni ca pe o încerca.re đea face
ceea ce tľebüie? Fie'căëşti.de äcord sau nu, cât de'l.adica,l çi-ar
schimbá aceástă vizĺune'perspectiva asupľa unor ac$uni altfď
ostile şi jignitoare?

'.,.r, .

rl
104 MARTIE

13 rnartie

îĺuľn-o
zl, ToTUL VA AVEA sENs

,,Atunci când vrei să acuzi pľovidenţa, întoarceacel lucru

pe toate părţile înminte şi vei vedea că cele întâmplate
îşiau ľostul lor."
- Epictet, Diatribe, 3.l7.I

din motivul pentru care luptăm împotľivaîntâm-

f)R".tu
\:..f plărilor pľin caľe tľecem ţine de faptul că ne concentrăm
atât de mult asupra planului nostru, încâtuităm că s-ar putea
să existe un plan mai maľe, despre caľe nu avem cunoştinţă.
Nu-i aşa că ni s-a întâmplat deseori ca ceva ce consideram
a fĺ o catastrofä să se dovedească, cu treceľea timpului, un no-
ľoc chior? Totodată, uităm că nu suntem singurii oameni caľe
contează şi că pierdeľea noastră aľ putea însemna câştigul
altcuiva.
Acest sentiment de nedreptăçiľe este doar o problemă de
conştientizare. Trebuie să ne ľeamintim că toate lucľurile sunt
conduse de raţiune - dar mai există şi o raţiune universală,
imensă, pe caľe nu o observäm de fiecaľe dată. Nu vedem
că uraganul neaşteptat a fost ľezultatul bătăilor din aripi ale
unui flutuľe aflatîncealaltă emisfeľă sau cä necazul pľin care
trecem este un simplu preludiu pentru un viitor plăcut, de
invidiat.
coNŞTlENTlZARE 105

14 martie

AMĂGIREA DE stNE ESTE DuŞMANUL NosTRU

,,Zenon spunea totodată că nimic nu este mai ostil stă-

pânirii ferme a cunoaşterii decât amăgirea de sine.''
- Diogene Laeľţiu,
Despre vieţile şi doctrinele fÍIosofilor

Ą măgiľea de sine, iluzia gľandorii - acestea nu sunt doar

/F\nişte tľăsături enervante de peľsonalitate. Egoul nu este
doaľ antipatic şi odios, ci inamicul de moaľte al capacităçii noas-
tre de învăçaľeşi creştere.
Epictet spunea: ,,Este imposibil ca o peľsoană să înceapă
să înveţeceva ce crede cä ştie dejal'Nici astázi nu vom reuşi
să consolidăm, să învăçăm,sä câştigăm respectul celorlalçi
dacă ne credem deja perfecţi, nişte genii unanim apľeciate. În
acest sens, egoul şi amägirea de sine sunt duşmanii lucruľi-
lor la caľe aspirăm, fiindcă ne amăgim singuri, cľezând că le
avem deja.
Aşada4, tľebuie să tratăm egoul cu aceeaşi ostiliate şi dis-
preţ pe care el le urzeşte cu viclenie împotľivanoastľă - săł
ţinem la distanţă, fie şi numai pentľu douăzeci şi patru de ore.
106 MARTIE

15 martie

PREZENTUL ESTE TOT CE AVEM

,,Chiar dacă ţi-a fost härăzit să vieçuieşti trei mii de ani,

sau de tot atâtea ori zece mii, aminteşte-ţi totuşi că ni_
meni nu pieľde altă viaçă decât cea pe caľe'o trăieşte şi,
de asemenea, că nimeni nu trăieşte altă viaçă decât cea
pe caľe o pieľde. Până într_atât,deci, cea mai lungă
existenţă poate fi socotită la fel cu cea mai scuftă, căci
prezentul este egal pentru toţi, chiar dacă trecutul nu
este egal, iar ceea ce se pieľde apaľe de cea mai mică
importançă. Căci cu adevärat, nimeni nu poate pierde
nici trecutul, nici viitorul. De altfel, cum ar fi posibil să
ia cineva de la vreunul ceea ce nu are?"
- Maľc Aureliu, Către sine,2.L4

Ąstăzi, observă cât de des îçidoreşti câte cerła. Adică ai vrea

ľ\ca tľecutul să fĺe mai mult decât a fost [difeľiţ mai bun,
încăprezent etc.) sau ca viitorul să se desftişoare întocmai
după aşteptările tale (fiĺră să te gândeşti prea mult la cum i-ar
afecta asta pe ceilalçi).
Când faci acest lucru, ignori momenful prezent Ce ingľat!
Există o vorbă - atribuită caľicafurisfului Bil Keane - de caľe
merită să ne amintim: ,,Ieri înseamnă tľecufuI, mâine viitoruţ
dar ziua de astăzi este un dar. De aceea i se spune pľezent-".
El îţiapaţine - dar aľe o dată de expĺľare,una caľe se apropie
cu ľapiditate. Dacă te bucuri pe deplin de e]" va fi suficient. Îçi
poate ajunge pentru o viaţăîntreagă.

*
|oc de cuvinte intľaductibil. Înengleză, cuvântulpresentînseamnă şi
da1şi prezent' (n.tr.)
CoNŞTlENTlZARE 197

16 martie

ACEA PARTE sAcRĂ DIN TlNf

ţ
,,Cinsteşte şi pľeţuieşte puteľea ta de judecată. Numai
ea, la urma urmei, poate opri ca înľaçiuneata conducă-
toare să nu încolçeascăvľeo idee potrivnĺcă naturii sałl
alcătuirii unei fiinţe raţionale. Iaľ alcătuiľea.unei fiinţe
raţionale pretinde statornicie şi chibzuinţă, bunävoĘă
pľietenească faţă de oameni, supunerea de bunä voie
faţä de zei!'
- Marc Auľeliu Căte sine,3.9

Ęaptul că poţi gândi, faptul că poţi citi aceastä cartą faptul că

l eşti capabil să gândeşti dacă să te implici sau să te detaşezi
de o anumită situaţie - toate acestea îçioferă capacitatea de
a-ţi cľea condiçii mai prielnice şi de a deveni mai bun' Este
impoľtant să apľeciem această capacitate, pentľu că este lrna
autentică. Nu toată lumea are noľocul ăsta.
Seľios - ceea ce tu iei drept un bun gaľantaţ alçiĺ nic'i nu
ar îndľăznisă viseze'
Acordă-ţi astăzi puţin timp pentru a.ţi reaminti că eşti bi_
necuvântat cu capacitatea de a folosi logica şi ľaţiunea pentru
a face faţă situaţiilor şi împľejurăriloľ.Ea îçĺ
ofeľă inimagfurabĺ-
la putere de a schimba împrejuľăľiletale şi ale altoľa. Şinu uita
că această putere este însoţităde o maľe ľesponsabilitate
108 MARTIE

17 martie

FRUMUsEŢEA ALEGERll
!
,,Tu nu eşti corpul täu sau pieptănătura ta, ci capacitatea
de a face alegeri bune. Dacă alegeľile tale sunt frumoa-
se, şi tu vei fi la fel"'
_ Epicteţ Diatribe, 3.1.39b-40a

xistă o ľeplică înfilmul Fight Club caľe sună aşa: ,,Tu nu

E eşti slujba tą nu eşti contul täu din bancă. Nu eşti maşina
pe caľe o conduci'. Nu eşti conţinutul portofelului tău'" Este
evident că amicul nostru Epictet n-a văzut fĺlmul şi nici n-a
citit caľtea- - daľ se paľe că şi înRoma antiçă exista acelaşi
materialism tipic aniloľ 1990.
E uşor să confundăm imaginea pe caľe o afişăm înfaţa
lumii cu cine suntem de fapţ mai ales atunci când maşinăľia
mass-media estompează intenţionat această distincţie.
S-ar putea s, arăţi foaľte bine astăzi, daľ dacă asta este
rezultatul uneĺ obsesii vanĺtoase înoglindă, azi dimineaţă"
stoiciĺ te-ar puteá întreba:oaľe eşti cu ądevăraŕ fľumos? Un
corp sculptat cu mult efoľt este demn de admiraţie' Unul con-
stľuit ca să impresioneze şmecherii de la sala de foľţă, nu'
Asta ne îndeamnăstoicii să luăm înconsideraľe. Nu cum
sunt lucľurile la exterioţ ci rezultatul căľor eforturi, activităţi
sau alegeľi sunt ele.

* Chuck PalahniuĘ Fight Club,tľaduceľe

de Dan Cľoitoru, Edituľa Po-
liľom, Iaşi, 2004. (n.tľ.)
coNŞTlENTlZARE 109

18 martie

tMPoslBlL FĂRĂ ACoRDUL TĂU

,,Astăzi am scăpat din toate cele ce-mi cľeau dificultăçi.

Ba, mai mult chiaĘ am înlătuľattot ce-mi pľovoca greu-
tăţi, cäci tot ce eľa stânjenitor nu eľa înafara meą ci în
propriul meu fel de a gândi, adică înăuntrulmeu."
- Maľc Auľeliu, Către sine,9.L3

-". putea să ne spunem înzilele grele: ,,Munca pe care o

Q
Jfac este copleşitoare" sau ,,Şefulmeu este de-a drepful
enervanť'. De-am putea înţelegecă acest lucru este imposibil!
oamenii nu Úe pot eneľva, munca nu fe poate copleşi - aceştia
sunt factori externi şi nu au acces la mintea ta. Emoţiileae
care le înceľci,oricât de reale sunt ele, vin din inteľioĘ nu din
exterior.
Stoicii folosesc cuvânful hypolĘsis, care înseamnă,,a pľe-
lua controlul'' - peľcepţiiloa gânduriloľ şi judecăţiloľ minţii
noastre' Lucľurile pe care le pľesupunem,lucrurile la care ne
gândim de bună voie, depind de noi. Nu-i putem acuzape alçii
că suntem stľesaţi sau nemulçumiţi, după cum nu-i putem în-
vinui pentru invidia noastľă. Cauza se află înăuntrulnostru.
Ei sunt doar nişte ţinte. l
Î10 MARTIE

19 martĺe

ftrl1rlrrcluNE ETERNĂ

,,Cäci există două ľeguli pe caľe trebuĺe să le avem me-

reu Ia dispoziţie: nu există nimĺc bun sau rău înafara
alegeľĺinoastľe raçionale şi nu ar tľebui să determinăm
evenimentele' ci să le uľmăm'''
- pictet, Diątribe,3.10.1'

!ł}e Ia Íumätateasecolului XX, a existat un pľeot iezuit indian

ľo" ,ru*. Anthony de Mello. Născut înMumbai, pe când
acesta se a'fla încăsub dominaţie bľitanică, de Mello eľa un
amestec đecultuľi şi peľspective diferite: oľienţ occident;
avea până şi studii de psĺhoterapie. Este inteľesant de văzut
cum inteligenţa atemporală se dezvoltă mai pľesus de şcoli,
epoci sau idei. Iată un citat din cartea lui de Mello, The Way to
Love (Chemarea iubiriif, care sună ca un citat din Epictet:
'' ,,CałJzairitării mele nu se află înaceastă peľsoană, ci în
mine."
care
Ţneminte, fiecare aľe de ales. Tu eşti întotdeauna cel
đeţĺne controłul. Cauzaenervării - sau impresia că ceva este
greşit_ vine dinăuntrul nostru, din etichetările şi aşteptările
noastre. Putem schimba aceŞte etichetări cu uşuľinţă;putem
xă ne schimbälľl atitudinea că totul ni se cuvine şi să accep-
täm şi să ne bucurăm de evenimentele caľe se petľec înjuľul
nostľu. Această înţelepciunea fost repetată şi descopeľitä se-
parat întoate veacurile şi întoate ţinutuľile de la începutul
{ímpului.

*
Carte apărută cu acest titlu la Edituľa Mix, Bľaşoţ2018' (n' tľ')
coNŞTlENTlZARE 111

20 martie

PREGĂTm ŞlGATA DE LUPTĂ

,,Eu aş wea să scap de tortură' dar dacă trebuie să o su-

poľt, aş wea să mă port cu fo4ă, cu demnitate şi curaj.
Cu siguranţă, prefer să nu izbucnească ľăzboiul; dał dacă
totuşi izbucneşte, aş vrea să îndurca un om vľednic
rănile, foamea şi toate nenorocirile de neocolit înľăz-
boi. Nu sunt atât de smintit încâtsă-mi doresc să mă îm-
bolnăvesc, aş vrea să nu-mi pierd cumpătul şi să mă port
bărbăteşte. înfelul acesta, sunt de doľit nu suferinţele, ci
viľtuţile prin care sunt suportate suferinţeleJ'
- Seneca, Epistole către Lucilius,67 '4

P
reşedintele |ames Garfield a fostun om extraordinar - cres_
cut încondisi modestą a fost un autodidact şi a ajuns erou
al Războiului Civil - al cărui mandat a fost curmat de glonţul
unui asasin. Înscurtul interval petrecut înfuncţie, s-a con-
fľuntat cu o ţară profund divizată şi un Paľtid Republican în
aceeaşi situaçie. Întimpul unui conflict care îicontesta însăşi
autoritatea înfuncçie, a rămas de neclintiţ spunându_i unui
consilieľ: ,,Bineînçelescä dispreţuiesc războiul, dar dacă ajunge
la uşa meą vestitorul măva găsi acasă.'
Despre acest lucru vorbeşte Seneca încitatul de mai sus.
Am fi nebuni sävrem să ne confruntăm cu greutăţi înviaţă.
Dar am fi la fel de nebuni dacă ne-am preface că nu vom avea
parte de ele. De aceeą atunci când acestea ne Vor bate la uşă
_ lucru care s-ar putea întâmpla chiar îndimineaţa asta - tre-
buie să ne asiguľăm că suntem pregătĘ să le deschidem uşa.
Nu aşa cum am face cu un oaspete întârziaţînnoapte, ci ca şi
cum ar fi vorba despre un musafir importanţ îmbľăcas,într-o
dĺspozĘe sufletească bună, gata de luptă.
112 MARTIE

2'l martie

CEL MAI BUN REFUGIU ESTE INAUNTRU,

NU AFARĂ

,,oamenii caută pentľu ei înşişilocuri retľase, case la

ţară, ţărmuri de mare şi munţi' Deseori, obĺşnuieşti
să-ţi doreşti asemenea locuľi. Preferinţa aceasta este
de-a dľeptul foarte comună, din moment ce ţi se oferă
prilejul să te închiziîntine însuţiînorice clipă doreşti'
Înniciun loc nu se poate retrage omul ca să fie mai plin
de lĺnişteşi mai lipsit de griji decât către propriul su-
fleţ mai ďes că înpľofunzimea sufletului omenesc sunt
asemenea foţe întăritoare încâtîndatăce se îndreaptă
spre ele, omul simte o desăvârşită uşurare. Şi,o spun
deschis, această plăcută uşuľaľenu este altceva decât o
bună rânduială a minţii. Prin urmare, dăľuieşte-çi în
mod obişnuit o asemenea retľageľe şi reîmpľospătea-
ză-te necontenit."
- Maľc Aureliu, Către sine,4.3'l

| ]rmează
să pleci întľ-ovacançă? De-abia aştep$ weekendul
\.l ca să ai parte de puţină pace şi linişte? Te gândeşti, poatą
să faci asta după ce se mai aşază lucrurile sau după ce termini
treaba. Daľ de câte ori func,tionează acest lucru?
Maestrul de meditaçie zen }on Kabat-Zinn a rostit o ľepli-
că ajunsă celebră: ,,oriunde te đuci,acolo eştĺ"' Putem găsi un
refugiu înorice momenţ dacă privim înăuntrul nostru. Putem
sta cu ochii închişişi simţi cum inspirăm şi expirăm. Putem
da drumul la muzică şi ne putem deconecta de restul lumii.
Putem sta depaľte de tehnologie sau ne putem curma gân_
durile ľăscolitoaľe din minte' áşa vom cunoaşte împăcaľea.
Nicidecum alďel.
CoNŞTlENTlZARE 113

22martie

sEM NU L ADEVARATEI EDUcAŢll

,,Ce înseamnăaşadar să fii bine educat? Să învă1ămsă

aplicăm preconcepţiile noastľe natuľale asupra lucru-
rilor potrivite, înconcoľdanţă cu Natura, şi, dincolo de
astą să deosebim cele ce stau înputerea noastră de cele
ce ne scapă."
- Epictet, Diatribe, L.22.9 -t0a

otele din catalog înseamnă că eşti educat înaceeaşi

N măsură încare pantofii din picioare înseamnăcă mergi.
Reprezintă un început,dar nu este nici pe depaľte suficient.
Alďel, cum se face că atât de muls oameni,,educas'' iau de-
cizii ilogice? ori scapă din vedere chestiuni evidente? Paľţial,
se datoľează faptului că aceştia uită că aľ tľebui să se concen-
treze asupra celoľ ce stau sub stăpânirea lor, Un fragment
apa4inând filosofului Heľacliţ caľe a supľavieţuĺtpânăîn zíle_
le noastre, exprimă această realitate:

,,Mul1i caľe au învăţat

de la Hesiod nenumăratele nume
ale zeiloľ şi monştľilor
nu au priceput niciodată
că ziua şi noaptea sunt una."

La fel cum poţi meľge foarte bine ňră pantofi înpicioare, nu

trebuie să urmezi weo şcoală ca să înçelegiľealitatea elementa_
ră a nafurii şi a rolului nostru înea. Începeprin conştientizare
şi ľeflese. Nu doar o dată, ci înfiecare secundă a zilei.
114 MARTIE

23 martie

SuFLETULÎľvcĂułşĂ or FoRŢĂ

,,Bolile spiritului ľaţional sunt viciile care au prins ră-

dăcini, îndărătnice, aşa cum este avariţia ori ambiţia;
au înňşuratstľâns sufletul şi au devenit rele ce nu înce-
tează. Ca săînchei pe scurt: boala aceasta este o judeca-
tă îndâľjităînrău, cum ar fi să cauţi aprig ceea ce prea
puţin trebuie să cauţÍ.''
- Senecą Episnle către LucilÍus,71-IÍ

./\
I n dezastľul
financiar de la sfâľşitul anilor 2000, sute de oa_
! meni inteligen$ şi raçionali au pierdut averi de miliaľde de
dolaľi. Cum se face că nişte peľsoane atât de deştepte au aqtio-
nat amt de nesăbuit? Cunoşteau sistemul' ştiau mecanismele
pieçei şi gestionau miliarde de dolari, dacă nu curnva chiar
tľilioane. Şitotuşi, aproape până la ultimul dintre ei, s-au în-
şelat - spre nenorocirea şi prăpădul pieţei mondiale'
Nu e gľeu sä analrizezi situaţia şi să înţelegică lăcomia a
fost o paľte din problemă. Lăcomia i-a deteľminat să creeze
pieţe complexą pe caľe nu le înţelegeanimenţ înspeľanţa unui
câştig financiar facil. Lăcomia Ĺa determinat pe alţii să facă
tranzac$i dubioase şi să acumuleze datorii imense. Lăcomia
i-a împiedicatsă vadă situaţia aşa cum era - un castel din
căr,ti de joc, gata să fie doborât de cea mai mică pală de vânt.
Nu ai prea multe de câştigat dacă-i critici pe oamenii aceş-
tia post-factum. E mai bine să observi felul încare lăcomia şi
viciile au un efect símilar înviaţa ta. Spre ce erori de iudecată
te împingviciile tale? De ce,,boalď'sufeľi?
Şicum poate interveni mintea raţională pentru a le
modera?
coNŞTlENTlZARE 115

24 martie

FlLosoFlA E ÎNToT şl-N ToATE

,,Mănâncă ca omul, bea ca omul, îmbracă-te,căsătoreş-

te-te, ň copii, intră înpolitică - suferă abuzul, înduľă
alătuľi de fratele, părintele, fiul, vecinul sau tovarăşul
tău încăpăçânatla culme. Dă dovadă de aceste lucruri
ca să vedem că ai învăţatcu adevărat de la filosofi.''
- Epicteţ Diątribe, 3.2L.5-6

lutarh, biogľaf roman şi admirator al stoiciloł nu a început

P să sfudieze titanii literaturii latine decât târziu înviată.
Da4, după cum aminteşte înbiografia dedicată lui Demostene,
a fost surprins de rapiditatea cu care a înţelestotul. Spune:
,,Nu atât cuvintele mi-au oferit o înţelegeredeplină a eveni-
menteloţ ci fapful că, nu ştiu cum, parcă am ľăit personal
întâmplările, îngăduindu-mi să uľmăresc îndeaproapesensul
cuvintelor."
La asta se referă Epictet când vorbeşte despľe studiul fi-
losofiei. Studiază, dą daľ trăieşte-ţi şi viaţa. Doar aşa vei înţe-
lege ce înseamnäde fapt, fiecaľe. Şimai impoľtant de-atâţ
doar acçiunile şi alegerile tale de-a lungul timpului îţipot dez-
vălui dacă ai asimilat cu adevăratweuna dinťre învă1ături.
Conştientizează acestlucľu astăzi, când mergi la seľviciu,
ieşi la o întâlnire, hotărăşti pe cine să votezi, îçisuni părinţii,
î1isaluçi vecinul când ieşi pe uşă, dai un bacşiş curierului, î$
iei rămas bun de la cineva apľopiat. Toate astea sunt filosofie.
Toate astea sunt experienţa care dă înţelescuvintelor.
116 MARTIE

25 martĺe

BELşUGUL ŞlLIBERTATEA SUNT GRATUlTE

,,...nu-Ë asiguri libertatea umplându_1i sufletul de dorin-

çă, ci înlăturând-o.''
- Epictet, Diatribe, 4.LT7 5

xistă două posibilitäçi de îmbogăçire: să obçii tot ce vľei

E sau să wei tot ce ai. Caľe dĺntľeele este mai uşor de reali-
zat acum, înclipa de faţă? Acelaşi lucru este valabil şi pentru
libertate. Dacă te zbaçi, şi te lupçi, şi te chinui să capeţi tot mai
multă, nu vei fi niciodată libeľ. Însăcum ar fi dacă te-ai con_
centľa pe libertatea pe care o ai deja? Ei bine, atunci ai fi liber'
chiar aici, chiar acum.
CoNŞTlENTlZARE 1",7

26 martie

clNE Î1lolngĺAzĂ RAŢIUNEA coNDUcĂĺoRRez

însăşiraţiunea ta conducă-
,,Înce fel se foloseşte de ea
toare? Aceasta reprezintă totul. Căçi ceea ce rămâne, fie
dependente de tine, fie independente, sunt leşuľi şi fumJ'
- Marc Aureliu, Către sine,72'33

oetul satiric Iuvenal este celebru pentru următoarea între-

P bare: Quls custodietipsos custodes7 (Cine-i păzeşte pepaz-
nici?J Întľ-unfel, acelaşi lucru se întreabăşi Maľc Aureliu _ şi
vei ajunge să te întrebişi tu cândva. Ce ne influençează raçiu-
nea conducătoare care ne ghidează via1a?
Pentru a da un răspuns e nevoie de explorarea unor dome-
nii precum biologia evoluţionistă, psihologia şi neurologia şi
chiar de studiul subconştientului. Fiindcă aceste forţe pro-
funde modelează până şi minţile cele mai disciplinate şĺmai
ra,tionale. Poţi fi cea mai răbdătoare persoană din lume, daľ
dacă ştiinţa ne demonstreazá cá', pe stomacul gol, luăm deci-
zii proaste - la ce bun toată această răbdare?
Aşa că nu te opľi la stoicism, ci explorează forţele caľe
determină şi fac posibil stoicismul. Află ce stă |abaza acestei
filosofii pe care o studiezi, cum funcţionează trupul şi mintea.
Înçelegenu doaľ raţiunea ta conducătoare - paznicul tău _ ci
şi pe cei sau cele care o conduc.
118 MARTIE

27 martie

oĂ pľ LUcRURI ATÂT cÂĺ urnlľĂ

,,Diogene din Sinop spunea că lucruri preţioase se vând

pe nimic, şi invers."
- Diogene Laeţiu,
Despre vieţile şi doctrinele filosofilor, 6.2.35b

Plume Blanche încrustată cu diaman-

P
oţi cumpăra o canapea
te pentru circa două sute de mii de dolari. Poţi, de aseme-
neą să angajezi un ucigaş cu simbrie cu cinci sute de dolari.
Adu-ţi aminte de asta data viitoare când vei auzi pe cineva
aiuľind despre felul cum piaţa este cea care determină valoarea
lucrurilor. S-ar putea ca piaça să fie ľaţĺonală...daľ oamenii
care o alcătuiesc, nu.
Diogene, caľe a întemeiatşcoala cinică đefilosofie, a,evi_
denţiat adevărata valoare (axia) a lucruriloţ un concept care
a peľsistatînstoicism şi s-a reflectat atâtînopera lui Epicteţ
cât şi a lui Marc Auľeliu. E uşor să pierzi măsura. Când cei din
jur cheltuie o avere pe nişte tinichele pe care nu le pot lua cu
ei dupä moarte, se poate să ţi se pară şi ţie o investiţie bună.
Dar bineînţelescă nu este. Înviaçă, lucrurile bune costă
atât cât merită. Lucrurile inutile nu valorează nimic, oricât ar
costa' Secretul este să fii conştient de diferen1ă.
coNŞTlENTlZARE 119

28 martie

LAŞITATEA cA PRoBLEMĂ or PRolEcTARE

,,Dacă lipseşte ţinta, viaţa este o rătăcire; iar dacă tre-

buie negreşit aleasă o ţintă, este nevoie de percepte. Vei
fi de acoľd cu mine, cred, că nimic altceva nu merită
mai mult să fie condamnat decât un om carą măcinat de
îndoieli,de nesiguľanţe, de spaime, se întoarcepe pľo-
priile sale uľme. Tocmai asta ni se va întâmplaînorice
împľeiuraredacă nu smulgem din rădăcini tot ce ne Fne
şi ne înlănţuĺespiritul, împiedicându-l să meaľgă înain-
te şi să se lupte din toate puterile sale."
- Seneca, Epistole către Lucilius,95.46

chipa adversă este puternică, marchează ľepede şi nu mai

E apuci să recupeľezi. Paľticipi la o şedinţă de afaceri, eşti
pľins cu garda jos şi totul se duce de râpă. o conveľsaf,e pe teme
sensibile se tľansformă într-oceartă. Ţi-ai schimbat speciali-
zaľea la jumătatea facultăţiĹ aşa că a trebuit să ľeiei cursurile
şi ai ob$nut mai tâľziu licenţa. Îçisună cunoscut?
Haosul rezultă din lipsa unui plan. Nu imperfec$unea pla-
nuriloĺ ci lipsa lor _ ca o trupă de infanterie ftră un lider pri-
ceput - este cea care va conduce la suprasolicitare şi la eşec.
Antrenorul Bill Wďsh, câştigător al Super Bowl, evita riscul
întocmindscenaľiul pentru începufulmeciuriloľ. ,,Dacă wei
să dormi înnoaptea de dinaintea paľtidei", a spus el într-opre-
legere despre planificarea jocului, ,,organizează-çi încap, cu o
noapte înaintąprimele 25 de scheme de joc. Áşa pos păşi pe
stadion şi po$începemeciul ffiră factorul de stres." Vei putea
totodată să ignoľi primele puncte sau vreo suľpľiză pregătită
de adversan Pentrutine surrtirelevante - ai deja ordinele de maľş.
Nuînceľcasă faci lucrurile din mers. Fă-çi un plan.
120 MARTIE

29 martie

DE cE TREBUIE sĂ lMPREsloNEzl lAR oAMENll?

,,Dacă te tľezeşti uneoľi cu gândul la cele materiale, de

dragul cuiva, să ştiĺcă te-ai abătut din calea dreaptă.
Căci oricând şi oriunde tu trebuie să fii filosof. Nu_i vor-
ba să pari altora aşa, ci să fii înfaţa conştiinţei tale şi în
toată sinceritatea. Căci poţi.''
- Epicteţ Manualul,Z3

xistă oare ceva mai tľist decât efoľturile uriaşe pe care le

E facem ca să impľesionăm pe cineva? Examinate retrospec-
tiv chestiunile pe care le facem pentru a obçine încuviinţaľea
cuiva pot părea ľezultatul unei forme de nebunie temporară'
Brusc, ne îmbrăcăm incomod, ridicol, fiindcă ni s-a spus că
arătăm şmeche4, mâncăm diferiţ vorbim diferiţ aşteptând cu
înfrĺgurareun telefon sau un mesaj. Dacă am face astea pen-
tru plăcerea noasträ, ar fi una. Dar nu e cazul. E vorba doar de
un miiloc prin care ne atingem scopul - acela de a obçine
aprobarea cuiva.
Ironia face, după cum subliniază Marc Aureliu înrepetate
rânduľi, că oamenii a căror opinie o preţuim nu sunt prea
grozavi. Au defecte - sunt atraşi şi uluiçi de tot felul de pľosti-
oare. Ştimasta şi, totuşi, nu vrem să çinem cont. Ca să citez
iaľăşi dinFightCIub: ,,Cumpărăm lucruri de care nu avem ne-
voie ca să ĺmpresionăm oameni care nu ne placl'
Nu-i aşa că este destul de ridicol? Ba mai mulţ nu ne în-
depărtăm oare astfel de seninătatea şi siguranta pe care ni le
poate oferi filosofia?
CoNŞTlENTIZARE 121

30 martie

RAŢIUNE ÎľľoľŞl-NToATE
,,Grăbeşte apoi paşii gândului şi cercetează propria ta
ľaţÍuneconducătoare, pe aceea a Universului şi pe cea
a unui om oarecare' Pe a ta ca să dobândeşti şi să-ţi men-
ţii o judecată dľeaptă, cinstită. Pe aceea a Universului
pentru ca să-ţi dai seama din ce întľegeşti o paľte. Pe
aceea a unui om oarecare ca să înçelegidacă faptele lui
au ca temei neştiinţa sau ştiinça şi totodată pentľu ca să
ai învedere că ai aceeaşi origine cu el."
- Marc Aureliu, Cătrë sine,9'22

|_\acă nu raţiunea ne conduce viaţą atunci ce o conduce?

l_/ Impulsuľile? Capľiciile? Mimetismul? obişnuinţa nechib-
zuită? Examinându-ne comportamentul trecuţ este trist cât
de des constatăm cä astfel au stat lucrurile - cä nu am acţio-
nat conştient sau înmod deliberaţ ci sub influenţa unor foţe
pe care nu ne-am obosit să le analizăm. Întâmplareaface,
totođată,ca acestea să fie situaţiile pe care le regretăm cel
mai mult.
1Ż2 MARTIE

31 martie

EşTl PRoDUsUt EDUcAŢlEl TALE

,,Este o neghiobie să alergi urmărind ceva cu neputinţă

de realizat şi este imposibil ca cei netrebnici să nu facă
ce le este caracteństic.''
- Maľc Aureliu, Către sine,S.I7

| | n câine căruia i se permite să alerge după maşini va aleľga

Lr| aupa maşini. Un copil căruia nu i se impun limite va deve-
ni ľăsËçat.Un investitor lipsit de disciplină nu este un inves-
titor - ci un paľior. o minte caľe nu deçine controlul asupra eĺ
însăşi,care nu-şi înţelegeputerea de a se disciplina, va fi tul_
burată de evenimentele externe şi de impulsurile nepuse sub
semnul întrebării.
Nu se poate să vľei să arate aşa ziua de mâine. Conştien-
tizeazáaşadaľ problema. Trebuie să puĺ înpractică obiceiuľi
şi mijloace de educaţie pľin care să înlocuieştiignoranţa şi
lipsa de disciplină' Abia atunci vei începesă te compoąti şi să
acţionezi diferit. Abia afuncĺ vei încetasă mai cauţi imposibĹ
lul, imediatul şi inutilul.
 APRILIE

GAND|RE lMPARŢIALA
124 APRILIE

1 aprilie

cU LoAREA GÂN DU Rl LoR TALE

încare, foaľte des, îçiformezi, înimaginaçia ta,

,,Înfelul
reprezentările unor lucľuri, înacelaşi fel va fi şi gândi_
rea ta."
- Marc Aureliu, Către sine,5'L6

t-\ acă îçiţii zilnic corpul aplecaţ pe scaun, pentru o perioadă

lJ suficient de lungă, curbura coloanei vertebrale se va modĹ
fica' Medicii îşipot da seama după o radiografie {sau autop-
sie) dacă cineva şi-a câştigat existenţa lucrând la birou. Dacă
îçiînghesuizilnic picioarele înnişte pantofi de ocazie mici,
strâmţi, picioaľele vor ajunge să ia forma lor.
Acelaşi lucru este valabil şi pentľu minte. Dacă adopţi tot
timpul o peľspectivă negativă, înscurtă Vreme, totul çi se va
părea negativ. |zo|eazá-ţlmintea şi veĺ căpätâ o viziune îngus-
tă' Nuanţeaz-o c|l gânduri ľele şi viaţa ta va đobândiaceeaşi
culoaľe.
GÂNDlRE lMPARŢ|ALĂ 125

2 aprĺlie

Al GRUĂ LA LUCRUR|LE PE GARE LE LAŞl

sĂ rr INFLUENTEaE

,,Pantomima, războiul, gţoaza, amorţiľeą trudnica scla-

vie vor şterge, zi după zi, đinsufleful tău toate sfintele
principii pe caľe ţi le-ai imaginat, firă să le sprijini pe
temeinica observare 'a naturii şi le părăseşti acum.''
- Maľc Aureliu, Către sine,I0.9

Í-ätde greu îţieste să faci ce se cuvine când eşti înconjurat

La" oameni cu standarde scăzute? Cât de greu îçivine să
rămâi pozitiv şi empatic Înbula de negatMtate foľmată de
pălăwăgeala de la televizor? Cât de gľeu îçieste să te concen-
trezi asupľa pľopriilor pľobleme atunci când eşti distras de
evenimentele şi conflictele altor persoane?
La un moment daţ vom fi inevitabil expuşi acestor influen-
ţe, oľicât ne-am strădui să le evităm. Dar când se va întâmpla
asta, nimic nu ne obligă să le permitem să ne pătrundă în
minte. Avem capacitatea de a ridica gaľda şi de a hotărîce
lăsăm să treacă şi ce nu' S-ar putea să avem parte de musafiľi
nepoftiçi, dar nu e cazul să-i rugăm să rămână şi la cină. Nu
trebuie să-i lăsăm să ne intre înminte.
12.6 APRILIE

3 aprilie

AMĂGIT şl tNDEcls

,,Lucrurile ne înşală:pe ele deosebeşte-le. Îmbră1işăm

răul înlocul binelui, urmărim astăzi cu totul altceva de-
cât uľmăľeam ieri, dorinţele noastre se ciocnesc cu alte
dorinţe, planurile, cu alte planuri.''
- Seneca, Epistole către Lucilius,45.6

/_\ femeĺe spune că wea să cunoască un bărbat de treabă şi

Lr| să se măľite - totuşi se înconjoarăde neispľăviţi. Un băľ-
bat spune că şi-aľdori să găsească o slujbă bună, dar nu se
deranjează să o caute. Un şef încearcăsă implementeze două
strategii diferite înacelaşi timp - politică de expectativă, pe
numele ei _ şi e şocat să vadă că niciuna nu are succes.
To$aceştiąasemeneanouă de multe orţ se amăgescşi sunt
indecişi. Un bou trage într-odĺrecţie,celălalt, înalta. După
cum spunea Maľtin Lutheľ King |r.: ,,Înviaţa noastră se dă un
adevăľat război civil", o luptă îninteriorul fiecăľuia dintre noi
întľecomponentele sufleteşti bune şi cele rele.
Stoicii spun că războiul este, de regulä, rezultatul dorin-
ţelor noastľe conflictualą al judecăţilor anormale şi al gându_
riloľ tendenţioase. Nu ne oprim să ne întrebäm:Bine, dar ce
vreąu cu ądevărąt? De ce mă aflu de fapt aici? Dacâ am face
asą am sesiza doľinţele contradictorii şi inconsistente pe
caľe le avem. Şiam încetasă ne autosabotăm.
GÂNDlRE lMPARŢ|ALA '127

4 aprilie

sĂ NU Ţl sE URCE LA cAP

,,Ai învedere să nu poľţi întine prea mult dintr-un Ce-

zar,nul te lăsa pătruns de un astfel de spiriţ căci aşa se
întâmplă.Păstrează-te deci simplu, bun, întregşi curat,
demrL natuľal, prieten al dreptăçii, pios, binevoitoĺ, duios
şi feľm înîndepliniľeacelor ce se cuvine să faci. Luptă ca
să rămâi aşa cum a rrnrt să te modeleze filosofia. Respectă
zeii, ocľoteşte oamenii. Viaţa este scurtă - singuľa roadă
a vieţii pământeşti, o clară şi virtuoasă dispoziFe a spiri-
tului şi activitatea pentru folosul comun."
- Marc Aureliu, Către sine, 6.30

ste dificil chiar şi numai să ne imaginăm cum a arătatviaţa

E lui Marc Aureliu - nu s-a născutîmpărat şi nici nu a căutat
đinadinssă obçină poziţia. Tronul i-a fost impus. Înorice caz,
a devenit brusc cel mai bogat om din lume, conducătorul celei
mai puternice armate de pe Pământ, domnind peste cel mai
vast imperiu din istorie şi privit ca un zeu printre oameni.
Nu este de miľare că a conceput mesaje scurte precum cel
de mai sus ca să-şi reamintească să ľămână cu picioarele pe
pământ. Înľpsa loţ s-aľ fi putut să piardă din vedeľe lucruri-
le cu adevărat impoľtante - căzând pradă minciunilor oame-
nilor care doreau ceva de la el. Şitotuşi, iată-ne, indiferent de
ocupaţia pe care o avem, supuşi ľiscului de a pierde contactul
cu pământul.
Când cunoaştem succesul, tľebuie să ne asiguľäm că aces-
ta nu ne schimbă - că ne păstrăm caracterul înciuda tentaţii-
loľ. Raţiunea trebuie să rămână la cârmă, indifeľent de ce ne
rezervá soartâ.
128 APRILIE

5 aprilie

CREDE, DAR cERcETEAzĂ

,,Înprimul rând, nu te lăsa dus de foąta impresiei. Spune-i:

<Stai puţin şi peľmite-mi să văd cine eşti şi dincotro vii
- îngăduie-mi să te supun încercării>>..."
- Epictet, Diątrtbe, 2.1.8.24

l l na dintre minunile minţii noastre este rapiditatea cu care

LJ ĺnçelege şi clasifică lucrurile. După cum scria Malcolm
Gladwell înBlÍnk (Sclipirea)-,luăm înpermanençă deciziĹ întľ-o
fracţiune de secundă,bazate pe ani de experienţă şi cunoş_
tinţe, şi, înacelaşi timp, folosim aceeaşi abilitate pentru a ne
confiľma prejudecăçile, steľeotipurile şi presupunerile' Este
clar cä înprimul caz, gândirea este o sursă de putere, iar în
cel de-al doileą un punct slab'
Avem foaľte puţine de pierdut dacă ne oprim puţin şi ne
cântărim gândurile. Este oare chiar ątât de rea treabą ąsta?
Ce ştÍude fapt despre ąceąstă persoană? De ce ąm sentimente
atât de puternÍce pentru ea? Cât de mult contribuie neliniştea
mea la aceąstă situaţie? Ce ąre X atât de special?
Răspunzând la aceste întľebări- testându_ne impresiile,
aşa cum ne recomandă Epictet - scad şansele de a ne lăsa
purtaţi de val oľi de aface o alegeľe greşită sau păľtinitoare.
suntem încontinuare liberi sä ne folosim instinctele, da6, aşa
cum spune un proverb rus, să,,credem, daľ să şi cercetăm".

* Caľte apărută cu ťitlul Blink Decizii bune îndouă secunde, tľaducere

de Irina Henegax, Edituľa Publica, Cluj-Napoca,2011. (n.tr.)
GÂNDlRE lMPARŢ|ALA 129

6 aprĺlie

PREGĂTEşTE_TE PENTRu N EGATlVlsM

,,odată cu revăľsaľea zoľilo4 obişnuieşte-te să-ţĺ spui:

Urmează să întâlnesc unul care-şi vâră nasul peste toţ
ori un nerecunoscătoţ un îngâmfat peste măsuľă, un
înşelăto4,un invidios, ori unul care fuge de societate.
Toate aceste feluľi de a fi s-au ivit la fiecaľe din ei ca
uľmaľe a necunoaşterii binelui şi răului. Eu însă,fi-
indcă mi-am dat seama că binele prin natura lui este
fľumos, că răul prin natura lui este neplăcut şi ruşinos
şi că însăşiStructura celui ce se află îngreşeală este în-
ľudită cu mine... nu pot fi păgubit de vľeunul din ei;
căci nimeni nu mă poate împroşcacu ruşine - iar eu nu
sunt înstare sä mă mânii împotľivaunuia de aceeaşi
natuľă cu mine, nici nu pot săł urăsc. Întucâtne-am
născut pentľu a ne ajuta unul pe celălalt."
- Marc Aureliu, Către sine,2.L

P vei inteľacţiona
ot să bag mâna-n foc că, undeva, de-a lungul zilei de astăzi,
cu cineva care se poaľtă ca un netrebnic
(toçi trecem prin asta). Întrebareaeste: eşti pregätit?
Acest exeľciţiu îmiaminteşte de o glumă a scľiitorului şi
umorisfului Nicolas Chamfoľţ care a spus că,,,dacăînghiçi un
broscoi de dimineaţă'] te fortifici împotriva tuturor celorlalte
chestii dezgustătoaľe prin care s-ar putea să treci pe paľcur-
sul zilei. oare nu e mai bine să înţelegidin prima - de cum te
tľezeştĺ- că ceilalçi oameni se poaľtă de multe ori înmod
egoist şi nechibzuit (broscoiulJ decât să te macini toată ziua?
Existä şi o continuaľe, caîncazul celei de-a doua jumătăţi
a citatului lui Marc Aureliu: ,,Nimeni nu mă poate împroşcacu
ľuşine - iar eu nu sunt înstaľe să mă mânii împotľivaunuia
Î30 APRII-IE

de aceeaşi natură cu mine, nici nu pot să-l urăsc.'' Scopul aces_

tui exercĘu este să nu priveştĺ pe cineva de laînceputca fiind
bun de nimic. Astfel, poate, fiindcă te-ai pregătit pentľu asta,
vei putea să ac,tionezi cu răbdare, iertare şi înţelegere.
GÂND|RE lMPARŢ|ALĂ 131

7 aprilĺe

AŞTEAPTĂ_TE sĂ_il scHlMBl PĂREREA

,,Există două lucľuri care paľ înľădăcinate înfiinça uma-

nă - opinia arogantă şi neîncredeľea.opinia arogantă
se aşteaptă să nu mai fie nevoie de nimic, iaľ neîncrede-
ľea consideră că, învâľtejul împrejurărilo4, nu poate
exista fericire."
- Epicteţ DiatrÍbe, 3.L4'B

de des ni se întâmplă să începemun proiecţ convinşi

rŤ
\_ că ştim exact cum va decurge? Cât de des întâlnim oameni
noi şi áredem că ştim exact cine sunt şi ce fac? Cât de des se
dovedesc aceste presupuneri a fi cu totul şi cu toful greşite?
Acesta este motivul pentru caľe tľebuie să luptăm împo-
ľiva ideilor pľeconcepute şi preiudecäţilor noastľe: fiindcă
sunt o slăbiciune. Întreabă-te: Ce nu am luat încalcul? De ce
este ącestlucru ąşą cum este? Suntparte din problemă sau dÍn
soluţÍe? oare mă înşel?Fii extľem de atent să respec,ti ceea ce
nu ştii şi să faci apoĺ comparaţie cu lucrurile pe care le cunoşti
cu adevărat.
Ţine minte: dacă există o învăçătuľăfundamentală a aces-
tei filosofii, aceasta este că nu suntem atât de deştepţi şi de
înţelepţipe cât ne-am doľi sau ne credem. Dacă vľem să
devenim întľ-ozi înţelep$,vom obçine asta pľin îndoialăşi
modestie - nu aşa cum le_ar plăcea multora să creadă, prin
certifu dine, neîncredereşi aľoganţă.
132 APRILIE

8 aprilĺe

cosTU'L AccEPTĂRll FALSURI LoR

,,Când vine vorba de bani, unde avem un interes arzátor,

deţnern un întregaľsenałde mijloace pľin care să deter-
minăľn valoarea unuí obiect... la fel cum acordăm o aten-
ţie deosebită judecăľii lucrurilor care ne-ar putea duce
înľ-odiľecţÍegreşită. Daľ când vine vorba de propriul
nostľu principiu conducătoĘ căscăm şi moţăim, accep-
tând apał'enţele sclipitoarą ňră să luăm încalcul costul"'
- Epictet, Diatribe,I.20'B; ÍL

h e vremea când monedele erau rudimentare, oamenii trebu_

řĺ",., să petreacă foarte mult timp testându-le să vadă dacă
sunt autentice sau nu. Cuvântul grecesc dokÍmazeinînseamnă
,,a esţimď' sau a verifica calitatea unui minereu' Negustorii
erau, de regulă, îndeajunsde pricepuţi încâtsă testeze o mo-
nedă lovind-o de o suprafaţă tare şi ascultând cum sună. Chiar
şi înzilele noastľe, dacă cineva ţi-ar đao
bancnotă de o sută
de đolari,ai pipäi-o între degete şĺai observa-o înlumină, ca
să te convingi că nu e falsă.
Toate astea pentru nişte bani imaginaľi, pentru o inven-
ţie socială. obÍectivul acestei metafoľe este de a sublinia
cât
de mult efort depunem pentru a ne asigura că banii sunt ade_
vărţ,i'întiľnp ce asupra gânduľilor şi presupuneľilor care ne
pot schiĺnba vĺaça nu cumpănim prea rnult. Pľesupuneľi de
genuł: dacă ai mulçi bani înseamnăcă eşti bogat. Sau, fiindcă
mul'çi oamenĺ cľed într'unanumit lucru, înseamnăcă trebuie
să fie adevărat.
Aľ tľebui să controlăm aceste idei cu vĺgilenţa unui vameş.
Căci, după cuřn ne aľninteşte Epiďeţ ,,Pľima şi cea mai de sea-
mă sarcină a filosofului este de a testa şi a deosebi aparenţele
a fostverificat.''
şi a nu ac$ona asupra nĺciunui fapt care nu
GÂNDlRE lMPARŢIALĂ 133

9 aprilĺe

ANALlzEAzĂ_Ţl lMPREslILE

,,Când, da4, câte o idee neagľă începea întunecacugetul

tău, zi.i îndatăaşa; Tu eşti părere amăgi'toare, nu ade-
văr. Ceľceteaz-o, apoi, la lumina principiílor de mai sus,
începândcu primul: stă eą însfera putinţei tale, ari din-
colo de dânsa? Şidacă stă dineolo, zi-i: Du-te îndrumul
tău, căci pentru mine eşti ca şi çum n-ai fi."
_ Epicteţ Manualul,L.5
.^.
ntľ-o lume a politicilor şi proceselor excesive, unii se orien-
tează îndiľecţia opusă' Liderii îndrăzneçiau,,încredere în
instincful lor". Guru spiľifuali susţin că important este să,,laşi
trupul să te ghideze''. Prietenii caľe încearcă să ne fie de ajutor
înluaľea unei decizii dificile s-aľ putea să ne întrebe:,,Ce-ţi
spune inima?".
Aceste aboľdăľi ale procesului decizional vin încontra-
dicçie cu amplele studii đecaz đespreoameni'care au dat de
bucluc pentru că şi-au urmat instinctul. Simçurile noastľe
greşesc înpermanençă! Fiind nişte animale supuse foţei lente
a evoluţiei, dezvoltăm tot felul de formule, pľeiudecäţişi re-
acţii emoFonale, care erau utile, poate, însavarłädar sunttotal
contraproductive înlumea de astăzi.
Stoicismul înseamnă, înpaľte, cultivarea conştiinţei care
îçipermite să faci un pas înapoişi să îţianallizezi simţurile, să
te îndoieştide acuľateţea lor şi să dai curs doar celor pozitive
şi constructive. Desigu1, este tentant să ľenunţăm Ia ordine şi
disciplină şi să acţionăm după cum sinnţim - însä,dacä e să
găsim un folos pentľu regľetele tinereţiĺ, ceea ce acam pare a
filucrul corect, peste cevâ tirnp nu va mai părea la fel. Tratea-
ză-$ simţurile cu suspiciune. Şidin nou, crede, darverifică de
fiecaľe dată.
134 APRILIE

10 aprilie

JU DEcĂŢl LE STÂRN Esc TU LBURARE

,,Nu fenomenele naturii chinuiesc pe oameni, ci părerile

oamenilor despre ele."
- Epicteţ ManuąIul,5

padasinul samurai Musashi deosebea,,ochiul care percepe"

S de,,ochiul care observď'. Cel care observă vede lucruľile
aşa cum sunt. ochiul care percepe vede înçelesulapaľent al lu_
cruriloľ. Care dinľe ei ne provoacă cea mai mare nelinişte?
Un eveniment este neînsufleţit.Este obiectiv. Este, pur şi
simplu, ceea ce este' Asta vede ochiul care observă'
Asta măva dÍsxuge. Cum de s-ą petrecutuna. ca asta? 0f!
E vÍną lui cutare şÍcutare. Acesta este ochiul care percepe' El
tulbură lucruľile şi apoi đăvina pe întâmplaľearespectivă.
GÂNDlRE lMPARŢ|ALA ĺ35

1:l aprilie

Fll MoDEsľ DAcĂVRE| sĂÎľuvĺ1l

,,Debaľasează-te de opiniile vanitoase, fiindcă este im-

posibil pentru o persoană să înveţeceva ce consideră
că ştie deja.'
- Epicteţ DÍatrtbe,.2.L7 .l

Epictet este cel maĺ apľoape de roluł đe

|_\inľe toţi stoicii,
L| pľofesor adevărat. A avut propľia şcoaläA ţinut cursuri.
De fapţ roadele înţelepciuniilui au fosttransmise posteľiĘtii
prin inteľmediul unui discipol caľe a luat foarte atent notiţe
întimpul cursuľilor' Unul dintre lucrurile care îlnemuĘmeau
pe Epictetînpńvinţa discipoliloľlui - şi caľeîinemulţumeşte
pe toţi pľofesorii universitari de la începutułtimpului - este
când studenţii susţin că voľ să înveţe,dał însecľeţ consideră
că ei ştiu deja toful.
Realitatea este că ne facem cu toFi vinova$ de convĺnge-
ľea că le ştim pe toate şi am reuşi să învăçărnmult mai nrulte
dacă am abandona această atitudine. oricât de inteligenţi sau
de succes am fi, întotdeauna există cineva mai deştept şi cu
mai multe reuşite ca ale noastre. Emeľson spunea bine: ,,Fie-
caľe om pe care îlîntâlnesc este un maestru pentru mine întľ-o
anumită privinţă şi înlucrurile pe care le am de învăţatde la el."
Dacă vrei să înveçi,dacă rrrei să-ţi îmbunătăçeşti viaţa, un
bun începuteste să caus profesori, filosofi şi căr,ti foat'te bune'
Dar această aboľdare se va dovedi eficĺentă doar dacă eşti
modest şi gata să renunţi la opiniile pe caľe le ai deja.
136 APRILIE

12 aPrilie

REFUZĂ DARUR|LE AMĂG|ToARE

,,Atreus: Cine alungă daľul ursitei revăľsate?

Thyestes: oricine înceľcat-acât de labil e valul."
- Senecą Thyestes,536

Ţhyestes este una dintľe cele mai sumbre şi mai tulbuľătoare

l pĺese ale lui Seneca. Chiar şi după două mii de ani rămâne
un clasic înce priveşte tema räzbunării. Făľă să dezvălui dez-
nodământul, citatul de mai sus provine đintr-oscenä încare
Atreu încearcăsăł atragă pe mult urâtul său frate, Thyestes,
întľ-ocapcană nemiloasă" ispitindu_l cu daľuri generoase. La
începuţThyestes reÎuzá,spľestupefac,tia deplină a duşmanu-
lui său.
De regulă, suntem surprinşi atunci când cineva refuză un
cadou scump sau o funţie de onoare. Geneľalul William T'
Sherman a respins cu tărie propunerile de a candida la preşe-
dinţia Statelor Unitą spunând la un moment daţ ,,Nu voi accep_
ta dacă sunt nominalizat şi nu-mi voi face datoria dacă sunt
ales." Dacă pľietenul său Uýsses S. Gľant aľ fi ňcut o declaraçie
,,Sheľmanescä' (aşa cum suntnumite astăzi asďel de ľefuzuri),
Gľant ar fi prevenit cu siguľanţă răsturnaľea catastľofală de
situa$e pe care a sufeľit_o moştenirea sa.
Deşi iniţial neîncrezătoq, Thyestes este încele din urmă
tentat şi convins să accepte,,darul uľsitei", ce se va dovedi un
vicleşug care täinuia o adevărată ľagedie. Nu toate situaţiile
ascund un peľicol, dar piesa aľe rolul de a ne reaminti că
atracţia noastră pentru lucruri noi şi strălucitoare ne poate
băgaîn mare necaz.
GÂND|RE lMPARŢIALĂ 137

13 aprilie

MAl PUŢIN ÎNsEAMľvĂĺtĺłlMULT

,,Nu săvâľşi nimic Ëră voie, ori din egoism, ori färă o
atentă chibzuinţă, şi nici din dorinţa de a fi împotrivä
Nu-$ înfrumuseţacu zorzoane gândireą nu fi flecaţ nici
pisălog... Lumină senină să fie întine, să nu aí nevoie de
câľmaci din afaľă, de liniştea şi de echilibrul procurat
de alţii"'
- Marc Aureliu, Către sine,3.5

\ /orba,,mai puţin înseamnămai mult" este valabilă încele

V mai multe aspecte ale vieţii. De exemplu, scriitorii pe caľe
îiadmirăm sunţ de regulă, mari maeştľi ai conciziei şi econo-
miei de mijloace. Ce exclud din căr.tile lor este la fel de impor-
tant - uneori, chiar mai impoľtant - decât ce includ. Un poem
al lui Philip Levine se intinrlează: ,,He would neveľ use one word
where none would do'' (,,El n-ar folosi niciodată un cuvânt
acolo unde nu e nevoie''). Şţdĺn Hamlet, cea mai bună replică
posibilă - răspunsul reginei Gertruda după un lung điscurs
retoric al lui Polonius: ,,Mai mult miez şi mai puţină oratorie*",
îispune ea. Treci la subiect!
Imaginează-ţĺ că împărafulRomei, cu un public captÍv şi
puteľe nelimitatä a fost înstare să-şi spună să nu fie ,,flecaĘ
nici pisălog'i Adu-ţi aminte de asta data viitoare când eşti prea
îngăduitorsau prea mulçumit de tine, data viitoare când simçi
nevoia să te dai înspectacol.

*
William Shakespeare, Hamlet,tľaducere de Leon Leviţchi şi Dan Du-
çescr1 Act II, Scena 2. (n'tr.J
138 APRILIE

14 aprilie

Fll EXPERTÎru crm cE coNTEAzĂ

,,Este mai bine să-ţi cunoşti socotelile propriei tale vieţi

decât pe cele ale grâneloľ statului."
- Seneca, Despre scurtÍmea vieţii, 18.3b

xistă o sumedenie de domenii încare oamenii sunt expeąti:

E ligi sportive virtuďą informasi despre celebrită$, pieţe de
bunuri şi instrumente financiare derivate sau obiceiuri igie-
nice ďe clerului însecolul al XIII-lea.
Putem ajunge foarte pricepuţi la lucrul pe care suntem
plătiţi să-l facem, sau expeľţi într-unhobby din care ne-am
dori să câştigăm bani. Cu toate acesteą viaţa noastră, obĺceiu-
ľile şi înclinaţiileproprii pot rämâne un mister pentru noi-
Seneca a scris acest sfat important pentru socrul săţ caľe,
întâmplătoł,era înacel moment la conducerea grânarelor
Romei. După asta însäa fost revocat din func,tie din motive
politice. Cui îipasä spunea Seneca, acum îçipoçi îndrepta
energia aceea asupra viesi tale inteľioaľe.
Când timpul tău pe această planetă va expira, ce cunoş-
ünçe se vor dovedi a fi mai presoase: înçelegerea pľobleme-
lor de viaţă şi de moarte sau informaçiile despre echipa de
fotbal Chicago Bears dinLSBT? Ce se va dovedi de mai mare
ajutoľ pentru copiii tăi: viziunea ta despľe fericire şi sensul
vieţii sau consecinţele ştirilor politice zilnice din ultimii treĹ
zeci de ani?
GÂNDlRE lMPARŢ|Ań 139

15 aprĺlĺe

AcHffĂ_Ţl DĂRILE

,,orice se întâmplă, eu voi pľimi ffiră să mă aľăţ tľĺstoľi

cu chipul încruntat;nu voi plăti niciun bir împotriĺra
voinţei mele. Tot ceea ce ne face să plângern sau ne în-
spăimântă este un bir pe caľe-l plătim viefli: nu spera,
dragul meu Lucilius, să fii scutit de el şĺnicimăcar să nu
ceľi asta'''
Seneca, Epistole către Luaílius, 96.2

flr.-nezi
ând,vine momentul să achi$ taxele, s-ar puteasä reacţio-
asemenea multoľ peľsoane: să te plângi cles'umatrre
care trebuie să o scoţi din buzunar pentru a.o ŕla guv.eľntúrłi.
Pątruzeci Ią sută dÍn tot ce câştig se duce'tra oammii ăştia? Şi
pentru ce?!
Înpľimul rând, impozitele sunt folositepentľu o ľłrłł$ľne
de programe şi servicii pe care, aproape siguĺle iei debrmą
Înal doilea rând, de ce crezi cä eşti mai s,peciał? oameniĺ se
plâng de dăľi de mii de ani şi acum suntrnoţi. Depăşaşte mo-
mentul' Înal reilea rând, asta este o problemă acceptabiliŁ
Mult mai bună decâţ spre exemplu, să ai un rrenłt atâtđerníc
încâtsă nu-ţi mai rămână nimic de plătítgrĺverauluiorĺsărĺ*
ieşti întľ-oanarhie şi să trebuiască să plăteşti perlEufracme
serviciu esenţial, într-oluptă conťra firiĹ
Daç şi mai impoľtanţ impozĺhrl pevenitnłrestesÍngua
taxă pe care o plăteşti înviaţă. Este doar una de Ę:ftnanďlan
Tot ce facem are un cost. Aşteptarea este ua costpe căIftmĺa
Zvonuľile şi bârfa sunt taxe care vin odată ol faptrłłđeaáeve-
ni un personai public. Neînţelegeril,eşi nem'úçumłľfle.ocazio-
nale sunt un preţ pe caľe îlplătfun chiar şĺperrłľrr cele 'ľłaĺ
pe
fericite ľelaţii posibile' Fuľtul este o taţă p€ abłl.nđeapşí
140 APRILIE

de$nerea de bunuri rârrnite de alçii. Stľesul şi pľoblemele

sunt un tarif care însoţeştesuccesul. Şiaşa mai departe.
Înviaçă, există felurite tipuľi de taxe. Te po$ împotrivi
_
lor, po$ merge până înpânzele albe ca să le ocoleşti şi de-
geaba - ori poţi, pur şi simplu, să le achiţi şi să te bucuri de
roadele cu caľe rămâi.
GÂNDIRE lMPARŢALĂ 141

16 aprilie

oBsERVĂ cAUzA şl EFEGTUL

,,Referitor la ceea ce vorbeşti, trebuie să urmăreşti cu

atenţie cuvânt cu cuvânt, privitoľ la porniń, se impune
să analizezi cu seriozitate consecinţele posibile; pe de o
parte, deci, să ai învedere imediat urmarea ce poate
pľoduce şi scopul spre care tinzi,la uną şi semnificaţia
cuvântului rostiţ la cealaltă."
_ Marc Auľe|iu, Către sine,7.4

|\atorită activităţii psihologului Albert Ellis, stoicismul a

lJajuns la milioane de oameni, pľin intermediul aşa-numi-
tei terapii cognitiv-comportamentale (TcC). Ca formă de te-
ľapie, TCC ajută pacien$i să identifice tiparele distructive din
gândiľea şi comportamentul lo6, reuşind, cu timpul, să le in-
fluenţeze şi să le dirijeze într-odiľec,tie pozitivă'
Desigu6 Maľc Aureliu nu a avut o pregătire formală înpsř
hologią daľ cuvintele lui sunt la fel de importante ca ale unui
medic. El ne îndeamnăsă devenim observatori ai gândurilor
noastre şi ai acËunilor la care duc acestea' De unde provin?
Ce preiudecă$ conţin? Sunt constructive sau distructive? Te
împingspre alte greşeli sau spre un compoľtament pe care vei
ajunge ulterior să-l regľeţi? Cercetează tiparele; vezi unde ca-
uza se încrucişeazăcu efectul
Abia după ce facem acest lucru putem sparge tiparele ne-
gative; abia atunci putem face progrese reale înviaţă.
'a42 APRILIE

17 aPrilie

FĂRĂ SUP ĂRARE' FĂRĂ DURERE

jnleturana părerea, gpabnic se stinge şi văicăreala pro-

vocatä: <Am fostvătărnab>; înlăturând plângerea, este
înđepărtatăđaunaînsăşiľ
- Maľc Auľeliu, Către sine,4.7

U
n culľântpoate arłeaîn1elesurimultiple. Unul poate fi aspru,
iar ďfut cutotul nevinovaĹ Acelaşi cuvânt poate reprezen_
t un afľontsau o jigniľe. De asemenea, o remarcă pe un ton
sarcastic điferädľastic de o critică ľăutăcioasă.
Iţterpreaľea unei replici sau a unei vorbe are o forţă
uľiaşäReprezintăđiferenp dintłe un zâmbet şi o jignire. Dife-
renţa dintľe oearË şi conexiuneaîntľedouă fiinţe omeneşti.
De asta este atât de imporEant cą îninteracsunile noastre,
să ne stäpânim preiuđecă$le şi felul încare pľivim lucrurile'
Cânđvezi sau auzi cevat ce inteľpretare îidai? Cum tinzi de
regulă să tnterpretezi iľrten $itre cuiva?
Dacä wei să ď p'aľte de mai pu$nä supărare ori suferin1ă,
asigură-te că interpretarea pe care o dai cuvintelor altora te
aiută înace.st sens. Trage concluzia coľectă după ac1iunile
cuiva sâu îuuľrna evenimentele externe şi, fóarte pľobabil,
vei reasona aşâ cum trebuie.
GÂNDIRE lMPARŢ|ALA 143

18 aprilie

pĂRrrulr sUNT cA...

,,Ce este ghinionul? o părere. Ce sunt conflictul, disputą

vina, acuzaţia, ireverenţa şi frivolitatea? Tot păreri şi,
mai presus de asta, sunt păreľi care se află dincolo de
alegerea noastră raţională, pľezentate ca fiind bune sau
rele. Îngăduie-iunei peľsoane să-şi schimbe opinia doar
îndirecţia ce apaľţine domeniului propriei sale al'egeri
şi îţigarantez că, acea persoană va avea conştiinţa liniş-
tiĘ indifeľent de ce se Va petrece înjurul ei."
- Epicteţ DÍatribe, 3.3.18b-L9

P
ăreri. Toată lumea are câte una.
Gândeşte-te la toate păľeľile pe care le ai: despľe vremea
de astżĺzi,dacă e favoľabilă sau nu, despre convingerile libe-
raliloľ şi ďe conservatorilo4 despre remarca cuťĺreipersoaną
dacă e deplasată sau nţ despľe succesul fsau insuccesul) cuirra
şĺaşa mai depaľte. obseľvăm lumea şi o condimentăm per-
manent cu opinia noastră. Iar aceasta este adesea influenţată
de dogme freligioase sau culturale), justificări, aşteptăń şţ în
unele cazuţi, de ignoranţă.
Nu este de miraľe că suntem supăraçi sau furioşi atât de
des! Dar cum ar fi dacă am ľenunta la aceste opĺnii? Hai să
încercămsă le smulgem din viaţa noastră (ekkopfuin; a tăią a
elimina), astfel încâtlucruľĺle doar să existe. Nici buną nici
relą Ěră să fie nuanţate de opinii sau iudecă$ .Sä eldstc, şi atât
144 APRILIE

19 aPrilie

SFERA IMPULSURILOR NOASTRE

,,Epictet spunea că tľebuie să se găsească o tehnică cu

prMre la acordarea consim1ământului, iaľ înpartea
caľe se referea la impulsuri, că trebuie să se observe ca
acestea să fie îngrăditede anumite condiçii; să fie întot-
deauna potrivite cu interesul comunităţii şi înľaport cu
valoarea specifi că fiecăľuia."
- Marc Aureliu, Către sine,1L.37
jur-
l ată un împăraţcel mai puternĺc om din lume, citând în
lnalul său vorbele de duh ale unui fost sclav [şi, din câte se
paľe, Maľc Aureliu a avut acces direct la notiţele fostului dis-
cipol al lui Epicteţ care a asistatla pľelegerile acestuia)' Cu-
getarea respectivă se referea la renunţaľe şi la acţionarea în
numele binelui colectiv - la limitele puteńi noastre şi la impor-
tanţa de a ne controla impulsurile _ un lucru pe care ar trebuĺ
săł audă orice persoană cu autoritate.
Puteľea şi neputinţa par să intľe foaľte raľ pe aceeaŞi
orbită - daľ atunci când se întâmplă asta, lumea se poate
schimba. Gândeşte-te la preşedintele Abraham Lincoln ' caţe
s-a întâlniţa corespondat şi a avut de învăçatde la Frederick
Douglass, un alt fost sclav de o înçelepciune şi o pătrundere
remarcabile.
Înorice caz, toţ' aceşti oameni au trăit după pľincipiile
exprimate mai sus: înviaţă - fie că ne bucuľăm de o puteľe
considerabilă, fie că nu - esenţial este să lăsăm loc pentľu
ceea ce se poate întâmpla şi să păstrăm înprim plan binele
comun şi valoarea reală a lucrurilor. Şi,mai ales, să fim dis-
puşi să învăţămđela oricine, indiferent de rangul social'
GÂNDlRE lMPARŢ|ALĂ 145

20 aprilĺe

ADEVĂRATUL BINE E stMPLU

,,Poçi chiar din această clipă să înţelegice fel de conţinut

au cele pe care gloata le consideră dľept bunuri. Căci
dacă cineva socoteşte unele din realităçile înconjură-
toaľe cu adevărat bunuri, de exemplu, înţelegeľeaľa-
ţională, cumpătarea, spiritul de dreptate, bărbă1ia, nu
mai poate să-şi plece urechea spre unul care ar cleveti
împotrivaloł căci nu se împacă cu cele ştiute despre
bunuri."
- Marc Aureliu, Către sine,5.72

are chiaľ este ceva contľoveľsat să afirmi că există lucľuń

f_\
lv/ pe care oamenii le pľeţuiesc [şi te obligă să le apreciezi şi
tu) _ şi apoi există lucruri care sunt realmente bune? Sau să
ne întrebămdacă bogăţia şi faima chiar sunt ceea ce se spune
că sunt? După cum observa Seneca înuna din piesele sale:

,,Dacă inimile celor bogaţi s-ar deschide către noi toţi!

Câtă teamă ar stârni întľ-însii averea."

Vľeme de secole, oamenii au considerat că bogă1ia este

un minunat remediu pentľu nefericire şi necazuľi. Altfel de ce
ar fi muncit din greu pentľu ea? Daľ când au obţinut banii şi
statutul pe care şi le-au doriţ au descopeľit că nu erau chiar
aşa cum sperau. Acelaşi lucru este valabil pentru multe lucľuri
după care tânjim ffiră să ne gândim.
Pe de altă paľte,,,binele'' pentru care militează stoicii este
mai simplu şi mai sincer: înţelepciune,stăpâniľe de sine, drep-
tate, cuľaj' Cei caľe dobândesc aceste virtuţi nu mai încearcă
remuşcăľile curnpăľătorului.
146 APRILIE

21 aprilie

NU_Ţl LĂsA ATENŢIA sĂ nĂľĂcEAscĂ

,,Când îţilaşi un pic atenţia să ľătăcească,-să nu crezi cá

çi-o vei recăpăta după plac - înloc de asta, nu uĺta că,
đincauza greşelilor de astăzi, tot ce urmează va fi, în
mod necesaĘ mai ľău... Este posibil să te fereşti de gľe-
şeală? Nu întoate situaçiile, daľ poti fi o persoană caľe
se stľăduieşte să evite gľeşeala. Căci trebuie să fim
mulţumi1i că evităm măcar câteva greşeli nelăsându-ne
atenţia să rătăcească.''
- Epictet, Diatribe,4.I2.L; L9

\ Ą f inifred Gallagheq, încartea sa Rapt (Cufundat),îlcitează

V V p" David Meye4, ceľcetätorîndomeniul ştiinçelor cog_
nitive la Universitatea din Michigan: ,,Einstein nu a descoperit
teoria relativităţii pe când lucra ca funţionar la biroul elveţi_
an de invensi". Acest lucru s-a întâmplatmai tâľzią când a
avut timp de concentrare şi studiu. Atenţia este importanĘ
iar întľ-oepocă încare fiecare nouă aplicaçie, website, arťicol,
caľte, tweet şi postare se luptă pentľu eą valoarea n_a putut
decât să-i crească.
Epictet se referă parţial aici la faptul cä atençia este un
obicei, iaľ dacă o laşi să rătăcească, obiceiurile proaste se
acumulează şi devii vulnerabil la greşeli.
Nu-ţi vei îndeplininiciodată toate sarcinile dacă te laşi
disľas de ońce fleac. Atenţia este una dintre resuľsele tale
decisive. Nu o irosi!
GÂND|RE lMPARŢIALA 147

22 aprihe

ÎrusuşlnlLEUNEI PERsoANE RAŢIoNALE

,,Însuşirilpspecifice unui suflet raţional sunt: se autoa-

nalizeazá... şi se autodeteľmină aşa cum voieşte. Îşicu-
lege ľoadele... Îşiîndeplineştescopul său propriu'"
- Marc Auľe|iu, Către sine, LL.\-Z

r
l'l entru a fi raüonali astăzţ trebuie să facem doar trei lucľuri:

Mai întâi,trebuie să ne introspectăm.

Apoi, trebuie să ne analizăm cu ochi critic.
La final, trebuie să luăm singuľi decizii - neinfluenţaţi de
pľejudecă$ sau de idei comune.
148 APRILIE

23 aprilie

M|NTEAîŢ|APARŢ|NE îruĺoľłL|TATE

,,Trei sunt părçile din care eşti alcătuit: corpul, răsufla-

rea care întreţineviaça şi inteligenţa. Pľimele două din
acestea, înmăsuľa încare trebuie să le porçi de grijă,
sunt ale tale; Însănumai cea de-a treia îţiapaţine în
sensul pľopriu al cuvântului şi înmod definitiv."
- Marc Aureliu, Către sine,12.3

f orpul poate fi devastat de boală, ori vătămat sau schilodit

Lîrrt.-l.'r,accident. Poate fi aruncat înînchisoare ori supus
torturii. Putem rămâne fäľăsuflare pentru că ne-a sunat cea_
sul ori fiindcă ne-a curmat-o cineva. De asemeneą ni se poate
îngreunaľăsuflarea din cauza unei boli sau a efoľtului' Daĺ,
până înultima clipă, mintea ne apa4ine.
Nu înseamnăcä celelalte două componente menţionate
de Marc Aureliu - trupul şi suflarea - nu contează' Doaľ că ne
,,apa$ť'într-omai mică măsură decât mintea. Nu-i aşa că n-ai
petrece prea multtimp ľeparând o casă pe care vľei s-o închi-
riezi? Mintea ne apaątine - libeľă şi limpede. Hai să facem în
aşa fel încâts-o tratăm corect.
GÂNDlRE lMPARŢ|ALĂ 149

24 aprilie

DA UN FoLos DlsPREŢULul

,,Întocmaicum ne facem o părere despre felurile de mân-

care şi despre tot ce constituie un alimenţ gândind că
unul repľezintă hoitul unui peşte, altul al unei păsăľi,
celălalt al unui purcel, sau că vinul de Faleľa este must
stoľs din struguri, oľi că puľpura este lână de oaie, mu-
iată însânge de scoică, sau pľivitor la ceea ce ţine de
iubire, că, de fapţ se reduce totul la o simplă şi obişnuită
frecare interioarä şi, după un oarecare spasm, o ejecţie
vâscoasă' Prin urmaľe, numai înmăsura încare aceste
reprezentări ating esenţa lucrurilor şi le examinează
riguros, pătrunzând înprofunzimea loł se vede cam ce
fel de lucľuri sunt'"
- Marc Auľeliu, Către sine,6.L3

xistă un exeľciţiu stoic care aľ putea fi foarte bine descris

E dľept o exprimare a dispreţului. Stoicii folosesc un limbaj
aproape cinic pentru a demonta o parte dintre cele mai sofis-
ticate şi râvnite aspecte ale vieţii. Maľc Auľeliu glumeşte des-
pre sex - de ce ar' face una ca asta? Ei bine, dacâ priveşti o
clipă sexul înaceastă lumină absuľdä s-ar putea să fii mai
puţin predispus să faci un lucru ruşinos sau stânjenitoľ ur-
märind să-l obçii. Este o neutralizare a înclinaţieifireşti pe
care o avem spľe ceva care ne face să ne simţim foaľte bine.
Putem aplica acelaşi mod de gândire pentru o mulçime
de lucrurĺ pľeţuite de oameni. Gândeşte-te la o fotografie de
pe reţelele de socializare care-ţi stârneşte invidia _ imaginea-
ză-çi persoana caľe a pus-o cu migală înscenă. Sau la promova-
rea încarieľă care înseamnăatât de mult pentru tine. Uită-te
la viaţa aşa-numiţiloľ oameni de succes. Încămai crezi că au
puteri magice? Gândeşte-te la banii pe care ni-i dorim cu
150 APRILIE

înverşunareşi la caľe cu greu renun1ăm, cât de muľdari şi de

plini de bacteľii sunt. sau fata aceea frumoasă, perfectă, pe
care o admiri de la distanţă. Dacă e singură, asta înseamnă cä
cineva a părăsit-o la un moment dat' Trebuie sá fre ceva în
neregulă cu ea.
Nu te vei transforma într-uncinic înurma acestui exerci_
ţiu. Dar î$va oferi atât de necesara obiectivitate.
GÂNDlRE lMPARŢIAń 151

25 aprilie

NU E GREşIT sĂ e nrşrşľl

,,Dacă cineva poate să mă convingă şi să mă determine

a sesiza că nu gândesc şi că nu lucľez potrivit cu drept-
atea, mă voi schimba bucuros, căci eu caut adevăľuţ prin
care nimeni n-a fost vľeodată vătămat. Este atins însă
acela stăruitor îngreşeala şi neştiinţa sa."
- Marc Auľeliu, Către sine,6.2'J'

dată, cineva încercatsă-l contrazică pe filosoful Cicero,

f_\
lşĺ'citând
a
ceva ce acesta scrisese sau ľostise. El susţinea că
Cicero adopta acum o poziţie, dał, întrecuţ avusese alte con-
vingeri. Răspunsul lui: ,,Eu trăiesc de la o zi la alta! Dacă ceva
mi se paľe rezonabil, spun asta; şi iată cum, spre deosebire de
toţi ceilalfl, rămân un factor libeľ."
Nimănui n-ar trebui să-i fie ruşine cá s-arázgändit - pentru
asta există mintea.,,o consecvenţă nesăbuită este spiriduşul
minţilorînguste",spunea Emerson,,,adorat de oamenii de stat
mărunçi, de clerici şi filosofi." De asta depunem atât de multe
efoľturi pentľu a învăçaşi a deveni mai înţelepţi'Aľ fi jenant
dacänu am ajunge să ne dăm seama că am gľeşĺtîn trecut.
Nu uita: eşti un factor liber. Atunci când cineva îçiatrage
atenţia pe bună dreptate asupra unei eľori înconvingerile
sau aţiunile tale, nu înseamnăcă te critică. Î1ipľezintă o va-
riantă mai bună. Accept-o!
152 APRILIE

26 aPrilie

TlMPUL
LUCRURILE sE ÎNTÂMPLĂîN
ANTRENAMENTULUI

,,Ne-a zgâriat cineva cu unghiile întimpul exeľciţiilor

de gimnastĺcă şi,lovindu-ne taľe, ne-a făcut o rană' Dar
nu ne arătăm nemulçumirea, nici nu suntem contrariaţi,
nici nuł suspectăm mai târziu ca pe unul care a ňcut cu
intençie aceasta. Totuşi, ne păzim de el, daľ nu ca de un
duşmaą nici cu neîncľedere,doar îlevităm cu prudenţă
binevoitoaľe. Înacest fel ľebuie oľicine să se comporte
să treacă cu
şi încelelalte împľejurăriale vieţii. Adică
vederea multe neplăceri ca şi cum ar veni din partea
unor'colegi încursul unor exerciţii de gimnastică. Căci
. este cu putinţă să ne ferim, aşa cum am spus, daľ färă a
fi bănuitori şi a urî.''
- Maľc Auľeliu, Către sine,6.20

J\acă pľivim fiecare zi şi fiecare situaţie ca pe un exerciţiu

lJ ae antrenamenţ interesele devin brusc mult mai mici'
Modul încaľe interpretezi gľeşelile tale şi ale altora devine,
deodatä mult mai generos. Aceasta este cu siguľanţă o atitu-
dine mult mai flexibilă decât dacă te_ai puľta ca şi cum carn_
pionatul aľ depinde de fiecare interac,tiune pe caľe o ai'
Astăzi, când primeşti un cot sau o lovitură sub centură,
scapă de durere şi reaminteşte-ţ învăç.ŞicelăIaltînvaţă.Aces-
ta este pentru amândoi un ąntreno.ment - astą'Í tot. Aţlu puţin
mai multe despre el şi, din reacţa mea, învaţăIą rândul luÍ pu-
ţin mai multe despre mine.
GÂNDlRE lMPARŢ|ALA 'r53

27 aprilie

îruronncELUcRURILE PE ToATE FEŢELE

,,Răsuceşte-ţi trupul pe toate părţile, răscoleşteł şi pri-

veşteł cum aľată, de pildă, cum se conturează când îm-
bătrâneşte, când este bolnav sau se tăvăleşte îndesfrâu.
Viaţă vremelnică are, deopotrivă, cel care laudă şi cel
lăudaţ cel care pomeneşte amintirea cuiva şi acela a că-
rui amintire se păstrează' Mai mult încă,chiaľ întľ-un
colç măľunt al oricărei păţi a pământului, nici măcaľ
acolo nu se pun toţi de acord, nici fiecare, chiaţ nu se
înţelegecu sine însuşi,şi tľebuie avut învedere că pă-
mântul constituie doar un punctînspaţiu.''
- Marc Auľeliu, Către sine,8'2\

Qtoicismul înseamnăsă priveşti lucľurile din toate unghiu-

Jľile - iar anumite situaţii sunt mai uşor de înţelesdin
perspective diferite' Însituaţii potenţial negaťive, privĺľea
obiectivă, chiaľ supeľficială, s-aľ putea dovedi, de fapţ supe-
rioarä. Această peľspectivă ne-ar putea permite să vedem lu-
cruľile limpede, Ëräsă aprofundäm prea mult ce reprezintă
ele sau ce anume le-a pľovocat. Înalte situaţii, înspecial în
cele care implică ceva măreţ sau demn de laudă' este utilă un
alt tip de abordare, cum ar fi să-ţi exprimi dezgustul. Exami-
nând situaţiile pe façă şi pe dos, ne lăsăm mai greu amägiţi de
ele, sunt mai puţine sanse să ne influenţeze.
Dacă-ţi ana|izezifrica de moarte sau de uitare, ce vei des-
coperi? Ana|izeazá pe toate feţele o ceremonie pompoasă şi
vei descoperi, ce?
154 APRILIE

28 aPrilie

DoRINTELE TE ÎruRoaesc

,,Tantalus: Puťerea e sublimă!

Thyestes: Nimic e de n-o iindui."
- Seneca, ThYestes,440
.ł\
-|
n lumea modernă, interacţiunile noastľe cu tirania sunt un
lpic mai voluntaľe decât întimpurile străvechi. Îndurăm
toanele unui şefautoritaţ deşi ne-am putea găsi o altă slujbä
dacă am wea. De ce ne îmbrăcămaltfel sau ne abçinem să
spunem ce gândim? Pentru că wem să ne integrăm într_un
gľup şmecheľ. De ce suportăm criticile sau clien$i răutăcioşi?
Pentru că ne dorim aprobarea lor. Înaceste situaţii, puteľea
lor există doaľ datorită dorinçelor noastre. Schimbă asta şĺ
vei fi libeľ.
Regretatul fotogľaf de modă Bill Cunningham ľefuza din
când încând să ia bani de la reviste pentru ceea ce făcea'
Când un începător l_a întrebatde ce, Cunningham a dat un
răspuns epic: ,,Dacă nu iei bani, nimeni nu_ţi poate spune ce
să faci, băiete".
Ţine minte: a lua bani, a-çi dori bani - la
propriu sau la
figurat - te transformă înrobul oamenilor care îiau' Indife-
renţa faţă de ei, după cum spunea Senecą reduce cea mai
mare puterelre zero, cel puţin înceea ce te priveşte.
GANDlRE lMPARŢ|ALA '155

29 aprilie

SCUTURĂ_TE DE PRAFUL VlEŢll

,,Pľiveşte cu atenţie cursul astrelo4, ca şi cum te-ai roti

împľeunăcu ele; şi gândeşte-te tot timpul la transfoľ-
măľile elementelor unele înaltele; căci reprezentăľile
acestora curăţă murdăria vieţii trăite pământeşte.''
- Maľc Aureliu, Către sine,7 '47

ste apľoape imposibil să te uiçi la stele şi să nu simţi nimic.

E Dupä cum a explicat cosmologul Neil deGrasse Tyson, cos-
mosul ne umple de tot felul de sentimente complicate. Pe de
o paľte simţim micimea noastră infinitezimală încomparaţie
cu imensitatea universului; pe de altă paľte, încercămo cone-
xiune extremă cu acestîntľeg.
Înmod evidenţ trăind zideziîncorpul nostru, este tentant
să cľedem că acesta este cel mai important lucru din lume.
Însăputem contrasta această predispoziţie admirând natura
- lucrurile mult mai mari decât noi. o frază din Seneca, trans-
formată întretimp înmaximă, exprimă foaľte bine ideea lui
Maľc Aureliu: Mundus Ípse est Íng ens deorum omnium templum
flumea însăşieste un imens templu al tuturor zeilor).
Să priveşti întindereacerului este un antiđotpentru mes-
chinăriile sâcâitoaľe ale preocupărilor pământeşti. Şieste
bine şi ľeconfortant să te laşi atras de această îndeletniciľe
cât mai des posibil.
156 APRILIE

30 aPrilie

DE CE ESTE IMPORTANT CARACTERUL?

,,După cum percepţia ľaţionalului sau iraţionalului va_

riazâ de la o persoană la alta, la fel binele şi răul oľi
utilul şi inutilul depind de fiecare înparte. Acesta este
motivul pentru caľe avem nevoie de educaţie, pentľu a
învăţacum să ne acordăm pľeconcepţiile despľe raţio-
nal şi iľaçional cu nafura. Pentru a face asta, nu trebuie să
ne bazăm pur şi simplu pe aprecieľea individuală a valo_
rii lucrurilor exteľne, ci trebuie să respectăm totodată
caracteristicile de personalitate ale fi ecăruia."
- Epictet, Diatribe, 1.2.5-7

l_ste uŞor să fim absorbiçi de pľopriile opinii despre lucruľi'

Enra" ca şi cum am urma un scenariu invizibil - respectând
instľucpuni şi modele pe care nici măcaľ nu le înţelegem'Cu
cât te vei îndoimai tare de aceste scenarii şi le vei supune
testului riguľos al educaţiei tale, cu atât vei fi propľia ta busoj
lă. Vei avea convingeľi şi idei proprii, care nu aparţin nimănui
altcuiva.
Caracteľul este un miiloc puternic de apărare într-olume
căreia i-ar plăcea la nebunie să te seducă, sä te cumpere, să te
ispitească şi sä te schimbe. Dacă ştii înce crezi şi de ce, vei
evita relaţiile otľăvitoaľe, slujbele toxice, prieteniile din inte-
res şi orice alte rele care îĺafecteazápe oamenii care nu s-au
preocupat prea mult de pľofunzimea lucruriloľ. Aceasta este
educaţia ta. Acesta este motivul pentru care depui acest efort'
 Partea a ll-a

DISC!PLINA
AcŢlUNIl
 MAI

ACŢIUNEA CoRECTA
AcŢlUNEA coRECTĂ 159

1 mai

TRANsFoRMĂ-il CARACTERU L
Îrucrł MAl PuTERNlcĂ DEcLARAŢIE A TA

,,Căci filosofia nu constżĺînafişarea unei imagini înex-

terioţ ci îna ţine cont de ceea ce este necesar şi a fi
conştient de asta."
- Musonius Rufus' CuvântărÍ, L6'7 5.L5-I6

fălugărul îşiîmbľacămantia. Preoťul îşipune veşmintele.

LBancherul poartă un costum scump şi aľe o servietă.
Stoicul nu are uniformă şi nu seamănă cu niciun stereotip. Nu
este recunoscut după înffiţişare,după aspect sau vorbire.
Singura metodă pľin care poate fi recunoscut? După
caracteľ.
160 MAI

2 mai

Flt PERSoANA CARE VREI sĂ Fll

,,Mai întâi,hotăľăşte-te ce fel de persoană vrei să fii,

apoi fă ceea ce trebuie' Fiindcä înaproape fiecare înde-
letnicirą am văzut că aşa funcçionează lucľuľile. Cei care
au îndeletniciriatletice îşialeg mai întâisportul pe caľe
şi-l doresc, apoi fac asta."
- Epicteţ DiatrÍbe, 3.23'l-2a

ste extrem de improbabil ca un aľcaş care nu şi-a stabilit

E ţinta, să o nimerească. Acelaşi lucru este valabil şi
pentru
nu te
tine, oricare ar fi ţintâ ta. o vei rata cu siguranţă dacă
oboseşti săîncordeziarcul şi sătragi. Percep$ile şi principiile
ne slujesc pe post de ghid înalegerea dorinçelor noastre - daĺ
încele din urmă, acţiunile determină dacă ni le îndeplinim
sau nu.
Aşa că, da, petrece câteva clipe - un inteľval ňră întreru-
peri - gândindu-te ce contează pentru tine, caľe sunt prĺoľi-
tăţile tale. Apoi, munceşteînacea direcţie şi uită de ceilal1i'
Nu e suficient să wei şi să speri. Trebuie sá acţionezŕ - şi să
acţionezi corect.
AC[lUNEA CoRECTĂ 161

3 mai

ARATA cE şTll PRIN FAPTE' NU PR|N VoRBE

,,Cei caľe ingurgitează teoriile brute vor imediat să le

scuipe, la fel cum procedează un stomâc deranjat cu
hrana. Digeră mai întâiteoľiile ca să nu-ţi iasă pe gât. În
caz contrar, se voľ dovedi cľude, stľicate şi nehľănitoa-
ľe. După ce le-ai digeľaţ demonstrează-ne schimbările
produse înalegerile tale raţionale, la fel cum umerii
unui gimnast sunt dovada ľegimului şi antrenamentu-
lui, iaľ meşteşugul artizanului arată ce a învăţat."
- Epictet, Diatribe, 3.2L1-3

M ulte dintre aforismele stoice sunt uşor de ľeţinut şi chiaľ

sună inteligent când le spui. Însănu despre astâ este
voľba înfilosofie. Scopul este să transpui cuvintele înreali-
tate.Dupá cum spune Musonius Rufus, filosofia se justifică
atunci când ,,învăţăturasănătoasă se îmbinăcu conduita
sănătoasď'.
Astăzi, şiînorice altăzi,când remarci că eşti pe cale să emiţi
cu suficienţă vreo vorbă de duh, înfrânează-te şi întreabă-te:
oare ar fi mąÍ bÍne să vorbesc sau să las acţiunile şÍalegerÍIe
mele să ilustreze prtceperea mea?
16Ż MAI

4 mai

cE ESTE cu ADEVĂRAT tMPREsloNANT

,,oaľe nu este cu mult mai bine să se ştie că o duci bĺne

decât să duci un trai extravagant? oare nu este cu mult
mai bine să investeşti înoameni d-ecâtîn obiecte?"
- Musonius Rufus, Cuvântări, 79 -9I'26-28

f ândeşt*te }a tot ce ştii despľe stilul de viaţă al celoľ boga$

\Jşi celebri. Cutare cţtigă atâtea milioane. Cutare călătoreş-
te împreunăcu frizeľul personal. Cutare are ca animale de
cornpanie un tigru şi un elefanL
Exact acełaşi tip de bârň şi faimă era foarte răspândit şi
pe vremea romanilor. Unii ľomani eľau celebri pentru miile
de sester.ti cheltuiçi pe o fântână aľteziană. Alçii erau notoľii
pentru ospeţele somptuoase şi petrecerile orgiastice' ope-
rele poeţilor Iatini luvenal şi Ma4ial abundă înastfel de
picanterii.
oamenii extrem deboga$ câştigă şi,încele din urmä ob-
reputaţie' Însă
sn ceea ce vor đepe urma cheltuirii banilor: o
una atât de deşartăl Este oare chiar atât de impresionant să
chelfui, să chelfui, să cheltui într-una?Având banii necesarĹ
cine n-or7îîn star€ să facă asta?
Maľc Aureliu a avut curajul să vândă o parte din mobilie-
rul imperial ca să achite datoriile de război. Înistoria recentă,
s-a remarcat
[osé Muiica; fosĺrl preşedinte al Uruguayului,
prin faptut că şi-a donat 90olo din salariul pľezidenţial unor
cauzenobile şi condtłcea o maşină veche de douăzeci şi cinci
đeani. Cine e capabil de una ca asta? Nu toată lumea' Aşada6
ce este nrai iĺnpresionant?
ACŢIUNEA coREcrĂ 163

5 mai

PRolECTUL EŞTlTU

,,Materia primă pentru opera unei peľsoane bune, ieşi-

te din comun, este pľopria sa ľaţiune conducătoare,
căci tľupul este al doctorului şi al antrenorului sportiv,
iaľ ferma a feľmierului."
- Epictet, Diątribe, 3.3.1

rofesioniştii nu trebuie să-şi justifice tĺmpul pe care şił

P petrec antrenându-se sau pľacticându-şi meseľia. Asta este
ocupaţia loľ şi antľenamentul îiface să devină mai buni. Ma-
teria primă diferă de la o profesie la alta, după cum locul şi
duľata variazäînfunţie de persoana şi ocupaţia respectivă.
Ce rămâne constanţ însäeste pľelucrarea acestor mateľii,
progresul treptat şi pricepeľea.
FotľMt stoiciloł, mintea este elementul care trebuie pre-
*
'lucrat cu precădere şi înţelescel mai bine.
164 MAI

6 mai

VIRTUTEA ESTE FRUMOASA

,,Aşadał ce îlface pe om să fie frumos? oare nu prezen-

ţa perfecţiunii umane? Tinere prieten, dacă
vrei să fii
frumos, atunci lucrează cu sârguinţă la perfec1iunea
umană' Şice anume este aceasta, mai exact? Anallizeazá'i
pe cei pe care îislăveşti ňră pľejudecăţi. Pe cel drepţ
sau pe cel nedrept? Pe cel dľept_ Pe cel echilibrat sau pe
cel needucat? Pe cel echilibrat. Pe cel stăpân pe sine sau
pe cel necontrolat? Pe cel stăpân pe sÍne. Încercândsă
devii oastfel de peľsoană,vei deveni frumos - daĺ dacă
ignori aceste calităçi, vei fi urâţ chiar dacă apelezi la
toate tľucurile de manual ca să pari fruľnos."
- Epicteţ Diątribe, 3.1.6b-9

oţiunile contempoľane despre frumuseţe sunt ridicole'

N Standardele noastľe pentru ceea ce este atraďĺv sunt ex-
treľn de ne-stoicą prin prĺsma faptului că preţuim şi slăvim
lucrurile asupra cărora oamenii nu au aproape niciun control
- pomeçii înal$,tenuţ înăl$rneą ochii pătrunzători.
Fľumuseçea oare chiarînseamnäsă câştigi la loteria gene-
tică? Sau aceasta ar trebui să depindă de alegerile, aqtiunile şi
atľibutele pe caľe ni le dezvoltăm? Echilibrul, simţul dreptăţii,
dăruirea ŕaţă de datorie; acestea sunt trăsătuľi frumoase - şi
sunt mult mai pľofunde decât înË$şarea.
Astăzi, poţi alege să nu ai prejudecăţi, să acţionezi jusţ să
îţimenţii echilibrul, să fii stăpân pe tine însuţi- chiaľ şĺatunci
când asta înseamnă däruire şi sacľificiu. Dacă nu aşa arată
frumuseţeą afunci cum?
AcŢ|UNEA coRECrĂ 165

7 mai

cUM sĂ Al o zl BUNĂ

,,Zeiiaudat această lege: dacăvľei ceva bun, obçine-l de

la tine însuţi."
- Epicteţ DÍątribe, t.29.4

ată cuľn vei avea înmod' garantať o zi bună: fă fapte bune.

oľice altă sursă de bucurie se află înafara controlului tău ori
nu este ľegeneľabilä'Daľ aceasta îsapaątine pe deplin, mereu,
neîntrerupt. Este forma absolută de încľedereînpropľiile
puteľi.
166 MAI

8 mai

BINE sAU RĂU? ANALlzEAzĂ-Ţt ALEGERILE

,,Unde este Binele? Înďegerile noastre raţionale' Dar

Răul? Înalegerile noastre raçionale. Unde sunt cele care
nu sunt nici Bune, nici Rele? Înafara alegerii noastre
raţionale."
- Epicteţ Diatribe, z.L6.L

Ą stăzi, pe măsură ce înfľunçisituaţiile şi te întrebicare

/-\este semnificaçia lor - întimp ce cântăreşti diferite decĹ
zii, adu-çi aminte: varianta corectă este dată mereu de alege-
rea noastră raţională. Nu te gândi la răsplaĘ nici la reuşita
unui lucru, ci dacă este sau nu alegerea corectă.
Dictonul lui Epictet ne ajută să ľezolvăm toate acestea cu
claľitate şi încredere.Un anumit lucru este bun sau rău? Este
corect sau greşit?
Ignoľă oľice altceva. Concentľeazä-te doaľ pe alegerile
tale.
ACľlUNEA CoRECIA 167

9 mai

CARPE DIEM

,,Să urmăm aşadar un singuľ 1el cu tot sufletul şi, łăsând

deopaľte orice pricină care ne:ar abate aten$a, să ne
concentrăm doar asupra acestui scop: să nu ne dăm
seama de iuţeala devastatoaľe şi.de neoprit a timpułui
abia atunci când vom fi ľărnas deia înurľnă. Să preçuim
zilele noastľe dintâi ca fiind cele mai bune şi să nefolo_
sim de ele. Să punem stăpâniľe pe tim*pul ce fugď
- Seneca, Epßtole către lł.cílius,1a8.27b-28

V ei avea o singüră încer'care la dispozi$e pentru ziua de

astăzi. Vei avea doar douăzeci şi patľu de ore. Şiapoi vor
dispăľea pentľu totdeauna. Vei trăi din plin întreagaz1? Yei
striga: ,,Potsă fac astâ'' şi apoi vei da tot,ce ai mai bunîntine?
Ce vei reuşi să obţii de la zfura de astăzi., înaintesă-ţi sca-
pe printľe degete şi să devină trecut? Când cineva te întreabă
ce-ai ňcut ieľi, chiar îsdoreşti ca răspunsrrl tău săfie ,,nimic''?
168 MAI

10 mai

NU Fl INSPIRAT, tNsPlRĂ_l PE ALŢI|

,,Săîmplinimşi noi măcar o faptă plină de curaj - să de-

venim pildă pentru alçii."
- Seneca, Epistole către LucÍIÍuş9B.]-3b

vremea greciloľ şi romaniloł, la fel ca şi înzilele noastre,

P
e
era ceva obişnuit ca politicienii să-şi măguleascä audien-
ţa. Aceştia se lansau înlaude exagerate la adľesa mulçimii,
a
ţării, a victoľiilor militare impresionante din trecut. De câte
oľi ai auzitun candidatpolitic spunând: ,,Aceasta este cea rnai
grozaváçară din istoria lumii"? După cum a observat oľatorul
Demostene, suntem bucuroşi să petrecem ore înşir ascultând
pe cineva vorbind înfaça câte unuĺ monument faimos sau sa-
cľu,,,lăudându-ne strămoşii, descriindu_le faptele {e vitejie şi
numărându-le trofeele".
Dar unde duce aceasţă linguşire? La nimic. Mai rău, ad-
miraţia pentru.distincţiile stľălucitoare ne distrage atenţia de
la adevăľatul lor scop. Totodată, după cum explică Demoste-
ne, aceasta reprezintă o trădaľe pentľu chiar strămoşii care
ne inspiră' El şi-a încheiatdiscursul către poporul atenian cu
o Írazá care avea să fie reluată ulterioľ de Seneca şi care îşi
păstrează ľezonanţâ şi astăzţ după trecerea secolelor. ,,Ţine_$
seama, aşadar", a spus el, ,,că stľămoşii voştri au ridicat aceste
tľofee, nu ca să le pľiviţi cu admiľţie, ci ca să urmaţi exem_
plul virtuţiloľ acelor bărbaţi caľe le-au obçinut"'
Acelaşi lucru este valabil şi pentru citatele din această
carte şi pentru alte cuvinte înăl1ătoare pe care le vei auzi. Nu
le admira şi atât. Foloseştełe. Uľmează-le exemplul.
AcŢlUNEA coRECTĂ 169

11 mai

REMUŞCAREA ESTE MAl GREA DECÂT

ÎĺvcnlsoAREA

,,Înprivinça împăcăľii- înmaľe parte, înseamnăsă te

poţi bine cu toţi: cei puternici duc o Viaţă agitată şi pli-
nă de nelinişte."
- Seneca, Epistole către Luciliuş ]_05.7

G
ândeşte-te la evadaţii care se predau de bună voie, după
ani de zile încare au stat ascunşi. Au fost liberi, cu un pas
înaintealegii, dar au renunţat! Fiindcă vina şi stresul vieţii de
fugar devin mai greu de înduľatdecât perspectiva pieľdeľii
libeľtäţii- de fapţ tľăiau totîntr-un fel de închisoaľe.
Din acelaşi motiţ când erai mic, s-ar putea sä-çi fi mărtrr-
ľisit minciunile înfaţa părinslor care nu bănuiau absolutnimic.
Tot din această cauzá, unii îşiľecunosc de bună voie infidelĹ
tatea - cu toate că partenerii nu bănuiesc nimic. ,,De ce-mi
spui asta?!'' strigă persoanaînşelată când iese pe uşă.,,Pentru
că lucľurile meľgeau atât de bine şi eu nu pot să mai îndur!"
Răul pľesupune costuri imense, nu doar pentru societa-
te, ci şi pentru făptuitor' Uită-te la soarta celoľ care ľesping
morala şi disciplina şi la haosul şi nefericirea de care au apoi
parte. Această pedeapsă este aproape întotdeauna la fel de
ľeą ba chiar mai rea, decât orice măsuľă socială.
Din acest motĺv foarte mulçi infractori mărunçi îşirecu-
nosc vina şi se predau voluntar. Nu se ţin mereu de cuvânţ
dar înmomentele cele maĺ disperate, îşidau seama: asta nu e
viaţă. Caută împäcareasufletească oferită de înËptuireaa
ceea ce se cuvine. Şitu, la fel.
170 MAI

12 mai

BUNĂTATEA ESTE îruroľoeAUNA

nĂspuNsuL coREcT

,,Bunăvoinţa şi omenia apar cu neputin1ă de învinşdacă

suntînnăscute, când nu Sunt un surâs pľeňcuţ o ňçăr-
nicie. Căci ce rău oare îçiva putea face chiar cel mai vio_
lent şi mai nesăbuit om dacă tţ cu statornicie, rămâi
binevoitor faţă de el şi, când se iveşte pľilejul, îlsňtu-
ieşti cu blândeţe şi dacă, chiar înclipa când i se oferă
ocaziasă-ţi facă rău, îlînveçiunde greşeşte?"
- Marc Aureliu, Către sine,11.1B.5.9a

l-umar fi dacă data viitoare când ai fi tratat cu ľăutatą te-ai

Labţine să ripostezi _ cum ar fi dacă ai răspunde cu bună-
tate deplină? Cum ar fi dacă $-ai,'iubi wăjmaşii, ai face bine
celor caľe te uřăsc"*? Ce efect crezi cä ar avea acest lucru?
Biblia ne înva1ăcă atunci când faci un gest amabil pentľu
duşmanul tăţ este ca şi cum ai,,îngrămădi cărbuni aprinşi pe
capul lui"--. Reaţia aşteptată pentru ură este şi mai multă ură.
AstiĺzĹ când cinevaîsspune ceva cńtic sau ľăutăcioş se aşteap_
tă să ľăspunzi cu aceeaşi monedă - nu cu bunătate- Când nu se
întâmplă aşą acea persoană e stânjenită. Este un şoc pentru
sistemul ei - care vă va transforma înbine pe amândoi.
Grosolănią ľăutatea şi cruzimea mascheazä de multe ori,
o slăbiciune pľofundă. Înastfel de situa$i, bunătatea este po'
sibilă doar pentľu oamenii foaľte puternici' Tu ai puterea
asta. Foloseşte-o!
* Citat apľoximativ đlnEvanghelia după Matei, 514344:',Aţ auatcă s-a zis:

Să iubeşti pe apľoapele tău şi să urăşti pe vrăjmaşul tiĺu. Daľ Eu ră spun: Iu-

biţ pe vľăjmas, ii voşľi, binecuvântas pe cei ce vă blestemă" fucąti bine celor
cevă urăsc şi rugas-ră penEu cei ce vă asupresc şińprigonesc". (n t)
*
*
Prov erb e, 25 :22. (n tr.)
AcŢlUNEA coREcTĂ 171

13 mai

AL|M ENTEAZA FocU L oBlşNUl NŢEl

,,Toate obiceiurile şi aptitudinile se dovedesc şi se dez-

voltă pľin acçiunile loľ coľespunzătoare, mersul pľin
mers, alergatul prin aleľgat... prin urmare, dacă vľei să
rea|izezi un lucru, transformă-l întľ-unobicei, iar dacă
nu, Ílu, dar fă-çi totuşi un obicei din ceva. Acelaşi princi-
piu funţionează şi înstaľea noastră sufletească. Dacă
te eneľvezi, nu doaľ că trăieşti acel rău, dar consolidezi
totodată un obicei prosţ turnând gazpe foď'
- Epicteţ Diatribe,2.I8'l-5

Q untem ceea ce facem înmod repetât", spunea Aristoteĺ,

11 J,,prinurmare,
perfec,tiunea nu este o aqtiune, ci o obi.s-
nuinţă." Stoicii completează' fraza, susţinând cä suntem un
pľodus al propriilor gânduri (,,Aşa cum sunt gândurile tale
obişnuite, aşa va fi şi caľacteľul minţii tale", spunea Marc
Aureliu).
Gândeşte-te la activităţile tďe din ultima säptămânä, pre-
cum şi la planul pentru astăzi şi săptămâna care rrľmează.
Peľsoana care vrei să ajungi sau îţiimaginezi đeşti - cft d€
mult îicoľespund acţiunile tale? Ce foc alimentezi? Ce feł de
peľsoană devii?
172 MAI

14 mai

BuNĂSTAREA sTĂ îNAcTlUNlLE NoASTRE

,,Cine este dornic de faimă consideră activitatea altuia

ca propriul său bun- Cel ce iubeşte plăcerile priveşte
dľept bun al său propriile sale patimi, iaľ cel ce are cu
adevăľat gândire limpede recunoaşte ca bun propľiu
aqtiunile şi faptele proprii..' Ce fel de oameni sunt cei
cărora vor să placă unii, învederea eăror scopuri şi da-
torită căror fapte? Cu câtă repeziciune veşnicia va
învăluitotul şi
''* i'#:ffiľ;î,xiäľ,,"r*r,6.51,59

|\ acă feľicirea ta depinde de îndeplinireaanumitor obiecti-

l) r",ce seîntâmplă atunci când inteľvine soarta? Când eşti
pus la coĘ Când evenimentele exterioare îFtâie elanul? Când
rea|izezitot ce $-ai propus, dar remarci că nu ai impresionat
pe nimeni? Asta este problema caľe se iveşte atunci când în-
gădui ca fericirea să fie deteľminată de lucľurile pe caľe nu le
poţi conťrola. Este un ľisc nebunesc.
Dacă actorii s-ar concentra pe cum primeşte publicul un
proiect - să fie pe placul cľiticilor sau să aibă succes , ar fr dez-
amăgis şi ar suferi înpermanenţă. Daľ dacă îşiiubesc mese-
na - şi i se dedicătotal şi cutoatăpľiceperea - vorfi satisňcuţi
întotdeaunade ceea ce fac' Asemenea loţ ar trebui să ne bu-
curăm de aqtiunile noastre - de luarea deciziĺloľ corecte - şi
nu de rezultatele obţinute înuľma lor.
Nu ar trebui să ne ambiţioneze dorinţa de câştig ci să
jucăm din tot sufletul. Inten$a noastľă nu este să ni se mulţu-
mească sau să fim ľecunoscus, ci să ajutăm şi să facem ceea ce
considerăm noi că este corect' Aten$a noastră nu trebuie să fie
asupľa a ceea ce se întâmplă, ci a felului încare reac,tionăm.
Pľin aceasta, vom ob$ne mereu muĘmire şi rezistençă.
ACJIUNEA CORECTA 173

15 mai

Fll REcUNoscĂToR PENTRU CEEA cE Al

,,Nu cugeta asupra celoľ inexistentą ca şi cum ar fi încli-

pa de fa-tă. Iar dintre cele prezente, sne seama care sunt
cele mai folositoare şĹ graţie păľeľii foľmate, aminteş-
te-ţi cum le-ai fi căutat dacă nu le aveai. Păzeşte-te însă
totodată ca nu cumvą pentnr că te bucuri astfel de elą
să le preçuieşti atât de mult încâtsă fii ľăscolit dacă
n-ar mai fi vreodată."
- Marc Aureliu, Către sine,7.27

p âvnim adesea la bunurile altora. Încercămcu dispeľaľe să

f\ţinem pasul cu veciniĹ iar aceştĺa sunt neferici$ pentru că
înceaľcăsă ţină pasul cu noi.
Aľ fi amuzanţ dacă n-ar fi atât de trist. Aşa că, astăzi, în-
cearcă să nu mai tânjeşti la averea altora. Înffinge-Fimpulsul
de a strânge şi acumula. Nu aşa trebuie să trăieşti şi să te
compor,ti. Apreciază şi profită de ceea ce ai deja şi ghidează-te
înfaptele tale după această atitudine.
1-ł4: MAI

16 mai

METoDAÎľşlnulnll

,,Dacă nuvrei să fii impulsiv, nu-ţi alimenta năravul. În-

cearcă mai Întâisă ľămâi calm şi să numeri zilele din
clĺpa ďand te-ai eneľvat ultima oară. Cândva, mă ener_
vam înfiecare zl,apoi o dată la două zile, după care o
dată ľa tľei sau Ia patľu zile... dacă reuşeşti să te abçii
timp đe30 đezi\e, slavă cerului! Căci năravul este slăbit
mai îľltâişi apoi dat uitării cu totul' Când vei putea spuner
<<Nu rn-am pierdut cu fĺrea astâzi, şi nici înziua urmă-

toare sau înurmătoarele trei sau patľu luni, ci mi-am

păstrat ca}mul când am fost provocat>>, vei şti că eşti
într-osEre de sănătate mai bună."
- Epicteţ Diatribe, 2.LB.I1b-L4

fomeđiantul|erry Seinfeld i-a dat odată un sfat unui tânăr

Lconfrate despre cum să scľie şi să inventeze glume. I-a
spus să Ënäun calendaĘ şi, de fiecare dată când scľie ceva, să
punä un X la ziua respectivă. Înscurt timp, va începesă se
formeze un ľanţ _ iar sarcina lui erą pur şi simplu, să nu între-
ľupätanţul.Succesul đevineo chestiune de ineţie. După ce ai
căpătat avânţ este ľnai uşor sä mergi încontinuare'
Îĺrweme ce Seinfeld a folosit metoda înşiruiriipentru a
crea un obícei pozitĺv Epictet spune că aceasta poate fi folosi_
tă şi pentru a scăpa đeun nărav Nu difeľă prea mult de a te
aĘne de la alcool "zi după á". Începeîntr-ozi oarecare, fie că
wei sä-$ controlezi temperamentul, ochii care-ţi fug după
fuste sau delăsarea Apoi repetă acest lucru şi mâine, şi poi-
mâiną ffi un şir şi ai griiă să nuł întrerupi.Nu rupe lançul.
AcŢlUNEA CoRECTA 175

17 mai

STOICUL ESTE O LUCRARE

ÎrucoruľlNuĂ DEsFĂşURARE

,,Arătaţi-mi pe cineva bolnav şi fericiţ înpericol şi feľř

ciţ pe moaľte şi fericiţ exilat şi fericiţ dezonorat şi fe-
ricit. Arătaţi-mi! Pentľu Dumnezeu, cât mi_ar plăcea să
cunosc un stoic. Dar cum nu-mi puteţi arăta pe cineva
de o formă perfectă, arătaţi-mi cel puçin pe cineva care
se modelează activîndirec,tia astą cu astfel de înclina-
Fi... Arătaçi-mi!"
- Epicteţ Diatribe, 2.L9.24-25a, 28

l n loc să priveşti filosofia ca pe un scop la care âspin, priveşte-o

^,
l ." p" o disciplină pe care o aplici. Nu ocazionď, ci de-a lungul
întregiivies - înregistrând un progres treptat. o realizare
susţinuĘ nu manifestări nedefinite.
Lui Epictet îiplăcea să-şi scoată discipolii din starea de
satisfac.tie plină de arogançă dată de pľogresul lor. El voia să
le reamintească - şi acum ştii şi fu - de efortul constant şi de
pregätirea serioasă de care este nevoie zilnic pentru a se apro-
pia cât de cât de acea formă perfectă.
Înpľopria noastră călätorie spre autoperfec$onarą este
important să reçinem: nu voň ajunge nicÍodată acolo. Înçe-
leptul - stoicul desăvârşiţ care se comportă perfect înorice
situaţie - este un ideal, nu un scop.
176 MAI

18 maĺ

cUM FAcl UN LUCRU' AşA LE FAcl PE ToATE

,,Đă cea mai mare atenţie la tot ce ţi se iveşte încalel fap-
tă, păľerą înţelesulunei vorbe."
- Maľc Aureliu, Către sine,B.22

ste disťľactiv să ne gândim la viitoľ. Este uşoľ să rememo-

E răm trecuful. Este mai dificil însăsă investim această energie
înceea ce ni se aşterne înfaçă, înprezent - mai ales dacă este
vorba despre ceva. ce ne displace. Ne gândim: Astą e doar o sluj-
bă; nu ceeą ce sunteu. Nu conteąză. Dar contează. Cine ştie -
s-ar putea să fie ultimul lucľu pe caľe apuci să-l maifaci. Aici
zace Dave, îngropatde viu sub un munte de treburi netermÍnąte.
Există o veche zícalä:,,Cum faci un lucľu, aşa le faci pe
toate''. E adevărat. Cum te compoţi astäzi, te compoąti înfie-
carezi. Cum gestionezi minutul prezent, aşa gestionezi fiecare
minut din viaţa ta.
AcŢlUNEA coRECTĂ 177

19 mai

ÎľvR1Ă'EXERsEAZĂ' ANTREN EAZĂ_TE

,,De aceea filosofii ne previn să nu ne mulçumim doar

cu învăţarea,ci să o completăm prin exeľsare şi antre-
nament. Căci, odată cu treceľea timpului, uităm ce-am
învăţatşi ajungem să facem exact contľariul şi să susţi-
nem păreľi opuse celor ce se cuvin."
- Epictet, D iatrib e, 2.9.13 -L4

Ęoarte puţini oameni reuşesc să urmărească un filmuleţ cu

l instrucsuni sau să asculte o explicaţie şi apoi să ştie, de la
cap la .o"áä cum să procedeze. Majoritatea dintre noi tľebuie
să facem un lucru de mai multe ori ca să îlînvă1ămcu adevă-
rat. Una dintre caľacteristicile aľtelor maţiale, antrenamen-
telor militare sau celor spoľtive, indiferent de natura loţ sunt
oľele nesfârşite de exerciţii monotone. Un spoľtiv care a ajuns
la cel mai înaltnivel se va fi antrenat ani đezile pentru a efec-
ťua nişte mişcări care pot duľa doar câteva secunde - sau mai
puţin. Instrucţia de două minutą cum să scapi dintr-o strân-
soare, săľitura perfectă. Simplele cunoştinţe nu sunt suficien-
te. Trebuie să le asimilăm cu muşchĺi şi cu trupul. Trebuie să
devină o parte din noi. Altfel riscăm să eşuăm înclipa încaľe
tľecem prin stres sau greutăçi.
Acest lucľu este valabil şi pentru principiile filosofice. Nu
se poate să le asculçi o dată şi să crezi apoi că te poţi bazape
ele înmomentele când lumea se prăbuşeşte înjurul tău. Nu
uita, Marc Aureliu nu şi-a scľis cugetăľile pentru altcineva. El
a cugetat mereu pentľu el însuşi.Înciuda faptului că eľa un
om de succes, înţeleptşi expeľimentaţ a pus înpractică şi
s-a pregătit să facă ceea ce trebuie până înultimele zile ale
existenţei sale. Asemenea unui deţinător de centură neagrä,
178 MAI

a exersat zilnic însďa de luptă; asemenea unui sportiv de

perfoľmanţă, şřa fiĺcut săptiĺmânal apari$a la antľenament
- deşi ďtorali s-apăruţ poatą inutil.
Ac[lUNEA coRECTĂ 179

20 maĺ

CALITATE, NU CANTITATE

,,La ce bun nenumărate că1ti şi biblioteci al căľor stă-

pân de-abia citeşte toată viaţa sumarele? Mulţimea de
că4i îlîncarcăpe cel care învaţă,nu îlfoľmează, şi este
cu mult mai bine să te ocupi de un număr mic de autori,
decât să rătăceşti prin mulçi."
- Seneca, Despre liniştea spÍritului,9.4

N înainte
u primeşti niciun pľemiu dacă ai citit cele mai multe cărţi
să mori. Chiar dacă ai fi cel mai devotat cititor din
lume - cu o caľte pe zi chiaľ - colecţia ta nu va fi niciodată,
probabil, mai mare decât cea a unei mici biblioteci de caľtier.
N-o să te apľopii nici pe depaľte de numărul căľçilor stocate
pe serverele Google Boolis sau de sutele de mii de noi titluri
publicate anual pe Amazon.
Cum ar fi dacä înprivinţa lecturii şi învă1ăľii,ai face o
prioritate din calitate, nu din cantitate? Ce s-arîntâmpladacă
ai citi înpľofunzime unele că4i bune, înloc să răsfoieşti su-
mar noile apaľiţii? S-ar putea ca rafturile tale să fie mai goale,
dar creierul şi viaţa ta să fie mai pline.
180 MAI

21 mai

cE FEL DE BoxER EşTl?

,,Daľ ce este filosofia? Nu însearnnă să mä pregătesc

efectiv pentru ceea ce urmeazá? Nu înţelegică asta pre-
supune cä dacă sunt gata să rezisţ atunci se poate în-
tâmpla orice? Încaz contraĘ aş fi ca un boxeţ care ar
părăsi ringul pentľu că a încasatnişte pumni. De fapt,
pot părăsi ľingul de box ňră consecinţe, dar ce avantaj
aş obçine prin renunţarea la căutarea înçelepciunii?Aşa
că, ce răspuns däm fiecaľe dintľe noi la încercările prin
care tľecem? Eu pentľu asta m-am antrenat, căci aceas-
ta este disciplina mea!"
- Epicteţ Diątribe, 3.10.6-7

toicii se dădeau învânt după metafoľele din box şi lupte,

S aşa cum noi folosim astăzi analogiile din baseball şi fotbď'
Acest lucru se datoľează probabil faptului că disciplina spor-
tivá pankration _ literalmente ,jntreaga foţă'] o formă mai
pură a aľtelor mar,tiale mixte pe care le vedem înpľezent în
UFC (Ultimate Fighting Championship) - eľau o componentă
integľală a educaçiei tinerilor şi bărbaţilor înGrecia şi Roma.
(De fapţ observaţii recente au descoperit la unele stâtui gre-
ceşti aşa-numitele ,,urechi-conopidă", o rană des întâlnită în
confruntările corp la corp.) Stoicii amintesc de lupte pentru
cä nu aveau alte ľeferinçe.
Seneca scrie că bunăstarea nevătămată este slabă şi uşor
de înfrântînring, dar ,,bărbafului care se confruntżĺ constant
cu nenorocirile, i se bătătoreşte pielea de suferinţă". Acesta,
spune Senecą se luptă pânăla capăt şi nu renun1ă niciodată'
ŞiEpictet se referă la acelaşi lucru. Tu ce fel de boxer
eşti
dacă abandonezi după o lovitură? Aceasta este natura spor-
tului! E de ajuns să te facă să ľenunţi?
AcŢlUNEA coREcTĂ 181

22 mai

AsTĂzl E MoMENTUL

,,Suferi pe dľept cuvânţ pentľu că pľeferi să devii mâine

un om bun, decât să fĺi încăde astăzi."
- Marc Aureliu, Către sine,B'ZZ

,,Nu-mi plâng ľăgazul scurt:

E prea de_ajuns. Aduce această zi o faptă
Ce nu va fi nicicând uitată.
Înfruntpe zeişi zgudui univeľsul!''
- Seneca, Medeea, 423-425

Çti- apľoape întotdeauna ce ąnume se cade să facem. Ştim

ýcă n-aľ trebui să ne supăľăm, că n-ar trebui s-o luăm per-
sonal, că ar tľebui să intľăm înmagazinul cu ali'mente sănă-
toase înloc să trecem cu maşina pe la fast_food, că ar trebui să
stăm locului pentru o oră şi să ne concentľăm. Partea mai
grea este să ne hotăľâm să facem ce se cuvine înmomentul
ľespectiv.
Ce ne împiedică? Autorul Steven Pľessfield numeşte aceas-
tă forţă Rezistenţa. După cum spune încartea sa, The War of
Art(Războiul arteĄl,,Nu ne spunem: <N-am să compun nicio_
dată simfonia aia>>, ci: <<Am să compun simfonia aia; doar că
începde mâine>".
Nu mâine, ci astăzi este ziua încare putem începesă fim
buni.
182 MAI

23'mai

ARATĂ_MI cUM sĂľnfuesc

,,Învaţă-măcă valoarea vieţii nu ţine de durata ei, ci de

felul cum este folosită; că se poate întâmpla,ba chiar se
întâmpläadeseoľi, ca cine a trăit vľeme îndelungată să
fi trăit puţin.''
- Seneca, Epistole către Lucilius,49.10b

N
u e cazul să-i demonstľezi lui Seneca. Demonstreazä'liçie
însuţi.Că, indifeľent cât ţi-a fost dat să trăieşti, se va pu-
tea spune limpede şĺonest despľe viaça ta că a fost una lungă
şi împlinită.Ştimcu toţii pe cineva - cineva care a dispăľut
dintľe noi pľea curând, daĺ, chiar şi acum, ne gândim: Dacă aş
reuşi să reąIizez măcar jumătąte din câte a făcut el, m-aş con-
sÍdera împlinit.
Cea mai bună ľnetodă de împlinireeste să te concentrezi
pe pľezenţ pe sarcĺnile caľe-ţi sunt la îndemână - mai mari
sau mai mici. După cum spune Seneca, dacă ne ľevărsăm cu
totul şi cu bună ştiinţă înprezeną ,,blând este zborul grăbit al
timpului".,

* Epistole către LucÍlius,49'2' (n'tr')

ACŢIUNEA coRECTĂ 183

24 mai

NoRocUL Şl_LFACE oMUL cu MÂNA LUl

,,In ce mă priveşte, eu pot oricând sä fiu un om fericiţ în

oľice poziţie şiînorice situaţie mi_ar fi rezeľvate, fiindcă,
de fapţ este un om feľicit cel care-şi asigură un destin
feľiciţ iaľ o ursitä bună înseamnă activităţi sufleteşti
ňră cusuç porniri frumoase şi fapte bune."
- Maľc Aureliu, Către sine,5.36

f are este definiţia mai avantajoasă a norocului? Cea confoľm

\căľeia este definit de factori complet aleatorii, aflaçi înafa-
ra controlului tău, sau că este o chesťiune de pľobabilitate
caľe poate fi crescută - dar nu şi garantată - de deciziile co-
recte şi pregătirea corespunzătoare? Cu sigurançă ultima
dintre ele. Din acest motiv oamenii de succes şi ,,norocoşi" în
mod misteľios tind să înclinespre ea.
Potrivit excelentului site Quote Investigator (Detectivul
Citatelor), versiuni ale acestei idei datează cel puţin din seco-
lul al XVIłeą sub forma proverbului: ,,Sâľguinţa este maľna
noľocului". Înanii lgzo,Coleman Cox i_a dat o nuanţä modeľ-
nă, afirmând: ,,Cred cu tărie înnoľoc. Cu cât muncesc mai mulţ
cu atât se pare că am mai mult'" (Această maximă Ĺa fost atľĹ
buită greşit lui Thomas |effeľsoą care nu a spus nimic de acest
fel.) Înprezent, se spune: ,,Noľocul este afuncĺ când munca
grea se întâlneştecu ocazia pľielnicä."Sau poate o fi inveľs?
Astăzi, poţi spera ca norocul şi soaľta să-ţi fie favorabile
ca prin faľmec, sau îçipoţi face norocul cu mâna Ę concen-
tľându-te pe acţiunea potrivită Ia momenful potľivit - şi, în
mod iľonic, ftĺcând norocul să devină aproape inutil.
184 MAI

25 mai

UNDE GĂsEŞTl BUCURIA

,,Bucuria omului este să facă cele propľii firii omeneşti,

iar firii omeneşti îisunt propľii: bunăvoinţa către cei
care se trag diŕaceeaşi tuipină, dispreţul pentru ispite_
le instincteloĘ ceľcetaľea atentă a unoľ ľepreze4tări,
deşi par convingătoare, înţelegereanaturii universului
şi a tutuľor evenimentelor survenite potrivit legilor sale."
_ Marc Aureliu, Către sÍne,8'26

D
eregulă, atunci când dľesoľii începsă lucľeze cu un câĺne
problematic, prima întľebarepe care i-o pun stăpânului
este: ,,Îlscoateţi la plimbare?"' Întreabăasta deoarece câinii
sunt meniţi să facă anumite saľcini - să facă ceva - iar atuncĺ
când sunt privaţi de această componentă esenţială a naturii
loł sufeľă şi o arată' Acestlucru este valabil oricât de ľăsfäţaţi
ar fi sau oricât de bine ar duce-o.
Şioamenii sunt la fel' Atunci când stoicii resping anumite
emoţii sau bunuri mateľiale de luł nu se întâmplă asta pen-
tru că nu s-ar bucura de ele. Nu e din cauzä că viaţa stoicilor
este una lipsită de fericiľe sau distracţie. Stoicii îşidoresc
doar să ne descoperim esenţa - să ne bucurăm de lucruľile pe
caľe le facem ca oameni'
AcŢlUNEA CoREcTĂ 185

26 mai

ÎľvcrrrłzĂ
sĂ_1l MAI PESE DE cE cRED cElLALŢI

,,Foarte des am fost uimit gândindu-mă de ce fiecare

om, cu toate că se iubeşte incomparabil mai mult decât
pe oricare altul, pune totuşi un temei mai mic pe pro-
pria sa păľeľedespre sine decât pe păľerile altora'.. Ca
urmaľe, înceľcămun sentiment de ruşine mai mult da-
toritä vecinilor şi a părerii loľ despľe noi, decât suntem
afectaţi de noi şi de pľopľia noastră opinie despre noi
înşine.''
- Marc Aureliu, Către sine, !2'4

Í- â,t de repede ne desconsiderăm propľiile sentimente cu

Lprivire la ceva şi le adoptăm ale altora! Înmagazin, ni
pe
se pare că o cămaşă arată bine, daľ o Vom privi cu ruşine şi
dispreţ dacă parteneľul sau un coleg de muncă face o obseľ-
vaţie nelalocul ei. Putem duce o via1ă cât se pçate de fericită
- până aflăm că o persoană pe care o dispreţuim e maĺ prosperă
ca noi. Sau, şi mai grav şi mai periculos, nu avem o păľeľe
bună despľe realizările şi aptitudinile noastre până nu pľi-
mim validaľea unui terţ.
Asemenea celoľ mai multe exerciţii stoice, şi acesta în_
cearcă să ne înveţecă, deşi suntem stăpâni pe păreľile noastľe,
nu putem contľola ce gândesc ceilalçi - despľe noi, cel puţin'
Din acest motiv, a ne pune la cheremul opiniiloľ loľ şi a încerca
să obçinem aprobarea celorlalçi este demersul cel mai peľicu-
los cu putinţă.
Nu petrece prea mult timp gândindu-te la Çe vor crede al1ii'
Gândeşte-te la ce gândeşti tu. Gândeşte-te, mai degrabă,la ľe-
zultate, la impactul a ceea ce faci şi dacá'faci ceea ce trebuie.
186 MAI

27'mai

NU TE CRAMPONA DE FLEACURI

,,Fericirea se rea|izează cu încetulşi, totuşi, nu-i puţin

lucru însine.''
- Zenon, citatînDiogene Laerţiu,
Despre vieţile şi doctrinele filosofilor,7 .1.26

f elebrul biograf Diogene Laeţiu îiatribuie citaťul de mai

L.u. lui Zenon, daľ recunoaşte că s-ar putea să-ĺ apaţină
lui Socľate, ceeace înseamnäcă este un citat dintr-un citat după
un citat. Dar oaľe chiar contează asta? Adevărul e adevăr.
Încazul de faţă, adevărul este unul pe care-l cunoaştem
bine: pic cu pic se face maľea' o persoană este bună nu pentru
cä declaľă asta, ci pentľu că acţiunile ei sunt bune. o persoa-
nă nu începesă se poaľte cum trebuie ca pľin faľmec - este o
chestiune care vizează mai multe alegeri individuale. Are
legătură cu trezitul devreme, cu a-ţi face patul, cu a'refuza
scuľtăturile, cu investiţia înpľopria persoană, cu îndeplini-
rea sarcinilor. Şi,ftĺră doar şi poate, deşi acţiunile individuale
sunt mărunte, impactul lor cumulat este maľe.
Gândeşte-te la toate micile alegeri care ţi se vor prezenta
astăzi. Ştiicare este calea coľectă şi care este cea uşoară? Alege
varianta corectă şi vei vedea cum toate aceste lucruľi mărun-
te vor contribui la transformare.
AcŢlUNEA coREcTĂ 187

28 mai

PRlMELE DoUĂ PRlNclP!l îruRlľrĺ

sA AcŢloNEzl

,,Înprimul ľând, să nu te frămânţi, căci toate se petrec

potrivit cu planurile naturii univeľsului şi înscuľtă vre_
me tu nu vei mai fi nicăieri, aşa cum nu mai suntAdľian
şi Augustus. Înal doilea rând, întoarce_ţiprivirea către
realitate, cerceteaz-o atent, aminteşte-ţi că trebuie să
fĺi om de bine, pľecum şi ceea ce pretinde natura unui
om, fă aceasta fără să şovăi şi spune-ţi că aşa îçipare a
fi cel mai drept cu putinţă. Făptuieşte însătotul numai
cu bunăvoinţă, cu modestie şi färă pľefăcătorie."
- Marc Aureliu, Către sine,B.5

maginează-ţi pentľu o clipă cum trebuie sä fi arătat viaţa lui

Marc Aureliu ca împăľat.Prezida Senatul. Conducea tľupele
înrăzboi, diľija strategia generală a armatei, încalitate de co-
mandant suprem. Audia totodată apelurile juridice - de la ce-
tăţeni, de la avocaţi, de la conducerea stateloľ străine. Cu alte
cuvinte, i se cerea, asemenea altor oameni cu autoľitate, să ia
decizii: de dimineaţa până seaľą zidezi, decizie după decizie'
Formula sa pentľu luarea deciziilor este o metodä testată
pe câmpul de luptă pentru a face ceea ce tľebuie şi a acţiona
coľect - liteľalmente. De aceea ar fi bine s-o încercămşi noi.
Înprimul rând, nu te înfuľia,pentru că acest lucru îçiva
influenţa negativ decizia şi îţiva îngľeunasituaţia mai mult
decât este cazul.
Înď doilea ľând, aminteşte-ţi scopul şi principiile pe caľe
le pľeţuieşti cel mai mult. Fapful de a trece posĺbilele acţiuni
prin acest filtru va elimina alegerile proaste şi le va scoate în
evidenţă pe cele corecte.
188 MAI

Nu te înfuria.
Fă ce se cuvine.
Asta-i tot.
ACŢIUNEA coREcTĂ 189

29 mai

M UN cA ÎľusrRnĺ
ruĂ ĺrnłpIr

,,Tľuda dă puteri spiriteloľ geneľoase."

- Seneca, Epistole către Luciliuş 31.5

f unoşti senzaţia aia când ai chiulit de la sală câteva zile?

L Eştĺ un pic moale. Iľitat. Claustľofob. Nesigur. Alţii trăiesc
un sentiment asemănător după ce au fost învacanţă pľea
mult sau imediat după ce se pensionează. Mintea şi corpul
trebuie să fie folosite - dacă nu au un scop productiv, începsă
se degradeze.
E trist dacă ne gândim că această frustrare este o realitate
zilnică pentru foarte mulţi oameni. Renunţă să-şi îndeplinească
potenţialul pentru că au o slujbă unde nu fac mare lucru oľi
pentru că au prea mult timp liber la dispoziţie' Şimai grav e
atunci când încearcă să scape de aceste sentimente cumpă-
ľând chestii, ieşind Înoraş, ceľtându-se sau dându-se înspec-
tacol - mulţumindu-se cu caloriile seľbede ale existenţei în
loc să descopere hrana adevărată.
Soluţia este simplä şi, din fericire, meľeu la îndemână.
Treci la treabă!
190 MAI

30 maĺ

MUNCEşT! DlN GREU sAu MUNCEŞT! cU GREU?

,,Nu pot spune că o peľsoană este muncitoare doar pen-

tru că aud despre ea că citeşte şi scľie, chiar şi dacă face
asta toată noaptea. Până nu aflu la ce lucrează, n-o pot
consideľa sârguincioasă... Pot face asta dacă munca ei
este înslujba pľincipiului său conducătoł dacă este şi
rămâne încontinuä aľmonie cu Natuľa.''
- Epictet, Diątribe,4.4.4I; 43

are sunt şansele ca peľsoana cea mai ocupată pe caľe o

f\-cunoŞti productivä?
să fie şi cea mai Avem tendĺnţa să
asociem multele îńd"letni.iricu priceperea şi să credem că
nenumăratele ore petrecute la serviciu ar tľebui răsplătite.
Mai degľabă, evaluează ce faci, de ce Îaciun anumit lucru
şi unde vei ajunge dupä ce-l îndeplineştĺ. Dacä nu ai un răs-
puns bun, opreşte-te.
 AVEM o slNGURĂ DAToR|E

,,Care este aľta ta? Să fii bun."

- Marc Aure|iu, Către sine,1l.5

toicii credeau mai presus de toate, că saľcina noasfră pe

S acest pământ este să fim buni. Este o datorie fundamenta-
lă ş1totuşi, inventäm tot felul de scuze ca să o evităm.
Ca sä-l citez iar pe Belichick ,,Fă-$ treaba".
 IUNIE

REZO LVAREA PRO BLEM ELOR

 sĂ ł MEREU îruulruľr o cLAUzĂ lruvunsĂ
,,Căci, la dľept vorbind, nimic altceva decât inteligença
raţională nu poate constitui o piedică pentru cele pro-
prii ĺnteligenţei. Nu au atingere prin niciun ľaport cu
inteligenţa nici focul; nici oţelul săbiiloł nici tiľanii, nici
calomnia."
- Maľc Aureliu, Către sÍne,B.4I

*
/_\bstacolele fac paľte din viaçă se întâmplă tot felul de
\r-llucruri, întâmpinămpiedici, situaţiile degenerează. Dar
nimic nu poate împiedicamintea unui stoic dacă fun$oneazá
corespunzătoł, fiindcă, pentľu fiecare plan de acţiune, el şĹa
păstľat,,o clauză inversă".
Ce este aceasta, mai exact? Este o opţiune de rezervă.
Dacă un prieten ne trădează, clauza inversä ne ajută să aflăm
cum s-a întâmplat acest lucru şi cum să-i iertăm gľeşeala.
Dacă suntem aruncaţi înînchisoaľe,clauza inversă ne ajută
să nu fim înfrânţide acest cuľs al evenimenteloľ şi să încer-
căm să fim de ajutor celorlalçi prizonieľi. Când o eľoaľe tehni-
că ne şteľge toată munca, c|auzainveľsă ne ajută sä o luăm de
la capăt şi să facem o treabă mai bună de data asta. Pľogresul
nostru poate fi împiedicat sau peľtuľbaţînsăne putem schimba
oricând felul de a gândi - mintea are puterea de a redirec,tiona
lucľurile.
Pentru asta, trebuie să ne reamintim cursul normal al
evenimentelor. Legea lui Murphy spune că,,dacă ceva poate
merge pľosţ aşaVa fi"' Prin uľmare, trebuie să păstrăm aceas-
tă clauză inversă la îndemână, fiindcă va trebui, pľobabil, s-o
 V]ZIUNEA LUI PLATON

,,Ce frumos a spus Platon: cel care vorbeşte despre oa-

meni tľebuie să aibă învedere cele pământeşti ca şi
cum aľ prM de undeva de sus, mulţimile de oameni,
armatele, culturile agńcole, căsătoriile, despăr.tirile, naş-
terile, mor$i, rumoarea confuză a cur,tilor de judecată,
peste pământurile pustii sau peste mozaicul popoare-
lor baľbare, sărbătorile de bucurie, înmormântările
amare, pieţele publice, amestecul de oameni şi lucruri,
rânduiala lumii, formate din atâtea contrarii."
- Marc Aure|iu, Către sine,7.4B

xistă un dialog foarte bun intitulat,,Icaromenippus, o expe_

E diţie aeľianä', scris de poetul Lucian din Samosaą încaľe
naľatoľului i se oferă capacitatea de a zbura şi a vedea lumea
de sus. Întoľcându-şipriürea spre pămânţ acesta vede cât de
ridicol de mici par de sus cei mai bogaţi oameni, cele mai rnari
proprietăţi şi cele mai întinseimpeľii. Toate confľuntările şi
grţile lor au devenit mărunte, înperspectivă.
Înantichitate, acest exerciţiu era unul pur teoretic - cel
mai sus puteai urca până învârful unui munte sau al unei clă-
diri de câteva etaje. DaĘ odată cu pľogresul tehnologieţ oamenii
au ľeuşit să aibă acces la o perspectivă similară cu cea a păsă-
rilor - sau chiar de şi mai departe.
Astľonautul Edgar Mitchell a fostunul dinľe primii oameni
caľe au vŁut Pământul din cosmos. Ulterioĺ a povestit:

,,Înspaçiu, capeţi instantaneu o conştiinţă globală, un

! ____-_lt-__:-^ :-ţ^_^x €^}x l^
 săJ tragi după tine la 300.000 de kilometri altitudine şi
să-i spui: <Uită-te la asta, ticălosule.>>"

Nenumărate probleme pot fi ľezolvate adoptând perspec-

tiva lui Platon. Foloseste-o.
 E BINE sĂ Fll FLExlBlL

,,Nu îieste permis să fie soldat? Să caute o funcţie publi_

că. Trebuie să ducă o viaţă privată? Să fie oľator. I s-a
impus tăceľea? Să îşiajute concetăţenii prinţr-o apăraľe
tăđută. Este primejdioasă chiar intraľea înfor? Încase
particulare, la spectacole, la ospeţe, să se aľate ca un
bun tovaľăş, ca un prieten de încredere, ca un oaspete
caľe cunoaşte măsura. Dacă a pierđutîndatoriľilede
cetăţean, să le exercite pe cele de om."
- Seneca, Despre liniştea sufletului,4.3

f u puçin timp înaintede moaľtea sa, pe când deznodămân-

Ltu Războiului Civil era cunoscut, Lincoln a povestit unui
public format din generali şi amirali despre un bărbat care-l
abordas'e ca să fie numit într-ofuncçie guvernamentală de
rang înalt.Mai întâi,băľbatul a întrebatdacă n-ar putea fi de_
semnat ministľu al afaceľiloľ exteľne' După ce a fost refuzat,
a cerut o funcţie mai modestă. Fiind refuzat iarăşi, a solicitat
să fie angajat ca fun4ionar vamal de rang infeľior. Răspun-
zându-lse că nu i se poate acorda nici rnăcar acea poziţie,
într-unfinal i.a ceľut lui Lincoln o pereche veche de pantaloni.
,,AIl', arâs Lincoln încheindpovesteą ,,este bine să fii mođesť''
Această poveste ilustrează flexibilitatea şi determinarea
stoicismului. Dacă nu putem face asta, atunci, poate, o putem
încercape cealaltă. Şidacă nu ne iese nici astą,poate reuşim
altceva.Iaľ dacă acest lucru este imposibil, se găseşte întot-
deauna altul. Chiar đacărealizaľea finală nu înseamnă decât
să fim buni, avem întotdeauna ocaziasă ne punem înpractică
 PENTRU ASTA SUNTEM AICI

,,De ce ne indignăm atunci? De ce ne plângem? Pentru

asta suntem aici."
- Senecą Despre providenţă,5.7b-8

N
imeni n-a spus că viaţa e uşoară. Nimeni n-a spus că va fi
justă.
Nuuiąînsäcăte şirneînľeruptdestrămoşi
tľagi dintr-un
care au supľavieţuit unor calamităţi, greutăţi şi confrtlntăľi
de neimaginat. Pľin corpul tău cuľge acum sângele şi genełe
lor. Fără ei, n-ai fi aici astăzi.
Moşteneşti o tradiţie impresionantă - şi, ca urnraş viabil
al lo4, eşti capabil de ceea ce au fost şi ei înstaľe. Eşti menit
pentru asta. Selectat pentru asta.
Iată un lucru demn de reţinut când dai de gľeutăţi,
 sUFLĂ_Ţl NASUL

,,Ne rugăm ceľurilor atoęuternice, cum să scăpăm din

acest calvar? Nebunule, î1ilipsesc bľaţele? ori poate
zeii au uitat să te înzestľezecu o pereche? Stai şi roa-
gă-te să nu-ţi curgă nasul! Sau mai degľabă, ştergeţi_l şi
încetează să cauçi un ţap ispăşitor'"
- Epictet, Diatribe, 2'L6'I3

! umea este nedreaptă. |ocurile sunt măsluite' Cutare šau

Lcutare are ceva cu tine. Poate aceste teorii sunt adevărate,
însädiscutând practic - pentru clipa de faţă - la ce-ţi folo_
sesc? Acel ľapoľt guvernamental ori acel articol înduioşătoľ
de presă nu-ţi va plăti facturile, nu_ţi va vindeca picioľul rupt
şi nu-ţi va obçine cľeditul-punte de care ai atâta nevoie'
Dacă
îmbrţişeziautocompătimirea şi scenaľiul cu,,vai de mine",
nu realizezi nimic - doar te privezi de energia şi motivaţia de
caľe ai nevoie ca să facÍ ceua înprivinça problemei cu care te
confrunţÍ.
Avem de ďes: fie ne concentrăm asupra nedľeptă$lor sufe-
rite, fie folosim sifuaţia dată şi ne punem pe treabă. Fie aştep_
tăm un salvatoţ fie ascultăm apelul încurajatoral lui Maľc
Aureliu, de a ,,aţiona pentru propria salvare - dacă-çi pasä
câtuşi de puţin de tine - acum, cât încăse mai poate"' E mai
bine aşa decât doar să ne suflăm nasul (caľe este un pľogľes
însine)'
 cÂľo sĂ pľnsrvEREzl şl cÂľo sĂ nrnuru1l

,,Gândeşte-te şi la cei prea puţin schimbătoťi, n'u.dinÎr-o

slăbiciune de caracteţ ci din inerţĹe, şi trăiesc nu cum
doresc, ci cum au început."
- Senecą Despre triniştea spÍritului,2,6b
.^.
n cartea The DÍp [říopuľ), Seth Gođinface o analogie ĺnteľe-
santă înpľivinţa celor trei tipuri de oameni pe care îiîntâl-
neşti la coadă, la supermarket. Primul se pune la coada rea
mai scurtă şi rămâne acolo indiferent cât de încetînaintează
sau cât de repede par să se deplaseze celelalte. Al doilea
schimbă coada de rnai multe ori, înfunqtie de cea caľe i se paľe
că are să-i aducă un câştig de câteva secundą A]'treilea schiľn-
bä rândul o singură dată - când e limpede că acesta se nrişcă
greu şi dacă există o alteľnativă claľă - după care îşivede de
treaba lui pentru restul zilei. Godin te îndeamnăsă teîntrebi:
tu înce categorie te încadrezi?
Seneca ne sÍătuieşte să fim asemenea celui đe-a]tľeilea
individ. Doaľ pentru că ai începutpe un anumit đrum,nu în-
seamnă că tľebuie să-l urmezi lainfinÍt, mai ales dacă această
cale se doveđeştea fi greşitä sau plină de obstacole. Înacelaşi
ťimp, aceasta nu este un pretext să fii nestatornic sau capri-
cios la nesfârşit. Este nevoie de curaj să decizi să facilucrurile
diferit şi să produci o schimbare, precum şi de disđplinăşi
conştiinţa faptului că,,o, chestia asta arată şi maĺ bine" este o
ispită căľeia nu-i putem ceda de fiecare dată.
 GĂsEŞTE_Ţt MENToRll PoTRIVlŢl

,,Spunem îndeobştecă nu a statînputerea noastră să ne

alegem părinţii, care le sunt daţi oameniloľ de întâm-
plaľe - totuşi, putem fi fiii oľicui ne dorimľ
- Seneca, Despre scurtimea vieţii, L5.3a

untem norocoşi că o paľte din cei mai mari oameni din

S istorie şi-au notat înţelepciunea(şi nebunia) încărţi şi
iurnale. Viaça multor altora a fost consemnată de biografi
prevăzători - de la Plutarch la Boswell, până la Robeľt Caro'
Căątile disponibile într-obibliotecă obişnuită însumează mi-
lioane de pagini şi mii de ani de cunoştinţe, perspective şi
experienţe.
Poate părinsi tăi au fost nişte exemple proaste sau F-a lipsit
un mentoľ adevărat. Însă,dacăvrem, putem avea lesne acces
la înţelepciuneacelor care au trăit înaintea noastľă - a celor
cu care aspirăm sä semănăm.
Nu numai că suntem datori faţă de noi înşinesă cäutăm
această înţelepciunegľeu dobândită, dar suntem datori şi
faţă de cei care şi-au dedicat timpul consemnării experiençe-
lor loĘ pentľu a duce mai departe tradiţiile şi a le uľma exem-
plul - pentru a fi copiii promiţätoľiai acestoľ păľinçi nobili.
REZOLVAREA PROBLEM ELOR 201

8 iunie

cĂnĂnĺloĂ cu cĂRĂuloĂ,
oRlcÂT DE PLtcTlslToR AR Fl

,,Viaça trebuie rânduită faptă cu faptă şi dacă, atât cât este

cu putinţă, fiecare este potrivită cu menirea ei, să-çi fie
de ajuns' Şinimeni nu poate să te împiediceca fiecare
faptă a ta să fie corespunzătoare menĺrii ei. Dar vei zice:
se poate ivi vreo piedică din afară. Încalea unei fapte
săvârşite cu respectarea dľeptăţii, cu moderaţie şi pľu-
denţă, nicicând nu se poate ivi vreo piedică. Este posibil
însăca, înacelaşi chip, să fie frânată o altă activitate.
Dar dacă rabzi obstacolul cu mulçumire, dacă, plin de
înţelepciune, cu dăruire, îçicălăuzeşti efoľtul numai spre
ceea ce este îngăduit, înlocul celei zădăľnicite de piedi-
ca ivită, ţi se Va ofeľi prilejul altei activităţi, îndeplinä
ľânduială cu rânduiala despľe care este voľba.''
- Maľc Aureliu, Către sine,B.32

( Roľtiviĺde elită din colegiile şi cluburile profesionĺste ľes-

J pectă din ce înce mai mult o filosofie cunoscută sub numele
de ,,Procesul". A fost concepută de antrenorul Univeľsităţii
din Alabama, Nick Saban, caľe şi-a învăţatjucătoľiĺsă ignore
imaginea de ansamblu - mecĺurile impoľtante, câştigarea
campionatului, avansul enorm al adversarului - şi să se con-
centreze, înschimb, pe îndeplinireacu succes a celoľ mai mă-
ľunte saľcinĺ- să se antľeneze din toate puterĺle, să finalizeze
o anumită schemă de joc, să profite de pe uľma singurei situ-
aţii încare deţin posesia mingii. Un sezon duľează luni de
zile, un meci câteva oľe, egalaľea s-ar putea să fie la patru
goluri distanţă, dar o fazá durează doar câteva secunde. Iar
meciurile şi sezoanele suntąIcătuŕüe din secunde.
zo2 IUNIE

Dacă o echipă respectă Pľocesul, de obicei, câştigă. Depă-

şeşte obstacolele şi, încele din urmă, îşicroieşte drum spre
vârful ieľarhiei, ftĺră să se fi concentrat pe obstacole. Dacă ur-
mezi Pľocesul înviaţa ta - ľeunind acţiunile coresp'unzătoare
înordinea corectä, una după alta - şi tu vei avea succes. Şinu
doar atâţ vei fi mai bĺne pregătit să faci faţă obstacolelor pe
parcurs' Vei fi prea ocupat să pui un picior înainteaceluilalţ
ca să observi măcar că există obstacole.
REZOLVAREA PROBLEM ELOR 2ß3

9 ĺunie

REzoLVĂ DtN T|MP PRoBLEME:LE

,,Nu există niciun viciu de care să nu ne put€m apăra,

niciunul care să nu fie, la începuţumil şi uşoľ de con-
tracarat - da4, după asta, problema se răspândeşte pe
scară largă. Dacă îipermiţi s-o ia din loc, nu veĺ maĺ
reuşi să-l opreşti' Toate emoţiile sunt mai întâifirave.
Apoi, se însufleţescşi prind forţă din mers _ este ľnai
uşoľ să le domoleşti decât să le schimbi"'
_ Senecą Epistole către Lucilius,Ia6.2b|3a

pâurile", ne aminteşte Publilius Syľus întľ_oepigramä,

;l;l l
\,,sunt mai uşor de tľaversat la izvoaľe''. La acest lucru
se ľefeľă şi Seneca' Apele învolbuľateşĺcurenţii fatali ai rele-
lor năľavuľi, proastei discipline, haosului şi disfuncţĺonalitäţi
_ cândva, au fost doar un firicel sub1ire de apă.,Cândvą au
fost doar un lac sau un iaz liniştit sau un izvoľ subteĺan care
clipocea.
Ce prefeľi: să rişti sä te înecipeste câteva säptămâni sau
să traversezi acum, când e încäuşoľ? Tu decizi.
204 IUNIE

10 iunie

PoŢl.REUşI

,,Dacă ceva paľe gľeu de ľealizat pentľu tine, să nu so-

coteşti cä este cu neputinţă oľicăľui om; dąr dacă ceva
este posibil omului îngeneľal şi potľivit naturii sale,
consideră că acest lucľu poate fi înţelesşi fficut şi de
către tine."
- Marc Auľeliu, Către sine,6.L9

xistă douä feluri de oameni pe lumea asta. Pľimul se uită la

E aĘii caľe au realizat anumite lucruri şi se întľeabă:De ce eÍ?
De ce nu eu? A| doilea se uită la aceiaşi oameni şi se gândeşte:
Dacă ei poţ eu de ce n-aş fr înstare?
Prima sifuaţie este un caz de invidie şi de joc cu sumă nulă
[dacă tu câştigi, eu pierd). Cealaltă persoană vede însuccesul
celoľlalçi o suľsä de inspiľaçie şi este un joc cu sumă non-
zero- (există destul pentru toată lumea). Ce fel de atitudine
vei adopta de acum înainte?Care te va conduce la amăľăciu-
ne şi disperare?
Cine alegi să fii?

* Înteoľia jocurilo4, un joc cu sumă zero sau nulă descrie o situaţie

încare câştigul sau pieľderea unui paľticipant este peľfect echilibrată
de pieľderea sau câştigul de valoare egală al unui alt paľticipant. În
schimb, situaţiile încaľe paľticipanţii pot câştiga sau pieľde împreună
sunt denumite jocuri cu sumă non-zeľo' (n'tľ')
REzoLVAREA PRoBLEMÉLoR 20s

11 .iunĺe

NU AGRAVA slTUAŢlA

,,Trebuie să înţelegică mâniile şi mâhniľile provocate

de aceste acţiuni stârnesc înnoi tulburări mai grele
chiardecâtacţiunile:î:ľfflţ..T;::::Î:;11.1B.B

P tr-o
rima regulă a gropiloç spune dictonul, este: ,,dacă eşti în_
groapă, nu mai săpa". Aceasta este vorba de duh cel
mai des încălcatădin întreaga lume. Fiindcä atunci când ni se
întâmplă ceva, ne meľge prost ori sufeľim vľeun neajuns, ma-
joritatea dintľe noi agravăm situaţia - mai întâi,înfuriindu-ne
sau ofensându-ne, apoţ agitându-ne de colo-colo Ëľă să avem
perspectiva unui plan.
Astăzi, asumă-ţi sarcina cea mai simplă şi mai uşor de în-
deplinit: nu agrava situaţia. Indiferent de ce s-aľîntâmpla,nu
mai adăuga la această ecuaţie şi fuľia ta sau emoţiile negative.
Nu reacţiona doaľ de dragul de-a o face. tasă lucľuľile aşa
cum sunt. Nu mai săpa. Apoi planifică-çi ieşirea din groapă.
206 IUNIE

Î2iunie

o MINTE ANTRENATĂ ESTE MAl BUNĂ

DECÂT oRlcE scENARlu

să înçelegi,aşadałcât e de ridicol să spui: <Zi-mi

"Tľebuie
ce să fac!> Ce sfat aş putea să-1ĺ dau? Nu! o rugăminte
infĺnit mai potrivită este: <<Antľenează-mi mintea sä se
adapteze oľicărei împreiurări>... Înacest fel, dacă îm-
prejurăľile te abat de la scenariul stabilĺt... nu vei căuta
cu dispeľaľe un nou îndemn."
- Epicteţ Diatribe, 2'2.20b-L; 24b-25a

 ľ fi bine să existe cineva care să ne arate ce să facem în

l{fi".".u situaţie. Şi,într-adevă5asta facem mare parte din
viaţăl ne pregätim pentru una, studiem pentru alta. Ne cru-
çăm foţełe sau aşteptăm un eveniment arbitraľ din viitoľ. Dar
planuľilą după cum remaľca fostul boxer Mike Tyson, ľezistă
đoarpână primeşti un pumn înfaţă'
Stoiciĺ nu caută să găsească răspuns la toate întrebăľile
sau un plan pentľu fiecare situaţie. Cu toate acestea, nu-şi fac
griji. De ce? Pentľtt că au încredeľecă se vor putea adapta şi
schimba înfuncţie de împrejurăľi.Înloc să caute îndrumaľe,
îşicultivă aptitudinile cum ar fi cľeativitatea, independenţa,
încľedereaînsine, ingeniozitatea şi capacitatea de a rezolva
problemele' Înacestfel, suntrezistenţi, nu rigizi.Şi noi putem
face Ia fel.
Astăzi" ne vom concentľa pe strategie, nu pe tactică' Ne
vom ľeaminti că este de prefeľat să înveţisă faci ceva decât să
prÍmeşti de-a gata, să fii flexibil înloc să respecţi cu stricteţe
scenaľiul.
REZOLVAREA PROBLEMELOR 207

13 iunie

V|AŢA ESTE uN cÂMP DE LUPTĂ

,,Nu ştii că viaţa este asemenea unei campanii militaľe?

Unul trebuie să stea de veghe, altul să plece înrecu-
noaşteľe, altul sä fie pe linia fľontului... La fel şi pentru
noi - viaţa fiecărei persoâne este ca o bătălie, una lungă
şi vaľiată. Tľebuie să stai de veghe ca un soldat şi să faci
totceţi se'ordonă...Ai primitun postcheią nu unulumiţ şi
nu pentru o perioadă scuľtă, ci pentru o viaţă întľeagăJ'
- Epictet, Diatribe, 3.24.3L-36

criitoľul Robert Greene foloseşte deseori ftazaz ,,Înviafi,

S ca la război". Este un aforism demn de ţinut minte, pentru
că viaţa este o bătălie, atât la propriu, cât şi la figurat. Ca spe-
cie, luptăm pentru supravieţuiľe pe o planetă indiferentă la
reuşita noastră înaceastă privinţă. Ca indivizi, luptăm pentru
supľavieţuiľe printre alte specii a căror populaţie este de or-
dinul miliardelor. Chiar şi înorganismul nostru se dau bătălii
întredĺferite specii de bacterii' Vivere est mÍIitare. (A trăi în-
seamnă a lupta.)
Astăzţ vei lupta pentru atingerea scopului tău, vei lupta
împotrivaimpulsurilo4, vei lupta să fii persoana care vrei să
devii. AşadaĘ care sunt atributele necesaľe pentru a câştiga
aceste numeroase bătălii?

. Disciplină
. Tărie de caracter
. Curaj
. Limpezime îngândire
. Altruism
. Sacrificiu
208 IfJNIE

Şicare sunt atľibutele care'duc la pierdeľea bătăliiloľ?

. Laşitate
. Nechibzuinţă
o DezoľBanizare
. Exces deîncľedeľe
. Neputinţă
. Egoism

La fel ca la război, aceste atribute contează Înviaţa de zi

cu zl.
 REZOLVAREA PROBLEMELOR 209

14 iunĺe

îĺvcrRncĂľołnľRcEALALTĂ

,,orice lucru are două toarte: de una poţi să-l rĺdici; de

alta, nu. Ţi-a făcut fratele tău vreun ľău? Nu apuca nu-
mai de răul făcut, căci ai prins chestiunea de toarta cea
rea. Apuc-o mai bine de toarta cealaltă: ţi-e frate şi ai
crescut cu dânsul împľeunä.Şiatunci ai dat de toaľta
dreaptă."
- Epictet, Manualul,43

elebľul juľnalist William Seabrook

flş- alcoolism sufeľea atât de gľav de
încâts-a inteľnat în1933 întľ-unazil de nebuni,
care era, înacele timpuri, singuľul loc încare se putea tľata
de dependençă. ÎnAsylum (AziluI),autobiografia sa, voľbeste
despre lupta dusä pentru a_şi schimba viaţa înacea instituţie.
La început,şi-a păstľat modul de gânđirecaľacteristic alcoo-
liciloľ - şi, ca urmare, eľa un intrus, care intľa mereu înbu-
cluc şi se răzvľătea împotrivapersonalului. Nu a înregistrat
aproape niciun progľes şi a fost cât pe ce să fie dat afară.
Apoi, întľ-ozi, a dat chiaľ peste acest citat din Epictet -
despre cum toate lucruľile au două toarte. ,,Am apucat situa-
ţia de cealaltă toaľtă", şi-a amintit el ulterio4,,,şi am mers mai
departe". A începutchiaľ să se simtă bine acolo' S-a concen-
trat pe ľecuperare cu un entuziasm real. ,,Am descoperit
brusc cât de minunaţ de straniu şĺde fľumos este să fii tľeaz..'
Ca şi cum de pe toate lucľuľile aľ fi fost îndepărtat un văl, un
\ praţ o peliculă, atât vizual, cât şi auditiv." Este o experienţă
împărtăşităde numeroşi dependenti, care înceteazä,în sfâľşiţ
să facă lucrurile de capul lor şi se deschid spľe perspectivele,
cunoştinţele şi învă1ăturĺlecelor care au tľăit înaintealoľ.
210

Nu-ţi potpľomite căînceľeândsă faci asffel lucrurile - să

prinzi de cealaltă toartă - veiob$ne ĺi tu re1uitate importan-
te. Daľ de ce ai wea śă'apuci în:continuarede toaľta care nu a
funţionat?
REZOLVAREA PROBLEMELOR 211

15 iu'nie

oBŢll MAl MULTE AscULľÂruo DECÂTVoRBIND

,,Unui tinerel care vorbea lucruľi neseľioase, Zenon i-a

spus: <Motivul pentľu care avem două urechi şi o sin-
gură guľă este ca să ascultăm mai mult şi să vorbim mai I

puţin>."
Diogene Laerţiu,
Despre vieţile şi doctrinele filosofilor,7 .L.23

(-u^ se face că înţelep1iiau atât de puţine probleme în

\-compaľaţĺecu cei mai mul1i dintre noi? Există câteva ex-
plicaţii simple.
Înpľimul rând, persoanele înţelepteîşicontľolează aş-
teptăľile cât mai mult posĺbil. Raľeoľi se aşteaptă la ceva caľe
nu este posibil de la bun început.
Înal doĺlea rând, înçelepţiiiau întotdeauna încalcul şi
cea mai bună, şi cea mai proastă variantă. Nu se gândesc doaľ
la ceea ce şi-ar dori sä se întâmple, cĺ şi la ceea ce se poate
întâmpla,la modul cât mai ľealist, încazul încaľe situaţia ar
sufeľi o tuľnură bruscă.
Înal treilea rând, acţion eazä cuo clauză inversă - ceea ce
înseamnănu doar că iau încalcul ce ar putea decurge pľosţ
ci sunt şi pregătiçĺ ca acest lucru să fĺe exact ceea ceîşidoreau
să se întâmple. Este un pľilej de manifestaľe a măiestriei şi
viľtuţĺi.
Iar dacă îlurmezi astăzi, vei descoperi la rândul tău că
nimic nu te poate lua prin surprindere sau nu se poate întâm-
pla contľar aşteptărilor tale.
212 IUNIE

16 Íunie

NU E o RUşINE sĂ crnl ĄUToRUL

,,Nu te ruşina că ţi se ofeľă ajutoľul. Căci çĺ s-a hotărât

să faci ce ţi-a fost încredinţat,asemenea unui soldat la
asedierea zidurilor unei cetăţi. Ce-ai face, spre exem- I

plu, dacă, fiind şchiop, n-ai putea sä urci pe meteľeze,

dar împreună cu altul ai putea s-o faci?"
- Maľc Aureliu, Către sine,7.7

N
imeni nu spune că te-ai născut cu toate 'instľumentele
necesaľe pentru rezolvaľea fĺecărei pľobleme cu care te
vei confrunta înviaţă. De fapţ un nou-născut este complet
neaiutorat. Cineva te-a ajutat înacele ľnomente şi ai ajuns la
concluzia că poţi cere ajutorul. Aşa ai aflat că eşti iubit.
Ei bine, eşti iubit încontinuare. Poţi solicita ajutorul oľi-
cui. Nu trebuie să faci totul de unul singur.
Dacă ai nevoie de sprijin, prietene, tľebuie doar să-l ceľi.
 REZOLVAREA PROBLEMELOR Ż13

'17 iuhie

oFENstVĂ sAU DEFENS|VĂ?

,,Soaľta nu are braţele lungi, aşa cum am crede: îiprin_

de numai pe cei caľe se agaţă de ea. Şiatunci, să ne
îndepărtăm de ea cât de mult."
- Seneca, EpÍstole către LucilÍus,B2'5b-6

M achiavelli, care se paľe că îladmira pe Seneca, scrie în

Prinţul că,,averea este o femeie şi trebuie, ca s-o păstrezi,
s-o baţi şi să te lupţi cu ea". Chiar şi pentru secolul al XVIłea
această imagine este îngrozitoaľe.Însă"pentru un conducător
nemilos şi infînitde ambiçios, este ceva obişnuit. La aseme-
nea stil de viaţă josnic tânjeşti?
Hai să comparăm această viziune cu cea a lui Seneca. El
nu doar spune că eşti mai vulnerabil înfaţa averii cu cât te
agăçĺ mai mult de ea, ci ne aminteşte totodată că cea mai bună
cale de apărare este,,zidul impenetľabil" al filosofiei. Filosofią
spune el, ne ajută să îmblânzim,,frenezia nebună a lăcomiei
noastre şi ne linişteşte furia temeľiloľ".
Înspoľt sau înrázboi,metafora aici ar fi alegerea întreo
strategie ofensivă, nesfâľşită şi epuizantă, şi una defensivä,
rezistentă şi flexibilă. Pe care o alegi? Ce fel de persoană eşti?
Doaľ tu poţi ľăspunde la această întrebaľe.Însăaľ fi o
neglijençă din partea ta să nu iei înconsideraľe scopul final al
celor mai mulçĺ prin1i dĺn cartea lui Machiavelli - şi felul în
care foaľte puţini dintre ei au murit înpatul lo4, înconjuraţi-
de cei dľagi'
214 IUNIE

18 iunie

PREGĂTIT şl AcTlV

,,Soarta să ne găsească pregătiţi şi haľnici. Este măreţ

spiľitul care se lasă învoia sorţii: este însămărunt şi
umil dacă se luptă cu ea şi priveşte cu dispreç ľânduiala l

univeľsului, preferând să-i îndľeptepe zei, nu pe sine."

- Senecą Epistole către Lucilius, L07.L2

f\ rice s-ar Întâmplaastăzi, hai să fim pregătiçi şi activi: gata

ţv/pentru probleme, gata pentru dificultă1i, gata să avem
de-a face cu oameni care se- comportă înmod dezamăgitor
sau deľutanţ gata să acceptăm şi să facem lucľurile să meargi.
Hai să nu ne doľim sä dăm timpul înapoisau să ľecreăm uni-
versul după preferinţele noastre. Fiindcă ar fi mult mai bine
şi mai uşor să ne recreăm pe noi înşine.
REZOLVAREA PROBLEM ELOR 215

19 iunie

nĂufu coNcENTRAT PE PREZENT

zbuciumi încercând să_ţi repľezinţi înansam-

,,Să nu te
blu întľeaga-ţiviaţä. Nu te chinui sä măsoľi cu gândul,
fie ca aspecţ fie ca numä6, toate înceľcărilecare presu_
t
pui că ţi se pot întâmpla. Ci, cu priviľe la fiecare dintľe
cele pľezentatą întľeabă_tecu cât mai multżĺobiectivita-
te: oaľe ce este gľeu de înduratînaceastă înceľcare?"
- Maľc Aureliu, Către sine,B.36

f ândpriveştiînurmăla o parte din cele mai impresionante,

\-ba chiaľ înfricoşătoaľe,lucruri pe care le-ai f;ĺcut sau în-
durat weodată, cum cre zi ie auľost iosiuile? Cum de ai izbutit
să răzbeştĺ prin pericole sauînciudasoţilorpotrivnici? După
cum spune Marc Aureliţ eľai prea ocupat cu detaliile ca să
laşi întreagasifua$e să te strivească. De fapţ probabil nici nu
te-ai gândit afunci la asta.
Un personaj din romanul lui Chuck Palahniuk Ĺuila by (Cântec
delmgăn)- spune:,,Secretul ignorärii peisajului de ansamblu este
să priveşti totul de foaľte aproapeľ CâteodaĘ e impoľtant să înţe-
legem tabloul geneľaţ iar stoicii ne-au ajutat şi altă datä înaceasË
privintă- De multe oľi însă,este eontraproductivşi copleşitor să ne
sândim la tot ce ni se aşterne dinainte. Ąadał concentľându-ne
o<clusiv pe prezenţ vom reuşi să evitäm sau să eliminăm din per-
spectirra noasbă acele gânduľi intimidanb sau negative.
Un echilibrist pe o sârmă îngustăîncearcăsă nu se gân-
deascä cât de sus se află. o echipă neînvinsăînceaľcăsä nu se
gândească la şirul perfect de victorii. La fel ca noi, este de pre-
ferat să pună un picior înainteaceluilalt şi să considere că
oľice altceva le este străin.
* Volum apărut cu acest titlu la Editura
Polirom, tľaduceľe de Radu
Gîľmaceąlaşi, 2007. [n.tr.)
216 IUNIE

20 iunie

CALMUL ESTE MOLIPSITOR

,,Ca uľmare, ceea ce se va spune sau se va gândi despľe

tine, oľi ceea ce se va întreprindeîmpotrivata, nu va
putea nici măcar pătrunde îngândirea ta, deoaľece nu
te vei mulţumi cu aceste două lucruri: să îndeplineştiîn
spiritul dreptăçii toate acţiunile tale prezente şĺsă iu-
beşti ceea ce îçieste hărăzit înclipa de faţă din urzelile
destinului."
- Maľc Aureliu, Către sine,lÍ.LL

xistă o maximă a trupelor de elită ale Marinei ameľicane,

E transmisă de la ofiçer la ofiçe4 de la om la om. Înmijlocul
haosului, ba chiar înnegura războiului, sfatul lor încercatîn
luptă este uľmătorul: ,,Calmul este molipsitor".
Mai ales atunci când calmul este tľansmis de la un om cu
funcţie de conduceľe. Dacă oamenii începsă_şi piardă capul,
dacă echipa nu ştie cum să acţioneze, atunci datoria liderului
este să facă un singuľ lucru: să insufle calmul - nu prin foľţă,
ci prin exemplu.
Aşa tľebuie să devii, indiferent de domeniul încare lu-
cľezi: o persoană nonşalantă, relaxatăînoľĺcesituaţie, care le
spune celoľlalçi sä respiľe adânc şi să nu-şi facă griji. Pen-
tru că eşti stăpân pe sĺtuaţie' Nu fi un agitato6, un paľanoic,
un speriat sau un iraţional. Fii personificarea calmului, nu a
vulnerabilităçii'
Se voľ molipsi şi alţii de la tine.
REZOLVAREA PROBLEMELOR 217

21 iunie

FĂ o PLIMBARE

,,Tľebuĺe să facem plimbări afară, ca mintea să se întă-

ľească şi să se refacă înaeľ libe4, respiľând din plin."
- Seneca, Despre liniştea spiritului,17 'B
/\
ntr-un oraş notoriu pentru găIăgia lui precum Romą eľa
imposibil să te bucuri de puţină linişte şi pace. Zgomotele
căruţelox, strigătele negustoľĺlołizbiturile de ciocan ale fie-
ľarĺloľumpleau străzile cu o intensitate pătrunzätoare (ca să
nu mai vorbim de mirosuľile râncede ale unui oraş cu pľoble-
me de canalizaľe şi salubritate). Aşa că filosofii ieşeau des la
plimbare - ca să ajungă unde-şi doľeau, să_şi limpezească
mintea, să ia o gurä de aer.
De-a lungul veacurilo4 fĺlosofĺi,scriitoľii, poeţii şi gândi-
torii au descoperit că meľsul pe jos oferă şĺun alt beneficiu -
timp şi spaţĺupentru a lucra mai bĺne. După cum avea să spună
mai târziu Nietzsche: ,,Doar ideĺle dobândite înurma unei
plimbări au o valoaľe."
Astăzi, ň înaşa fel încâtsă ieşi la plimbaľe. Ia4, pe viitoł
când eşti stľesat sau copleşit, ffi o plimbaľe. Când ai o proble_
mă grea de rezolvat sau o decizie de luat, ftĺ o plimbare. Când
vrei să fĺi creativ, ftĺ o plimbaľe. Când simţi nevoia de aer cuľaţ
ä o plimbare. Când ai de dat un telefon, Ě o plimbaľe; Când
tľebuie să faci puţină mÍşcare, ffi o plimbare. Când ai o întâlniľe
sau.un prieten învizită, faceţi o plimbare împľeună.
Hľăneşte_ţi mintea şi ľezolvă-ţi problemele din mers.
218 IUNIE

22 iunie

DEF!NlŢlA NEBUNlEl

,,Dacă eşti înfľânto dată şi îţispui că vei izbândi, daľ

continui să te compoţi ca mai înainte,să ştii că, încele
din urmă, vei ajunge atât de bolnav şi de slăbit încât I

nici măcar nu-ţi vei ľemarca gľeşeala şi vei începesă-çi

justifici comportamentul."
- Epictet, Diatribe, 2.LB.3I

C e spune că definiţia ńebuniei este să înceľcisă faci la ne-

)sfârşĺt acelaşi lucru şi să te aştepçi la alt ľezultat. Cu toate
asteą exact aşa pľocedează majoritatea oamenilor. Işi spun
singuri: Astăzi nu mă mai enervez. Astăzi nu mă mai ghiftu-
iesc.Dar,de fapt, nu fac nimic diferit. Repetă aceeaşi ľutină şi
speľă că de daa astava fun4iona. Speranţa nu este o stľategie!
Eşecul este o paľte a vieţii asupra căľeia deţinem foaľte
puţin contľol' Pe de altă parte, învăçareadin greşeli este fa_
cultativă. Trebuie să alegem să învăţăm.Trebuie să optăm
conştient să facem diferit lucrurile - să le ajustăm şi să le
schimbăm până obçinem rezultatele dorite. E greuînsă.
Pe când ľepetarea aceluiaşi tipar neproductiv este simplă.
Nu solicită niciun fel de gândiľe sau efort suplinrentaţ motiv
pentru caľe majoľitatea oamenilor procedează aşa.
REZOLVAREA PROBLEM ELOR 219

23 iunie

CALEA ÎruľonľocHEATĂ

,,Toate lucrurile acelea la care vrei să ajungi pe o cale

întortocheată le poçi avea acum, dacă nu ţi le ľefuzĺ.''
- Maľc Auľeliu, Către sine,12'L
./\
ntreabă-i pe oameni caľe este scopul eforturiloľ lor şi ma_
joľitatea î1ivor răspunde: ,,Încercsä devin [completează tu
pľofesia]". ori îţiVor spune că înceaľcăsă obçină numirea în
vľeun comitet sau întľ-opoziţie de prestigiu, să devină mi-
lionari, să-i descopeľe cineva, să ajungă celebľĺetc. Acum,
întľeabă'ialtceva, cum aľ fi: ,,De ce faci asta?" sau,,Cum speri
că voľ arăta lucruľile după ce obçii asta?" şi vei descoperi că,
înesenţă, oamenii îşidoľesc libeľtate, feľiciľe şi respectul
semeniloľ.
Stoicii privesc toate astea şi dau din cap când văd efortul
imens şi costul investit înurmăľiľea unoľ scopuľi simple şi
uşor de obçinut. Este ca şi cum am alege să petrecem ani de
żile constľuind o maşinăľie complicată Rube Goldberg-, înloc
să întindem mâna şi sä luăm ce ne trebuie' Este ca şi cum am
cäuta ochelaľii de soare peste toţ iaľ apoi ne dăm seama că îi
aveam pe frunte de la bun început.
Libertatea? Simplu. Depinde de alegeľile tale.
Fericirea? Simplu. Depinde de alegerile tale.
Respecful semenilor tăi? Şiacesta ţine de alegerile pe care
le faci.
Şitoate acestea sunt chiar înfaţa ta. Nu este nevoie să
baţi drum lung pentru a ajunge acolo.
* o maşinăľie
denumită dupä inventatorul său, Reuben Garrett Lucius
Goldbeľg (1883-1970), caľe execută saľcini foarte simple printľ-o suc-
cesiune de acţiuni foaľte complexe; (n.tľ.)
220 IUNIE

24 iÚnie

PERSoANELE GU ADEVĂRAT EDUCATE

NU SUNT PUSE PE HARŢĂ

,,o persoană bună şi fľumoasä nu se ceartă cu nimeni şi,

pe cât îistă înputeľe, nici nu le îngăduie altora să se
certe... acesta este scopul educa$ei - să înveçiunde să-ţi
bagi nasul şi unde nu. Dacă o peľsoană se poartă astfel,
unde ar mai putea fi loc de ceartá?"
- Epicteţ Diatribe, 4.5'L; 7b-Ba

hupă cum se ştie, Socrate s-a dus înAtena, i-a abordat pe

l:/ oamenii cu care nu era nicidecum đeacoľd şi s-a angajat
înlungi discuţii cu ei. Înaceste dialoguri - sau, mai bine zis, în
relatările despre ele - există multe exemple de paľteneľide
conveľsaţie pe care întrebărilelui numeroase îiexaspereazâ,
îisupără oľi îiscot din săľite. Într-adevăn atenienii s-au înfu_
riat încele din urmă pe Socrate şi l-au condamnat la moarte.
Dar se pare că Socrate nu s-a înfuľiatpe ei niciodată. Chiar
şi închestiuni de viaçă şi de moarte, şĹa păstrat calmul. Eľa mult
mai interesat de opinia celorlalçi decât să se facă auzit - aşa
cum ţinem cei mai mulçi dintre noi - şi să câştige disputa.
Data viitoare când te confrunţi cu o dĺsensiune înce priveş_
te politica sau o dispută personală, pune-ţi întrebarea: Există
vreun motÍv pentru care m-aş certa din cąuzą asta? oare cear-
tą rezolvă cevą? oare o peľsoană cu adevărat înţeleaptăsau
educată s-ar pune pe haľţă, aşa cum ai înclinasă faci inĺţial?
ori ar ľespiľa adânc, s-aľ ľelaxa şi aľ rezista tentaţiei de a in-
tľa înconflict? Gândeşte-te numai câte ai putea rea|iza- şi cât
de bine te-ai simţi - dacă ai putea să-ţi înfrângi tendinţa de a
lupta şi de a cuceri fiecare redută neînsemnată.
REZOLVAREA PROBLEMELOR 221

25 iunie

lNŢELEPTUL NU ARE
''PRoBLEME-
,,Acesta este motivul pentru care spunem că înţeleptului
nu i se poate întâmplanimic împoŤivaaşteptărilor."
- Senecą Despre liniştea spiritului, L3.3b

P
oetul Hesiod spunea că,,cea mai de preţ comoară este o
limbă moderată''. Robert Greene o consideră o lege a pute-
rii: spune întotdeaunamai puţin decât este nevoie.
Vorbim fiĺndcă considerăm că uşurează situaţią întimp
ce, înrealitate, o înrăută1eşte.Când partenerul de viaţă îşivaľsă
năduful, simţim nevoia să-i spunem ce să facă. De fapţ nu_şi
doreşte decât să îlascultăm' Şiînalte si-tuaţii, oamenii încear-
că să ne ofere părerea sau perspectiva lo4 daľ încercăm să
scăpăm de problemă prin vorbe - şi nu facem decât s_o
înrăutăţim.
Aşa că astäzi, alegi să fii parte din pľoblemă sau din solu-
ţie? Vľei să asculs vorbele de duh ale lumii sau să te înconjori
de şi mai mult zgomot?
222 IUNIE

26 iunie

ÎrucrłncĂcoruľnłruUL

,,Ce sprijin putem găsi înlupta împotrivaobişnuinçei?

Încearcăcontrariul!"
- Epictet, Diatribe, I.27,4

\ /iktor Fľankl, strălucitul psiholog şĺsupravieţuitoľ al Ho-

V locausfului, îşivindeca pacienţii caľe sufeľeau de fobii
sau de obiceiuri nevrotice cu ajutorul unei metode pe care el
o numea,,intenţie paradoxală". Să zicem că un pacient nu poate
dormi' Terapia standard ar presupune o metodă evidentă,
cum aľ fi tehnici de relaxaľe. Înschimb, Frankl îşiîncuraia
pacienţii să înceľcesă nu adoarmă. El a descoperit că devie-
rea concentľăľii de la problemă îndepărta atenËa obsesivă a
pacienfului de la ea şi îipermiteą încele din urmä să adoarmă
noľmal.
Fanii serialu|uiTY Seinfeldîşiamintesc pľobabil un episod
intitulat,,The opposite" [,,opusul''), încaľe George Costanza
îşiîmbunătăţeşteviaţa ca prin farmec fiĺcând exactcontrąriul
a ceea ce ar fi Ëcut înmod normal. ,,Dacă fiecare instinct pe
care îlai este greşit", îispune |eľry ,,afunci contrariul aľ trebui
să fie corect." Contextul mai larg este că, uneori, instinctele
sau obiceiurile noastre se blochează într-untipar negativ,
care ne îndepăľteazătot mai mult de firea noastră naturală şi
sănătoasă.
Acum nu trebuie să aľunci pe fereastľă toate lucrurile din
viaţa ta _ unele funcçionează (doar citeşti această carte!). Dar
dacă ai încercasă faci contrariul? Dacă ai sparge tiparele?
 REZOLVAREA PROBLEM ELO R 223

27 iunie

CARACTERUL UNUI OM SE VEDE LA GREU

,,Spune-mi, o, soţul meu, ce-ajută

s-aţâţi prin aer răul? Socot regească faptă
Să-nfuunçi năpăstuirea: cu cât e mai incertă
Şistarea şi povara puteľii ce se surpă
Cu-atât să stai mai vajnic şi cu un pas mai sigur.
Nu-i faptă băľbătească să-ntoľci Fortunei chipu-F.,,
- Senecą oedÍp,Bo
^ł\
n calitate de diľector executiv al companiei Chaľles SchwaĘ
l
l Walt Bettingeľ angajeazá sute de oameni înfiecare an
şi
inteľvieveazáalte câteva sute. Putem afirmą Ëră teama de a
gľeşi, că de-a lungul vieţii sale a cunoscut si succese, eşe-
şi
curi, si surprize înprivinţa oamenilor pe care i-a luatînechi_
pă. Însăia încalcul o tehnică pe care o folosea când a mai
înaintatînvâľstă: invita candidatul la micul dejun şi ruga
administratorul restaurantului să-i greşească intenfionat
comanda.
Îitestează asďel reac$a Se eneryează? SepoaľĚ grosolan?
Lasă un lucru atât de neînsemnat să_i stľice întâlnireąsau
ľeac.tionează la acest mic inconvenĺent cu graţie bunătate?
şi
Felul încare reac,tionezĺ la un necaz minor poate părea
nesemnificativ dał, înľealitatą dezvăluie toful.
224 IUNIE

28 iunie

NU E cAzUL sĂ rr AUToFLAGELEZ|

,,Filosofia cere cumpătaľe, nu cazná, iar cumpătarea nu

e musai să fie neplăcută la vedere.''
- Seneca, Epistole către LucÍIius,S.S

f ugetările lui Maľc Aureliu sunt foarte autocritice, la fel şi

\- scrierĺle altor stoici. Este impoľtant să ľeţinem tofuşi că
nu meľgmai depaľte de atât. Nu există autoflagelăľi, peniten-
ţe, probleme de respect de sine datorate sentimentului de
vinä şi de ostilitate la adresa propriei persoane. Nu-i vei auzi
niciodată spunând despľe ei înşişică sunt nişte oameni de
nimic, nici nu-i vei vedea înfometându-se ori tăindu-se cu cu-
ţiťul ca pedeapsä. Autocľitica lor este constructivă.
A-s pune cenuşă-n cap, a te supune lipsuľilor nejustificate,
a te pedepsi singur - înseamnă să te autoflage|ezi, nu să
progľesezi.
Nu e cazul să fii prea dur cu tine însuţi.Stabileşte-ţi stan-
darde înďte, daľ nu imposibile. Şiiaľtă-te afunci când greşeşti.
REZOLVAREA PROBLEMELOR 225

29 iunie

FĂRĂ scuzE
,,Ai posibĺlitatea să-ţi supui pofta măľuntă de faimă, dar
mai ales trebuie să nu te mânii împotľivaceloľ lipsiţĺ
de bun simţ şi nici împotľivacelor nerecunoscători, ba
chiar mai mulą să-i iei pe toçi aceştia îngľija tal,
- Marc Auľe|iu, Către sine,B'8

 ş" m-am născut.",,N-am învăçatnimic altceva.",,Păľinţii

11f-\mei au fost un exemplu groaznic!,,,Toată lumea face la
fel"' Ce sunt astea? Scuze pľin care oamenii justifică de ce nu
se schimbă, înloc să se stľăduiască să devină mai buni.
Desigu4, ai putea încercasă-çi stävileşti aroganţa, să-çÍ
stăpâneşti furia şi să devii o peľsoanä amabilă. Alçĺi cum crezi
că reuşesc? Cu siguľanţă n_au avut părinţi peľfecţi nici n-au
şi
ieşit din pântece lipsiţi de ego sau imuni la tentaţii. Au depus
efoľt. Şi-auňcut din asta o prioritate' Au rezolvat-o aşa cum
aľ face cu orice altă pľoblemă: dedicându-se găsiriĺ unei solu_
çii, Ëcând progľese treptate, până aú izbutiL
Au devenitceea ce sunt. La fel şi tu poţi reuşi.
226 IUNIE

30 iunie

OBSTACOTUL ESTE CALEA

,.ActivităFte mele exterioare aľ putea să fie împiedicate

de către unii; ei însănu pot să devină o frână a porniľĹ
lor şi dispoziţiilor mele interioaľe datorită puterii su-
fletului de a se determina şi de a-şi schimba ońenţarea.
Căci inteligenţa întoarceşi schimbă orice obstacol al
aqtiunii înb-unprincipiu folositor şi ceea ce fusese un
obstacol penEu aqtiune devine miiloc de sprijin al ace-
lei aątiuni. Iar ceea ce fusese o piedică încalea omuluĺ
devine un nou punct de plecare pentm continuarea
drumului său."
- Marc Aurelia, Către sÍne,5.20

Ą stăzi se vor întâmplaunele lucruri contraľ planurilor tale.

/auaa nu astăzĹ atunci cu siguranţă mâine. Din cauza aces-
toľ obstacolą nu vei putea să faci ce $.ai planificat' Acest lu-
cru nu este atât de lău pe cât parą pentru că mintea este
infinit de elastică şi adaptabilă. De$i puterea de a te folosi de
exeľcisul stoic al răsturnării obstacoleloĘ care înseamnăsă
iei o împrejuľarenegativă şi să o transformi înocazia de a
practica ňră săwei o viľtute sau o formă de măiestrie'
Dacă ceva te împiedică să ajungi la timp la destina$ą
atunci ai ocazia să exersezi răbdarea.
Dacă un angaiat face o greşeďă costisitoare, atunci ai
ocazia să-Iînve$ o lec'tie importantă'
Dacă un defecttehnic î$şterge toatżĺmunca din calcula-
toĘ atunci aiocazlaunui nou început.
Dacă cineva te ŕace să suferĹ atunci ai ocazia să exersezi
iertarea.
Dacăun lucľu e dĺficiţatrrnci ai ocazia să devii mai puternic.
REZOLVAREA PROBLEMELOR 227

Testează acest mod de gândire şi vezi dacă există weo

situase încare să nu po$ pľactica vreo viľtute sau din caľe să
nu obţii niciun beneficiu. Nu există niciuna. Fiecaľe impedi-
ment poate sprijini progľesul, într-ofoľmă sau alta.
 IULIE

DATORIE
DATORIE 229

1 iulie

FA_Ţl DAToR|A

,,otrice-aľ face sau orice-aľ spune cinevą eu tľebuie să

fiubuą întocrnaicum aurul, smaľďdul sau purpura şi-ar
spune necontenit: orice-ar face sau orice-aľ spune ci-
nevą eu tľebuie să fiu smarald şi să-mi păstľez culoa-
rea strălucitoaľe."
- Marc Auľe|iu, Către sine,7 .15

S
toicii credeau că fiecare persoanä, animal şi obiect au un
scop sau un loc înnafură. Chiar şi învľemurile Gľeciei si
Romei antice, ei au înţelesoaľecum că lumea este compusă
din milioane de atomi minusculi. Această idee - această înţe-
legere a unui cosmos interconectat - a stat la baza sentimen-
tului că fiecare persoană şi fiecaľe acţiune fac paľüe dintr-un
sistem mai amplu. Toată lurnea aľe o sarcină - o datorie spe-
cifică. Chiarşi oamenii caľe auficutlucruri rele -îşifac datoria
de a fi răi, fiindcă lăul este parte dÍn viaţă'
Cea rnai impoľtantă parte a acestui sistem este credinţa
că tu, discipolul aflat încăutarea stoicismului, ai cea mai im-
poľtantă sarcină: să fii bun! Să fii înţelept,,Să răľnâi acea peľ-
soană încare filosofia şi-a doľit să te tľansforme."
Fă-ţi astăzĺ datoľia. Orice s-ar întâmpla, indiferent de
datoria pe care o au alte peľsoaną fu fă-o pe a ta. Fii bun
230 IULIE

2 iulie

DESPRE DAToR|E şl coNTExT

''Când
îçiîndeplineştidatoria, nu-ţi face nicio gľijă, fie
că tľemuľi de frig sau ţi_e cald, fie că moţăi sau ai dor-
mit din plin, fie că afli de pľopria deňimare sau laudă,
fie că poate ai să mori sau că faci altceva. Căci şi moar-
tea este una din acţiunile care folosesc.la întreţineľea
vieţii. Pľin urmaľe, este de ajuns şi înceea ce priveşte
moartea, dacă înmomentul când se înfăţişează,îţi
menţii buna dispoziţie."
- Marc Aureliu, Către sine,6.2

o are afacerea ąstą mă va îmbogđţ? Voi Ímpresioną oame-

niÍ? Cât de tare trebuie să mă străduiesc? Câtva dura? Mie
ce-mi Íese la faza ąstą? Ar trebui să fac altceva? Acéstea sunt
întrebăripe care ni le punem zilnic înlumina oportunităţilor
şi obligaţiilor ivite.
Maľc Aureliu avea multe responsabilităţi, cą de altfel,
toate persoanele cu putere executivä. |udeca procese, audia
apeluľi, trimitea trupele la război, desemna administľatori,
aproba bugetul. O mullime de oameni depindeau de alegerile
şi acţiunile sale. Să facă asta sau cealaltă? Să se ocupe de pľo-
blema asta sau de cealaltă? Când mai avea timp şi pentľu el?
Simpla rememorare a cuvintelor de mai sus îiera sufĺcientă
pentru a dez|ega nodul gordian al intereselo4 plângeriloľ şi
temeľilor care concurau pentľu atenţia lui.
Este o decizie pe care tľebuie s_o luăm şi noĺ înfiecare
etapă a vieţii. Moralitatea poate fi complicată - dar ceeą ce se
cuví'ne este, de regulă, destul de limpede şi de infuitiv de fäcut
încâtsă cunoaştem asta instinctiv. Datoria noastră este rare_
ori uşoară" dar este importantă. Totodată ea reprezintă, de
obicei, alegerea mai dificilă. Dar trebuie s-o luăm.
DATORIE 231

3 iulie

TRANSFoRMĂ TREBUIE sÂ... îľAM ocAzIA sĂ-.-

,,Datoria unuĺ filosof; ar trebui să ne armonizăm voinţa

cu tot ce se poate întâmpląastfetr încâtsă nu decurgă
nimic împotriva voinţei noasfte şi nimic ďin ceea ce ne
dorim să nu cunoască eşecul.'
- Epictet, Diatribe, 2.14.7

lungă de saľcini paľe intimidantă îrnpovärătoĺrre

f_\listă ,si
\-, - o listă cu toate lucrurile pe care řebuiesă Ie faceĺn în
decursul unei zile sau săptămâni. Daľ o listă cu lucruľiłepe
care apucăm să le facem pare un pľiviłegiu- o listă cu toate
lucrurile de care ne bucuľăm că arn avut oąziasă le punem
înpractică. Acesta nu este doar un joc semantic Este un as-
pect cenftal al viziunii despre lume a filosofului.
Astăzi, nu încercasă-s impui voinça_ asupra lumíi, ci con-
sideră-te norocos că benefieiezi şi răspunzi voinçei ŕn lume.
Eşti blocat întrafic? Iată câteva minute exEaoľdinař€ în
caľe să stai şi să te relaxezi. Ţi s-a stricat maşina după ce nu ai
mai folosit-o mult timp? AŁ ce prilej bun să faci o p}imbare
lungă. Un şofer idioţ care vorbea la mobil, a scăpat maşfura de
sub control şi era cât pe ce sä te lovească şi te-a stropit din
cap până-n picioaľe cu apă şi noroi? Ce avertismentbun des-
pľe cât de fuagilă este eNistenţa noasEă şi cât de sftrpid este
să ne eneľvăm pentru un lucru atât de banaţ cum ar fi câteva
minute de întâľzieresau problemele cu transportul în
comun!
Lăsând gluma deopaľtą s-aľ putea să nu ,ti se pară nrare
diferenţă întrea privi viaţa ca'o sumă de ţucruri pe caţetre-
buÍe sá le faci şi lucruri pe care apucí sä le facĹ dar este. E o
difeľenţă uriaşă" extraordinară.
232 IULIE

4 iulĺe

ocRoTEŞTEFLACARA

,,Apără-ţi binele peľsonal întot ce faci şi, înpľivÍnţace-

lorlalte lucruri, primeşte cele ce ţi se ofeľĄ atât timp
cât te poçi folosi de ele întľ-unmod raţional. Dacă nu
faci astą vei fi lipsit de noroc, sortit eşecului, stingherit
şi înimpas'"
- Epictet, Diatribe,4'3.lI

B unătatea din tine este ca o flacără, ĺar tu eşti ocrotitorul

ei. Este de datoria ta, astăzi şi înorice zi, să te asiguri că
este alimentată suficienţ că nu este înăbuşităşi nu se stinge.
Fiecare persoană aľe flacăra ei şi ľăspunde de ea, la fel ca
tine. Dacă dă gľeş, lumea va fi un loc mai întunecat- un lucru
pe care tu nu-l poţi contľola. Dar atâta vľeme cât flacăra ta
încămai pâlpâie, va exista puţină lumină pe lumea asta.
DAToRĺE 233

5 iulie

NlMENl N_A sPUs cA VA Fl UŞoR

,,omul vrednic va face ceea ce consideľă că este moľal,

chiar dacă asta Va însemnapentru el tľudă, chiar dacă
îiva produce neajunsuri ori îlva pune înpľimejdie; nu
va săvârşi, înschimb, vreo faptă nedemnă, chiar dacă
aceasta i-ar aduce bani ori plăcere ori putere. Nimic
nu-l va ţine departe de ceea ce este moľal, nimic nu-l va
ademeni la ceea ce este nedemn."
- Seneca, Epistole către Lucilius,76'LB

acă ar fi uşor să faci bine, toată lumea ar face-o. (Iaľ dacă

|_\
lJ rául n_aľ fi ispititor sau aťľăgăto4, nu l-ar face nimenĺ'J
Acelaşi lucru se aplică şi încazul datoriei tale individuale.
Dacá' oricine ar putea_o face, afunci ar fi atľibuită altcuiva. Dar
ţi-a fost desemnată ţie.
Din fericirą nu eşti ca ceilď$ oameni. Nu dai înapoila greu.
PoF rezista atracFeĺ unor recompense superficiale. Nu-i aşa?
234 IULIE

6 iulie

Rl DlcA_TE şl STRALUCEşTE

,,Dimineaţa, când abia te desprinzi din braţele somnu-

lui, să ai imediat înatenţie ideea: M-am tľezit ca să des-
Ëşoractivită1ile potrivite omului! Am de gând, oaľe, să
cârtesc, nemulçumit, dacă mă îndreptspre fäptuirea
treburilor pentľu caľe m-arn născut şi învederea căro-
ra ocup un loc înunivers? Sau am fost destinat doar
pentru ca, tolănindu-mă sub aşternuţ să mă încălzesc
pe mine? Ai să-mi răspunzi poate; Dar aceasta este mai
plăcut! Deci te-ai născut pentľu a te desňta? Îndefini-
tiv, nu ai apărut pentľu activitate şi muncă?"
- Marc Aure].iu, Către sine,5.l

ste ľeconfortant când te gândeşti că până şi împăratul Romei

E de acum două mii de ani (care erą se parą pusn insomniacJ
Îşiţinea singur câte un discurs ;notivaţional ca să aibă pute-
rea să arunce pătura de pe el dimineaţa şi să se dea jos din
pat' Din clipa încare suntem trimişi la şcoală până la pensio-
nare, avem de dus aceeaşi bătălie. Ar fi bine să putem închide
ochii şi să amânăm alarma încăde weo câteva ori' Dar nu
putem.
Fiindcă avem o datorie de fficut. Nu e vorba doaľ despre
Vocaţia căreia ne-am dedicaţ ci şi despre cauzasuperioară de
care vorbeau stoicii: binele general. Nu ne putem sluji pe noi
înşine,pe ceilalţi sau lumea întreagädecât dacă ne ridicăm şi
ne apucăm de treabă - cu cât mai devľeme, cu atât mai bine.
Aşa că, haida! Intră la duş, bea-ţi cafeaua şi dă-i bătaie.
DATORIE 235

7 iulie

DAToR|A NoAsTRĂ DE AîNVĂŢA

,,Invaţă-mă mai degrabă' ca pe Ulisą înce fel să_mi iubesc

patľia, soţia, tatăl, înce fel - chiar după ce am naufragĺ_
at - să mă pot îndreptaspľe poľtul vredniciei."
- Seneca, Epistole către LuCiIÍus,&B'7b

M ulçi profesori de şcoală predau odiseeą într-unmod cu

totul gľeşit. Ei voľbesc despre date, dezbat dacă Homer
a fost într-adevăr autorul sau nu, dacă eľa orb, explicä tľađĹ
ţia orală, le spun elevilor ce este un ciclop sau ce rol avea Calul
Troian.
Sfatul lui Seneca pentru cei caľe studiază clasicii este să
uite toate aceste lucruri, Datele, numele, locurile - coĺrtează
prea puţin. Ce contează este morąla. Dacă înçďegi greşit restul
odíseei, dar reţii importanţa perseveľenţei, peľicolele sfidăľii
zei|or, riscuľile ispitei şi dĺstragerii, afunci ai înväţatîntr_adevăr
ceva.
Nu trebuie să excelăm la examene sau să impľesionăm
profesorii, ci să citim şi să învăçămcum să ffiim, cum să fi:n
buni - acum şi întotdeauna.
236 IULIE

8 iulie

NU MAl ARDE GAZUL DE PoMANĂ

,,Destul cu această viap nenorocită. Cu murmurul ei cârti_

toţ cu şiľetlicuri de maimuţă. Ce te ffimântă? Ce-ţi paľe
neobişnuit din toate acestea? Ce te scoate din fire? Cumva
elementul cauzal activ? Priveşte-l! oľi poate temelia
materială? Priveşte-o şi pe aceasta: înafaľa lor nu există
nimiq iar faţă de zei, fii mai since4, mai virtuoş măcar din
clipa de faţă. Trei ani, dacăvei fi avutînvedere acestlucru,
sau timp de o sută de anĹ este acelaşi lucruľ
- Marc Auľe|iu, Către sine,9.37

f aracterul', scria |oan Didion într-unuldintre cele mai

17 \-bune eseuri ale salą ,,disponibĺlitatea de a-F asuma
responsabiliatea pentľu propria viaçă, este sursa din care iz-
vorăşte respectul de sine".
Marc Aureliu ne îndeamnă să nu pierdem timpul văitân-
du-ne dĺn cauza lipsurilor sau a nereuşitelor noastre. Trebuie
săîncetămsă mai pierdem timpul şi să devenim stăpânii pro-
pľiei üeţi. Caracterul poate fi dezvoltat şi, atunci când vom
ľeuşi asĘ vom obsne respectul de sine. Daľ asta înseamnă să
ne punem pe lucru şi să tratäm serios sifuaţia. Nu mai tâľziu
nu după ce am primit răspunsul la anumite înťľebări,nu după
ce ne-am ocupat de unele distrageri, ci înclipa de façă. Chiar
acum. Asumarea responsabilităţii este primul pas.
Lipsa acestui tip de caracter este cea mai grea dintre soţi.
Încartea on Self-Respect(Despre respectul de sÍne),|oanDidion
spune: ,Á trai firă ľespect de sine înseamnăsă te ťezeşti într-o
noapte, înciuda paharului de lapte călduţ băut înaintąa feno-
baľbitalului, cu mâna amo$tă deasupra păturii, numărând
păcatele angajamenteloľ şi omisiunilor äcute, persoanele a
DATORIE 237

căľor încredereai bădat-o, pľoľnisiunile încäcatesubtiţ darurĺ-

ĘitaĘ sau nepăsareľ
le irosite irevocabil din slăbiciuną sau
Eşti mult mai bun de atât.
23& IULIE

9 iulie

REGELE.F!LOSOF

,,Eu cred că un rege bun este, din capul locului şi înmod

necesaĘ un filosof, iar filosoful este, prin natura sa, o
persoană cu sânge albastru."
- Musonius Rufus, Cuvântări, 8.33.32-34

G eneraluř ßraelian Heľzl Halevi consideľă că filosofia este

esen$a}ă pentru ľolul său de lideľ şi militar. ,,oamenii îmi
ryuneau că administrarea afacerilor este potrivită pentru o
existenţă pľagmatiĘ iar filosofia, pentru spiriť] a spus el.
-Cu trecerea aniloţ am descoperĺt exact contrariul - m-am
foţosŕtde fiIosofie într-unmod mult mai pľactic". Războiul şi
aľta đea conđucepresupun o serie interminabilă de decizii
ettce pentru care este nevoie de stabilirea priorităţilo4, de
edlilihru şi.clarĺtate. Aici ne aiută filosofia.
Platon flrnoştea acest lucru atunci când şi-a imaginat în
vârfrd ieľar,hĺei statului său utopic un rege-filosof. ,,ori fi]oso-
fiĺ aľ tr,ebuf să ajungă ľegi", scľia elînRepublÍcą, ,,ori cei care
sunt numiË acurR ľegi aľ tľebui să stăpânească cu adevărat
fiIosofi a'i Maľc Aureliu a fost literalmente un rege-fi losof'
De ce te priveşte acest lucru? Există foarte puţini regi în
zílele noastre' đarsuntem cu toţii lideri, Într_unsens sau în
aIfuI - suntem cap defamilie, conducem companiţ echipe, spec-
tatoľi, grupuri de prieteni ori pe noi înşine.Studiul filosofiei
este cel care ne cultivă raçiunea şi etica, astfel încâtsă ne pu-
tern face binetreaba Nu ne putem baza doar pe improvizaţie
- přea muls oameni depind de reuşita noastră.
DATORIE 239

10 iulie

lUBEşTE_ŢI UMlLuL MEşTEŞUG

,,Iubeşte umilul meşteşug înwăţatşi sprijină-te liniştit

pe acesta. Petrece-li restul zilelor ca un om care, din
întreaga sa fiinçă' a încredinçatzeilor toate ale sale, ffiră
să devină nici tiran, nici sclav al cuiva."
- Marc Aureliu, Către sÍne,4.31'

|_\ acă intri într-oseară oarecare într_unclub de comedie

lJ din New York sau Los Angeles, probabil 'că îivei întâlni
acolo pe cei mai mari şi mai bogaţi comedianţi din lume, de-
monstrându-şi măiestria înfaça unei mâini de oameni' Deşi
câştigă o avere din filmele sau turneele pe care le fac, iată-i
acolo, practicând cea mai elementaľă formă a aľtei lor'
Întreabă-ipe oricare dintre ei:,,De ce faci asta? De ce maĺ
evolueziîncă pe scenă?". Răspunsul loľva fi, de regulă: ,,Pentru
că mă pricep la asta' Pentľu că-mi place la nebunie. Pentru că
vTeau să devin mai bun' Pentru că tânjesc după contacful cu
publicul. Pentru că' pur si simplu, numápot abţine."
Pentru ei, nu e o muncă să urce pe scenă la Carolines sau
la Comedy Cellar la 1.00 noaptea. Este ceva revigorant. Nu
sunt obligaţ s-o facă. Sunt liberi şi aleg să facă asta.
Indiferent de umilul meşteşug pe care îlpractici, eşti si-
gur că îialoci destul timp? Îçiplace ce faci întľ_atâtîncâtsă îţi
găseşti timp pentru asta? Ai încredere că, dacă investeşti
destul efort, restul va decurge de la sine? Fiindcă aşa va fi.
Iubeşte_ţi meşteşuguţfii un adevăľat maestľu.
244 IULIE

11 iulĺe

PUNE_Ţl BAZELE PRoPRlEl PERSoANE

,,Darce spune Socrate? <După cum cineva se delectează

îngrijindu-şiogorul sau calul, şi mie îmiface plăcere să
mă îngrijescde pľopľia-mi peľfecţion are, zi d'e zi.>>"
- Epictet, Diatribe, 3.5.L4
.ł\
zilele noastre, a devenit o modă să_çi înfiinçezipľopľia
ln
l companie - să fii antreprenor.Fără discuţie, construiľea unei
afaceri de la zero poate fi o realizare plină de satisfacţii. De
aceea oamenii îşidedică întreaga viaţă acestui scop, muncind
ore înşiľşi asumându_şi nenumărate riscuri.
Daľ n-ar trebui oaľe să investim la fel de mult îna pune ba-
zele proprÍeÍpersoane' aşa cum procedăm cu afacerea noastră?
Ca şi încazul unui start-up, începemde la o simplă idee:
suntem concepuţi, aduşi pe lume, unde ne dezvoltăm înceţ
iar apoi, cu timpul, atragem paľteneľi,angajaţi, clienţi, inves-
titori şi bunăstare' Este oare chiar atât de ciudat dacă ne tľa-
tăm viaţa cu aceeaşi seriozitate pe caľe o investim într_oidee
de afaceri? Caľe dintre ele este, defapt, o chestiune de viaţă şi
de moaľte?
DATORIE 241

12 iulie

cÂľrvn REGULI slMPLE

,,Nu fi delăsătoľîntreburile tale, nu fi certăreţ şi în-

cuľcat îndiscuţii, nu rătăci cu închipuiľiletale, nu te
închideîntine, totodată însănu te repezi prea febril,
nici nu te lăsa prea mult prins înactĺvităţile tale în
cursul vieţiiJ'
- Marc Auľeliu, Către sÍne,8.5!

S
implu înseamnărareori şi uşoľ. Dar acum, că ai aceste
reguli, ň-çi datoria de a le pune înpľactică _ cu primul
element din lista ta de sarcini, cu prima conversaţie pe care o
ai, cu sufletul tău şi, desigu4, cu viaţa pe caľe ţi-o construieşti
singur. Nu doaľ astázi, ci înfiecare zi.
Scrie asta pe tablä şi ţÍne-ominte.
242 IULIE

13 iulie

DAToRIA LIDERULUI ESTE sĂ corupucĂ

,,Un om oarecaľ'e, spre exemplu ori de câte ori face un

serviciu cuivą s-a obişnuit să-i pună aceluia la socotea-
lă înlesniľeaËcută. Altul, cu toate că nu aľe această
obişnuinçă, îlpriveţte, totuşi, pe cel aiutat ca pe un da-
tornic şi ştie că a ňcut un bine. Un altul însă,nu numai
că, într-unanumit fel, nici nu ia înseamă ce-a săvârşit,
dar se aseamănă cu viţa-de-vie care îşipoartă ciorchĹ
nii şi, odată ce şi-a dat propria roadă, nu mai pľetinde
nimic altcevą după cum nici calul nu cere nimic dupä
ce îşiuľmează drumul lui sau câinele când aleargă vâ-
natul oń albina după ce a produs mierea. Deci şi omul
nu trebuie să se laude îngura maľe că a ňcut un bine, ci
să păşească la săvârşirea unei alte fapte bune, întocmai
ca viţa-de-vie care mereţ înanotimpul hotărât, îşipoartă
rodnică ciorchinii.''
_ Marc Aureliu, Către sÍne,5.6

Ą i auzit weodată pe cineva repetând o idee ata ca şi cum

/-\iar apaątine? Ai ľemarcat la frasi sau rudele mai mici
cum îçiimitau comportamentu]" felul cum te îmbrăcaisau
muzica pe care o ascultai? ori poate te-ai mutatîntr-uncarti-
er nou şi o seamă de hipsteľi s-au luat după tine. Uneori, când
suntem tineri şĺňră experienţă, reacsonăm negativ la aceste
situaţii' Nu mă maÍ copÍa! Eu amfăcut-o primul!
Pe măsură ce ne maturizäm, începemsă vedem situaţia
in ďtă lumină. Înçelegemcă a ieşi înfaţ{ şi a fi de ajutor este
un seryiciu pe care liderii îladuc omenirii' Este de datoria
noastră să facem asta - însituaţii importante şi mai puţin im-
portante. Dacă vrem să fim lideri, tľebuie să înţelegemcă
acest serviciu ĺngrat este înfişa postului. Trebuie să facem
DATORIE 243

ceea ce fac lideriĺ, pentru că asta este datoria lor - nu de dra-

gul ľeputaţiei, nici al mulçumirilo4 nici ď ľecunoaşterii. Este
datorianoastră.
244 IULIE

14 iulie

CUNoAşTEREA PUľNĂ ESTE PERlcU LoAsĂ

,,Pentru novici, puterea ieşită din comun este periculoa-

să. Prin urmare, trebuie să-i îndľumicum poţi mai bine,
dar înaľmonie cu natura."
- Epicteţ Diatribe, 3'I3.z0

M arii dascăli se poartă, de obicei, cel mai dur cu elevii cei

mai promiçători. Când profesorĺi întreyădpotenţialul
cuiva, îşidoresc ca acesta să se împlineascăpe deplin. Dar
marii dascăli sunţ totodată, conştĺençide fapful că aptitudi-
nile înnăscuteşi o minte sclipitoare pot fi periculoase pentru
un învăçăcel, dacă este lăsat de capul lui. Talentul timpuriu
poate duce la un exces de încredereşi poate crea năľavuľi
proaste. Cei care prind repede sunt notorii pentľu faptul că
sar peste lecçiile de bază şi ignoľächestiunĺle fundamentale.
Nu te lăsa luat de val. Ia-o încetisor. Învatăcu modestie.
DATORIE 245

15 ĺulie

ESTE DE AJUNS sĂ rłcl cE sE cUVlNE

,,De câte oľi te compoąEi ca un binefrcător şi altul prĹ
meşte bine aceastą de ce cau! o a üeia saţisfacse, înafară
de acestea, aşa cum încearcăneghiobĺi, şi anume gloria
de a fi Ëcut bine sau dobândirea unei recompense?,,
- Marc Auľe|iu, Către sine,7.73

p ăspunsul Ia întrebaľea:,,De ce-ai Ëcut ce se cuvin e?,, ar

l \tľebui să fie de fiecare dată: ,,Fiindcă era ceea ce se cuve-
nea să fac",La uľma urmei, când vezi alt om - mai ales unul
care a înduľatgľeută$ sau neajunsuľÍ din cauză'că a f;ĺcut ce
trebuia - nu-i aşa că te gândeşti: Iată un om cu o mare?
Pľin uľmare, de ce ai nevoie de mulçumiri sau recunoaş-
teľe pentru că ai Ëcut ceea ce ľebuia? Este de datoľia ta.
246 IULIE

16 ĺulie

PROGRESUL SPIRITULUI

,,Dar pentru ce oare folosesc eu sufletul meu acum?

Clipă de clipă, aceasta trebuie să se întľebeomul şi să
ceľceteze, cât mai riguros: ce am eu înaceastă parte din
mine care se numeşte raţiune conducătoaľe? Şial cui
suflet îlam eu acum? Nu cumva este al unui copil, al
unui adolescent... al unui tiľan sau al unei hare?"
- Marc Aureliu, Către sine,5.7I

Í-rite dedici? Cărei cauze, misiuni sau scop? Ce faci? Şi,mai

\- important chiaĘ de ce o faci? Cum ľeflectă activitatea ta
zilnică valorile de caľe spui că îçipasă? Acţionezi înconcoľ-
danţă cu lucrurile pe care le preţuieşti, sau ľătăceşti, confuz,
înorice altă direcţie decât a propriei ambiţiĺ?
S-ar putea să nu-çi pice bine răspunsurile la aceste întľe-
bări. Asta e bine. Înseamnăcă ai fficut pľimul pas pentru a-ţi
corecta comportamentul - pentru a fi mai presus de acele
creafuľi sălbatice despre care voľbeşe Maľc Aureliu' Înseamnă"
totodată, că te apropii. din ce înce mai tare de descopeľirea
datoriei pe care o ai înviaţă' Iar' odată descoperită, te apropii
şi mai mult de împlinireaei.
 DATORIE 247

17 iulie

NU_l ABANDoNl\ PE cElLALŢI...

sAU PE T|NE Îrusu1

,,După cum, atunci când înaintezipe un dľum ce urmea-

ză îndrumărileraFunii, aceia care îçistau împotrivănu
te pot abate de la o activitate sănătoasă" tot asďel să nu
poată împuţinaîninima ta bunăvoinţa faţă de ei. Tu deci,
din contľă, păstrează-ţi deopotrivă aceste două atitudini,
adică nu numai judecată şi activitate echilibrată
şi sta-
tornică, ci chiar amabilitate fa1ă de aceia care îşipropun
să-ţi pună piedici ori te tulbură înweun alt chip. Căci a
provoca neplăceri şi dificultăçi este o slăbiciuną după
cum tot o slăbiciune înseamnă a te lăsa abătut de la tre-
buri sau a îndepărtaceea ce îf,pľoduce groazá.Căci de-
opotl'ivă dezerteazá şĹşipărăsesc posfurile atât acela
care se lasă înfuĺcoşaçcât şĺînstrăinaful de cel caľe, pľin
natuľă" îieste de acelaşi neam şi prietenJ,
- Marc Aureliu, Către sÍne,I'L.9

pe măsură ce viaţa merge înainte,ajungem să cunoaştem

l limitele peľsoanelor din jurul nostru. Este ca o dietă. Când
toată lumea mănâncă nesănătos, se produce un fel de alinieľe
naturală. Dar dacă o persoanăîncepe să mănânce sănătos, in-
teresele se ciocnesc brusc. De acum, există un motiv de ceaľtă
pentru alegerea localului pentru cină.
Aşa cum nutrebuie să renunçi la noua cďe aleasă doarpen-
řu că alţii au o pľoblemă cu eą la fel nuřebuie să ľenuns nici la
aceşti oameni. Nu-i lăsa cu ochii însoarą nici nu le da papucii.
Nu te înfuriaşĺnu te certa cu eĺ' La urma urmeţ sunt înacelaşi
loc încare te aflai şi tu până nu demult.
248 IULIE

18 iulĺe

F|ECARE sĂ rlr STĂPÂNUL

PROPRIULUI DOMENIU

,,Voinţa semenului meu este pentru mine tot aşa de

indiferentă ca şi respiľaţia sau corpul acestuia' Căci, chiar
dacă suntem născuţi unul pentru celălalt într-omare
măsură, raţiunile noastre conducătoare au, fiecare, do-
meniul şi autoritatea lor pľopľie; fiindcă altfel viciul
semenului meu aľ putea constitui pentru mine un rău,
dar dMnitatea mea n-a hotărât ca pľopria mea nefeľi-
cire să fie pľovocată de un altul."
- Marc Aureliu, Către sine,B.56

-femelia unei ţăľi libeľe este că libeľtatea ta de a agita pum'

l nul se termină acolo unde începenasul cuiva. Adicä orici-
ne este libeľ să facă ce-şi doreşte până înrnomentul încare
interferează cu trupul şi spaçiul tău fizic. Această maximă
poate fi totodată şi o foarte bună filosofie de viaţă.
Pentru un asemenea trai este însănevoie de două premi-
se importante. Mai întâi,ľebuie să îçitľăieşti viaça înaşa fel
încâtsă nu o influenţezi negativ pe a celorlalçĺ. Iar înal doilea
rând, tľebuie să fii deschis şi suficient de receptiv încâtsă-i
laşi şi pe ceilalçi să procedeze la fel.
Poţi face asta? Chiar şi atunci când dezapľobi din tot sufle-
tul alegerile pe care le fac? Poţi înţelegecä viaţa loľ este treaba
lor şi fu trebuie să-ţi vezi de a a? Şicä ai oľicum destule de
rezolvat la propria persoană Ëră să-i mai deranjezi şi pe alţii?
 DATORIE 249

19 iulĺe

lARTĂ-l cĂ ĺvu ŞTlUcE FAc

,,Platon spune că, fără voia lui, oľice suflet este lipsit de
adevăr. Aşada4, înacelaşi fel, este lipsit şi de spiritul de
dreptate, de cumpătaľe, de bunăvoinţă şi de oľice vir-
tute asemănătoare. Este cu totul obligatoriu să_ţi aduci
aminte necontenit de acest adevă1 căci, astfel, vei fi mai
îngăduitor."
- Maľc Aureliu,' CđfresÍne, 7'63

Ilv|lrcând Via Dolorosa, spľe Golgota, Iisus (sau Christus,

numele sub caľe ar fi fost cunoscut de Seneca şi de con-
temporanii lui romani) a suferit enorm. A fost băfuţ biciuiţ
înjunghiaţobligat să-şi poarte cľucea şi apoi crucificat între
doi cľiminali de rând. I-a văzut pe soldaçi dând cu zarurile pen-
tru hainele lui, i-a auzitpe oameni rânjind şi baţocorindu_l.
Indiferent de înclinaçiiletale ľeligioase, cuvintele pe care
le-a rostit Iisus mai apoi - ţinând cont că le-a spus pe când era
supus unui chin de neimaginat - îf,dau fiori pe şira spinării.
El a ridicat prMľea spre cer şi a spus simplu: ,,Tată, iartă-i,
căci nu ştiu ce fac".
Acelaşi adevăr îlregăsim şi la Platoą cu câteva secole mai
devľ'eme, iar Marc Auľeliu l-a exprimat un secol
şi jumătate
după lisus; şi creştinii trebuie să fi ľostit acest adevăr întimp
ce erau executaţi cu cruzime de către romani, întimpul đom-
niei lui Maľc Aureliu; călăii lor erau priva1i de adevăr. N-ar fi
spus asta dacă n_ar fi fost aşa.
Foloseşte-te de această cunoastere şi fii blând şi mĺlostiv.
2so IULIE

20 iulie

ľvĂscu1l PENTRU DREPTATE

,,Cel care face o nedreptate este lipsit de pietate. Fiindcä,

pľin însuşiľiledate lor de natura universului, fiinţele
ra1ionale sunt născute unele înfolosul altora, astfel în-
cât să se ajute reciproc, înraport cu valoarea fiecăreią
şi să nu se vatăme înniciun fel. Este deci limpede că
acela care încalcă voinţa naturii universale este lipsit
de pietate façă de cea mai veche dintre divinităsľ
- Marc AureJliu, Către sine,9.'L.L

S împotľivanatuľii.
punem despre cele mai abominabile fapte că sunt cńme
Considerăm anumite acte un afront la
adresa umanităsi, spunând despre ele că: jncďcă tot ce este
sfânt|'. oricât de diferite ar fi păreľile noastre înprivinţa reli-
giei, edtrcaţieĹ politiciĹ claselor sociale sau sexelor;în aceastiĺ
pľivinţă reuşim să ne punem de acoľd.
De ce? PenEu că simçul dreptă$i este adânc înrădăcinat
înnoi. Ne displac oamenĺi care se bagă înfaçă la coadă; đis-
preţuim profitorii; adoptăm legi caľe îipľotejează pe cei lipsi$
de apărare; şi ne plătim impozitele, fiind de acoľd să distribu-
im o parte din avere către cei nevoiaşi. Pe de ďtă partą dacă
ni se paľe că putem scăpa basma curată, s-ar putea să încer-
căm sä trişăm sau să denaturăm regulile. Ca săł parafrazez
pe Bill Walsh, atunci când suntem lăsas de capul nosřu, mulf,
dintre noi, asemenea apei, vom căuta terenul cel mai de jos.
Secretul este aşadar să ne încuľajămînclina$anaturďă
pentru dreptate, pńn limite ferme şi angajamente solide; să
îmbľäçişăm,aşa cum Lincoln a îndemnatsă facă o naţiune
dezbinată şi furioasă" ,,îngeriimai buni ai naturii noastre".
 DATORIE 2s1

21 iulĺe

ruĂscu1l PENTRU cooPERARE

,,De câte oľi, cu greutate te smulgi din mľejele somnu-

lui, aminteşte-çi că este potrivit cu alcătuirea ta şi cu
fĺrea omenească să te dăruieşti activităţilor obşteşti, pe
câtă weme somnolenţa devine comună şi vieţuitoare-
loľ lipsite de ra1iune' Înacelaşi timp, ceea ce este potri-
vit cu nafura fiecăreĺ fiinçe paľe mai apropiaţ mai legat
şi mai convenabil pentru structura aceasta."
- Maľc Auľeliu, Către sine,8'I2

un câine petrece toată ziua înpat - înpatul tău cel

|Jacă
lJ mai probabil - nu-i nimic. Aşa sunt câinii. Nu tľebuie să
ajungă nicăieľi, nu au nicio altă obliga1ie înafară de a fi aşa
cum sunt. Conform stoicilo5 noi, oamenii, avem o datorie ľnai
înaltă- nu fa1ă dezei, ci faţă de ceilalçi. Lucrul caľe ne face să
ne ridĺcăm dimineaţa din pat - chiar dacă, asemenea lui Marc
Aureliu, nu ne vine uşor - este praxeis koinonÍkas apodÍdonai
[să îndeplinĺmsarcinile comune). CMlizaţia şi naţiunea sunt
proiecte măreţe pe care le constľuim împreună" la ridicarea
cărora au contribuit şi strămoşii noştri vreme de milenii.
Suntem născuţi pentru coopeľaľe (synergia).
Pľin urmare, dacă ai nevoie de un stimulentîn plus pen-
tru a te ridica dimineaţa din paţ dacă ai nevoie de ceva mai
mult decât îçipoate oferi cofeina, înceaľcăacest lucru. oame-
nii depind de tine. Scopul tău este să ne ajuţi să ridicäm îm_
preună această lucrare măreaţă. Aşteptăm cu neľăbdare să
pui şi tu umărul.
252 IULIE

22 iulie

NU_Ţ] ŢlNE NlMENl PlsToLUL LA TÂMPLĂ

,,Nu sunt morale aţiunile împliniteîmpotriva voinçei sau

cu sila; tot ceea ce este moral este rezultat al voinçei
libeľe'''
- Senecą EpÍstole către Lucilius,66.L6b

N
u trebuie să faci ceea ce se cuvine. Ai întotdeaunaopţiu.
nea să fii egoisţ necioplit, îngrozito4,limitaţ pedanţ rătl
sau prost. De fapţ uneori poţi găsi anumite ĺnoüvaţii să fii
ľău. Înmod categoric, nu to$ infoactoľii sunt prinşi.
Însăcum func,tioneazäde ľegulă tipul acesta de gândiľe?
Cum arată o viaţă de acest fel?
Nu tľebuie să faci ce se cuvine, la fel cum nu trebuie sä-$
faci datoľia. o faci pentru că'alegÍ asta. Pentľu cávrei.
 DATORIE 253

23 iulie

PRIMEşTE oNoRuRltE ŞlocĂRlLE

cU AcEEAŞl MĂSURĂ

,,Primeşte totul äră îngâmfare şi fii gata să pieľzi cu

simplitate şi uşurinţă."
- Marc Auľeliu, Către siną B.33
.^,
n toiul destľămărĺi Republicii Romane, întimpul ľăzboiului
I
l civil dintľe Pompei şi Cezar, Pompei a luat decizia să-i de_
semneze lui Cato conducerea flotei militare. Eľa o imensă
onoare şi o poziţie extľem de puternică. Dar apoi, câteva zile
mai târzią ca ľeac$e la protestele invidioase ale cercului său
restľâns, Pompei a ľevenit asupľa deciziei şi Ĺa luat comanda.
Ar fi pututfi consideľată o umilinţă publică imensă - să F
.se acorde o promovare şi apoi să_ţi fie luată. Însărelatările
arată că ľeacţia lui Cato a fost ca şi inexistentă. A reacţionat cu
aceeaşi măsură şi la onoarą şi la dezonoare: cu indifeľentă
şi
acceptare. Şi,cu siguranţă, n-a lăsat ca acest lucru să-i afecte-
ze susţineľea cauzei. De fapţ după această ocară, a pus umă-
ru] la mobilizareasoldaçilorînainte de bătălie prin discursuri
de îmbărbătare- aceiaşi soldaţi care ar fi tľebuit să se afle
sub comanda sa.
Despre asta vorbeşte Marc Auľeliu. Nu lua personal nea-
junsurile zilei - nici recompensele, nici recunoaşterile, mai
ales atunci când datoľia ţi-a ľezervat Ó cauză importantă. De-
taliile banale, cum ar fi uľcarea sau coborâľea înieraľhie, nu
spun nimic despre tine ca persoană' Doaľ puľtarea ta o poate
face - ca şi încazul lui Cato'
Ż54 IULIE

24 iulie

UNDEVA, UN OM MOARE

,,oľi de câte ori primeşti veşti tulburătoare, gândeşte-te

că nicio veste nu poate fi weodată ľelevantżĺpentľu ale-
gereâ ta raţională. Te poate vesti cineva că presupune-
rile şi dorinţele tale sunt gľeşite? Nici voľbă! Îţipoate
spune însăcă a murĺt cineva - chiar şi aşa, ce înseamnă
asta pentru tine?"
- Epicteţ DiątrÍbe, 3.lB.L-2

l l ' prieten bine-intensonat s-ar putea să te întrebeastăzi:

\ĺf ,,Ce păľere ai despľe [completează cu o tragedie petľecută
la celălalt capăt al Pământului]?". Tu, îngrijoratînegală măsu-
ră, ai putea răspunde: ,,Îmipaľe îngrozitorde rău".
Înacest caz,v-aţabandonat amândoi alegerile raţionale,
ftĺră să faceţi absolut nimic pentru victimele tragediei. Este
atât de uşoľ să te laşi distľas, ba chiar afectaţ de veştile oribi-
le de pe glob. Reacţia stoică corespunzătoaľe façă de aceste
evenimente nu este nepă'sarea,însă nici compasiunea inutilă,
ňră rosţ nu este de prea mare ajutor (şi, înmajoritatea cazu-
rilol te costă liniştea personală). Dacă pof, face într-adevăr
ceva pentru acei oameni aflaţi însuferinçă, atuncĹ dą veştile
fulburătoaľe (şi reacţia ta la ele) au legătură cu o alegere
raţională. Însădacă emoţÍonarea este singura ta foľmă de im-
plicare, atrrnci va trebui să te întorcila datoria ta individuală
- façă de tine, de familia tą de patria ta.
 DATORIE 255

25 iulie

cE VA scRlE PE P|ATRA TA FUNERARĂ?

,,Când vei vedea un om purtând toga pretextă- sau când

vei vedea unul al căľui nume este faimos înfoł să nu-l
ĺnvidiezi; acestg bunuri se obsn cu preţul vieţii..' Pe
uniiviaţa i-a lăsatînmijlocul primelor confuuntări,îna-
inte ca ei să răzbească până Învârful ambiţl-ei loľ alţiţ
după ce s-au târât prin mii de fapte lipsite de demnitate
până la punctul cel mai de sus al demnităţii, au fost
cuprinşi de gândul nefericit că au trudit doar pentru o
inscľip$e de mormânt."
- Senecą Despre scultimea vieţÍi, 2o

tlvft scop
neorĹ angajamentele noastre
însine. politician
profesionale pot deveni un
Un îşipoate'justifica neglijarea fa-
miliei de dragul func,tiei salą iar un scriitor poate ajunge să
creadă că,,genĺul'' său îiscuză comportamentul antisociď sau
egoist. Dar orĺcine are o oarecare perspectiră poate vedea că,
de fapţ politicianul este îndľăgostitde gtorią iar scriitoľul este
înfumurat şi se simte supeľior. obsedaţii de muncă Îşigăsesc
întotdeauna scuze penEu egoismul lor.
Deşi această atitudine poate duce la reďizări ĺmpresio-
nantą cosful ei rareoľi se iustifică. Capacitatea de a munci din
greu şi înrifin susţinut este admirabilă. Însăeşti ofinp{ uma-
nă, nu o faptă umană. Seneca subliniază faptul că nu suntern
animďe. ,,Este oare chiar atât de plăcut să mori înjug?" se
întrebael. ÁIeksandr Soljenisn o spune şi mai bine: ,,Caii moľ
de trudă. Toatiĺ lumea ar Eebui sä ştie asta.''

* Togă
albă cu gaľnifură de purpuĘ pe care o purtau învechea Romă
tineľii pařicieni. (nE)
256 IULIE

26 iulie

cÂruo oAMENll BUNI sTAU DEoPARTE

,,Adeseori, săvârşeşte o nedreptate şi cel care nu înde-

plineşte un anumit lucľţ nu numai cel caľe face ceva."
- Marc Aureliu, Către sÍne,9.5

I storia abundă îndovezi că omenirea este capabilă de rău, nu

l doar înmod activ ci şi pasiv. Încâteva dintre cele mai ľúşi-
noase momente ale noastre - de la sclavie la Holocaust şi de
la segregarea rasială la ucideľea lui Kitty Genovese- - vina a
apaţinut nu doar fäptuitorilołci şi cetăţeniloľ obişnuiţi care,
dintr-o sumedenie de motive, au refuzat să se implice. Există
o vorbă veche: pentľu ca răul să triumfe, este suficient ca oa-
menii buni să nu facă nimic.
Nu este suficient să nu faci rău. Trebuie să fii, totodată, pe
cât posibil, un agent al binelui pe această lume.

* Catheľine
tKitty) Susan Genovese a fost o tânără newyorkeză de 28
de ani, care a fost ucisă înL964înfa1a blocului încare locuia' La două
săptămâni de la evenimenţ un aľticol din New York Tímes relata că 38
de martori au văzut sau auzit atacul, dar niciunul nu a chemat poliţia
sau i-a săritînajutoľ. Cu timpul, cazul a ajuns să fie invocat ca exemplu
de neimplicare din partea semenilor. Sfudii ľecente pun însăla îndoială
acurateţea relatării originale, existenţa celor 38 de martori şi autentici-
tatea participăńi loľ. (n'tr.)
 DATORIE 257

27 iulie

UNDE EXlsTĂ CEVA MAl BUN?

,,Dacă tu găseşti înviaţa omenească ceva mai bun decât

dreptatea, adevărul, moderaţią bărbăţią într-uncuvânt
ceva mai bun decât ceea ce împacăspiritul tău cu tine
însuţi,împăcarepe care spiľitul şi-o dăruieşte prin tot
ceea ce face potrivit cu dreapta ľaţiune şi cu ceea ce i-a
fost ursit din lucľurile petľecute înafara voinţei sale,
dar hărăzite lui - dacă, îçispun, ai să vezi ceva mai bun
decât cele amintite acum, întoarce-tecătre acesta cu
întreagata fiinţă şi bucură-te ca de cea mai aleasă
descopeľire."
- Marc Aureliu, Către sine,3.6'7

am alergat după lucruri pe care le credeam importan-

Toç'
l te. La un moment daţ am crezut cu toţii că banii sunt ľăs-
punsul la toate problemele, că succesul este cea mai maľe
ľäsplată posibilä că iubirea nepieritoare a unei persoane fru-
moase ne va încălzi,însfârşiţ sufletul. Cum reac$onăm însă
atunci când obçinem efectiv aceste obiecte sacre? Nu că aľ fi
serbezĺ sau lipsite de semnificaţie - numai cei caľe nu le-au
avut pot gândi aşa - dar descoperim că ele, însĺne, nu sunt de
ajuns.
Banii aduc probleme. Escaladarea unui vârf de munte ne
dezvăluie existenţa altuia, şi mai înalt.Nu avem niciodată
suficientă iubire.
Există însăceva mai bun: adevărata virtute. Ea este o ľe-
compensă însine. Virtutea este singuľul bun care ne depăşeş-
te aşteptăľile şi pe caľe nu_l putem deçine paątial. Fie o avem,
fie nu' Şţde aceeą virtutea - alcătuită din dľeptatą onesťitate,
disciplină şi curaj - este singurul lucru caľe merită strădanii-
le noastre.
258 IULIE

28 iulie

NuMĂRĂ-Ţt PRlVl LEGI ! LE

,,Unii oameni suntascuflţi Ia mintą alţii obtuzi; unii cresc

într-unmediłr mai bun, alţii înaltul mai prost. Aceştia
din urmă, având o educaţie şĺmaniere inferioaľe, voľ
avea nevoie de mai multe dovezi şi de instrucFuni aten-
te pentru a stăpâni aceste învăţătuľişi a fi modelaţi de
ele - înaceeaşi măsură încaľe trupurile aflate într-o
condĺse fizică proastă necesită mai multă îngrijiľepen-
tru o însănătoşireperfectă.''
- Musonius Rufuş CuvântărÍ, 1.1.33-1.3.1-3

unui schimb de replici eneľvante, s-ar putea să

ll-tea sfâľşitul
trezeşti între-
spunându oÍ, tÍpul ăsta e chÍar Ídiot; ori
-ţi:
bându-te: De ce nu e înstare să facă lucrurile curn trebuie?
Dar nu toată lumea a avut avantajele pe care le-ai avut fu.
Asta nu înseamnăcă tu ai avut o viaţă uşoaľă - doar că ai avut
un mic avans înfaţa altora. De aceea este de datoria noastră
să-i înţelegemşi să avem ľăbdare cu ceilalçi.
Filosofia înseamnăformaľe spiľituală, înseamnă să ne
îngrijimde suflet. Unii au nevoie de mai multăîngrijire decât
alţii, la fel cum unii au un metabolism mai rapid ori au crescut
mai înalçidecât alţii. Cu cât eşti mai iertător şi mai îngäduitor
cu ceilalF - cu cât devii mai conştient de diferitele privilegii şi
avantaje pe care le-ai avut - cu atât vei deveni mai binevoitor
si mai răbdător.
DAŢoRlE 259

29 iulĺe

UN LEAC PENTRU SUFLET

,,Dacä cineva voieşte să practice filosofia ca să devină

mai bun, atunci sufletul să-i fie generos, plin de încre_
dere şi să pară a fi măreţ şi de neîntľecutoricui i-aľ sta
alătuľi."
- Senecą Epistole către LucÍlÍus,11L.2

f\v e este,,un leac pentru sufleť'? Poate Seneca vrea să spună

că, prin natură şi educaţie, ne dezvoltăm un amestec unic
de caracteristici - unele pozitive, altele negative. Când aceste
caľacteristici negative începsă aibă consecinţe înviaţa noas-
trä unii dintre noi apelează la terapie, psihanaliză sau la aju_
torul unui gľup de sprijin. Scopul? Pentru a vindeca anumite
aspecte egoiste, distľuctive din noi înşine.
Însă,dintre toate soluţiile de vindecare a caracteľisticilor
noastre negative, filosofia este cea mai veche şi řa ajutat pe
cei mai mulçi oameni. Ea se preocupă nu doaľ de atenuarea
efectelor unor boli mintale sau ale nevľozelo4, ci a fost conce-
pută să încurajezeprogresul oamenilor. A fost concepută să
ne ajute să đucemo Viaţă Bună.
Nu meriţi oaľe bunăstarea? Nu ţĺ-arplăcea să fii un spirit
puternic, plin de încredeľe,invulneľabil la evenimentele ex-
terne? Nu ţi-ar plăcea să fii ca o ceapă, cu multe strafuri de
măreţie?
Atunci practÍcă filosofia.
260 IULIE

30 iulie

BUCURIA STOICA

,,Dă-ĺni cÎezaţe,adevărata bucuľie este un lucľu serios.

Sau poate crezi cá omul cu chipul vesel sau, cum spun
năzuroşii ăştią hilar îirâde înnas moţii, îşideschide
casa sărăciei, îşiţine plăceľea înfľânată,e pregătit să-şi
înduredureríle? Cine chibzuieşte ła acestea se aflăîntr-o
staľe de mare bucurie, dar pľea puţin ademenitoare.
Bucuria aceastâ Weau eu s-o stăpâneşti: nu-ţi va lipsi în
veci odată ce aĺ aflat de unde să o iei.''
- Seneca, EpÍstole către LucilÍus,Z3'4

Ęolosim prea uşor cuvântul,,bucurie". ,,Veştile mă bucură

l extrem de multj' ,,Este o bucuľie să fii înpreajma ei." ,,Este
o ocazieplinä de bucurie.'' Daľ niciunul dintre aceste exemple
nu reflectă adevărata bucurie. Ele sunt apropiate mai degra-
bă de tenrrenul ,,veselie". Veselia este la nivel superficial.
Pentľu Senecą bucuria este o stare profundă a fiinţei. Este
un simţământ interior şi are pu$ne de-a face cu zâmbeful sau
râsul. Deci, atuncĺ când oamenii spun că stoicii suntmohorâţi
sau depresivi, nu înţelegcum stâu lucľurile. Cui îipasă dacă
cineva este voios când wemuríle sunt bune? Ce mare realiza-
re e asta?
Însăpos să fii pe deplĺn ľnulçumit de viaţa Ę eşti înstare
să înfrunçicu tărie ce-çi rezervă viaţa de |a o zi la altą eşti
capabil să-ţi revii de pe urma nenorociriloł Ěră să dai înapoi
un pas, po$ fi o suľsă de foţă şi inspiľaţie pentru cei din jur?
Aceasta este bucurÍa stoică - bucuria rezultată din scop, exce-
lençă şi datorie. Este un lucru serios - mult rrlai serios decât
un zâmbet sau o voce veselă.
DATORIE 261

3:l iulie

CARIERA TA NU ESTE o CoNDAMNARE PE VlAŢĂ

,,Respingător este cel care îşidă ultima suflare înmijlo-

cul unui pľoces, întimp cą înaintatîn vârstă şi căutând
încăaplauze]e unui cerc de nepľicepuţi, pledează pen-
tľu clienţi necunoscuţi :
- Senecą Despre scurtimea vieţii, 20.2

dată la câçiva ani, ştiľile redau un spectacoltrist. Câte un

1_)
\-/ mi|ignar bătrâą încăstăpân pe imperiul său de afaceri,
este dat înjudecată. Acţl_onarii şi rudele lui apelează Ia ĺn-
stanţă, susţinând că acesta nu mai are discernământ - că pa-
triarhul nu mai este capabil să-şi conducä propria companie
şi afaceľile juridice. Fiindcă acest om cu influenţă refuză să
cedeze controlul sau să dezvolte un plan de succesiune, este
supus uneia dintre cele mai grave umilinţe din üaţă: dezvălu-
irea celor mai intime vulnerabilităţi ale sale'
Nu trebuie să ne lăsăm niciodată atât de absorbiçi de
muncă încâtsă credem că suntem imuni la ľealitatea vieţii şi
la înaintarea învâľstă. Cine vľea să fie genul de persoană care
nu renunţă niciodată? oare viaţa ta are o semnificaţie atât de
redusă încâtsingurul tău çel este muncą de care nu eşti dis-
pus să te desparţi decât cu picioaľele înainte?
Fii mândru de munca ta. Dar ea nu repľezintă totul.
 AUGUST

PRAGMATISM
 PRAGMATISM 263

l a,ugust

NU AŞTEPTA PERFECŢ|UNEA

,,Castravetele e arnar? Aruncăł! Îndrum sunt măľăcini?

ocoleşte-i! Este de ajuns. Nu mai adăuga întrebaľeade
ce s-au Ëcut acestea înlume? Fiindcă vei fi luat înrâs
de cătľe cei caľe studiază naturą după cum ai fi luat în
râs de către un cizmar sau de cătľe un tâmplar dacă le.ai
aduce mustrări penü:u ce vezi înatelierul lo'4, talaş, sur-
cele, crâmpeie rămase de la cele alcăfuite de ei. Şito-
tuşi, aceştia au locuri unde să le arunce. Natuľaînsănu
are nimicînafară de sine."
- Marc Auľelir1 Către sÍne,8.50

să meargă totul perfecţ prin urmare ne spunem că

\,/rem
V ne vom apuca de tľeabă înclipa încare vom avea condiţi-
ile potrivite sau când vom şti încotrone îndreptăm' Dar ar fi
mult mai bine dacă ne-am descurca cu ceea ce avem.
Marc Aureliu îşirearnintea singur: ,,Nu aştepta peľfec.tiu-
nea din Republíca lui Platon". El nu se aştepta ca lumea să fie
exact aşa cum îşidorea să fie, daľ ştia instinctiv după cum
avea să noteze ulteriqľ filosofrrl catolic |osef Piepe4, că,,poate
înňptuibinele doar acela caľe ştie cum sunt lucrurile şi caľe
este sifuatia sa".
Astăzi, să nu lăsăm înţelegereanoasră sinceră cu privire
la lume să ne împiedicesă scoatem ]a iveală ce are ea mai bun
de ofeľit. Nici să nu îngăduim fleacurilor şi piedicilor mărun-
te să stea încalea datoriei pe care o avem de îndeplinit.
264 AUGUST

2 august

PUTEM LUCRAÎruorucĺ coNDlŢll

,,ÎnE-adevă4,cum ar putea exilul să fie un obstacol în

calea cultivării cuiva sau a dobândirii virľu1ii, când exi-
lul nu a pľivat pe nimeni de învăţaľeasau practicarea a
ceea ce se cuvine?"
- Musonius Rufus, Cuv ântări, 9'37 .3 0 -3I, 9'39 .7

a un moment dat, după o intervenţie chirurgicalä medicii

l
l-i-au spus lui Theodore Roosevelt că s-ar putea să rămână
într-unscaun cu rotile pentru tot restul vieţii. Cu efervescen-
ţa sa bine-cunoscută, el a răspuns: ,,Înľegulă. Pot lucra şi aşa!".
Acesta ar putea fi răspunsul nostľu chiar şi înfaţa celor
mai cumplite întorsăturiale soţĺi- să lucrăm cu ceea ce ne-a
rămas. Nimic nu ne poate împiedica să învăţăm.De fapţ situ-
aţiile dificile sunt adesea nişte lecţii sui-generis, chiar dacă
nu sunt pe gustul nostru.
Înce-l priveşte pe Musonius Rufus, acesta a fost exilat de
trei ori [de două ori de Nero şi o dată de VespasianJ, dar
expulzarea foţată din locuinţă şi ľuperea de stilul de Ýiaţă
cunoscut nu i-au afectat studiul filosofiei. Înfelul său, răspun-
sul i-a fost acelaşi: ,,Înregulă. Pot lucra şi aşa!". Şichiaľ a ňcut
asta, reuşind să petľeacă un timp, întredouă exiluri cu un
învăçăcelpe nume Epicteţ reuşind astfel sä ducă la apariţia
stoicismului înlume.
 PRAGMATISM 265

3 august

VIAŢA BUNĂ sE GĂSEŞTE PRETUT|NDEN|

,,Acum nu călătoreşti, ci rătăceşti şi te laşi dus şi te stľă-

muţi dintľ-un loc într_altul- iar învremea asta, ceea ce
cauţĺtu, viaţa senină-, se găseşte pretutindeni. Există
oaľe un loc mai agitat decât forul? Chiar şi aici, dacă
trebuie, se poate trăi cu seninătate."
- Seneca, Epistole către Luciliuł 28.5b_6a

scriitor celebru s-a plâns odată că, după ce a cunoscut

lVfl.succesul, pľietenii cu staľe.îlinvitau mereu înlocuinţele
lor foumoase şi exotice. ,,Vino la noi, însudul Fľançei,,, spuneau
ei. Sau: ,,Cabana noastră de schi din Elveţia este un loc numai
bun pentru scris". Scriitorul călătorea întoată lumeą trăia în
lux, sperând să găsească inspiraţie şi cľeativitate înaceste co-
nace şi vile impresionante. Însă,de puţine ori s:a întâmplat
asta' Exista întotdeauna atraqtĺa pentru ďtă casă" mai frumoa-
să' Existau mereu distrageri de tot felul, erau mereu atâtea
lucľuri de Ëcut - iaľ nesiguranţa şi blocajul creativ care sunt
o pacoste pentľu artişti, l_au însoţitpeste tot.
Ne spunem mereu că avem nevoie de contextul potrivit
înaÍntesă ne suflecăm mânecile şi să ne apucăm serios de lu-
cľu. Sau ne spunem că o vacanţă ori puţin timp de unul singuľ
va prinde bine relaţiei sau suferinţei noastľe. Nici cä se poate
să ne minţim mai tare.
Este mult mai bine să devenim pragmatici şi adaptabili -
înstare să facem ceea ce trebuie, oriunde şi oricând. Locul în
care Îţipoţi face treaba, încare poţi duce un trai buą este aŕcÍ.

*
Înoriginal, înlaünă' bene vivere'Încontexľul de façă, potľivit noteloľ
Ioanei Cosą traducătoaľea textului, are înçelesulde ,,arta de a trăi în
confoľmitate cu învăţăfuľilefilosofice". (n.tľ.)
266 AUGUST

4 august

FĂRĂ AcUzE. DoAR coNcENTREAZĂ_TE

,,Trebuie săîncetezisăridici pumnul către zei şi să-i acuzi

pe alçii. Tľebuie să fii stăpân deplin al dorinţei tale şi
să-ţi îndrepţiatenţia spre cele ce ţin de alegerea ta
raţională. Nu trebuie să mai simţi fuľie, resentimentą
invidie sau regret."
- Epicteţ DiatrÍbe, 3.22.13

N
elson Mandela a fostînchisvreme de douăzeci şi şapte de
ani pentru că s-a împotrivitbrutalului regim de aparthe-
id din Africa de Sud. Timp de optsprezece ani, a avut o găleată
pe post de WC, un pat tare întľ-ocelulă îngustăşi dreptul la o
singură vlzită' pe an - pentru o jumătate de oră. Era un trata-
ment crud' menit să-i izoleze şi să-i facă pe pľizonieri să cedeze
psihic. Şitotuşi, înciuda acestui lucru, Mandela a devenit în
închisoare un simbol al demnităţii.
Deşi a fost pľivat de o mul1ime de lucrurĹ el a găsit în
continuare modalităţi creative de a-şi impune voinţa. Neville
AlexandeĘ unul dintre deţinuţii din închisoaÎe, a povestit în
cadrul emisiunii FrontlÍne: ,,El [Mandela] insista mereu: dacă
ţi se spune să alergi' tu încăpăţânează-tesă mergi. Dacă ţi se
spune să mergi repede, tu încăpăçânează-te să meľgi înceL
Asta eľa ideea' Noi puteam să stabilim condiţiile". Pentru a-şi
păstra condiţia frzicâ, se preňcea că sare coaľda şi exersa miş-
cări de box. Îşiţinea capul mai sus decât ceilaĘ deţinu$, îiîn-
cuĘa la greu şi nu şi-a pieľdut niciodată siguranţa de sine.
Şitu trebuie să-ţi revendici siguranţa de sine. Indiferent
de ce se va întâmplaastăzi, indiferent unde te afli, orientea-
ză-te spre cele ce ţin de alegerea ta rţională. Ignoră, pe cât
posibil, emoţiile care apar din senin şi care te-ar putea đistra-
ge cu uşurinţă. Nu fi emotiv - fii concentľat.
PRAGMATISM 267

5 august

TĂcE REA ĺvĂ puĺrRĺ

Îľsrłnĺ
,,Tăcerea se învaçădin chinullung al vieţiiľ
- Seneca, Thyes.tes, 309

IĄ \una care s-a întorsîmpoľivata. De ce ai spus-o? E foaľte

du-çi aminte când ai spus ultima oaľă o mare gogomănłe,

probabil să nu fi fost nevoie s_o faci, dar te-ai gânditcă aşa vei
pärea deştept sau şmecher ori te vei integra Într-ogaşcă.
,,Cu cât vorbeşti mai mulť] scrie Robeľt Greeną ,,cu aÉt
cľesc sansele să scoţi pe gură o prostieľ La aceasta adăugăm:
cu cât vorbeşti mai mulţ cu atât cľesc şansele să dai cu picio_
rul opoľfunităţiloa să ignori păreľile altora şl să-F pľovoci
suferinţă.
Peľsoanele lipsite de experienţă şi neîncrezătoare vor-
besc ca să prindă curaj. Capacĺtatea de a asculĘ de a sta in_
tenţionat deoparte într-oconversaţie şi de a träi ffiră validaľe
este una ľară. Tăcerea este o modalitate đeconsolidaĺe a foľ-
ţei şi autosuficienţei.
268 AUGUST

6 august

ExtsTĂÎNToTDEAUNA MAl MULT sPAŢlU

DE MANEvnĂ orcÂr cREzl

,,Foloseşte ľaţiunea când ai greutăţi: ceea ce este dur

poate fi înmuiaţce este îngusţlăľgiţ ce e greu va apăsa
mai puţin pe umerii celui care suportă cu dibăcie."
- Seneca, Despre lÍniştea spiritului,I0.4b

Ţĺ s-a întâmplat weodatä să fii înpostura de a pierde Ěră

l speranp un joc, şi totuşi să te luminezi brusc şi să ľeu-
şeşti să câştigi înfinal? Mai ţii minte când erai convins că vei
pica un examen, dar după ce ai îngrăşatporcul înajun şi cu
puţin noroc, ai reuşit să iei o notă decentă? ori presimţiľea
căreia Ĺai dat curs deşi toçi ceilalçi renunţaseră - şi care s-a
dovedit a fi exactă?
De acest tip de energie şi creativitate şi, mai presus de
toate, de credÍnçă întine însuţiai nevoie acum. Defetismul nu
te va duce nicăieri (decât la înfrângere).Daľ dacă te concen-
trezi pe puţinul spaţiu ľămas, pe minuscula ocazie, ai o şansä.
Un consilier al lui Lyndon |ohnson a remarcat odată căînjurul
acestuia,,exista sentimentul cä dacă faci toťposibilul, vei câş-
tlgď'. Tot posÍbilul. ori, după cum spunea Maľc Aureliu, dacă
este posibil din punct de vedere uman, poţi reuşi.
PRAGMATISM 269

7 august

PRAGMAT|C ŞlPRlNclP|AL

,,oriunde îçieste hăľăzit să trăieşti, pretutindeni se poate

trăi cum se cuvine."
- Maľc Aure|iu, Către sine,5.16

\ Ą /illiam lee Mille4, înremarcabila sa,,biografie eticä, dedi-

U Y cată lui Abľaham Lincoln, ľemarcă un aspect important
despre celebrul preşedinte: idolatrĺzându-l, oamenii au uitat
că erą de fapţ politician. Ne concenträm pe orĺginile lui mo-
deste, pe faptul că a fost un autodidacţ pe discursuriľe fru-
moase. Dar îitrecem cu vederea meserią şi anume că Ëcea
politică. Din cauza acesfui lucru ĺgnorăm ceea ce era cu ade-
văratimpresionantla el: Lincoln a fostaşa cum a fost- plin de
compasiuną chibzuiţ drept, deschis la mintą consecvent - deşĺ
era politicĺan. Avea calităţi demne de toată stima într-opľofe-
sie despre care cľedem că este populată exclusiv de genul de
persoane care duc lipsă ele.
Pľincipialitatea şi pragmatismul nu se exclud recipľoc.
Poţi ffiĺ cu seninătate şi dacă locuieşti încuibul de vipere de
la Washington, D.C., şi prĺntre materialiştii de pe Wall Street,
şi dacă copilăreşti într_unoľăşel lipsit de perspective. Nume-
ľoşi alţii aü reuşit s-o facă.
270 AUGUST

8 august

îrucrpeDlN sTADIULÎNcARE sE AFLĂ LUMEA

ceea ce înaceastă clipä îçipľetinde natura. Pune-te
'Fă
înmişcare şi nu-ţi întoarcepľiviľea de jur împľejurça
să vezi dacă te obseľvă cineva. Nu spera să instaurezĺ
Republíca lui Platon, ci, dimpotrivă, fii mulçumit dacă
cel mai mic lucru pľogresează şi consideră că până şi
dobânđireaacestui rezultat nu este ceva neînsemnat."
Maľc Aureliu, Către sine,9.29.(4)

Ą i auzitvľeođatăexpresia,,Mai binele este duşmanul bine-

/Falui"? Asta nu înseamnă să te mulçumeşti cu puţin sau
să-ţi încalcistandarđele, ci, mai degľabă, să nu devii prizo-
ľlieľul idealismului.
organizatoľul comunitaľ Saul AlinsĘ îşiîncepecartea
RuIes for RadicaIs ţReguli pentru radicalţ cu un îndemnprag-
matic şi încurajatorînacest sens:

încaľe se află lumea

,,Ca oľganizato4, începdin stadiul
înacel momenţ cu bune şi ľele, nu de unde mi-aş dori
eu să se găsească. Faptul că acceptăm lumea aşa cum
este nu ne slăbeşte nicidecum dorinţa de a o schimba
confoľm credinţelor noastľe - trebuie să începemdin
stadiul încaľe se află dacă wem s-o transformăm aşa
cum credem noi đecuviinţă."

Există o mulsme de lucruri pe care le poţi face chiar acum,

astăzi, pentru a transforma lumea într-unloc mai bun. Există o
muĽ$me de paşi rnici pe carą dacă îifaci, pos ajuta la progres.
Nu-F găsi pľetexte să nu-i faci, invocând condiËile imperfecte
sau posibila apariţie a unor ocazii mai bune. Fă ce Fne de tine
acum. Iar după asĘ priveşte lucrurile înpeľspectivă' nu exage-
ra rezultatele. Evită şi orgoliul, şi pľetextele, şi înainte,şi după.
 PRAGMATISM 271

9 august

REZUMĂ_TE LA FAPTE

,,Nu-ţi spune niciodată mai multe decât cele ce-ţi sunt

anunţâte de cătľe primele tale ľeprezentări' De pildă'
eşti informat că un oaľecaľe te vorbeşte de rău. Aceasta
ţi se anunţă. N-ai fost avertizatcäai fost şi vătămat. Văd
că-mi este copilul bolnav Văd. Nu văd însăcă ar fi în
primejdie. Aşada4, mărgineşte-te la pľimele ľeprezen-
tări, nu adăuga nimic dinlăuntrul tău şi astfel nimic nu
ţi se va întâmpla.''
_ Marc Aureliu, Către sine,B'49

a începuţacest lucru poate părea_opusul

lI-Nu ne cultivăm
a tot ce ai învăţat.
mintea şi aptifudinile de gândire critică
tocmaÍ ca să nu acceptăm lucruľile înforma încare se prezină?
Ba dą înmajoritatea cazurilor' Da4, uneori, aceastżĺabordaľe
poate fi contraproductivă.
Filosofii au capacitateą după cum spunea Nietzsche, de
,,a se opri ňră frică la suprafaţa lucľurilor" şi a le vedea în
foľma lor simplă şi obiectivă. Nici mai mulą nici mai pu$n.
Dą stoicii eľau,,superficiali", spuneael, ,,Ęsiţi de profunzÍmd,.
AstăzĹ întimp ce alţi oameni se lasă duşi de val, tu adoptă
această atitudine: un soi de pragmatism simplu - de a privi
lucrurile aşa cum par la prima vedere.
272 AUGUST

1 0 august

PERFECŢIUN EA ESTE DUşMANUL AcŢlU Nl l

,,Nu ne abandonăm ţelurile doar pentru că înceľcămcu

disperare să le dăm forma perfectă.''
- Epicteţ Diątribe, I.2'37b

psihologii vorbesc despre distorsiuni cognitive - tipare de

l gândire exageraĘ care au un impact disľuctiv.asupra viesi
pacienfului. Una dintre cele mai des întâlnite este aşa-numita
gândire de tipul totul-sau-nimic (denumită şi gândĺľediviza-
tă). Câteva exemple din această categoľie sunt:

. Cine nu e cu mine e împotriva mea.

. Cutare este extrem debun/rău
. Penfru că n-a fost un succes deplią a fost un eşec total.

Acest tip de gândire extremă este asociată cu depresia şi

frustraľea' Şicum sä nu fie? Perfe4ionismul duce raľeori la
perfeţiune - ci doar la dezamăgire.
Pragmatismul nu cunoaşte astfel de suişuri şi coborâşuľi.
El ob1ine ceea ce poate. Despľe acest lucľu ne voľbeşte Epic-
tet. Nu vom reuşi niciodată să fim perfecs - astâ dacă am putea
fi vreodată. Suntem oameni, la urma urmei. Ţeluľile noastre
ar trebui să se îndreptespľe progres, spre ľealizăľile care
stau înputerea noastră, fie ele cât de mărunte.
 PRAGMATISM 273

1 1 august

NU ESTE TIMP PENTRU TEORII, DOAR PENTRU

REZULTATE

,,Când ne-am pus pľoblema caľe dintre cele două este

mai potľivită pentľu atingeľea viľtuţĺi:obişnuinţa sau
teoľia - prin teorie înçelegând învăţăturilepurtăľii
coľecte, iaľ pľin obişnuinţă depľinderea de a acţiona
confoľm acestei teorii - Musonius a fost de păreľe că
obişnuinţa este mai eficientă'"
- Musonius Rufus,
Cuv ântărL 5.17 .3 L -32, 5'79.7 -2

După cum spune Hamlet:

,,Căci se petrec încer şi pe pământ

Mai multe lucľuri de câte_a visat,
Hoľaţio, filosofia ta.''-

Nu avem timp să disecăm corectitudinea teoriilor noastre.

Aicí ne confľuntăm cu lumea reală. Ce contează este cum vei
face faţă sifuaţiei din pľezent şi đacăvei ľeuşi s-o depăşeşti
şi
să treci la următoarea. Asta nu înseamnăcă orice e permis _
daľ nu putem uita că, deşi teoriile sunt claľe şi simple, situa-
ţiile sunt rareori astfel.

*
Hąmlet,Actul I, scena 5. (n.tr.)
274 AUGUST

1 2 august

VoRBEşTE cU CUVINTELE TALE

,,Toate pľincipiile pe care le desňşoară stoicii, pe care

le pľactică dinaintea unei mulçimi ce îiascultă, sunt ale
altora: ale lui Platon, Zenon, Chrisip, Posidonius şi ale
unei cete bogate de filosofi de seamă. Iată înce fel pot
demonstľa că aceste principii sunt ale lor: să ňptuiască
ce au spus."
- Seneca, Epistole către LucilÍuş 108.35; 38

l l na dintre criticile aduse stoicismului de către traducăto-

(J riĺ şi profesoľii moderni este sumedenia de repeti$i. Marc
Aureliu, de exemplu, a fost respins de intelectuali pentru
lipsă de oľiginalitate, fiindcă scrierile sďe se aseamănă cu ale
altor stoicĹ care l-au precedat. Această critică scapă din vede-
re esençialul.
Chiar şi înaintealui Marc Aureliu, Seneca era conştient
de faptul că existau o mulçime de pasaje împrumutate şi co-
mune printre filosofi. Asta pentru că filosofii adevăraţi nu
erau preocupaçi de autenticitate, ci doar de ceeâ ce func,tiona.
Şimai mulţ ei credeau că cele spuse contau mai puçin decât
cele realiząte.
Acest lucru este valabil şi astăzi la fel de mult ca atunci.
Eşti liber să ĺei toate vorbele marilor filosofi şi să le foloseşti
după bunul tău plac fsunt mo1ti; nu se supăĄ. Poţi să le mo-
difici, să le ľevizuieşti şi sä le îmbunătăţeştidupă cum îţicon-
vine. Adaptează-le la condiţiile reale ale lumii reale. Modul
prĺn care po$ demonstra că ai înţelescu adevărat ceea ce voľ-
beşti şi scľii, că eşti cu adevărat oľiginaţ este sä le pui înprac-
tică. Tľanspune voľbele înfaptą mai presus đeorice altceva.
 PRAGMATISM 275

1 3 august

PRE|A FRÂIELE ŞlPUNE CAPĂT NEcAzURlLoR

,,Ai îndurat miĺ de nenoľocirĺfiindcă nu te-ai mulţumit

cu ľaţiunea ta conducătoaľe care ňcea treburile pentru
care a fost alcătuită. Desful însăcu toate acestea!,'
- Maľc Aureliu, Către sine,9.26

f\- äte dintre temeľile tale s-au adeverit? De câte oľi, din cau-
za anxietăţii, te-ai compoľtat într_unmod pe care ulterioľ
l_ai regretat? De câte oľi ai lăsat ge|ozia,frustraľea sau lăco-
mia să te împingăpe un drum greşit?
Aľ putea părea că e nevoie de mai mult efort să lăsăm
raţiunea să ne dicteze ziva, dar înrealitate ne scuteşte de
multe bătăi de cap. După cum spune o vorbă de duh a lui Ben
Franklin: ,,Un gram de prevenţie face cât un kilogram de
medicamente".
Creieľul a fost conceput pentru această muncă. A fost
menit să separe ce este impoľtant de lucrurile lipsĺte de sens,
sáana|izeze înperspectĺvă, să se fulbuľe doar din motive în-
temeiate. Tu trebuie doar să-l folosesti.
276 AUGUST

14 august

NU E DE DRAGuL DlsTRAcŢlEl. E o cHEsTlUNE

DE VlAŢĂ şl DE MoARTE

,,Filosofia nu este un meşteşugpe placul mulţimii şi nici

ceva bun de arătat înlume; nu stă încuvintą cĺ înfapte'
Nu poate fi folosită pentru a-ţi trece închip plăcut zile-
le, pentru a-ţi goni plictisul adus de tihnă: dă formă şi
consistenţă spiritului, rânduieşte viaţa, stăpâneşte ac-
tele, arată ce e de ňcut şi ce e de lăsat deoparte, stă la
câľmă şi pästľează direcţia pentľu cei aruncaţi de va-
luri din stâncă-n stâncă. Înabsença ei, nimeni nu poate
trăi firă teamă, nimeni nu poate trăi însiguranţă: fiecare
oră ce trece aduce întâmplăľiËľănumăr ce au nevoie
de un sfaţ care trebuie să fie căutat înfilosofie.''
Senecą Epistole către Luciliuł 16.3

xistă o poveste despre Cato cel Bătrâą al căľui strănepoţ

E Cato cel Tânăł a devenit o figură însemnatăînviaţa roma-
nilor. Înľ-ozi, Cato a asistat la un discurs foarte bun al lui
Carneades, un filosof sceptic, încare acesta elogia poetic im-
portanţa iusti$ei. Însäînziua urmätoare, Cato l-a găsit pe
Carneades argumentând cu pasiune despre problemele jlstl'
ţiei - care nu eľa decât o tactică inventată de societate pentru
crearea ordinii' Cato a fost înspăimântat de acest tip de ,,filo-
sof", care trata un subiect atât de pľeţios ca pe o dezbatere în
care susţinea ambele aspecte ale unei chestiuni doar de dra-
gul spectacolului. Care, DumnezeţI, era ľostul?
Aşa că a Ëcut presiuni asupra Senatului să-l trirnită pe
Carneades înapoila Ateną de unde să nu-i mai poată corupe
pe tineľii romani cu trucurile sale ľetoľice'Pentru un stoic,
ideea de a discuta cu detaşaľe o pľoblemă - de a crede sau de
PRAGMATISM 277

a argumenta două idei contraľii - este o pieľdere absurdă de

timp, eneľgie şi convingere. După cum spunea Seneca, filoso-
fia nu este un truc pentru amuzament. Ea trebuie folosită _
penťru viaţă.
278 AUGUST

1 5 august

CURTEA SUPREMĂ A M!NŢlt

,,Ideea aceasta se poate foľmula şi pe scurt, cu puţine

cuvinte: virtutea este singurul bine, nu există niciun
bine färă virtute, virtutea se află înpartea cea mai bună
din noi, cea ľaţională. Ce este, aşadaç această virtute?
o putere de judecată, adevărată şi de neclĺntiţde la ea
vin imboldurile spiľitului şi ea dă limpezime oľicărei
imagini caľe genereazávn simbol."
- Seneca, Epistole către Lucilius,7I.32

G ândeşte-te la persoanele cunoscute care au un caľacteľ

de fier' De ce sunt atât de demne de încredere,de loiale,
de formidabile? De ce au o ľeputaţie impecabilă?
S-ar putea să întrezăreştiun tipar: consecvenţa. Sunt sin-
cere nu doar atunci când le convine. Nu-$ sunt alături doar la
bine. Calităţile care le fac să fie admirabile se reflectă înfĺeca-
re acţiune a lor (survin cu fiecare,,imbold al spirifului").
De ce îivenerăm, de exemplu, pe oamenii ca Theodore
Roosevelt? Nu pentnr că a fostbľav o dată, sau curajos o datä,
sau de neclintit o dată' Ci pentru că aceste calităţi răzbesc din
fiecare poveste despľe el. Când era tânăr şi slab, s-a ňcutboxer.
Când era şi mai tânăr şi mai fľagil, a ňcutgimnastică acasăîn
fiecare zi, weme de ore întľegi.Când a fost zdrobit de pierde-
rea soţiei şi a mamei sale, suľvenite înaceeaşi zi, s-a retľas
într-unloc să crească vite. Şiaşa mai departe.
Devii suma acţiunilor tale şi, pe parcurs, urmările acestui
proces - imboldurile tale - reflectă aţiunile întreprinse. Alege
aşadar cu înţelepciune.
 PRAGMATISM 279

1 6 august

oRtcE PoATE Ft UN AVANTAJ

,,După cum fiecaľe dintre fiinçele raçionale a primit de

la natură aproape toate însuşirilepe caľe le are însăşi
natura ľaţională a lumii, tot astfel a primit şi această
aptitudine. Adică înacelaşi chip înCare natura tľans-
foľmă orice obstacol întâlnitîncale şi înglobează în
propriul său destin tot ce i se împotrĺveşte,frcându{
parte din ea însăşi,oľice fiinçă ľaţională, de asemeneą
are puterea să transforme piedica ivită îndrum într-un
material propľiu, să o folosească potrivit cu năzuintele
sale."
- Marc Aureliu, Către slną B.35

I a cei 1,60 metri ai săi, Muggsy Bogues a fost cel mai scund
!-jucătoľ profesionist de baschet din istorie. De-a lungul ca-
rierei sale, oamenii au râs de el,l-au subestimat sau l-au lăsat
pe tuşă'
Dar Bogues a triumfaţ transformându-şi înălţimeaîntr-un
avantaj care l-a ňcut cunoscut la nivel naţional. Unii i-au pľi-
vit înăl1imea ca pe un blestem, dar el a considerat_o o bine-
cuvântare. A descoperit avantajele oferite de ea. De fapţ pe
terenuri mai mici, acestea erau numeroase: viteză rapidita_
şi
te, abilitatea de a fura mingea din mâna jucătoľiloľ naivi (şi
semnificativ mai înalţi),ca să nu mai vorbim despre faptul că
adveľsaľii efectiv îlsubestimau.
oare această abordare nu poate fi utilă şi înviaţa ta? Care
sunt lucrurile caľe, după părerea ą te-au tras înapoi,deşi
eľau, probabil, o suľsă ascunsă de fortă?
280 AUGUST

1 7 august

JocUL sE oPREşTE Alcl

,,Căci nimic din afara alegerii mele raţionale nu o poate

împiedica sau vătăma - doar alegerea mea raţională îşi
poate face singură una ca asta. Dacă ne-am sprijini ast-
fel ori de câte ori eşuăm şi ne-am învinovăţidoar pe noi
înşineşi ne-am aminti că doar opinia este cauza unei
minţi fulburate şi neliniştite, atunci, jur pe ceruri că vom
cunoaşte pľogresul."
- Epictet, Diatribe, 3.19.2-3

Ą stăzi, încearcăsă nu dai vina pe nimeni şi pe nimic. Cine-

/-\va nu respectă instrucţiunile primite - este pľoblema ta
că te-ai aşteptat la un rezultat diferit' Cineva spune o grosolă-
nie - sensibilitatea ta este cea care a interpretat observaţia
astfel. Poľtofoliul tău de acţiuni înregistrează o pierdere ma-
sivă - la ce te aşteptai de ai investit o sumă atât de maľe? La
urma urmei, de ce verifici piaţa de aţiuni înfiecare zi?
orice ar fi, oricât de rea ar fi situaţią vezi dacă poţi rezis-
ta o zi întreagă bazându-te total pe alegeľea ta ľaţională' Dacă
nu rezişti o zi, înceaľcătimp o oră. Dacă nu o oľă, atunci zece
minute.
Începede unde poţi. Chiar şi un minutîncare nu joci car_
tea vinei este un progres înarta de a trăi.
 PRAGMATISM 281

1 8 august

DoAR NEBUN|! sE GRĂBEsc

,,Cei buni sunt invincibili pentľu că nu se aruncă cu ca_

pul înainteînîntreceriunde nu excelează. Dacă vrei să
Ie iei proprietatea, iałe-o - ia_le oamenii, meşteşugul
şi
tľupul. Dar nu-i vei abate niciodată de la ce şi-au pro-
pus, nici nu-i vei constľânge să facă ceva de care se fe-
resc. Căci singuľa întrecereîncare se înscriucei buni
este cea a propriei alegeľi ľaçionale. Cum să nu fie in-
vincibili astfel de oameni?"
- Epicteţ DÍatrÍbe, 3'6.5-7

dintľe principiile fundamentale

|rr/|nul
spune că o foţă
ale aľtelor maţiale
nu trebuie să acţioneze împotľivaaltei
forçe. Adică: nu încercasă-ţi ľăpui adversaľul cu armele lui.
Daľ exact asta facem atunci când întreprindemo sarcină im_
posibilă, pe care nu ne-am obosit s-o analizăm înamănunt.
Sau când permitem cuiva să ne pună îndificultate. ori când
spunem da tuturor opoľtunităţĺlorcare ni se ivesc încale.
Unii oameni cred că, dacä,,îçialegi bătăliile,', acesta este
un semn de slăbiciune sau de precauţie. Însăcum ar putea fi
o slăbiciune reduceľea numărului de eşecuri prin caľe treci
ori limitarea numărului de räni suferite? De ce ar fi ceva rău?
Vorba proverbului: dÍscreţia este paľtea mai bună a därze-
niei. Stoicii o numesc alegere raţională. Asta înseamnăsă fii
ľaţional! Să te gândeşti seľios înaintesă alegi, şi să devii
imbatabil.
282 AUGUST

19 august

îruńľunĂcELE DE PRlsos

,,Preocupă-te de pusne, spunea cineva, dacă îţidoreşti

să ai întotdeaunao bună dispoziFe. N-ar fi fost oare mai
bine dacă ar fi spus să se săvâľşească întâicele trebuin-
cioasą adică toate cele pretinse de natura ra1ională a
unei fiinţe sociale? Căci un asemenea gând aduce nu
numai mulçumiľea đea fi ňcut ceva înmod desăvârşiţ
ci şi satisfaţia de a te fi mărginit la preocupări puţine'
Cea mai mare parte din cele ce spunem şi facem nu sunt
strict necesaľe. De aceea, dacă fiecare le-ar înlăfura,ar
fi cu mult mai liniştiţ mai lipsit de zbucium. Înconclu-
zie, este o datorie ca omul să se cerceteze pe sine cu
privire la fiecare dintre ele şi să se întľebe:nu cumva
nu face paľte dintre cele strict necesare? Tľebuie, de
asemeneą înlătuľatenu numai activităf,le inutilą ci chiar
şi repľezentările caľe le provoacă' iar înfelul acesta,
nici măcar urmările închipuiriloromului nu se voľ mai
tvl ln câleâ sa.
- Marc Aureliu, Către sine,4.24

S toicii nu erau călugări' Nu trăiau retľaşi însancťuarul unei

mânăstiri sau înţr-untemplu. Erau politicieni, negustori'
aplicau filosofia îniureşul vieFi - la fel cum
soldaf,, artişti' Îşĺ
încercişi tu să faci.
Secretul acestei reuşite stă înînlăturarea fără milă a lu-
crurilor neesenţiale din viaţa noastră. obligaţiile create din
vanitate, angajamentele luate din lăcomie, proastele obice-
iuri, consimţămintele date din laşitate, toate acestea trebuie
eliminate, eliminate, eliminate.
 PRAGMATISM 283

20 august

CEEA cE coNTEAzÄ

,,Pe dinăuntľu, toate să fie altfel; însăchipul să ne fie ca

al fufuľor.''
- Seneca, Epistole către Lucilius,5'2

!_\ iogene Cinicul a fost un filosof controveľsaţ caľe rătăcea

lJ pe străzi ca un vagabond' Mii de ani mái târzią rostirile
sale încăne pun pe gânduri. Dar dacă l-am fi văzut la wemea
aceea, cei mai mulţi dintľe noi s-ar fi gândit: CÍne mąÍ e ne-
şÍ
bunul ăstą?
Este tentant să duci filosofia la extremą dar
cuiîifoloseşte?
De fapţ respingerea fundamenteloľ sociale îĺînstrăinează pe
ceilalţi, ba chiar îisperie. Mai mult, transformarea exteľioaľă
- hainele, maşiną dichiseala - poate păľea importantă, dar
este superficială încomparaţie cu transformaľea interioară.
Aceasta este o schimbare despre care ştim doar noi.
284 AUGUST

21 august

NU FI NEFERICIT DINAINTE

,,Este cu totul nefericit spiritul ce-şi face gľiji pentru vi_

itoľ şi simte nenoľociľea mai înaintede a se întârnpla,
fiind fľământat de gândul că bunurile de care se bucură
nu Vor duľa până la moarte. Nu-şi va găsi nicicând pacea
şi, înaşteptaľea viitorului, va pierde bunuľile prezen-
tului, de care s-aľ fi putut bucuľa."
Senecą Epistole către Luciliuş 98.5b-6a

sä te gândeşti, e bizaľ cum ne facem gľiji

|-\acă stai bine
l-l penľu anumite veşti proaste caľe s-aľ putea ivi la oľĹ
zont. Prin definiţie, aşteptarea presupune că un eveniment
nu s-a petrecutîncă" aşa că este numai alegeľea noastră să ne
îngľijorămînavans. Însăaşa facem: ne roadem unghiile, ni se
sťrânge stomacul, îidăm la o pa'rte înmod grosolan pe cei din
jur. De ce? Pentľu că încurând s-aľ putea să se întâmple ceva
rău.
o persoană pľagmatică, un om de acçiune, este prea ocu-
pată ca să-şi piaľdă timpul cu aşa o sfupizenie. Un om pragma-
tic nu se poate îngrijoľadinainte pentru fiecare deznodământ
posibil. Ia gândeşte-te. Încazul cel mai fericit - dacă veştile se
dovedesc a fi mai bune decât am anticipaţ tot acest timp a
fost irosit degeaba temându-ne inutil. Încazul cel mai neferi-
cit - am fost amărâţi mai mult timp, din alegerea noastră.
Şicum poţi folosi mai bine acest timp? o zi caľe ar putea
fi ultima din via1a ta - chiar vľei să çi-o peľeci îngrijoľându-te?
Sub ce aspecte poţi pľogresą întimp ce alçii stau cu sufletul
la gură, aşteptându-şi pasiv soarta?
Lasä veştile să vinä la timpul lor' Fii prea ocupat să mun-
ceşti ca să-$ mai pese.
 PRAGMATISM 28s

22 august

NU_Ţl BATE CAPUL cU MĂRUNŢlşuRl

,,Trebuie să ai învedere ca pľeocuparea pentru fiecaľe

activitate să fie propoľ,tionďă cu valoarea şi impoľtanp
ei, Căci numai astfel nu vei fi dezamăgit dacă nu te veĺ opri
prea mult asupra unor activităţi de mică importanF."
- Marc Aureliu, Către sÍne,4.32b
/\
L997, psihoterapeutul Richard Carlson a publicat o caľte
|n
l intifulată Don't Sweat the SmaII Stuff. . . and lts AII SmąlI
suff{Nu-ţÍ bate capul cu mărunţÍşurÍ...şi toąte suntmănlnţÍ-
şurĄ. A devenit rapid una dintre cele mai bine vândute că4i
din toate timpurile şi a rămas ani de zile pe lista bestselleľu-
rĺlo4, vânzându-se înmilioane de exemplare şi fiind tradusă
înmai multe limbi.
Indiferent dacă ai citit sau nu caltea, remarca succintă a
lui Carlson despre această idee atemporală meľită amintită.
Până şi Cornelius Fronto, pľofesorul de retoľică al lui Maľc Au-
reliu ar fi considerat-o o cale de expľimare a înçelepciunĺipe
care discipolul său a încercats-o suľprindă încitaful de mai
sus. Amândoi spun acelaşi lucru: nu-ţi irosi timpul (cea mai va_
loľoasă dintre resurse şi singura care nu poate fi reînnoiĘpe
Iucrurile care nu contează. Cum ľămâne însăcu lucrurile care
nu conteazä dar pe caľe ľebuie neapărat să le faci? Ei binę,
îngľijoľează-teşi ocupă-te de ele cât mai pufln cu putinţă.
Dacă acoľzi lucrurilor mai multtimp şi energie decâtme.
riĘ afunci nu maÍ sunt lipsite de importanţă. Tocmai le_ai
acordat importan1ă prin viaţa pe caľe ai consumat-o pe ele.
Şi,din păcate, lucrurile cu adevărat importante - familią sănă_
tateą angajarĺlentele veľitabile - au avut de suferit ca urmare a
timpului de care le-ai privat.
286 AUGUST

23 august

ESTE ÎrulruľrREsUL TĂU

,,Spune-mi atunci de ce în;eleptulnu se cuvine să se

îmbete;aľată-mi cu fapte, nu cu voľbe, hidoşenia şi
bľutalitatea acestui viciu. Dovedeşte-mi - îţiva fi foarte
la îndemână - că aşa-numitele plăceri, atunci când în-
trec măsurą devin sufeľinţe.''
- Seneca, EpÍstole către LucilÍus,B3.Z7

xistă oare o tehnică mai puţin eficientă de a-i conünge pe

E oameni să facă ceva decât cicăleala? oare îiinhibă ceva
mai tare decât noţiunile abstracte? Acesta este motivul pen-
tru care stoicii nu spun: ,,Nu mai face astą e un păcať] ci: ,,Nu
mai fâce asta pentru că vei fi nefeľicit". Nu spun: ,,Plăcerea nu
este plăcută", ci: ,,Plăcerea nesfârşită devine o pedeapsă în
sine". Metodele lor de convingere coincid cu sfatul din cartea
The 48 Ląws of Power (CeIe 48 de legi ale puteriÍ): ,,Ape|eazä|a
interesul personal al oameniloł, niciodată la mila sau recu-
noştinţa lor".
Dacă încercisă convingi pe cineva să se schimbe ori să
facă ceva difeńţ aminteşte-ţi ce pâľghie eficientă este interesul
personal. Nu e vorba că un lucru sau alful este ră'u, ci că este
spre binele acelei persoane să acţioneze difeľit. Şidemon-
streąză-Í - nu îiţine morală.
Şivezi ce se întâmpläatunci când aplici acest mod de
gârrái.u asupra propriului compoľtament.
PRAGMATISM 287

24 august

FURĂ DlN ToATE SURSELE

,,Niciodată nu-mi va fi ruşine să citez un autoľ prost dacă

spune ceva bine."
- Senecą Despre linÍştea spÍrÍtuluÍ,II-B

uimitoľ prezentînscrisorile şi eseuľile lui Sene-

l\.ĺfl "caaspect
este frecventacu care îlcitează pe filosofuI Epicur. De
ce este aşa de mĺľare?Pentru că stoicismul
şi epicurismul ar
trebui să fie fiIosofii diametral opuse! (Înrealitatą difeľenţe-
lą deşi semnificative, sunt
de regulă exagerate.J
Însăera ceva de aşteptât din partea lui Seneca. El căuta
înţelepciunea,punct. Nu conta provenienţa ei. Acesta este un
aspect pe care mulçi fundamentalişti - ai religiei, filosofiei
sau ai altoľ domenii - îlscapă din vedeľe. Cui îipasă dacă o
vorbă de duh apaątine unui stoic, cui îipasă dacă este încon-
cordançă perfectă Ču stoicismul? Important este să îçifacă
viaţa mai bunä, să te facă pe tine mai bun.
Ce învăţăfurăsau spľijin vei descoperi astăzi dacă vei re-
nunţa să mai acorziimpoľtanţă afilieľilor şi reputasilor? Cât
de mult ai avea de câştigat dacă te-ai concentra doar pe merit?
288 AUGUsŢ

25 august

RESPECTĂ TRECUTUL, DAR Flt DEscHls

SPRE VIITOR

,,Nu trebuie să merg pe urmele celoľ de dinaintea mea?

De bună seamă că pot străbate vechiul drum, dar dacă
voi găsi un altul mai scurt oľi mai lin, voi încerca să-l fac
drum aşternut' oamenii care au ridicat aceste întľebăľi
înainteanoastľă nu sunt stăpânii noştri, ci călăuzele
noastre. Adevărul stă deschis tuturoľ; nimeni încănu
s-a înstăpânit pe el.''
- Seneca, Epistole către Luciliuş 33.11

Ţradiţiile sunţ de regulă, nişte bune practici care au tľecut

l pľoba timpului. Dar nu uita că ideile conseľvatoare de
astăzi au fost cândva controversate, revoluçionare şi inova-
toare. De aceeą nu tľebuie să ne temem să punem înpractică
idei noi.
Încazul lui Senecą eľa vorba, probabil, de adoptarea
unei noi perspective filosofice caľe aducea îmbunătăţiriscri-
erilor lui Zenonsau Cleanthes. Încazul nostru, aľ putea fi vor-
ba despre o descoperire revoluţionară înpsihologie care vine
însprijinul celoľ scrise de Seneca sau Maľc Auľeliu. ori, poa-
te, o descoperiľe înce ne pľiveşte. Dacă aceste idei sunt mai
bune şi adevăľate, adoptă-le - foloseşte-le' Nu trebuie să fii
prizonierul unoľ bătrâni decedaçi care au încetatsă înveţe
acum două mii de ani.
 PRAGMATISM 289

26 august

CAUTĂ NAUFRAG!UL

,,Am naufragiat mai înaintede a mă îmbarca... Călătoria

m-a învăçatcât de multe obiecte fără ľost avem cât de
şi
uşor aľ fi să renunţăm la ele; de fapţ dacă de nevoie ni
se întâmplă să fim lipsiţi de ele, nici nu ne dăm seama
de absenţa lor.''
- Seneca, Epistole către Lucilius,87.1

J enon, considerat de mulçi fondatoľul şcolii stoice, a fost

í- negustor înaintede a fi filosof. Întimpul unei expediţii de
la Fenicia la Piľeu, nava încare se afla s_a scufundat cu tot cu
încărcătură. Zenon a ajuns încele din uľmă la Atena
şi, pe
când vizita un magazin de căľţi, a descoperit filosofia lui
Socrate şi, ulteľio4, un filosof atenian pe nume Crates. Aceste
influenţe Ĺau schimbat dľastic cuľsul vieţii, făcându_l să dez_
volte gândirea şi principiile pe care le cunoaştem astăzi sub
numele de stoicism. Potľivitbiografului antic Diogene Laeţią
Zenon spunea înglumă: ,,Acum, că am trecut printr-un nau-
fragiu, sunt pe drumul cel bun" sau, potľivit unei alte relatărĺ:
,,Ai Ëcut bine, zeiţă Foľtuną îndrumându-mă astfel spľe filo_
sofie" ar fi spus el.
stoicii nu vorbeau la modul teoretic afunci când spuneau
că ar trebui să acţionăm cu o clauză inversă şi că până
şi cele
mai nefeľicite evenimente se pot dovedi a fi exťrem de pľiel-
nĺce' Înřeagafilosofie se întemeiazăpe această idee!
290 AUGUST

27 august

sĂ nÂzl sAU sĂ PLÂNGI?

,,Heracliţ orĺ de câte oľi ieşea înpublic, plângeą iar De-

mocľit râdea. Unuia îipăreau nenorociri toate lucruľile
pe caľe Ie facem, celuilalt - pľostii' De aceea trebuie să
łuăm lucrurile mai uşor şi să le suportăm cu sufletul
binevoitox, pentru că este mai omeneşte să ľâdem de
viaţă decât să o deplângem."
- Senecą Despre liniştea spiritului,L5.2

ă fie oare această observaţie la orĹginea faimoasei expľesii

S despre veştile đescuľaiante: ,,Nu ştiu dacă să ľâd sau să
plâng"? Stoicii nu prea găseau rostul să se înfuriesau să se
întristezedin cauza unor lucruri indiferente faţă de senti-
mentele loľ. Mai ales când acele sentimente îifficeau să se
simtă mai prost.
' Este, đeasemeneą o ďtă dovadă că stoicii nu erau nici pe
depaľte o adunătură demoşnegi deprimaý şi uľsuzi. Chiar şi
atunci când situaţia era cu adevărat gravá, când lumea îiîm-
pingea spre disperare ori furie, ei alegeau să râdă de ea.
Asernenea fui Democriţ şi noi putem face aceeaşi alege-
ľą Înfiecaľe situaţie putem găsi cu uşurinţă maĺ mult umor
decât ură' Şi,celpuçią umoľul este productĺv _ fie şi numai
pentru că oferă alinaľe.
 PRAGMATISM 291

28 august

STOICUL OPULENT

,,Cel ce a creat universul şi ne-a dat legile vieţii s-a îngľi-

jit ca noi să supravieţuim, nu să trăim cu mofturi: tot ce
ne trebuie pentru a tľăi este gata şi la îndemână; plătim
însăcu multe chinuľi şi suferinţe faptul de a ne satisfa-
ce dorinçele. Să ne folosim deci de acest mare dar al na_
turiĺ şi să ne gândim că meritul ei cel mai de seamă
constă înfaptul că putem lua Ëră greutate tot ceea ce
ne este necesaľ."
- Seneca, Epistole către Lucilius, 119.15b

flş- biar şi pe vľemea lui, Seneca a fost critĺcat pentru că pľe-

dica viľtuţile stoice întimp ce acumula una dintre cele
mai mari din Roma. Seneca era atât de bogat încâtunii
"*r"ń
istorici bănuiesc că împľumuturileuriaşe pe care le-a acor-
dat locuitorilor de pe teľitoriul Marii Britanii de astăzi au
provocatîn zonă o răscoală extľem de violentă' Criticii îispu-
neau înbatj ocură,,stoicul opulenť''
Răspunsul lui Seneca la aceste critici eľa unul destul de
simplu: poate cä deţinea maľi bogăsi, întľ-adevă4'dar nu avea
nevoie de ele. Nu se bazape ele şi nici nu era dependent de
ele. Şi,înciuda uľiaşului său contbancaţ nu putea fi conside-
rat nici pe departe unul dintre maľii cheltuitori sau amatori
de plăceri ai Romei. Indiferent dacă justificarea sa era adevă-
rată sau nu (oľi era un pic ipocrit), aceasta este tofuşi o bună
ľeţetă după care să ne orientăm însocietatea materialistă,
bazatăpe aveľe, din zilele noastre.
Aceasta este abordarea pragmatică a bogăţiei, prin opo_
zifie cu cea moralistă.
292 AUGUST

Putem trăĺ bine ffiră să devenim sclavii luxuluĺ. Şinu tľe-

buie să Iuăm decizii care să ne oblige să muncim întrunaşi să
ne îndepăľte:zed,e studiu şi contemplaţie pentru a face rost
de şi mai muls bani cu caľe să ne cumpărăń lucruri Ínutile'
Nu există nicio regulă care să spună că succesul financiar te
oblÍgă să trăieşti peste limita posibilităţilor tale. Nu uita: oa-
menii pot fi feľiciF cu foaľte pu n.
PRAGMAŢlsM 293

29 august

DAcĂ NU_Ţl DoREşTI NlMlc, Al ToTUt

,,Nimeni nu poate avea tot ce-şi doľeşte, daľ poate să nu

voiască ceea ce nu aľe şi să se bucure de ce i se oferă."
- Senecą Epistole către LucÍ]ius, L23.3

xistă cineva atât de bogaţ încât,literalmeną să poată

E cumpăra orice? Sigur că nu. Chiar şi cei mai bogaţi oameni
dau gľeş frecvent întentativele lor de a cumpäľa vofurţ res-
pecţ statuţ iubire şi alte lucruri care nu sunt de vänzare.
Dacă aveľile indecente nu pot cunpăra totul, afunci să re_
nuntăm, oare? Sau există o altă modalitate d€ a rezolva aceas-
tă ecuaţie? Pentru stoici, există: schimbă ceea ce_ţi doľeşti.
Schimbându_ţi modul de gândirą vei ľzuşi să oblice vľei. }ohn
D. Rockefelle4 care era peste măsură de bogat, considera că
,,averea unui om trebuie să fie deterrninată de relaFa dintre
doľinţele şi cheltuielile sale înraport cu venitul său. Dacă se
simte bogat cu 10 dolaľi şi are tot ce-şi doreşte, atunci este
într-adevăr bogatJ'
Astăzi, poţi încercasă-ţi sporeşti averea, sau poF alege o
variantă mai scurtă şi să-çi doreşi mai puţin.
294 AUGUST

30 august

cÂĺvo Ţl_E LENE

,,Tot ceea ce trebuie deocamdată făcuţ virtutea poate
izbuti cu promptitudĺne şi cutezanţă. Căci oľicui ĺ se va
părea o dovadă de nechibzuinţă să îţiasumi o saľcină
cu un spirit leneş şi pizmuito6 ori să îţiîmpingitrupul
întľ-odiľecţie şi mintea înalta, să fii sfâşiat de impul-
suri sălbatic divergente."
- Seneca, Epistole către Lucilius,3L.b-32

acă începiun lucru şi simţi de îndatăcă te cupľinde lenea

!_\
lJ şi iritareą întreabă-te: De cefac astą?Dacáeste înŤ-adevăľ
o necesitatą întľeabă-te:Ce stă înspatele retÍcenţeÍmele? Frică?
DuşmănÍe? oboseală?
Nu merge înaintesperând că va apărea cineva şi-ţi va lua
de pe umeľi saľcina de care te-ai lipsi. Sau că cineva î1iva ex-
plica brusc importanţa a ceea ce faci' Nu spune da cu gura şi
nu prin fapte. Steve |obs declaľa pentru BusinessWeekîn 2005,
pe când Apple era doar la jumătatea ascensiunii către topul
celor mai importante companii mondiale:,,Calitatea este mult
mai bună decât cantitatea... Un home run este mult mai bun
decât două duble''
PRAGMATISM 295

31 august

lAÎNcALcl'rt ŞlEŞECUR|,L-E

,,Când te loveşti de eľoarea cuiva, recülege-te imediat,

întoaľce-teasupra ta şi adu-ţi aminte cum chiar şi tu aĺ
greşitîntľ-unfel asemănător. De pildä faptul că ai soco-
tit aľgintul dľept un bun, sau plăceri}e simţuľilo4, sau
mărunta glorie şi multe altelą fiecare după chipul său.
Căci, dacă totdeauna îţivei pľopune ase.menea preocu-
păľi, vei uita cu repeziciune mânią rnai ales dacă adaugi
şi remarca: este consľrâns, ce mai poate să facă? ori,
dacă-çi stă înputinţă, înđepărteazăde lângă eI tot ceea
ce-l constrânge."
- Maľc Aureliu, Către sine, L0.3o

M ai deweme, arn voľbit despľe convingerea plină de îngă-

duinţă a lui Socrate, co.nform-căĺ'eia.,,nimeni ntr greşeşte
intenţionat". Dovada cea mai claľă a acestei ,ipoteze? Toate
acele cazuri încaľe anr greş'it şi noÍ,.äră răutate sau intenţie.
Ţi le aminteştl? Fazaďa când te-ai purtat ca un bădfuan pen_
tru că nu dormiseşi de două zile. Mornentul ăla cânđai aątio-
nat fiindcă fuseseşi dezinformat. Atłrnci cânđte-ai lăsat luat
de val, ai uitat sau n-ai înţelesceva. Şilista poate.continua la
nesfârşit.
De aceea este impoľtant să nu pľiveşti oanrenii cu răuta_
te ori să-i categoriseşti dreptduşmanĹ Fiiła fel de îngădlritor
ca şi cu tine însuţi'Las-o mai moale cuei, aşa cum ai proceda
şi încazul tău, ca să poţi contiaua să lucrezi cu ei şi să benefi-
ciezi de tďentele lor.
 Partea a lll-a

DISCIPLINA
VolNŢEl
 SEPTEMBRIE

TARIE DE CARACTER
ŞlCAPAC|TATE DE ADAPTARE
ĺĂRle or cARACTER ŞlCAPACITATE DE ADAPTARE 299

1 septembrie

UN SPIRIT PUTERNIC ESTE MAI BUN

DECÂT NoRocUL

,,Spiritul este mai puternic decât orice soartă, rânduieş-

te de la sine lucľuľile într-odirecţie ori întľ-altasi este
cauza propriei sale fericiľi sau nefericiri."
Senecą Epistole către LucÍIius, 98'2b

f\- ato cel Tânăr avea desfui bani cât să-şi permită haine scum_
pe. Cu toate acestea, se plimba adesea desculç prin Romą
nepăsător la părerile tľecătorilor. Aľ fi putut să se desfete cu
cele mai ľafinate mâncăruľi' Pľefera însăhrana simplä Şipe
ploaie, şi pe caniculă alegea să umble cu capul descoperit
De ce nu-şi îngăduiapuţină alinare? Deoarece Cato îşian-
trena spiritul să fie puternic şi adaptabil. Mai exact, învăp
indiferenţa: o atitudine de tipul ,,fie ce-o fi', care să-i prindă
bine întranşeele militare, înFoľ şi înSenaţ precuĺn şi înrolul
său de tată şi om de stat.
Antrenamentul l-a pľegătit pentru oľice fel de condi$i,
pentľu oľice i-ar fi pľegătit soarta. Dacă facern ântrenamente
şi pregătiri, s-aľ putea să ne întărimşi noi la fe] de mulĺ
300 SEPTEMBRIE

2 septembrie

ŞcoALAUNUI FlLosoF ESTE cA UN sPlTAL

,,Bărbaţi, sala de clasă a unui filosof este un spital - n-ar

tľebui să o părăsiF simţind plăcere, ci durere, pentru că
nu eľaţi sănătoşi când a$ intratînea."
- Epictet, Diątribe, 3.23.30

Ą i fostweodată internatpentru fizioterapie sau recupera-

/F\re? Indiferent ce sugerează numele sau ce minciuni spun
uniţ nu e plăcut să ţi se facă masaj' Se pare că vindecaľea doąre.
Expeątii ştiu exact unde trebuie să exercite presiune şi pe ce
parte a corpului să se concentreze, astfel încâtsă poată întżĺri
punctele slabe ale pacientului şi să ajute la stimulaľea zone-
lor atrofiate.
Filosofia stoică se aseamănă mult cu acest proces. Unele
observasi sau exercisi voľ atÍnge anumite puncte dureľoase.
Nu e nimic peľsonal. Trebuie să doaľă. Astfel î$ves dezvolta
voinţa de a înduraşi a trece cu perseverenţă peste numeroa_
sele dificultăs ale vieţi.
rĂnle oe CARAcTER ŞlcAPAclTATE DE ADAPTARE 301

3 septembrie

ÎrurÂDE ToATE, uN ANTRENAMENT

DUR DE IARNĂ

,,Trebuie să trecem printľ-un antrenament dur de iarnă

I
şi să nu ne apúcăm orbeşte de chestiuni pentru caľe nu
ne_am pregätit.''
- Epicteţ Diatribe, L.2.32
./\
pe
l nainte de războiul modern, armatele erau demobilizate
l timpul ieľnii. Războiul nu era unul total, aşa cum îlîn1elegem
astżĺzi, ci mai degrabă o seľie de ľaiduľi,marcate de bătălia
decĺsivă.
Când Epictet spune că aľ trebui să trecem printr-un,,an-
tľenament dur de iarnď'- cuvânful gľecesc este cheÍmąskësąi
- el contestă noçiunea de soldat cu jumătate de normă (sau a
oricărei îndeletniciricu iumătate de normă, de altfel). Pentru
a obçine victoria, trebuie să dedici fiecaľe secundă şi fiecare
resuľsă pregătirii şi antrenamentului. LeBron |ames nu îşiia
vacançă de vaľă - el profită de această perioadăpentľu a-şi
îmbunătăţialte aspecte ale iocului. Soldaţii din armata s.U'A
se antreneazäzişinoapte când nu suntînrázboi, pentru a fi
pregătiţi încazul încare acesta se declanşeazâ; iar atunci
când pleacă la război,luptă până la.capăt.
Acelaşi lucru este vďabil şi pentru noi. Nu putem Îacefatfi
vieţii cu jumătate de măsură. Nu există timp liber' Nu există
nici măcar weekenduri. Ne pľegätim peľmanent pentľu even-
fualele obstacole ale vieţii - şi, afunci când se ivesc, suntem
gata să le depăşim, ftĺră să däm înapoi.
3AZ SEPTEMBRIE

4 septembrie

DE UNDE ŞTll,DAcĂ ľ-łlFosT

NlcloDATĂ
PUs LAÎrucrRcłRrz

,,Teconsider nefericit pentru că nu ai fost niciodată ne-

fericit Ai trecutpľĺn viaţă ňră a avea un adversar: nimeni
nu va şti de ce ai fi fost înstare, nici mäcar tu."
- Seneca, Despre providenţă,4'3

M ulçi oameni caľe au trecut pľin vremuri grele, ajung ul-

teľior să etaleze aceste expeľienţe ca pe nişte medalii de
onoare. ,,Ce vremuri", s-aľ putea să-i auzi spunând, deşi înpre_
zent trăiesc încondi1ii mult mai bune. ,,Să fĺu iaľ tânăr şi cu
burta goalďi s-ar putea să zică un altul, melancolic. ,,A fost cel
mai bun }ucru care mi s-a întâmplat vreodatď' sau,,n-aş schim-
ba nicio virgulă''. oricât de dure au fost acele perioade, ele au
fosţ încele din uľmă, nişte expeľiěnçe constructive. I-au făcut
să fie oamenii caľe sunt astăzi.
Aşa-numitelevitľegii ale sorţii mai aduc un avantaj. După
ce am trecut prin ele şi am supľavieţuiţ rămânem cu o mai
bunăînţelegerea pľopriei capacităţi şi forţe inteľioare, Depă-
şirea unei probe de foc ne dă puteľe, fiindcă ştim că, pe viito4,
putem supľavieţui unor greutăţi similare.,,Ce nu mă ucide mă
face mai puternic", spunea Nietzsche.
Aşa că, astăzi, dacă lucľurile par să ia o turnuľă uľâtă oľi
ţi se schimbă norocul, de ce te-ai îngrijora?S-ar putea să fie
una dintre experienţele formative pentľu care vei fi, mai tâľ-
ziu, recunoscător.
rĂRle or cARAcTER ŞlCAPACITATE DE ADAPTARE 303

5 septembrie

CoNCENTREAZĂ_TE DoAR PE TREBURlLE TALE

,,Prin urmaľe, ia aminte. De vei confunda sfera libertăçii

cu cea a necesităţii, sau sfera suveranităţii tale cu cea a
fatalităţii universale, să ştii că mergi de-a dreptul la I

ciocniri, amărăciuni şi nenorociri inevitabile şi, deci, la

conflicte şi cu omenireą şi cu zeii. Din contră, dacă vei
distinge cu precizie sfeľa ta pľoprĺede cea stľăină ţie,
faptele tale nu Vor cunoaşte nici început, nici oprire foľ-
ţată din afară; nu te vei plânge de nimeni, nici nu vei da
vina pe nimeni; şi, contând întoate numai pe voinţa ta,
nu te poate nici atinge, nici duşmăni nimeni; căci n-are
nici cum, nici de ce."
- Epictet, Mąnualul, I'3

h upă ce căpitanul lames Stockdale a fost doboľât înVieüram,

lJ a înduratşapte ani şi jumătate de pľizonierat îndiferite
lagăre. A fost supus unor torturi groaznice, dar a ňcut tot ce
i-a stat înputinţă să reziste. odată, când temniceľii săi au vrut
să-l'facă s.ä apară într-unclip de propagandă, şi-a provocat
singur răni gľave pentru a zădăľnici acest lucru.
Când avionul lui Stockdale a fost loviţ şi-a spus că,,intră
înlumea lui Epictet." Nu se referea la faptul că urma să paľti-
cipe la un seminaľ de filosofie. Ştiace-l aşteapt{ după ce a
fost doboľât. Ştiacă nu-i va fi uşor să supravieţuiască.
Intervievat de |im Collins pentru caľtea sa Good to Greąť
(De Ia bine la excelent), devenită un clasic al genului business,
Stockdale a povestit că unui anumit gľup i-a fost cel mai gľeu

* carte apăľutä sub titlul Eicelença înafaceri. De ce anumite companii

reuşesc saltul de Ia ,,bun" lą ,,excelent'i iar ąltele nu?,traducere de Eugen
Damian, Editura Curtea Veche, Bucuľeşti, 2006. (n'tr.)
304 SEPTEMBRIE

înînchisoare, ,,Era cel al optiI1rĺştilor", a spus €l, ,..'al celor

caľe spuneau: <Până la Cľăciun scăpăm de.aicĺ>>.Iaľ Crăciunul
venea şi trecea. Apoi spuneau: <Până la Paşte scăpăm de-aici>.
Iaľ Paştele venea şi trecea. Şiurma Ziua Recunoştinţei şi apoi
iarăşi Crăciunul. Şiei au murit de ĺnimă rea"'
Daľ Stockdale a perseverat şi a reuşit să scape. Şi_adomolit
I
dorinţele şi s-a concentľat exclusiv pe ceea ce putea controla:
pe sine însuşi.
rĂRlr or cARACTER ŞĺcAPACITATE DE ADAPTARE 30s

6 septembrie

PoTI Fl PUsÎrunĺv1uRt, DAR...

,,Mă poţi lega de picio1, daľ nici măcar Zeus n-aľe pute-
ľea de a-mi frâĺge libertatea de alegere."
- Epicteţ Diatribe, I.L'23 )

S
e spune că Epictet era şchiop fiindcă fusese ţinutînlanţuri
când era sclav. După două mii de ani, şĺ|ames Stockdale a
fost legat cu lanţuri la picioaľe (şi agăţat đetavan de mâinile
încătuşatela spate, aľticulaţiile fiindu-i dislocate de mai multe
oľi). Viitorul senatoľ John McCain a fost prizonier înaceeaşĺ
închisoaľeşi a fost supus, înmaľe parte, aceloraşi abuzuri.
Datorită celebrităţii tatălui său temnicerii i-au oferit de multe
ori lui McCain ocaziasă-şi abandoneze camarazii şi să fie eli_
beľat mai devľeme. Însăşi el şi-a păstrat cu fermitate libeľta-
tea de alegere, refuzând să cedeze tentaţiei, chiar dacă asta
însemnapierderea libertäţii fizice pe caľe ar fi putut-o
dobândi.
Niciunul dintre aceşti oameni nu a cedat' Nimeni n-a ľeu-
şit să-i facă să-şi sacľifice principiile. Asta e ideea - poţi fi pus
înlanţuľi, dar nimeni nu are puterea să schimbe cine eşti.
Chiaľ şi sub cele mai gľave torturi şi cruzimi de care oameniĺ
sunt înstare, puterea pe caľe o avem asupra propriei min1i şi
puteľea de a lua singuri deciziile nu poate fi înfrântă- doaľ
abandonată.
306 SEPTEMBRIE

7 septernbrie

PUTEREA NoAsTR,Ă AscU NsĂ

,,Gândeşte-te cine eşti. Mai presus de toatą o fiinţă umanĄ

ce nu aľe altä putere mai maľe decât propľia alegere
raţionalä, care controlează toate celelalte lucruľi şi nu t

se supune niciunui alt stăpân."

- Epicteţ Diatribe, 2.L0.L

P
sihologul Viktoľ Frankl a fost prizonieľ trei ani îndiverse
lagăre de concentrare, printľe care la Auschwitz. Soţia şi
ľudele i-au fost ucise, munca de-o viaţă ĺ-a fost distľusă, liber-
tatea i-a fost răpită. A ľămas, literalmente, ňľă nimic. Însă,aşa
cum a descoperit dupä îndelungicugetări, a rămas totuşi cu
ceva: Gu capacitatea de a stabili sensul acesteÍ suferinţe. Nici
măcaľ naziştii nu_i puteau răpi asta.
Mai mulţ Frankl şi-a dat sealna Ćă poate găsi unele as-
pecte pozĺtive însituaţia lui. Avea ocazia să-şi testeze şi să-şi
ana|izeze teoriile psihologice [şi, eventual, să le revizuiască).
De asemeneą putea fĺ de ajutor celorlalçi. Ba chiar s-a conso-
lat într-oanumită măsuľă prin faptul că persoanele dľagi
eľau scutite de suferinţa şi mizeria pe caľe el le înduľazilnic
înlagăr.
Puteľea ta ascunsă este abilitatea de a folosi ľaţiunea şi
de a face alegeľi, oľicât de mici sau de lĺmitate ar fĺ acestea.
Gândeşte-te la aspectele vieţii tale încare eşti constrâns sau
împoväratde obligaţii. Ce alegeri ai la dĺspoziţie,zide zi? S-aľ
putea să fii surpľins de numărul lor. Profiçi de ele? Găseşti
aspectele pozitive?
 rĂRle oe cARACTER ŞlcAPAclTATE DE ADAPTARE 307

8 septembrie

NU TE lĂsł łľvlĂclľDE soARTĂ

,,Nu m-am încľezutniciodată însoartă, nici chiaľ atunci
când păľea să fie paşnică... Am pus distanţă mare între
daľurile ofeľite cu generozitate şi mine: înfelul acestą ea l

mi le-a luaţ nu mĺ le_a smuls. Soarta potrivnică l-a zdľobit

numai pe cel pe caľe l_a înşelatfiindu-i binevoitoare.,'
- Seneca, Consolaţie pentru Helvią, 5.4b, 5b-6
/\
n anul 4L d'Hr., Seneca a fost exilat din Roma înCoľsica - nu
ştim cu exactitate de ce, daľ se spune că a fost dĺn cauza unei
aventuri cu sora împăratului. La scurt timp după, i-a trĺmĺso
scľisoaľe mamei sale, căutând s-o liniştească şi să-i aline su-
ferinţa. Da4, înmulte privinţe, se adresa, probabil, lui însuşi-
mustrându-se pentľu această ľăsturnaľe neaşteptată a sorţii
pe care o supoľta cu destulă gľeutate.
Cunoscuse un oaľecaľesucces politic şi social. Alergase,
probabil, după unele plăceri carnale. Iaľ acum, el şi familia lui
aveau de înduratconsecinçele - ca, de altfel, noi toţi pentru
puľtăľile şi riscurile asumate.
Cum avea să ľeacţioneze? Cum uľma să se descurce? Ei
bine, înprimă fazä, aavut instinctul să-şi consoleze mama, în
loc să-şi plângă singur de milă. Deşi alte scrisori ne dovedesc
că Seneca a implorat sä fie reprimit la Roma, încercurile de
putere fcerere caľe i-a fost încele din urmä aprobată), se
pare că a suportat destul de bine duľerea şĺdizgľaţia exilului.
Filosofia pe care o studiase vreme îndelungată l-a pregătit
pentru acest tip de gľeutăçi şi ĺ-a ofeľit determinaľea ľăb-
şi
darea de a aştepta. După ce şi-a recăpătat avereą odatä cu
ľevenirea încercurile de elită, filosofia l_a împiedicat s-o con-
sidere un bun gaľantat şi să devină dependent de ea. A fost un
308 . ij :, . ..}SEPTEMBR|E

lucru bun pentľu cä soärta'îi;i'ezëľvâ o nouă răstuĽnare de

situaţie. Câqđ-n'_oul'îryp-ă'1at'şi-aîndľeptatmânia spre el, cu
ajutoľulfiIôścjfiéĹseńeca.đrá.dëjapŕëţätit;"..'..,'::'

:-l : :

I
rĂRlr oe CARACTER ŞlcAPAclTATE DE ADAPTARE 309

9 septembrie
.

NU AVEM A NE TEME DECAT DE TEAMA lNsAŞl

,,omul nu mai are niciun motiv să tľăiască, nu-mi.rnai

poate ţine înfrâu nefericirea, dacă se teme atât cât e în
staľe să se teamă"' I

- Seneca, Epistole către Lucilius,13.L2b

Ęranklin Delano Roosevelţ abia ales preşedinte, a depus ju-

l rământul şi şi-a susţinut discursul inaugural înpľimele
zile ale cľizeĺcare avea să fĺe cunoscută sub numele de Marea
Depľesiune Economică. Fiind ultimul care a deţinut funcţia
de preşedinte înaintede ratificarea celui de-al XX-lea Amen-
damenť, FDR n-a putut să preia funcţia până înmaľtie - ceea
ce a însemnatcă çara a fost privată de autoritate luni de zile.
Panica plutea înaeĘ băncile se prăbuşeau, iar oamenii erau
îngroziţi.
Ai auzit pľobabil expresia: ,,Nu avem a ne teme decât de
teama însăşi']pe care FDR a rostit-o înfaimosul său discurs,
însămerită să menţionăm întľegulpasaj, fiindcă este valabil
pentru multe dificultăţi cu caľe ne confruntăm înviaţă:

,,Permiteţi:mi să-mi exprim convingerea feľmă că nu

avem a ne teme decât de teamaînsăşi- o teroaľe neiden-
tificată, iraţională, nej ustificată, ce paralizează eforturile
de a tľece de la regľes la progres"'

Stoicii ştiau că trebuie să se teamă de teamă din cauza

nefericirii pe caľe o pľovoacă. Lucrurile de care ne temem pă-
lesc încompaľaţie cu pagubele pe care ni le pľovocăm noi
*
Amendament constituţional adoptat în23 ianuaľie L933, prin caľe in_
vestĺturile pľeşedintelui şi Senatului american eľau mutate din 4 maľtie
în20 ianuaľie, ľespectiv 3 ianuaľie, pentru fiecaľe ciclu electoral. (n.tľ.)
310 SEPTEMBRIE

înşinesau alçii atunci când ne dăin peste cap să le evităm' o cľizä

economică este ľea; panica este şi mai gľavă. Teľoarea nu este
de ajutór într-osituaţie disperată - nu face decât să înrăută_
ţească lucruľile. De aceea, trebuie să rezistăm înfaţa ei şi să
o respingem dacă vrem ca soľţiisă ne devină favoľabĺli'

I
rĂRlt ot CARAcTER ŞlcAPACITATE DE ADAPTARE 311

10 septembrie

ľĂ-1l VARA sANtE

,,Vľeau să-çi pun la înceľcaretăria spiritului într_atât

încâtvoialege anume pentru tine unul dintľe precepte-
le bäľbaçilorde seamă: lasă să treacă vreo câteva zile în I,

care să te mulţumeşti cu hrană puţinä şi săľmană, cu o

hainä grosolană şi aspră şi spune-ţi: <Ăsta e lucľul caľe
tľezeşte teama?>> Chiar învremurile de linişte, spiritul
să se pľegătească pentru cele gľele şi, aflatîntľebinefa-
ceľi, să se întăľeascăîmpotrivanedľeptăţilor sorţii' În
plină pace, soldatul face exerciţii, construieşte un val de
apăľare Ëră să fie vreun duşman şi se osteneşte cu o
trudă färă ľosţ ca să poată ţine piept nevoilor reale."
Seneca, Epistole către Luciliuş 18'5-6

(-r^ar fi dacă ai petrece o zi pe lună înceľcândpe pielea ta

lş- săľăcia, foamea, izolateacompletă sau oricare alt lucru de
care te temi? După şocul cultural iniţial, vei începesă te simţi
normal şi să nu mai fĺi atât de speriat.
Există o mulţime de necazűľi pe care le poţi tesą o sume_
denie de problerne pe care le poţi rezolva înavans. Prefiĺ_te că
ai rămas ftĺră apă caldă. Pref;ĺ-te că çi-a fost furat portofelul.
Pľeň-te că salteaua ta confortabilă este foaľte departe şi tre-
buie sä doľmi pe jos, ori că maşina ţi-a fost ridicată şi trebuie
să mergi pe jos peste tot. Pľeň-te că ţi-ai pieľdut locul de mun-
că şi trebuie să cauţi altul. Repeţ nu doar te gândÍ la aceste
lucruri, trăieşte-Ie. ŞiË asta acum, când îçimerge bine. După
cum ne aminteşte Seneca: ,,Sufletul ar trebui sä se întărească
pentru situaţii de mare presiune tocmai înmomentele încare
suntem scutiţi de griji... Dacă vľei ca cineva să nu se clin_
tească învremuri de crizä, antrenează-l înainteca acestea să
sosească"'
312 SEPTEMBRIE

11 septembrie

MAl PUŢlN PENTRU TlNE?

cE ARÎĺvsľĺvlluR

,,Să neobişnuim sä cinăm fără o mulçime de oameni, să

fim serviţi de mai puţini sclavi, să ne pľocurăm haine în
scopul pentru care au fost inventate şi să tľăim încase l
mai mici."
- Seneca, Despre liniştea spiritului,9.3b

criitorul Stefan Zweig- cunoscut pentru gândirea sa stoică

S - a fost la un moment dat unul dintre cei mai bine vânduţi
autori din lume, însăşi-a văzut viaţa distrusă de ascensiunea
lui Hitler. Este un ciclu trist, dar atemporal al istoriei: politici-
enii sunt alungaţi din funcţii pentru că-şi asumă o poziçie pe
caľe, ulterioç ajungem s-o considerăm cuľajoasă. Numeroase
cupluri harnice şi prospere sunt păgubite de escľoci financiaľi.
o persoană e acuzată pe nedrept de cľimă şi nu este reabĺlita'
tă decât după ani de zile.
Înorice mo;rnent putem fi alungaţi din frunte şi obligaţi
să ne descuľcäm cu mai puţÍn - mai puţini bani, mai puţină
ľecunoaştere, mai puţină influenţă, mai puţină libertate. Dał
într-unfel, ne putem pregăti pentru asta, depľinzându-ne cu
ce ar însemnaacest lucľu.
o modalitate de a te proteja de loviturile destinului - şi
de vertijul emoţional caľe poate urma - este să tráieşti acum
înlimitele posibilităţilor tale. Aşa că hai să înceľcămastăzi să
învăçămşi să trăim cu mai puţin, pentru ca, îneventualitatea
încare vom fĺ nevoiţi să facem asta, să nu ne fie chiar atât de
ľäu.
ľĂRĺroe cARACŢER ŞlCAPACITATE DE ADAPTARE 313

12 septembrĺe

nĂufu cu PlcloARELE PE PĂMÂNT

cA sĂ NU DAl cU CAPUL DE PRAGUL DE sus

,,ZenoţI obişnuia să spună că lucrul cel mai nepotrivit

I
este îngâmfaľea,mai ales la tineri."
- Dĺogene Ĺaerţiu,
D e s p r e v ieçil e ş i d o ctr in eI e fil o s ofil o r, 7 .L'22

f\ş-venit
elebľa scľisoare a lui Isocrate către Demonicus [caľe a de-
ulterior suľsa de inspiľaţie pentru discuľsul lui Po-
lonius: ,,Iar mai pľesus de-oľice: nu te minţi pe tine însuţi-'')
conţine un avertisment similar cu cel al lui Zenon. Scriindu_i
acestui tânăł Isocľate îlsfătuieşte: ,,Fii binevoitor înrelaţiile
cu cei care se apľopie de tine şi niciodată trufaş; căci mândľia
aľoganţilor chiar şi sclavii o îndurăcu greu'"
Unul dĺntre cele mai des întâlnitemotive înartă * de la lĹ
teratuľa anticä la fĺlmele de consum _ este cel al tânărului
obraznic şi exageľat de încrezătoľÎnsine, căruia un bătľân în_
ţelept tľebuie să îidea peste nas' Este un clişeu pentľu că e o
ľealitate: oamenii tind să nu-şi vadă lungul nasului, crezând că
le ştiu pe toate şi se pricep mai bine la un lucľu decât ceilalçi.
Este atât de neplăcut să ai de-a face cu astfel de oameni încât
cineva trebuie să pună piciorul înprag şi să le dea o lecţie.
Daľ această confruntare poate fi complet evitată. Dacă ba-
lonul nu se umflä atunci nu are cum să se spargă. Excesul de
încredere este o maľe slăbiciune şi un dezavantaj. Dar dacă eşti
deja o peľsoană modestă, nu te Va pune nimeni la punct - şi
astfel lumea îţiva ľezeťvamai puţine suľprize neplăcute. Dacă
rămâi cu picioarele pe pămânţ nu vei da niciodată cu capul de
pľagul de sus - lucľu care poate fi duľeros'
*
Hamlet, ActI, scena 3' [n'tľ.)
314 SEPTEMBRIE

13 septembrie

sĂ NE łpĂnĂu cETATEA lNTERloAnĂ or FRlcĂ

,,Nu, evenimentele sunt cele caľe dau naştere fricii - dacă

altcineva are puteľe asupra lor sau le poate preveni, acea
peľsoană este capabilä să inspire fľică. Cum poate fi dis-
trusăcetatea? Nu pľin foc şi sabie, ci prin discernământ,..
de aici trebuie să începem şi de pe această latură tľebuie
să împľesurămcetatea şi să alungăm tiranii."
- Epictet, Diątribe,4'LB5-86; 87a

C toicii ne-au oferit acest minunat concept: cetatea interioa-

).ĺ. Este o fortăreaçă, credeau ei, care ne protejează spiritul.
Chiar dacă suntem vulneľabili din punct de vedere fizic, chiar
dacă suntem, înmulte pľivinţe, învoia sorţii, ľegatul nostru
interior este impenetrabil. După cum â spus MaľcAureliu (în
mod repetaţ de altfel): ,,materia nu poate atinge spiľitul".
Istoria ne învaţăînsăcă şi cetăçile de nepătruns pot fi cu:
cerite, dacă există un trădător îninteľioľ.Locuitorii dintre
ziduľi - dacă pică pľadă fricii, lăcomiei sau avaľiţiei - pot des-
chide poľçile şi lăsa vľăjmaşul înăuntru.Aşa păţim mulçi din-
tľe noi când ne pierdem cu fiľea şi cedăm fricii.
Ţi s-a dăruit o cetate puteľnică. Nu o tľăda.
ĺĂRlr or cARAcTER ŞlcAPACITATE DE ADAPTARE 315

14 septémbrie

UN ALT FEL DE RUGĂC|UNE

,,De pildă unul se ľoagă aşa: <Cum aş putea să mă culc

cu această femeie?>> Tu însăsă te rogi numai astfel: <Cum
l
să fac să nu râvnesc să mă culc cu această femeie?> Altul
se roagă astfel: <<Cum să scap de acest om nesuferit?>
Tu însă,fă-çi doar această ľugăciune: <<De n-aş avea ne-
voie să mă lipsesc de acesta!> Se roagă cineva: <<De nu
mi-aş pieľde copilaşul!> Tu însă,înalçădoar această ru-
găciune : <De nu'-":'ůľ:
fr lľiľż:;;'ine, 9.40'(6)
pugăciunea aľe o conotaţie religioasă, darînviaţănădăjdu-
l \ĺm şi ne ľugăm pentruo mulçime de lucruri. Într-osituaţie
grea, s-ar putea să invocăm întăceľe ajutorul cuiva; sau, dupä
o despăľţire dureroasă, să cerem o a doua şansă; întimpul
unui meci, s-ar putea să stăm cu sufletul la gură, dorindu_ne
un anumĺt rezultat. ,,Haide, haide, haide'', spunem. ,,Te rog.,!'
Chiar dacă nu ne rugăm cuiva anume, tot rugäciune se cheamă.
Mai mulţ este atâtde clarînacele momentą când ne dorim ceva
din ľăsputeń, cât de egoiste ne sunţ îngeneľal, rugăminţile.
Ne doľim intervenţia divină pentľu ca viaţa noastră să
devină mai uşoară ca prin farmec. Dar cum ar fi dacă te-ai
ľuga să primeşti puterea şi tăľia de caracter necesare pentľu
a face ceea ce tľebuie? Cum aľ fi dacă ai căuta claritate cu pľi-
viľe la lucrurile pe care le contľolezi, a celoľ caľe sunt deja în
puteľea ta? S-ar putea să descopeľi că ľugăciunile ţi-au fost
deja ascultate.
316 SEPTEMBRIE

15 septembrie

o GRĂDINĂ ľu EsTE DE PARADĂ

,,Înpľimul rând, încearcăsă nu-i laşi pe oameni să ştie
cine eşti - pentru o clipă" păstľează-ţi filosofia doaľ pen-
tru tine. Exact aşa cum creşte un fruct - sămânţa este
îngľopatăpentľu un anotimp, ascunsă, crescând încet
până la deplina maturitate. Dar dacă bobul încolţeşte
înainteca lujerul să se dezvolte compleţ nu va da nici-
odată roade... Genul acesta de plantă eşti tu, care îşi
arată fľuctele prea curând si nu va supravieţui ieľnii.''
- Epictet, Diatribe, 4.8.3 5b-3 7

f\upă tot ce ai citit, s-ar putea să gândeşti: Chestia astą e

lJ grozavă' Înţelegperfect. Sunt un stoic. Dar nu e chiar atât
de simplu. Doar pentľu că eşti de acord cu această filosofie,
nu înseamnăcă rădăcinile ţi-au cuprins mintea înîntregime.
A face paradă de cărţĺle tale, ca să paľi deştept sau să-ţi
construieşti o bibliotecă impľesionantă, este ca şi cum ai în-
t,.
gľiji o gľădină pentru a-ţi impresiona vecinii. Îçicultivi gľădi-
na ca să-ţi hľăneşti familia? Asta înseamnăsă te foloseşti cum
tľebuie de timpul tău. Seminţele stoicismului ľămân mułt
timp sub pământ. Tu îngrijeşte-leşi hrăneşte-le, ca să fie ľo-
buste şi pregătite pentru ieľnile nemiloase ale vieţii - ca Şi
tine, de altfel.
rĂRle oe CARAcTER ŞlcAPACITATE DE ADAPTARE 317

16 septembrie

ORICINE POATE AVEA NOROC,

DAR NU ORICINE POATE PERSEVERA

,,De succes au paľte şi oamenii de rând, şi spiľitele comu_

ne; înschimb, puterea de a ţine sub contľol nenoľocirile
şi temerile omeneşti ţine de caracterul unui om mare."
- Seneca, Despre provÍdenţă,4.1

S
-aľ putea să cunoşti oameni caľe au avut un noľoc extraor-
dinar înviaţă. Poate au tľas lozul câştigător la loteria ge-
netică ori s-au descuľcat cu uşuľinţăînşcoală şi încarieră. În
ciuda faptului că nu şi_au făcut niciodată planuri, că au luat
decizii nesăbuite, că au tľecut de la una la alta, au reuşit cum-
va să scape teferi şi nevătämaţi. Există o voľbă: ,,Dumnezeu îi
ocroteşte pe nebuni".
Este firesc să fii un pic invidios pe aceşti oameni. Cu toţii
ne dorim o viaţă uşoară = ori aşa credem. Daľ viaţa uşoară
este oare chiaľ atât de admiľabĺlă?
oricine poate avea noľoc. Nu-ţi trebuie niciun talent ca să fii
nepăsătoľ şi nimeni n-ar prM asta ca pe o dovadă de măľeţie.
Pe de altă parte, cum rămâne cu cel care depăşeşte greu-
tăţile prin peľseveľenţä,caľe îşicontinuă drumul neabătut
când ceilalçi renunţă, care ajunge la destinaţie pľin muncă
asiduă şi onestitate? Acesta este demn de admiľaţie, pentru
că supľavieţuiľea lui a fost ľezultatul tăriei de caracteľ şi al
capacităţii de adaptaľe, nu al întâmplăriişi al dľepturilor dobân_
dite prin naştere. o persoană capabilă nu doaľ sä depăşească
obstacolele exterioaľe pentľu a ľeuşi, ci sä-şistăpânească şi firea
şi emoţiile pe parcuľs este cu mult mai impresionantă' o persoa-
nă pe caľe soţii nu au dezavantajat-o, dar a înţelesasta şi a tľĹ
umfut totuşi, ľepľezintă adevărata măreţie.
318 SEPTEMBRIE

17 septembrie

cUM sĂ rRcl FAŢĂ cELoR cARE TE DETEsTĂ

,,oaľe mă va dispľeçui cineva? il priveşte. Eu, însă,voi

avea învedere să nu fiu găsit vľednic de dispreţ, nici
datorită celor ce fac, nici datorită celoľ ce spun' Mă va
urîoaľe cineva? Îlpriveşte. Eu, însă,voi rămâne binevo-
itor şi blând fa,tă de toţi şi voi fi gata să arăt oricând
chiar aceluia care mă urăşte că este îngreşeală; dar
aceasta n-o voi face într-unmod jignitoţ nici ca şĺcum
aş Vrea să demonstrez cä abia-l supoľţ ci cu o atitudine
plină de nobleţe şi de bună credinţă.''
- Maľc Aureliu, Către sine, LL.I3

f\-ne,
änd cineva aľe o păreľe fermă despľe o anumită chestĺu-
asta spune, de ľegulă, mai multe despre e/ decât des-
pre obiectul sau persoana vizatá de opinia lui. Acest lucru
este valabil mai ales când este vorba de resentimente şi uľă la
adresa altor peľsoane. (Este tľist şi iľonic înacelaşi timp fap-
tul că cei nedreptăţiţi nutľesc adesea o atracţie secretä faţă
de cei pe care îiuľăsc înpublic.)
Din acest motiq stoicii procedează îndouă feluri atunci
când se confruntă cu ura sau cu păreľĺle proaste ale altor per-
soane, Îşĺ pun întľebarea:opinia aceasta ţine de controlul meu?
Dacă există vľeo şansă s-o influenţeze sau s-o schimbe, atunci
încearcăs-o facă. Dar dacă nu, atunci acceptă acea persoană
aşa cum este (şi nu urăsc niciodată pe unul care urăşte). Sar-
cina noastră este şi-aşa destul de grea. Nu avem timp să ne
gândim la ce cľed ceilalçi, chiaľ dacă este vorba despľe noi.
ĺĂnlr DE cARAcTER ŞlcAPAclTATE DE ADAPTARE 319

18 septeiĺrbrie

CUM sĂ rncl FAŢĂ DURERII

,,Să teobişnuieşti cu gândul că nicio sufeľinçă nu este

ruşinoasă, că datoľită eĺ inteligenţa cälăuzitoare nu de-
vine mai ľeą nefiind distrusă sau afectată nici înlatuľa I

univeľsalităţĺisale materiale, nici încea a sociabilităţii.

Totuşi, faţă de foaľte multe lucruri neplăcute, ia-ţi ca
ajutor şi spusele lui Epicu4 că sufeľinţa nu poate fi de
neîndurat şĺnici nu este veşnică, dacă_ţi dai seama de
mărginirea ei şi dacă nu o măreşti cu propria-ţi închi-
puire. Aminteşte-ţi de asemenea că există multe stăľi
care, deşi asemănătoaľe cu suferinţa, îşiascund caľac-
teľul lor supărăto4, cum este, de exemplu, somnolenţa
sau uscäcĺuneapľovocată de febľă sau lipsa poftei de
mâncare. Deci, de câte oľi te nemulţumeşte una din
acestea, spune-ţi că te dăruieşti sufeľinţei."
- Marc Aureliu, Către sine,7.64
/\
In 1931, întimpul unei călătorii la New Yoľk, Winston
l Churchill a fost lovit pe când tľaversa strada de o maşină
caľe circula cu peste 50 km/h. Un martor ocular a fost con-
vins că a murit' Churchill a stat inteľnat opt zile înspital,
având o rană gľavă la cap şi câteva coaste rupte.
Cumva, acesta şi-a păstľat cunoştinţa. Îndeclaľţiile date
poliçiei, a insistat foarte mult că a fost numai vina lui că nu
şi
Vrea ca şoferul să fie acuzat de ceva. Ulteriox, şoferul a venit în
vizitä la spital. Când a aflat că acesta nu are servicią Chuľchill
a încercatsă_i ofere _ celui care fusese cât pe ce să-l omoare
- o sumă de bani. Mai presus de pľopria durere, s-a preocupat
de publicitatea negativă caľe ar fi putut dăuna înceľcăriloľ
băľbatului de a_şi găsi o slujbă şi a încercatsă-i vină, pe cât
posibil, înaiutor.
320 SEPTEMBRIE

,,Natura este milostivă''' á scris ulteľior despre această

expeľienţă întľ-unarticol de ziar,,,şi nu-şi supune copiii, oa-
meni sau fiare, unor încercăľimai mari decât pot îndura.Abia
atunci când intervine cľuzimea omului apar chinurile infer-
nale. Înrest - tľăieşte peľiculos; ia lucruľile aşa cum vin; nu
te teme de nimic, totul va fi bine'l
I
Înanii care au uľmat, Churchill şi lumea întreagăaveau
să asiste la unul dintre cele mai infernale chinuri inventate
vľeodată de om. Totuşi - împľeunăcu numeľoşi alţi stľămoşi
ai noştri -, Churchill a supoľtatbine duľerea. oľicât de oribilă
a fost situaţia, încele din uľmă s-a îndreptat' Pentľu că, după
cum ne spune Epicu4 nimic nu ţine la nesfârşit. Tľebuie doar
să fii suficient de puternic şi de îngäduitoľca să izbândeşti.
rĂnlr or cARACŢER ŞlcAPAclTATE DE ADAPTARE 321

19 septembrie

FLExl Bl L|TATEA Vol NŢEl

,,Aminteşte_ţi că a putea să te tľansformi şi sä dai urma-

re îndrumăriloľcelui care vr.ea să te îndrepteeste ase-
mănător întľutotul cu a fi independent. Căci energia ţi
se păstrează înacoľd cu năzuinţele şi cu puteľea ta de
judecată şi este desăvâľşită potrivit cu capacitatea ta
de gândiľe."
- Marc Aureliu, Către sine,B.L6

flv ândî1ipui îngând să faci ceva, chiaľ duci sarcina ľespec-

tivă până la capăt de fiecare dată? Este o ľealizare impre-
sionantă dacă reuşeşti asta. Dar nu cădea prizonier acestuĺ
tip de deteľminare. Acest atu s-aľ putea dovedi o slăbiciune
într-ozi.
condiţiile se schimbă. Noi fapte se ivesc. Apaľ alte împre-
juľări. Dacă nu te poţi adapta la ele - dacă mergi pur simplu
şi
înainte,incapabil să te adaptezi condiţiilor suplimentare - nu
eşti altceva decât un ľobot. Nu trebuie să ai o voinţă de fieł ci
o voinçă adaptabilă - o voinţă Care se foloseşte din plin de
ľaţiune pentru a-şi clarifica percepţiile, impulsurile
şi judecă_
ţile, acçionând eficient înscopul potrivit.
Schimbaľea şĺadaptarea nu sunt o formä de slăbiciune'
Flexibilitatea este o foţă aparte. De fapt, această flexibilitate,
combÍnată cu foľ.tą ne face adaptabili şi de neoprit.
 rĂRlr oe CARAcŢER ŞlCAPAcITATE DE ADAPTARE 323

21 septembrie

pĂsľnrłzĂ_Ţl SÂNGELE REcE,

PĂsTREAzĂ corurRoLuL

,,De câte ori te vor constrânge împrejuărilesă te zbuciumi

din adâncuľĺle fiinţeţ întoarce-tegrabnic spre tine însuf,,
nu-ţi ieşi din fire maĺ mult decât este necesaţ înraport cu
ceea ce te-a siliţ căci numai asďel vei fi maĺ stăpân pe armo-
nia ta interioară" mai ďes dacă revii necurmat la aceastaj,
- Maľc Aureliu, Către sine,6'ÍL
in când încând, vom fi surprinşi cu gaľda jos. Nu doaľ de
ľ)
l_/ gygniľnentele genul,,lebăda
de neagră-" - un atac terorist
sau o criză fiinanciară - ci şi de evenimente minore, neaştep-
tate. Te lasă bateria de la maşină, un prieten anulează întâlnĹ
rea înultimul momenţ te sĺmçi rău din senin. Aceste situatĺi
tind să ne zăpăcească şi ne deruteze. Ne-am Ëcut o imagine
despľe lume şi ne-am construit planurile pebaza ei. Acum,
când această imagine s-a destrămat, organizarea sau înţele-
gerea noastră se pot duce de râpă'
Este perfect înregulă! Se întâmplă. Un detaşament de
infanterie va trebui să se confľunte cu atacuľi nimicitoare -
important este să nu îngăduiehaosului să domnească. MuzĹ
cienii vor întâmpinadificultăçi tehnice şi îşivor pieľde din
când încând locul. Înambele cazllri,tot ce contează este să_şi
ľecupereze poziţia cât mai ľapid posibil.
Acelaşi lucru este valabil astăzi şi pentru tine. Î9poţi pieľ-
de pacea şi ordinea din cauza unei împrejurări'oK. Vino-1i în
fire şi găseşte calea de întoaľcere.
* Teoľie
dezvoltată de economistul şÍfilosoful Nassim Nicholas Taleb
pentru a desemna evenimentele consideľate impľobabile. Teľmenul se
întemeiazăpe convingeľea celor din antichitatâ că lebedele negre nu
există, fiindcă toate cele observate de ei erau albe. (n.tľ.J
rĂnlr pr CARAcTER ŞlcAPAclTATE DE ADAPTARE 325

ne găsim un joc mai simplu, unul care să ne facă să ne sirn$m

bine, înloc să ne provoace?
oamenii extľaordinań nu ocolesc aceste teste ale capa-
cităţilor lor. Diľnpotrivă, le caută, pentru că nu sunt doar o
măsură a măľeţiei lo4, ci calea către ea.
tĂRlĺ pr cARACTER ŞlcAPAclTATE DE ÄDAPTARE 327

bârfa şi nu vei mai fi atras de ea. Antrenează-ţi orice ałtă de_

prindere şi vei reuşţ inconştienţ să apelezi la ea înĺn'ornentde
de încercare.
Gândeşte_te la deprinderile ła care ai wea să apelezi au-
tomaţ dacă ai putea. Pe câte dintre ele le-ai exersat o singuľă
dată? Fă înaşa fel încâtastăzi să le elrersezi a doua oaľă.
TAR|E DE CARACŢER ŞlCAPAC|TATE DE ADAPTARE 329

condamnat la sinucidere. Potrivit istoricului Tacit, care a

descľis sceną cel mai bun prieten al lui Seneca a plâns şi a
pľotestat împotrivaverdicfului. ,,Unde_ţi sunt", l-a întrebat
Seneca înmod ľepetaţ ,,maximele de filosofie sau anii înde-
lungaçi de studiu încare te_ai pregătit împotľivarelelor ce
vor să fie? Cine nu cunoaşte cľuzimea lui Nero?,, Adică:
ştia că
i s-ar putea întâmplaşi lui şi s-a pregătit pentru asta.
rĂnle or CARACTER ŞlcAPACITATE DE ADAPTARE 331

26 septembrie

LA cE ESTE BUNĂ T|HNA

,,Tihna ňră studiu este moarte, e viaţa unui om îngropat

de viu."
- Seneca, Epistole către LucilÍus,B2.4

/
l\
lYl
eriţĺ o vacanţă. Munceşti đingľeu. Te sacrifici. Îgfo4ezĺ
limitele. Este timpul pentľu o pauză' Sari înavion, rezeŢ-
vă-ţi o cameľă la hotel şi du-te la plajă _ şi ia-ţi o caľte zub
braţ fdar nu o lectură ieftină de vacanţăJ. Bucură_te de relaxaľe
ca un poet _ nu trândăvind, ci înmod activ, observând łumea
din jurul tău, asimilând_o cu totul, înţelegându-ţimai bine
locul înuniveľs. Ia-ţi din când încând o zi liberă de la servi-
ciu, dar niciodată de la învă1aľe.
Poate că ţelul tău este să câştigi destui bani cât să te poţi
pensiona mai deweme. Bravo ţie! Dar scopul pensionării nu
poate fi un tľai nepăsător sau o pierdere de timp" oľicât de
uşoľ aľ fi acest lucru. El repľezintă, mai degrabă, şansa de a-1ĺ
urma adevărata chemare, acum, după ce ai scăpat de o maľe
distragere. Să stai toată ziua şi să nu faci nimic? Să te uiţi ore
înşiľ la televizor sau să călătoreşti pur şi simplu dintľ_un loc
înaltul ca să bifezi nişte obiective de pe o listă? Asta nu e viaţä
Şinici libertate.
ľĂnlr or cARAcTER ŞlCAPACITATE DE ADAPŢARE 333

28 septembrie

ATUUL E LA TINE

,,Zeii au ňcut să depindă de noi un singur lucru, cel mai

important şi stăpân peste toate celelalte: corecta repľe-
zentare a reprezentăriloľ. Celelalte nu ţin de noi. oaľe
de ce, pentľu că nu au vnrt? Eu mai degrabă cred că"
dacă ar fi putuţ ni le-ar fi încredinţatşi pe celelalte, daľ
le-a fost imposibil."
- Epicteţ DÍatribe, L.L.7 -8

Ą m putea să privim la ziua următoare şi să ne lăsăm cu-

/-\prinşi de disperare din cauza lucrurilor care ne scapă de
sub control: ceilalçi oameni, sănătatea noastră, climą ľezulta-
tul unui proiect odată ce nu mai ţine de noi.
ori am putea privi aceeaşi zi şi săla de bucurie datoľită
singurului lucru pe care îlcontľolăm cu adevăľat: abilitatea
de a alege semnificaţia oľicărui eveniment.
A doua opsune ne oferă puterea supremă - o formă de
control adevăľată şi dreaptă. Dacă ai deFne conřolul asupra
altoľ oameni, n-ar însemnaoaľe că şi alţii ar avea control asu-
pra ta? Înschimb, ţi s-a ofeľit cel mai .o."o şi mai util atu.
Deşi nu controlezi evenimentele exterioaľą deţii capacitatea
de a decide cum reacţÍonezÍ|aele. Tu controlezi semnificatĺa
personală a fiecărui eveniment exterior.
Aici este inclusă şi împľejurareadificilă cu care te con-
frunçi chiar acum. Vei descopeľi, dacă o abordezi cum trebuią
că acest atu este suficient.
 rĂRle or cARAcTER ŞlCAPAcITATE DE ADAPTARE 335

30 septembrie

NU MĂ PoŢlATINGE

,,Dacă foloseşti violenţa, numai trupul meu va fi cu tine,

iar sufleful meu va rămâne cu Sťilpon."
.Zenon, citatînDiogene Laeţiu,
Despre vÍeţleşi doctrÍnele filosoftIor,7.I.24

JLcä,
enon nu pretinde
în
că aľ avea puteri magice, ci pur şi sĺmplu
vreme ce trupul său poate fi răniţ filosofia îiprote-
jează mintea - cultivată cu sprijinul profesorului său, Stilpon
- printr-o fortăľeaţă ale cărei poţi nu pot fi dărâmate din ex-
terio4, ci doar să capituleze.
Uită-te la exemplul boxeľului Rubin Carter ,,Uľaganul",
care a fost condamnat pe nedrept pentru crimă şi a pelľecut
douăzeci de ani înînchisoare. El spunea: ,,Nu recunosc exis_
ten1a închisorii. Ea nu există pentru mine.,' Desiguç închisoa-
rea exista şi el se afla înea din punct de vedere fizic. Însă
refuzasă-şi lase mintea înstăpâniľea ei.
Şifu deţ'_i această forţă. Să sperăm că nu va trebuĺ să te
foloseşti niciodată de ea într-oîmprejurareviolentă sau în_
tr-un caz grav de nedreptate; tofuşi' te poţi bazape ea întimpul
oricărei adversităţi. Indiferent ce s-ar petrece cu trupul tău,
indiferent de relele pe care ţi le poate pľicinui lumea exte-
rioară, mintea ta îşipoate păstra capacitatea filosofică. Ea
este încontinuare a ta. Este de neatins - şi, într-unfel, tu
şi
eşti la fel.
VIRTUTE ŞlBUNĂTATE 337

1 octombrie

LAsĂ VIRTuTEA sĂ srnĂlucEAscĂ

,,Lumina unei lămpi străluceşte până când este stinsă şi

nu-şi pierde razele, dar adevărul din üną dreptateą rno-
derasa pot fi oaľe stinse înaintede a te stinge tu însu$?,,
- Maľc Aureliu, Către sine,12.15

S aprindem şi
eneca, citându-l pe Heraclit, scria că,,noi, muritorii, ne
ne stingem". Lumina raţiunii inundă univer-
sul. Nu conteazá câtuşi de puţin dacă fitilul lămpii tale se
aprinde pentru prima dată după o lungă perioadă de întune-
ric, ori luminează chiaľ înaintede maľea ta trecere.
Aicieste punctul încaľe te afli înacest moment şi e la fel
de potľivit ca oricaľe altul pentľu a-ţi lăsa virfutea sä strălu-
cească pentľu tot resful existentei tale.
 V|RTUŢE ŞlBUNĂTATE 339

3 octombrie

o MANTRĂ DE INTERDEPENDENŢĂ

,,Cugetă cât mai des cu putinçă la dependenţa reciprocă

a celoľ din univers şi la ľaportul de conexiune statorni-
cit întreele. Căci, într-unanumit fel, toate există întľ-o
înlănçuiregrandioasă a unoľa cu celelalte' Înconsecin-
ţă, acestea există şi unele façă de altele, potrivit acele-
iaşi afinităţi, căci fiecaľe lucru se alătură unul altuią în
ordine, şi aceasta înviľtutea unei mişcări de tensiune
bine rânduită, a unei concordanţe mutuale şi a unităţii
substanţei."
- Maľc Auľeliu, Către sine,6.38

Lamott obseľva cândva că toţi scriitorii sunt,,nişte

A "l"
I \râuri care curg într_unsingur lac", contribuind cu toţii la
acelaşi mare proiect. Acelaşi lucru este valabil şi încazul altor
îndeletniciľi- deşi, din păcate, chiar şi încadrul aceleiaşi com_
panii, oameniĺ uită cu egoism să colaboreze. Ca fiinţe umane,
ctt toţii respirăm atomii dĺn care au fost alcătuiţi strămoşii
noştri şi ne descompunem înacelaşi pământ după moaľte.
Stoicii îşiaminteau înrepetate rânduri de interconexiu-
nile vieţii. Asta pentru că, poate, viaţa din Grecia şi Roma eľa
deosebĺt de dură. ÎnColosseum, oamenii şi animalele eľau
măcelăriţi ňľă motiv spre amuzamentul spectatoľilor feveni-
mente deplânse de scrierile stoiciloľJ. Eľau cuceľite
ţări, iar
cetăţenii loľ eľau vânduţi ca sclavi pentru extinderea impe-
riului (a cărui inutilitate a fost de asemenea deplânsă de stoici).
o astfel de cruzĺme este posibilă doar atunci când uităm să ne
raportăm la semenii noştľi şi la mediu.
Astăzi, gândeşte-te câteva clipe la legăfuľile dintre noi la
şi
faptul că fiecare joacă un rol fbuą rău sau urât) înaceastă lume.
V|RTUTE ŞlBUNĂTATE 341

5 octombrie

CUVINTELE NU'PoT Fl ŞTERSE cU BURETELE

,,Mai bine să te poticneşti cu picioarele decât cu limba.''

_Zenon, citatînDiogene Laeţĺu,
D esp r e vi e ţil e şÍd o ctrin el e filo s ofÍIo r, 7 .L.2 6

|_) "pe ce-ai căzuţ uiĘ ceea ce ai spus

te poţi ľidica, dar nu
lJ nu mai poate fi luat înapoi.Mai ales cuvintele aspre şi
dureroase.
V|RTUTE ŞlBUNĂTATE 343

7 octombrie

UN MoTlV EGolsT sĂ ľll BUN

,,Cine greşeşte, greşeşte împotriva lui însuşi.Acela caľe

fâce o nedľeptate, se nedreptăţeşte pe sine, deoarece
devine rău."
- Marc Aureliu, Către sine,9.A

viÍtoare când greşeşţîncearcă să-ţl_ aminteşti cum

h "o
lJ te-ai simtit din cauza asta. Rareori auzi pe cineva spu_
nând: ,,M_a- si-ţit min,rnatij
Există un motiv pentru care,la locul unei cľimą găseşti
adesea vomă. Înlocul catharsisului pe care ucigaşul a crezut
că-l va trăi înmomentul răzbunăľii sau cân{ şĹa ieşit din min'
ţĺ,ajunge să simtă greaţă. Şinoi ne simFm oarecum la fel când
minçim, când înşelămsau când tragem pe cineva înpiept.
Aşa că, înacea secundă înaĺntesă treci la acţiune şi să
obçii ceea ce-ţi doľeşti prin mijloace necinstitą întľeabă-te:
Cum mă sÍmtpentru căfac asta? oare momentul acela când te
sufocă teama că vei fi prins chiar merită efortul?
Conştiinţa de sine şi faptele rele merg rareori împreu-
nă. Dacă ai nevoie de un motiv egoist ca să nu greşeşti
-
acordă atenţie acestoľ senzaţii. Sunt un factoľ puternic de
descurajare.
 VlRTUTE ŞlBUNĂTATE 345

9 octombrie

sTABlLEşTE STANDARDELE şl FoLoSEşTE_LE

,,După ce au fost stabilite standardele, lucruľile sunt tes_

tate şi cântărite. Iar efortul filosofiei este tocmai acesta,
de a examina şi a menţine standardele, pe când efortul
unei persoane cu adevărat bune este acela de a folosi
aceste standaľde atunci când le cunoaşte'"
- Epicteţ DÍatribe, 2.1I.23-2s

N
e petrecem zilele răspunzând şi reacçionând, dar foarte
řaľ ne oprim să ne întľebám:oare acest lucru pe care ur-
mează să-l fac este înconcordançă cu convingerile mele? Sau,
şi mai bine: Este acesta genul de lucru pe care ar trebuÍ să-I
facă persoana care îmÍdoresc săfiu?
Meseľia de a ľăi înseamnăstabilirea unor standarde şi,
apoi, neîncălcarealor. Când te speli pe dinçi, când î1ialegi
pľietenii, când îţipieľzi cumpătul, când te îndľăgosteşti,când
îçieduci copilul sau î1iplimbi câinele - toate acestea sunt
oportunităF.
Nu: Vreau să fac bine _ asta este o scuză. Ci Voi face bine
înącest caz, chiar acum. Stabileşte-ţi un standard; ľespectă-l
cu stricteţe. Asta-i tot.
 VlRTUŢE ŞlBUNĂTATE 347

11 octombrie

SINCERITATEA CA MOD NATURAL

DE COMPORTAMENT

,,Cât de putred de ľespingător şi de ipocľit este acela

care afirmă: <<Prefer să am faţă de ťine o purtare cinsti-
tä şi directă>! Ce faci, omule? Nu trebuie să spui acest
lucru înainte.Adevărul va ieşi de la sine la lumină. Este
o datoľie ca o astfel de voľbă să fie înscrisăpe fľuntea
ta, ca un asemenea cuvânt să stľălucească imediat
şi
direct înochii tăi, aşa cum înpriviľea celor care iubesc
cu pasiune cei îndrăgiţicitesc totul numaidecât
şi cu-
'nosc sentimentele înceľcatede aceştia' Ca urmaľe,
omul simplu, cumpătat şi bun trebuie neapărat să fie în
felul aceluia ce răspândeşte un miros atât de puteľnĺc
încâtcineva aflat înapropiere, vTea, nu wea, îlsimte
îndatăce trece pe lângă eI'"
- Marc Aureliu Către sine,t1'Í5

fu toçii am folosit expresii

\vtine privinça
de genul: ,,Am să fiu direct cu
în asta...'] ,,o să fiu sincer.'.,', ,,Nu te supăra,
daľ.."'. Voľbe goale sau ntţ se impune întrebarea:dacă trebuie
să-ţi intľoduci observaFile cu declaraFi de sinceritate fran-
şi
cheţe, ce ne spune asta despľe restul afirmaţiilor tale? Dacă
spui că acum eşt:l since5 asta înseamnăcă" de obicei, nu eşti?
Cum ar fi dacă, înschimb, ţi-ai constľui o viaţă şi o repu-
taţie încare oamenii să se poată bazape onestitatea ta ca pe
un certificat de Trezoreľie, una la fel de categorică
şi de expli_
cită ca un contracţ la fel de permanentă ca un tatuaj? Nu doar
că n-aľ mai trebui să le dai tot felul de asigurări celoľlal1i oa-
meni mai puţin scrupuloşi cu care intri încontacţ dar te-aľ
ajuta să devii o persoană mai bună.
 VlRTUTE ŞlBUNĂTATE 349

13 octombrie

RAZBUNAREA ESTE o MÂNCARE

PE CARE E MAl BINE sĂ o REFUzl*

,,Cel mai înăltătormijloc de răzbunare împotrivafică-

toľilor de rele este să nu fii niciodată asemenea loť,
- Maľc Aureliu, Către sine,6.6

,,Cu cât este mai bine să vindeci o nedreptate decât să o

răzbuni! Răzbunarea ia mult timp, oľnul se oferă mul-
tor nedreptăF, întimp ce suferă din cauza uneia singuľe:
cu toţii ne mâniem mai îndelung decât facem rău. Cât
este de bine să mergem îndirecţia opusă şi să nu opu_
nem defectelor nişte defecte! Poate păľea oare cineva
consecvent cu sine dacă ľăspunde lovind cu picioarele
o catâľcă şi muşcând un câine?"
- Seneca, Despre mânie,3.27.2

S
ă presupunem că cineva te-a tratat cu grosolănie. Säpre_
supunem că cineva a fost pľomovatînlocul tău fiindcă si_a
arogat meritele pentru ľnunca ta sau a äcut ceva necinstit.
Este firesc să-ţi spui: o, aşa e lumeą sau Într-ozi va fi rândul
meu să mă port aşa. Sau, ľeplica întâlnităcel mai des: Am să
le-o plătesc. Numai că acestea sunt cele maĺ greşite reacţii faţă
de un comportament rău.
După cum au scris şi Marc Aureliu, si Seneca, răspunsul
adecvat - şi cea mai bună răzbunare posibilă - este să nu te
răzbuni deloc. Dacă cineva te tľatează cu grosolănie
şi tu îi
răspunzi cu aceeaşi monedă, n-ai äcut altceva decât să-i de-
monstrezi că acţiunile sale au fost justificate. Dacă lipsa ta de

* Aluzie
la expľesia: ,,Răzbunarea este un fel de mâncare care se seľ-
veşte de preferinţă rece''' (n.tľ')
 V|RTUTE ŞlBUNĂTATE 351

14 octombrie

NU TE îrurunlł.AJUTĂ
,,oare te mânii cumvaîmpotriva aceluia căruia-i putsub_
ţiorile a năduşeďă? Sau te revol$ împotľivacelui căruia
îiduhneşte gura? Ce-ar putea să facă? Ąa îieste gura,
asďel îisunt subţioľile! Din astfel de locuľi, nu se poate
să nu vină o asemenea duhoare. Dar omul aľe raţiune,
se spune. ŞĹdacă s-ar preocupa mai mulţ ar putea sesiza
ceea ce dăunează altora. Şiţie ţi-arfi de folos o astfel de
în;elegere, fiindcă şi tu ai raţiune, de asemenea. Pune în
mişcare judecata lui, cu ceea ce aĺ tu ľaţional. Fă-l să-şi
vadă greşealą încearcă să{ previi. Dacă-ţi ascultă sfa-
tul, îlvei vindecą Ëľăsă mai fie nevoie de mânie. Fără
nimic dramatic, nici ca o curtezană sclifosită."
- Marc Aure|il, Către sÍne, 5.2B

funoşti genul de persoană lângă care nĺmereşti înavĺon,

\- care trăncăneşte într-unaşi îçiinvadează spasul personď?
Sau cei care te fac să scrâşneşti din dinţi şi pe care îiurăşti din
tot sufletul fiindcă sunt bădăranţ ignoranţi şi antipatici? În
aceste cazuri,poţi sims uneoľi că trebuie să te stăpâneşti din
toate puterile ca să nu-i omori'
Este calaghios cum te gândeşti la asťa inainte să îirogl politi_
cos să încetezeori să provoci un mic deranj ceľând alt loc.
Preferăń să ne eneľvăm, să ne amărâm, să clocotim de furie pe
dinăuntru decât să riscäm să puľĚm o conversaţe sÉnjenitoare
Cäre s-aľ putea dovedi chiar de ajutor persoanei ľespective
şi aľ
řansfoľma lumea îľrtr-unloc mai bun. Nu doar ne doľim ca oame-
nii să fie mai buni, ci ne aşteptăm ca acest lucru să se întâmple
ca prin farmec - să se schimbe pur şi simplu fiindcă noi ne do-
rim asta, sfredelindu-le craniul cu pľivirea noastră furioasă.
Deşi, đacăpriveşti lucrurile din această perspectivă, ajungr
să te întrebicine este de fapt bädăranul.
 V|RTUTE ŞlBUNĂTATE
353

16 octombrie

nĂspÂrrloEŞTE VoRBA

,,oamenii înzestraçide soartă cu calităţi ieşite din co-

mun îmbrăçişeazăprincipiile moľale de îndatăce aud
vorbindu-se despre ele; aşa se face că minţile acestea
sunt pe deplin pregătite să cuprindă vrednicĺą fiind
ľodnice chiar pľin ele însele.Înschimb, se cuvine ca fi-
rile slabe şi obtuze oľi învăIuitede rele deprinderi să
fie cuľăţite de ľugina spiľitului... Dacă cineva dă învăţă-
turi despre pľincipiile filosofice... îiva spľijini pe cei
şi
mai slabi, smulgându-i dintre părerile calpe.,,
- Seneca, Epistole către Lucilius,95'36-37

Çtoicismul nu este o ľeligie evanghelică' Nu eşti oblĺgat să

Jmântuieşti pe nimeni - nu există riscul ca sufleful tău să
ajungă îniad dacă ignoľi învăţăfurilelui Epictet sau ale lui
Marc Auľeliu.
Daľ acum, după ce ai descoperit şi sfudiat o cale mai bună,
poţÍ veni înajutorul altora. Poţi împăľtăşicunoaşterea sau
perspectiva ta unui prieten sau unui străin - amintindu-ţi că
felul încare te porţi este un exemplu mult mai bun decât o
pľelegere.
Toată lumea merită să se bucure de,,principiile filosofiei,]
după cum spunea Seneca. Dacăvezi pe cineva care are nevoie
de o mână de ajutoľ sau de îndrumare, oferă-i-o. Îidatoľezi
asta.
 VIRTUŢE şl BUNĂTATE 355

18 octombrĺe

AMIC/INAM!C

,,Nimic nu este mai rău decât prĺetenia lupului. Înainte

de orice, fugi de o astfel de prietenĺe. omul bun, binevo_
ĺtor şi modest are înochĺi săi aceste însuşirişi nu le
ascunde."
- Maľc Aureliu, Către sine,']'1.I5

ste destul de evident că aľ trebui să ne

E două feţe cât mai mult cu putinţă - deferim cei ľăi cu
de
prietenul gelos, de
şi

părintele narcisisţ de parteneľul încare nu poţi avea încre-

deľe. La prima vedere, Marc Auľeliu ne aminteşte să evităm
prietenii falşi.
Dar dacă ľăsturnăm afirmaţia? Dacă, înloc de astą ne între-
băm de câte ori am fost noŕ nişte prieteni pľeňcuţi? Înultimă
instanţă, despre asta este voľba înstoicism - despre a nu ju-
deca puľtarea altoľa, ci pe a ta.
La un moment daţ cu toţii am fost prieteni falşi. Pe faţă,
am fost drăguţi - de ľegulă pentru că aveam ceva de câştigat
- dar mai târziu, înprezenţa altcuiva, ne_am expľimat adevă_
ľata părere. ori i-am cântat cuiva înstrună, am
ţinut legătura
doar cât lucrurile au meľs bine sau am ľefuzat să-i sărim în
ajuto4, chiar dacă acea persoană avea mare nevoie de noi.
Acest compoľtament este nedemn de noi - şi merită să
ne amintim acest lucru data vĺitoaľecând acuzám pe cineva
că nu ne este prieten bun.
 V|RTUTE ŞlBUNĂTATE 357

20 octombrie

lNDlclILE UNE! VlEŢl BUNE

,,Căci ai încercatrătăcind pe atâtea căi .si n-ai aflat nică-

ieľi un mod de a trăi fericit: nici însubtilitatea ľaçiona-
mentelo4, nici înbogăţie, nici înglorie, nici înplăceľile
simçurilor' Nicăieri. Înce constă, deci, feľicirea? Înîn-
deplinirea tufuror celor pľetinse de nafuľa oľnenească.
Şioare cum vei îndepliniun asemenea ideal? Irĺumai
dacă vei avea nişte principii sigure, care să fie punct de
pornire pentľu toate înclinaţiileşi acţiunile tale. Ce fel
de principii? Acelea caľe prĺvesc binele şi răul, adică îţi
ajută să înţelegică, pentru un om, a fi bun înseamnăa fi
drepţ cumpăniţ independent şi că, de asemeneą nu
constituie un rău cu adevărat decât ceea ce săvârşeşte
împotľivacelor ľânduite pentru elľ
- Maľc Aureliu, Către siną 8.1.[5J

f\- are este sensul vÍeţiÍ?De ce m-am născut? Mul1i dinľe noi
ne chinuim să găsim răspunsul Ia aceste întrebări - unii în
tinereţe, alţii abia înpľagul senectuţii. Rareori găsim vreun
sens' Dar asta pentru că scăpăm din vedere esençialul. După
cum ne spune Viktor Frankl încartea sa Man,s Search for
Meaning (omul încăutarea sensului vieţiť), nu tľebuie să pu-
nem această întľebare.Dimpotrivă, noi trebuie să ľăspundem
la ea. Iar viaţa noastră este răspunsul.
Nicio călătorie, nicio lectură şi niciun cărťurar înţelept
nu-ţi poate spune ce wei să ştii' Tu trebuie să găseşti ľăspunsuł
prin faptele talą ducând o viaţă senină - îmbrăsşândprincipiile
dreptăsţ autocontrolului, curajului şi libertă$i şi absnându_te
să faci rău.
* Carte apărutăcLr acest titlu la Edituľa Vellant, traducere đeFlorin
Tudose, Bucuľeşti, 2018. [n'tr.J
VIRTUTE şl BUNĂTATE 359

22.octom'brie

ESTE uŞoRsĂ oĺvll MAl

BUN.
îľsĂMłl BUN LA cE?
,,Unom poate fi mai bun luptătoľîndoborâreaadversa-
rului, dar nu este mai social, mai plin de modestią
ľnai dĺsciplinaţ mai bine cumpănit penťu întâmpina'
ľea evenimentelo4 nici maĺ binevoitor faţă de scăpă-
rile vecinilor."
- Marc Aureliu, Către sÍną 7.5Z

Ą utoperfesonareaeste un scop nobil- Maioritatea oźrane-

/'\nĺlor nici nu-şi bat capul cu asta. Însăvanitatea şi supeľ-
ficiďiatea pot denatura acest proces. Vrei să ai un abdomen
cu pătrăţele fiindcă F-ai stabilit o provocare personďă şi wei
să te đediciunui ţel difiđţsau fiindcä wei să.i jrnpresionezi
pe ď$i când îsdai ios tricoul? Atergi la maľaton pentľu că
wei să-ţi testezi limitelą sau pemľu eă frłgt de prohlemele de
acasă?
N-ar trebui să ne folosim voinţa penEu a deveni o per-
soană întľ-oformă fizică peľfectă sau care voľbeşte nenułnă-
rate limbi' daľ care nu se preocupă"nici măcar o sectmdä de
ceilď$ oamenĹ Ce sens are să ajungi campion la spoĘ đacă
eşuezi înefortul de a fi un bun par'tener de viţă' rľr păľinte
bun sau un copil bun? Să nu facem cgnfuzia Îrłrea fi mď bun
|a o chestie şi a fi o persoană mai bunä Una este o prioľttate
mult mai însemnatiĺdecâtceałďË.
V|RTUTE ŞlBUNĂŢATE 361

24 octombrie

lzVoRUL BUNĂTĂilt

,,Priveşte atent întine însuţi'Înlăuntrultău este izvorul

binelui, totdeauna va ţâşni de acolo putereą dacă ai sä
sapi necontenit şi cu stăľuinţă."
- Marc Aureliu, Către sine,7.59

stăzi, să sperăm că ni se va ivi încale bunătatea - veştĺ

Ą
I \bune, vreme prielnică, noľoc. ori, poatą vom putea s-o
descoperÍm şi singuri, ŕn noi înşine'Bunătatea nu se livľează
prin poştă. Trebuie s-o scoţi dÍn adâncul sufletului tău. o vei
regăsi întregândurile tale şi îivei da via1ă prin faptele tďe.
VlRTUŢE ŞlBUNĂTATE 363

26 octombrie

TREI PĂRŢl' UN slNGUR ŢËt

,,După cei mai mulçi dintľe autorii de seam.ă' fiłosofia
are trei pĘi: mora|a, hzica şi logica. Cea díntâi stru_
neşte spiritul, a doua cercetează natura, atr€i'iaprÍVe.ste
pľoprietatea limbajului, o anumită dispunere a currin-
telor şi argumentaţia, pentru ca nu cumva ceua fals să
ia locul adevăľului.''
Seneca, Epistole către Lucilius' 89.9

Ą ceste trei păąti - moralą fizica şi logica - au un singur

ç.eil-
l'\o.i.ât de diferite ar fi, împărĘescacelaşĺscop:săte ajute
să duci o viaţă senină, guvernată de ľaţiune.
Nu înviitoł ci acum.
V|RTUTE ŞlBUNĂTATE 365

28 octombrie

AM FosT rĂcu1l UNUI_ PENTRU CELĂLALT

,,Căci cu mai multă uşurinp vei găsi un lucru pământesc

lipsit de legătură cu alt lucru pământesc decât un om
despăątit definitiv de un alt om."
- Marc Aureliu, Către sÍne,9.9.3

Ęireşte, Maľc Aureliu şi restul stoicilor nu cunoşteau fizica

l newtoniană. Dar ştiau că un lucru care uľcă trebuie să şi co-
boare. Aceasta folosită de el aici: inteľdependenţa
"o"este
fiinţeloľ omeneşti "rraogiaputeľnică
mai decât legea gľavita$ei.
Cei atraşi de filosofie sunt persoane introvertite. Sfudĺul
naturii umane ne poate face conştienţi de cusururile altora şi
ne poate cultiva dispreţul fa$ de ceilalçi. La fel şi strădania
şi
greutăţile pľin care řecem -neizolează de restul lumii.
Însăniciuna dintre ele nu poate schimba ceea ce suntem,
anume nişte animale sociale, cum spuneaAľistotel. Avem ne-
voie unul de celălďt. Trebuie să ne sprijinim reciproc. Trebu-
ie să ne puľÉmde grijă (şi să le îngăduimcelorlalçi să ne
poaľte de grijă la ľândul lor). A sussne conřariul repľezintă
o violare a natuľii noastre umaną înseamnăa fi mai presus
sau mai prejos de ce înseamnăsă fii om.
VlRTUTE ŞlBUNĂTATE 367

30 octombrie

clNE PRIMEşTE PARTEA LEULUl?

,,Nu îçieste ľuşine să păstrezi pentru tine numai restu-

rile vieţii tale şi să pui deoparte pentľu cultívarea înçe-
lepciunii doar acel timp care nu poate fi dedicat niciunei
activităţi publice?''
- Senecą Despre scurtimea vieţii,3'5b
/\
ntľ-una dintre scńsorile sale, Seneca povesteşte o întâmpla-
I
l re despre Alexandľu Macedon. Se paľe că, pe când pornise
să cucerească lumeą unele ţări i-au oferit anumite teritorii, în
speľanţa că aveau să fie lăsate înpace. Alexandru le-a răs-
puns, notează Senecą că el n-a băfut atâta drum, tocmai până_n
Asią ca să accepte ce i se oferă, şi că ele sunt cele care vor
trebui să se mulçumească cu ce le lasă el.
PotrMt lui Seneca, aľ trebui să tratăm filosofia asemănă-
tor înviaţa noastră. Ea n-ar trebui să primească timpul şi
energia rămase după ce ne-am ocupat de celelalte lucruri, ci
invers, ar tľebui să ne facem timp pentľu celelalte îndeletni_
ciri abia după ce am încheiatstudiul.
Dacă suntem cu adevărat preocupaţi de autopeľfeţionarą
atunci de ce lăsăm lectura pentru acele câteva minute înainte
să stingem lumina şi să ne băgăm înpat? De ce ne rezervăm
întreopt şi zece ore din zi pentru a sta la birou sau a merge la
şedinţe, daľ nu ne rezervăm deloc timp să ne gândim la mari_
le întrebăriale vieţii? Înmedią un om obişnuit reuşeşte cum-
va să găsească douăzeci şi opt de ore pe săptămână ca să se
uite la televizor - dar întreabă{dacă are timp pentru studiul
filosofiei şĹs va ľăspundą probabil, că e foarte ocupat.
 NOIEMBRIE

ACCEPTARE lAMOR FATI

 ACCEPTARE/ÁMoR FAT\ 371

2 noiembrĺe

sĂ ľr LEGĂM DoRINŢELE DE cELE

CE VOR URMA

,,Dar nu am fost înniciun moment împiedicat învoinţa

mea, nici silit împotriva ei. Cum de a fost posibil? Mi-am
încľedinţatalegerea voii lui Dumnezeu' Dumnezeu vľea
să fiu bolnav aceasta este şi voia mea. Îşidoreşte să fac
o anumită alegeľe, aceasta este şĺvoia mea. Îşidoľeşte
să dobândesc sau să mi se ofere ceva - aceasta este
şi
voia mea. Ce nu voieşte Dumnezeu, nici eu nu voiesc.,'
- Epictet, Diatribe, 4.L89
/\
n ajunul invaziei din Normandią generalul Dwight D' Eisen_
I
l hower i-a scńs sotieĺ sale: ,,Am ňcuttot ce ţine de noi, trupele
sunt pregătite şi toátă lumea îşidă întreagasilinçă. Deznodă-
mântul este înmâinile zeilor!'A făcut tot ce ţinea de el -
şi
acum, după cum aľ fi spus Epicteţ ce va fi, va fi, iar el era gata
să asiste la aceste evenimente. Ba chiał Eisenhower mai scri-
sese o scľisoaľeînacea noapte, gata să fie expediată încazul
încare invazia n-ar fi avut succes. Dacă vTerea lui Dumnezeu
- sau a soţii, a noľocului, sau cum vľei să-i zici - ar fi fost să
nu reuşească, el era pregătit.
Iată o lecţie excelentă. Bărbatul aflat la conducereá celei
mai puternice armate convocate vreodatä înajunul uneia din-
tre cele mai bine oľganizate şi planificate invazii din ĺstoria
omenirii, a fost destul de modest încâtsă ştie că deznodă_
mântul apaţineą încele din uľmă, cuiva mai presus de el.
Toate înde]etnicirĺlenoastre sunt la fel. oľicât ne-am pre-
găti, oricât de pricepuţi sau de deştepţi am fi, rezultaful final
este înmâinile zeilor. Cu cât învăţămasta mai deweme, cu
atât maÍ bine.
ACCEPTARE/ÁMoR FAT\ 373

4 noiembrie

Nlc! BINE, Nlcl RĂU

,,Nu este niciun rău pentru lucruľile care ajungînsitua_

ţia de a se transformą după cum nu poate fi niciun bine
pentru cele ivite ca urmaľe a transformării."
- Marc Auľeliu, Către sine,4.42

flr.- regulă
ând oamenii spun că schimbarea este bună, înceaľcăde
să liniştească pe cineva (ori pe ei înşişi).Fiindcä
din instincţ percepem schimbaľea ca pe ceva negativ - sau,
cel puţin, suntem circumspecţi înprivinţa ei.
Stoicii vor să ne descotorosim de aceste etichetări' Schim-
barea nu este bună. Statu-quo-ul nu este rău' Doar esfe.
Nu uitą întâmplăľilesunt obiective. Doar păľerea noastľă
€ste cea caľe defineşte dacă un lucru este pozitiv sau negativ
(şłînconsecinţă' dacă merită să luptăm pentru el sau să i ne
împotrivÍm).0 atitudine mai bună este să decizi să profiçi la
maximum de orice. Dar ca să ľeuşeştiasĘ tľebuie mai întâi
să încetezisă te mai împotriveşti.
 ACCEPTARE/ÁMoR FAT\ 375

6 noiembrie

ALTC|NEVA îruvÂnrrRoATA

,,Pe unul îIvede înjilţ răsăritul,

Chindia-l zăľeşte-n ruină pe-acelaşi'
Să nu dai crezare prea mult fericirii,
Să nu pierzi speranţa nicicând înrestľiştą
Căci Clotho le-mbină şĹmpiedică soarta
Să stea nemişcată: se-nvârte destinul.
Nu-i nimeni iubit de zeii prielnici
Încâtsă-şĺpromită şi zĺua de mâiną
Căci zeul ne-ntoarnă fugarnica faptă
Înrepezi vârtejuri."
- Senecą Tłryestes,6L3
pomancierul Cormac McCaľthy trăia într-ocameră de mo-
! \tel când a auzit un ciocănitînuşă. Era un curieľ - tocmai îi
acoľdaseră bursa MacAľthur pentru,,genii,,
şi 250.000 de do-
lari. Evenimentele neaşteptate pot fi şi bune, rele.
şi
Cine aľ fi visat aşa o răsturnare surprinzătoare de sifuaţie?
Cine altcineva dacă nu Clothos, una dĺntre cele tľei ursitoaľe
din mitologia greacă, cea care învârteľoata soĘtii. Pentru an-
tici, ea era cea care decidea cursul evenimentelor din viata
noastľă - unele buną altele rele. După cum scria dramaturgul
Eschil: ,,Când zeii ne trimĺt răul, nuł putem ocoliľ Acelaşi lu-
cru este valabil şi încazul norocului.
Înzilele noastrą atifudinea lor resemnatăpoate păľea ciu-
daĘ dar ei auînçelescine deţine cu adevărat controlul fnu ei,
nu noÍ!). Belşugul, oľicât de marą şi dificultăţl-lą oricât de
grelą nu sunt nici sigure, nici peľmanente' Un triumf se trans-
formă într-oîncercare,o încercare,întriumf. Viaţa se poate
schimba întľ-oclipă. Adu-çi aminte astiĺzi cât de des se întâm-
plă asta.
 ACCEPTARE'4MOR FATI 377

8 noiembrĺe

AcToRlîrurn_o PlEsĂ

,,Nu uita că eşti un actoľ într-odramă aleasă de cineva

mai mare decât tine. Vei juca puţin, dacă a ales-o scurtă,
mulţ dacă a ales-o lungă. Ţi-a împărţitrolul unui sărac?
|oacă-l bine, cu tot faľmecul lui. Ţi-a căzut rolul şchio-
pului, al magistľatului, al plebeului? Aceeaşi datorie.
Căci atâta e al tău: să joci frumos rolul pľimit. Dar ale-
geľea lui nu e treaba ta"'
- Epicteţ Manualul,L7

arc Aureliu nu şi-a dorit să fie împărat.N-a fost un poli-

/
|\
lYl tician încăutaľea postului, şi nici adevăraful moştenitoľ
al tľonului. Din câte ne putem da seama din scrierile lui din
şi
ľelatările istorice, el nu_şi doľea decât să fie filosof. Dar elita
influentă din Romą inclusivîmpăraful Hadrian, auvăzutceva
înel. L-au instruit pentru puteľe, l-au adoptat l-au inclus în
şi
linia succesorală la tľon fiindcă ştiau că poate face faţă. Prin
comparaţie, Epictet a tľăit înmare parte ca sclav a fost per-
şi
secutat pentľu învăçătuľilesale filosofice' Amândoi s-au
descurcat foaľte bine înrolurile care le_au fost distribuite.
Condiţia noastră existenţială poate fĺ la fel de aleatorie ca
o aruncare de zaľuri. Unii se nasc într-unmediu privilegiaţ
alsi înmizerie. Uneori, avem parte exact de oportunităţile pe
care ni le doľim. Înalte momente, trecem printľ_o perioadă
norocoasă, dar noi o vedem ca pe o mare povaľă.
Stoicii ne reamintesc că orice ni s-ar întâmpla astăzi sau
de-a lungul vieţii, indiferent ce ni se dă pe plan intelecfual,
social sau fizic, datoria noastră este să nu ne plângem sau să
ne văicărim, ci sä facem tot posibilul să acceptăm situaţia
şi
să o respectăm. Mai există loc pentru flexibilitate sau ambitie?
 ACCEPTARE'4MOR FATI 379

9 noiembrie

TOTUL CURGE

,,Universul este o continuă transfoľmare. Viaţa este o

părere."
- Marc Aureliu, Că.tre sine,4.3.4b

P
lutarh descrie înVÍaţa lui Tezeu cum atenienii au păstrat
tĺmp de secole corabia eroului atenian înaşa fel încâtsă
fie gata oricând de luptă. De fiecare dată când putrezea o
scândură, era înlocuită, până când, încele dĺn urmä fiecare
bucăçică de lemn a fost înlocuită.Plutarh se întľeabă:mai
este corabia lui Tezeu, sau este una nouă?
În|aponia, un celebru altar shintoist este reconstruit la
fiecare douăzeci şi trei de ani' A trecut prin mai mult de
şai-
zeci de astfel de cicluri. Mai este un altar vechi de 1.400 de
ani, sau este al şaizecilea altar consecutĺv? Chiar
şi despre Se_
natul S.U'A., ţinând cont de succesiunea ciclurilor electoľale,
se poate spune că nu s-a transformat niciodată pe deplin.
Este oare aceeaşi organizaţie constifuită pe vľemea lui George
Washington?
Înţelegereanoastľă despľe însemnătateaunui lucru este
doaľ o fotografie la minut - o părere efemeră. Univeľsul este
într-opermanentă stare de schimbare' Unghiile noastre cresc,
le tăiem, şi contĺnuă să cľească' Pielea nouă înlocuieştepielea
moartă. Amintiľile vechi sunt înlocuitecu amintiri noi. Sun-
tem încontinuare aceiaşi? oamenii din jurul nostľu sunt la
fel? Nimic nu este scutĺt de această schimbare, nici măcar lu-
cľurile la care ţinem cu sfinţenie.
ACCEPTARE/ÁMoR FAT| 381

oamenii puternici 'se opun acestei noţiuni. Eĺ ştiu că, cu

mici excepţii, lucľurile sunt la fel cum au fost dintotdeauna si
aşa voľ fi meľeu. Eşti la fel ca oamenii care au trăit înainteaía
şi repľezins doar o ľnică haltă până când alţi oameni ca tine î$
vor urma. Pămânful rămâne veşnic, dar noi venim plecăm.
şi
ACCEPŢARE/ÁMoR FAT| 383

12 noiembrie

cEl PUTERNlcl îşlłsutĺĂntspolusABlLITATEA

,,Dacă am socoti bune sau rele numai pe acelea care

stau înputerea noastră" nu mai rămâne nicio cauză" nici
ca să acuzăm divinitateą nici ca să ne statoľnicim pe o
poziţie duşmănoasă façă de oameni.''
_ Marc Aure|iu, Către sine,6.41

preşedintele Harry Truman avea pe birou un mesaj care

! spunea: DECIZLA SE OPREşTE AICI. Încďitate de preşe-
dintą înzestratcu mai multă putere şi control decât aproape
oricine altcinevą era conştient că" de bine sau de răq numaĺ
el avea răspunderea. N-avea cui să mai paseze decizia.
Şirul
se oprea acolo, înBiroul oval.
Încalitate de preşedin$ ai proprieiviesi - şi fiind conştiens
că puterea noastră începeşi se încheiecu o alegere calculată
- am face bine dacă am adopta aceeaşi atifudine. Nu contro-
lăm lucruńle care sunt înafaľa sferei noastrą dar putem con-
trola atitudinea şi reac,tiile noastre la evenimente _ şi nu e
lucru pu n.Este suficient să ne începemfiecare zi ştiind că
nu avem cui pasa ľesponsabilitatea Noi suntem capăful
şirului.
ACCEPTARE//MOR FATI 385

14 noiembrie

TU ALEG| DEzNoDĂnĺÂruru l
,,A fost băgat întemniţă' Daľ observaţia <a fost supus
suferinţelor> este o completare a ta."
- Epicteţ DiątrÍbe, 3.B.5b-6a

Ą cesta este un exemplu

/-\çi-aĺ
clasic de gândire stoică, după cum
dat deja seama. Un eveniment însine este obiectiv.
Felul încare îldescriem - că este nedrepţ că este o calamitate
sau că a fost comis cu bună ştiinţă - ţine de noi'
Malcolm X fulteľio4, Malcolm LittleJ a intľat înînchisoare
ca infracto4, dar a ieşit o peľsoană educată, ľeligioasă moti-
şĺ
vată, caľe avea să pună umărul la lupta pentru dreptuľile
civile. A fost supus suferinţelor? Sau a ales să-şi tľansforme
exĺstenţaîntr_unap ozitivá?
Acceptarea nu este pasivă. ľată primul pas dintr-un pro-
ces activ de autoperfec$onare.
ACCEPTARE/ÁMoR FAT\ 387

16 noiembrie

SPERANŢA ŞlFRlcA SUNT LA FEL

temi dacă încetezisă nădăjduieşti> spu-

,,<<Încetezi să te
ne Hecaton... Însămotivul cel mai însemnatal fiecăľeia
dintre cele două este fapful că noi nu ne conformăm
faptelor prezente, ci ne împingemgândurĺle până
departe."
- Seneca, Episnle către LucĺlÍus,5.7b-8

S pe
peranţa este prÍvită, îngeneral, ca un lucru bun. Teama, ca
ceva rău. Pentru un stoic precum Hecaton [cunoscut
drept Hecaton din RhodosJ, ele sunt la fel, ambele fiind
proiecţii înýiitor ale unor chestiuni pe care nu le contľolăm'
Ambele sunt inamicele momentului prezent încaľe trăim.
Ambele presupun o viaţă trăită înopoziFe cu amorfati.
Nu înseaľnnăcă trebuie să ne învingemfricile, ci să înţe-
legem că, atât speranta, cât şi teama conţin o doză'periculoa-
sä de dorÍnçă şi îngrijorare.Şĺ,din păcate, doľinţa este ceea ce
duce la îngrijorare.
 ACCEPTARE/ÁMoR FAŢl 389

18 noiembrie

PATRU DEPR|NDER|ALE MlNŢll sTolcE

,,N'atura noastră raçională merge pe un drum bun şi nu

se înşalăînrepľezentările sale dacă:
1' nu-şi dă îngăduinçapentru cele ce nu sunt limpezi
şi adevärate;
2' îşicălăuzeşte toate năzuinţele numai spre trebuľile
de interes comun;
3. atractia şi aveľsiunea sa se rnărginesc numai asu-
pra celor aflate înputerea sa;
4' primeşte cubucurie ceea ce i-a fost uľzit omului de
natuľă.''
- Marc Auľeliu, Către sine, B.7

acă ai observaţ Marc Auľeliu îşireaminteşte rnereu ce

lJ
l_/ g51ę stoicismul. Aceste observaţii ne
sunt fo]ositoare nouă,
cei care le citim la mii de ani distanţă, dał înrealitate, e}e au
fost scľise pentru a-i fi de ajutor lui, personal. Poate că înacea
zi a acceptat o impresie greşită sau s-a comporţat cu egoism.
Poate şi-a pus speľanţele într-unlucru din afara sferei sale de
control, ori s-a plâns de o întâmplare şi i s-a împotrivit.Sau
poate doar tľecuse un timp de când nu se mai gândise Ia aces_
te lucruri şi a wut să-şi împrospăteze memoria'
oľicare ar fi motivul lui, oľĺal nostru, astăzi, hai să ne
gândim împreunăla aceste deprinderi esenţiale:

1. Acceptă numai ceea ce este adevăľat.

2. Lucrează pentru binele comun.
3. Potľiveşte-ţi nevoile şi doľinţele cu lucrurile care se
află sub controlul tău.
4. Acceptă cele ofeľite de natură.
ACCEPTARE/ÁM)R FAT\ 391

20 noĺembrĺe

PR|VEşTE ACUM cA ALTĂDATĂ

,,Cine vede înprezent a vázslt totul, adică şi câte s-au

ivit până acurn din veşnicie, şi câte se Vor scur:ge Înne_
cuprĺnsa vreme de acum înainte,căci toate,au aceeas.i
origine şi înËţişare."
- Marc Aureliu, Către sine,6.37

Ęvenĺmentele care Vor avea loc astăzi sunt la fel cu.cele,caľe

Ls-au petrecut de la începutultiľnpului. Oamenii tľăiesc
şi
ľnoł,dobitoacele trăiesc şi mo4, norii vin şi trec, vietă.tile
inspiră şi expiră" şi aşa a fost de milenii' Clipa de façă, ca.să_l
paraÎrazám pe Emerson, este uh citat aI clipeloľ care s-au
precedat şi care ni se vor succeda.
Această idee nu este expriľnată nicăieri mai fľumos decât
înimnul cľeştin GlorÍa Pątri. ,,Precum era la început, şi acum,
şi pururi, şi învecii vecilor". Acest gând nu trebuie să fie nici
deprimanţ nici înălţător.Este doaľ un fapt. Cu toate acesteą
poate avea un efect calmanţ de centrare. Nu trebuie să te en-
fuziasmezi, nu tľebuie să aştepţi ca pe ghimpi. Chiaľ dacă fu
n-ai mai văzut acest lucru înainte,altcineva I-a văzut. Îçipo,ti
lua o piatră de pe inimă.
 ACCEPTARE/ÁMoR FATI 393

22 noiembrie

CANA ESTE DEJA SPARTĂ

,,Soarta este apăsătoare pentľú cei nepregătiţi' o îndu-

ră însăuşor cel care a aşteptat-o dintotdeauna.,'
- Senecą Consolaçie pentru Helvią,5.3

xistă o poveste despre un maestru zen caľe avea o cană

E frumoasă" de valoaľe' Maestľul îşiľepeta singur: ,,Cana este
deja spartä'. Se bucura de ea. o folosea' o aľăta oaspeţiloľ.
Dar înmintea lui, era deja spartă. Aşa cä într-ozi, când într-un
final chiar s-a spart, a spus doar: ,,Desigur,,.
La fel gândesc şi stoicii. Există o povestire despľe Epictet
şi o lampă. El nu-şi încuianiciodată locuinţa, aşa că" într-ozi,
lampa cea costisitoaľe i-a fost furată. Epictet a înlocuit_ocu
una mai ieftĺnă, ca să se ataşeze mai puţin de eaîncazcáavea
să-i fie fuľată din nou.
Devastarea - sentimenful că suntem absolut distruşi
şi
şocaţi de un eveniment - depinde de cât de improbabil am
considerat noi evenimentul respectiv din capul locului. Nimeni
nu este distrus de fapful că ninge iarną pentru că am acceptat
(şi chiaľ am anticipat) această întâmplaľe.Dar întâmplăľile
care ne surprind? S-ar putea să nu mai fim atât de
şocaçi dacă
am lua înconsiderare posibilitatea ca ele să aibă loc.
 ACCEPTARE'4MOR FATI 395

24 noĺembrie

PREGĂTEŞTE-TE sĂ ntľuľ1l
LA cE NU_Ţl APARŢ|NE

,,ori de câte oľi trăieşti chinurile pieľderii unui lucrą

nuł trata ca pe o parte din tiną ci ca pe un ciob de sţiclă,
asďel încâţatunci când va cădea, să-ţi aminteşti de asta
şi să nu te fulburĹ De asemeneą ori de câte ori Ę säru-tí
copilul, fratele sau prietenuţ nu adăuga expeľienţei toate
năzuinţele talą ci înffinează-ţiłą aşa cum fac cei care
călăľesc înurma generalilor triumňtori şi le reamintesc
că sunt doar nişte muritori. Înacelaşĺ mod, reaminteşte-ţi
că ceea ce pľeţuieşti nu este un bun ď tău ci un lucľu caľe
ţi s-a dat doar pe momenţ nu penřu totdeauna-..'
- Epictet, D i ątrib e, 3.2 4.84 -86a

Il-rea
a un maľş triumfal, majoritatea publicului îşiaţintea prM-
pe generalul vĺctoľiosdin fľunte - unul dintre cele mai
râvnite locuľi din wemea ľomanilor, Puflni însăobservau
aghiotantul, aflat chiar înurma comandantului, care îi
şopt€a
înureche: ,,Nu uitą eşti doar un muritoť'. Ce remarcă pe care
s-o auzi chiaľ la apogeul gloriei şi vĺctorieit
Putem învăţasă fim această şoaptă înviaţa noastľă' În
pľezenţa unui lucru pe care îlpreţuim - sau a unei persoane
iubite - ne putem şopti singuri că este foagil, mtlritor că nu
şi
ne apaţine cu adevărat. oľicât de puteľnic sau de invincibil
ar fi sentimentul, acel lucľu sau persoanä nu ne va apaľ.tine
niciodată. Trebuie să ne reamintim că se poate strica, poate
muri, ori ne poate părăsi.
Pieľdeľea este una dintre cełe mai pľofunde temeri ale
omului. Dacă o ignorăm sau ne prefacem, nu înseanrnă că si-
tualia se va îmbunătăţÍcu ceva. Ci doaľ că pieľdereavafi nrult
mai dureroasă atunci când se va produce.
ACCEPTARE/ÁMoR FAT| 397

26 noiembrie

ALTARUL AsEMĂNĂrul

,,Suntem asemenea granulelor de tămâie pe acelaşi al_

tar. Una cade maidewemą alta mai târziu; de fapţ însă"
nimic nu ne deosebeşte."
- Marc Aureliu, Către sÍne,4'L5

f are este difeľenţa dintre tine şi cel mai bogat om din lume?
\-Unul are ceva mai mulçi bani decâtcelălalt. Care este dife-
renţa dintre tine şi cel mai bătrân om din lume? Unul a trăit
ceva mai mult timp decât celălalt. Acelaşi lucru este valabil
şi
pentru cel mai înalt,cel mai inteligent, cel mai rapid aşa
şi
mai departe.
Comparându-ne cu ceilďţi îngreunămacceptareą pentru
că ne dorim ce au ei sau vrem ca Iucrurile să. fi' decurs alţel
decât s-a întâmplat. Dar asta nu schimbă cu nimic lucrurile.
Unii pot considera pesimist acest pasaj dĺn Marc Aureliq
pe când alçii, optimist. De fapţ este doar un adevăr. Suntem
cu toţii aici şi vom părăsÍ încele din urmă acest Pămânţ aşa
că hai să nu ne batem capul cu diferenţe mărunte. Avem prea
multe de ňcut.
ACCEPTARE/ÁM0R FAT| 399

28 noiembrie

NU ŢlNE DE ALŢll' cl DE TINE

,,Dacă cineva se abate din dľum, învaçă-lcu bunăvoinţă

şi arată_i că se află pe o cale greşiĘ iar dacă nu izbu-
teşti, învinuieşte-tenumai pe tine însuçisau nici măcar
atât."
- Maľc Aure|iu, Către sine, LO.4

l\.lfl "esteprofesoľ bun ştie că, afunci când un elev dă greş, vina
a dascălului, nu a învăçăcelului. Cât de generoşi
şi de
toleranţi am fi dacă am reuşi să extindem această înţelegere
şi înalte sfere din viaţa noastră? Dacáam reuşi să înţelegem
că" afunci când un prieten nu este de încredeľąasta se întâm-
plă pentru că nu ştie unde greşeşte sau fiindcă nu l-am ajutat
să-şi îndreptedefectul. Dacă un angajat nu se ridică la înălţi-
mea aşteptăriloĘ încearcăsă discuF cu el despre această pro-
blemä sau întľeabâ-te:De ce sunt atât de sensĺbÍl?
Şi,dacă nu funţionează" încearcăsă nu te mai gândeşti.
S-ar putea să fie doaľ un incĺdent izolat.
ACCEPTARE/ÁMoR FAT\ 401

30 noĺembrie

RESPECTĂ LoGosuL

,,CeI caľe urmează,totdeauna îndrumărileraţiunii este'

înacelaşi timp, calm şi vioi, senin şi statornic.,,
- Maľc Aureliu, Către sine, 10.L2b

R
aţiunea conducătoare a lumii - stoicii o numeau logos _
acţionează înmoduri misterioase. Uneori, Iogosul ne oÎeră
ceea ce vrem, alteori ne oferă exact contrariul. Înambele ca-
zuri, ei considerau cälogosul este o fo4ă atotputernică care
guvernează univeľsul'
Putem explica logosul cu ajutorul unei analogii: suntem
ca un câine legat de o căruçă înmişcare. Direcţia căruçei va
hotărîunde meľgem' Înfuncţie de lungimea lesei, avem
şi
spaţiu să explorăm şi să ne stabilim un ritm, da4, încele din
urmă, alegeľea pe caľe trebuie să o facă fiecare dintľe noi este
dacă suntem dispuşi să mergem de bună voie sau ne vom lăsa
târâţi cu greu' Tu ce alegi?
Acceptaľe veselă? Sau refuz ignorant? Înfinal, tot acolo
duc ambele vaľiante.
 cUGETĂR| DESPRE MoARTE 403

1 decembrie

îĺvclĺlpulE_ľ
cĂ AsTĂzl ESTE sFÂRşITUL

,,Să ne întocmimspiritul de paľcă am fi ajuns la clipa

din urmă' Să nu amânăm nimic. Să ne fácem înfiecaľe
zi socotelile cu viaţa... Cel care dă înfiecare zi mâna cu
viaţą însemn de ľărnas bun, nu aľe nevoie de timp.,'
- Seneca, EpÍstole către Lucilius,101.7b-Ba

fiecaľe zi ca şi cum ar fi ultimď, este un clişeu.

Ţrăieşte
l, l Mulţi spun asta, puţini se comportă ca atare. Cât de re-
zonabil aľ fi, oricum? Evident că Seneca nu spune să renun-
ţăm la legi şi la considerente - să facem o orgie pentru că vine
sfârşitul lumii.
o analogie mai potrivită ar fi cea a unui soldat pe cale să
fie trimis la război. Neştiind dacă se va mai întoarcesau nu, ce
o să facă?
Îşipune rânduială înlucruri. Îşiľezolvă afacerile. Le spu_
ne copĺilor şi familiei că îĺiubeşte. Nu aľe timp de certuri sau
chestiuni mărunte' Apoi, dimineaţa, e gata de plecare spe-
-
rând să se întoarcănevătămaţ dar pregătit de eventualitatea
ca acest lucru să nu se întâmple.
Haideçi să ľăim astăzi înacelasi fel.
 CUGETĂRI DESPRE MoARTE 405

3 decembrĺe

FlLosoFUL cA ART|ZAN AL VlEŢll şl AL MoRŢll

,,Filosofia nu are pretenţia să ofere cuiva weo posesiu_

ne exteľnă. Un asemenea lucru ar fi înafara domeniului
ei. Aşa cum este lemnul pentru tämpla6, bronzul pentľu
sculpto4, la fel şi Viaţa noastră este materia potrivită
pentľu arta de a trăi."
- Epiaeą Diatribe, L.L5'2

nu este un demers pasiv, potrivit numai intelectu-

filosofia
l alilor sau bogătanilor. Dimpotrivă, ea este una dintre ac_
tivităţile esenţiale în.carese poate implica o fiinţă umană'
Scopul său, aşa cum spunea Henry David Thoreau la câteva
mii de ani după Epicteţ este să ne ajute,,să ľezolvăm pľoble-
mele vieţii, nu doaľ teoretic, ci şi pľactic''. Acest lucru se potri-
veşte cu faimoasa replică a lui Cicero: ,Á filosofa înseamnăa
învăţasă murim'"
Nu citeşti aceste pasaje şĺfaci aceste exeľciţii de gândire
doar de dragul disľac,tiei. Deşi pot fi plăcute te pot destinde,
şi
scopul lor este să te ajute să_ţi modelezi şi să-ţi îmbunătăţeşti
viaţa' Şi,înľucâtfiecare dintre noi are o singuľă viaţă o
şi
singură moarte, aľ trebui să tratăm fiecare experienţă aşa
cum face un sculptor cu dalta są cioplind până când" parafľa_
zându-l pe Michelangelo, elibeľăm îngeruldin marmură'
Încercămsă facem acest lucru dificil - să trăim
şi să mu_
rim - pe cât ne pricepem noi mai bĺne' Iar pentľu astą trebuie
să ne amintim ce-am învăçatşi cuvintele înţeleptecare ne-au
fost dăruite.
 CUGETĂRI DESPRE MoARTE 407

5 decembrie

BENEFlclttE GÂNDURlLoR CARE NE ADUC

cU PlcloARELE PE PĂMÂNT

,,Moartea şi exilul şi toate ororile să le ai de-a pururi

înainteaochilortăi. Dar mai ales moaľtea. atunci nici
Şi
nu vei cădea pľea jos, nici nu te vei înăIţacu gândul
pľea sus.''
- Epicteţ ManuaIuI,ZL

tmosfera politică se poate schimba într-oclipă" privân_

lĄ ldu-ne de libertăţile elementare pe care acum le luăm de
bune. ori, indiferent cine eşti şi câte măsuri de siguranţă
ţi-ai
lua înviaţä,există cineva înlume care te_ar jefui te-aľ ucide
şi
pentru câçiva dolaľi.
După cum e scľis înnemuľitoareaĘpopee a lui Ghĺlgameş:

,,omul se frânge ca o Eesťie îndesiş!

Graţiosul tânăł frumoasa fecioară -
Înfloarea vârstei, moartea îirăpeşte!',

Moaľtea nu este sĺnguľa oprire neaşteptată cu caľe ne-

am putea confuunta - planurile noastre potfi distruse de un
milion de lücruri. Zĺua de astăzĺ ," po"i" dovedi un pic mai
plăcută dacă ignori aceste posibilităţĺ, daľ cu ce cost?
 CUGETĂR| DESPRE MoARTE 409

7 decembrie

CARTILE DEJOC PE CARE LE_A! PRtMtT

,,Trebuie, ca şi cum.ai muľit şi doar până acum ai tľăiţ

să-ţi desňşoľi ľestul zilelor ce_ţi rămân, înconformita-
te cu natura. Să iubeşti numai ceea ce ţi se întâmplă
şi
ceea ce este urzit de destin pentru tine. Căci ce este mai
plăcut oaţe?"
Marc Aureliu, Către sine,7.56-57

vem o frică iraţională de a recunoaşte că suntem muľi-

IĄ \tori. Evităm să ne gândim la asta, considerând că ne va
deprima. Dar meditaţĺa asupra morţii are adesea un efect
contrar - ne învioreazá,înloc să ne întristeze.De ce? Pentru
că ne oferă claritate.
Dacă ai afla brusc că mai ai doar o săptămână de tľăit, ce
schimbări ai face? Dacă ai muri şi ai fi resuscitaţ cât de dife-
ľită ar fi perspectiva ta?
Când, după cum spune peľsonajul Prospero al lui
Shakespeare, ,,Cu fiecare-al tľeilea gând mormânt îmivoi
săpa-", nu există riscul să fii absoľbit de chestiuni sau dis_
trageri mărunte. Înloc să negăm moartea, am face bine să o
lăsăm să ne tľansforme încei mai buni oameni cu putinţă.
Astăzi.

* William
Shakespearą Furtuna,traducere de Leon Levĺţchi,Acful V
scena 1. (n.tľ.)
 cUGETĂR| DESPRE MoARTE 411

9 decembrie

ruslPĂ DE TIMP

,,Chiaľ dacă toate marile spirite care au strălucit vľeo_

dată ar fi de acord înpriünça acestui subiecţ nu s-aľ
putea nicicând mira îndeajunsde această întunecare a
minţii omeneşti. oameniĺ nu suporţă să se aţingă cine-
va de proprietăţile lo4, iar dacă exĺstă o cât de mĺcă gâl_
ceavă înprivinça hotaľeloľ de pămânţ aleargă toţi la
pietľe si Ia arme; şi tofuşi, le permit să pătrundă învia-
ţa lo4 ba chiaľ ei înşişiîiaduc înăuntru pe cei care, în
cele din urmă, vor ajunge să se stăpânească peste ea.
Nu se găseşte nimeni caľe să wea să-şi împartăbanii,
totuşi cu cât de mulţi îşiîmpaľtefĺecaľe dintre noi via-
ţa! Când îşipăzesc averile, oamenii sunt foarte zgärciý,
tofuşi, când vine vorba de chelfuĺrea timpului loç singu-
rul caz încare avariţia este de lăudaţ devin risipitoľi.';
- Senecą Despre scurtimea vieţÍi,3.I-2

stăzi vom avea parte de nenumărate întreruperi: telefoa-

IĄ \ne, e-mailuri, musafiri, întâmplărineaşteptate. Booker T.
Washington observa că ,,numărul persoaneloľ gata oricând să
consume timpul cuiva, Ěră niciun scop, este aproape infiniť,.
Pe de altă parte, un filosof ştie că starea sa nafurală ar
trebui să fie una de reflecçie şi intľospecse. De aceeaîşiapără
cu stăruinţă gânduľile şi spaţiul personal de intruziunile din
exterior. El ştie că doaľ câteva minute de contemplaľe valo-
rează mai mult decât o şedinţă sau un raport' Totodatä este
conştĺent de timpul limitat care i s_a acordat înviaţă
- şi cât
de repede se epuizează.
Seneca ne reaminteşte că, deşi s-aľ putea să fim foarte
pricepu1i îna ne apăľa bunurĺle materialą suntem prea nepă-
sătoľi cu limitele noastre mintale. Bunurile pot fi ľedobândite;
 CUGETĂRI DESPRE MoARTE 413

10 decembrie

NU TE VINDE PREA IEFTIN

,,Să nuîmifuľe nimeni vreo zi, dacă nu îmiva da înapoi

ceva pe măsuľa unei pagube atât de mari.,l
Seneca, Deşpre linÍştea spiritului, 1.lLb

amenii cheltuie consideľabil mai mulţi bani dacă folo-

f)
V sesc cardul de credit decât dacă folosesc numerar. Dacă
te-ai întľebatvreodată de ce băncile şi companiile îçibagă pe
gât aceste carduri, acum ai aflat motivul. Cu cât ai mai multe
cărţi de credit la dispoziţie, cu atât vei cheltui mai mult.
oare tratăm zilele existençei noaśtrela fel ca banii? Fiindcă
nu ştim exact câte zile mai avem de trăit pentru că înceľ-
şi
căm din răsputeri să nu ne gândim la faptul că într-ozivom
muri, ne cheltuim timpul cu pľea multă uşurinţă. Lăsăm oa-
menii şi obligaţiile să ni-l consume, întrebându-ne foarte rar:
Eu ce prÍmesc înschimb?
Maxima lui Seneca este echivalentul tăierii carduriloľ cu
foarfeca şi al tľecerii la bani peşin. El ne recomandă să ne
gândim serios la fiecare tľanzacţie pe caľe o facem: Merită să
Ínvestesc bąnÍiînaşa ceva? Este un schimb echitąbÍI?
 CUGETĂR| DESPRE MoARTE 415

12 decembrie

MUzlcA coNTtNUĂ

,,Contemplă cuatenţl_e şi profunzimetrecutul, apoi schim-

bările atât de numeľoase ale imperiilor. Astfel îţieste
cu putinţă să prevezi şi cele ce se vor petrece înviitoľ.
Căci toate voľ avea aceeaşi înňţişaľe şi nu este qu pu-
tinţă să iasă din ritmul şi din oľdinea celoľ ce se petľec
acum. Din această cauzá,prin urmare, este absolut ace_
laşi lucru dacă observi viaţa pe o perioadă de patruzeci
de ani sau pe o peľioadă de zece mii de ani. Căci, oaľe ce
vei vedea înplus?"
- Marc Aureliu, Către sine,7.49

lucrurile mor. Nu doar oamenii, ci şi companiile, îm-

Ţoate
l părăţiile, ľeligiile şi ideile. Republica Romană a dăinuit
450 de ani. Impeľiul Romaą încadrul căruia Marc Aureliu
figurează printre,,cei mai buni cinci împărafi", a durat 500 de
ani. Recordul de longevitate al omului este de LZZ de ani.
Duľata medie de viaçă înStatele Unite este un pic peste
şap_
tezecişi opt de ani. Înalte 1ări, înalte epoci, aceasta a fost mai
marą sau a fost mai mică. Dał până la urmä după cum spu-
nea Marc Aureliu cedăm cu toţii înfaça ritmului evenimente-
lor - care aľe întotdeaunao măsură finalä dinainte stabilită.
Nu trebuie să stăruim asupra acesfui fapţ dar nici nu aľe rost
să-l ignorăm.
 CUGETĂR| DESPRE MoARTE 417

14 decembrie

cE AR TREBU| sĂ şnu îruRlľvrrDE FINAL

,,Vei muri înscuľt timp şi nu ai devenit încăun om sim-
plu, netulbuľaţ lipsit de bănuiala că vei fi vătămat de
lucrurile din afaľă, nici nu te aľăţi binevoitoľ faţă de
toçi, nici nu ţi-ai stabilit drept călăuză doar săvârşirea
dreptăţiiJ'
- Marc Aureliu, Către sĺne,4'37

ľ) i" câte ştim, Marc Aureliu şi-a scľis mare parte din cuge-
lJ 1ăľi spre apusul vieţii, când suferea de o boală gravă. Aşa
că, atunci când spune: ,,Vei muri înscurt timp", voľbea deschis
cu sine despre pľopria moarte. Trebuie să fi fost ceva înspăi-
mântător. Privea înfaţă posibilitatea reală a moţii nu eľa
şi
încântat de ce vedea înaceste ultime clipe.
Dą realizase multe lucruri înviaţă, dar emoçiile luĺ eľau
încăun motiv de disconfoţ durere şi nemulţumĺre.
Ştia că" ţi-
nând cont de puţinul timp rămas, alegerile mai chibzuite aveau
să-i ofere alĺnare'
Să sperăm că tu vei avea mult mai mult timp la dispoziţie
- dar asta înseamnă că este şi mai important să faci progresą
cât încămai poţi. Până la sfârşiţ suntem nişte produse nefina-
|izate, după cum Marc Auľeliu ştia foaľte bine' Daľ cu cât ne
dăm seama mai repede de acest lucru, cu atât ne putem bucura
mai mult de roadele muncii investite încaracterul nostru
- şi
cu atât mai deweme ne putem elibera de minciună' anxietatą
nerecunostinţă şi ne-stoicism'
 CUGETĂR| DESPRE MoARTE 419

16 decembrie

sĂruĂrłĺEETERNĂ

,,Cľede-mă, trebuĺe doar să înveţisă trăieşti ca o peľ-

soană sănătoasă'.. să trăieşti cu deplină încredere.În-
credere înce? Însingurul lucru caľe merită păstraţ pe
care te poţibaza nestingherit şi care nu-ţi poate fi răpit
- propria alegere ľaţională."
- Epictet, Diatribe, 3.26.23b-24

ľ)
LJ "pa
cum au spus stoicii înrepetate rânduľi, este peľĺculos
sä ai încredereînceea ce nu controlezi. Dar cum ľămâne
cu propria alegere raţională? Ei bine, deocamdată, aceasta se
aflä sub controlul tău.Prinuľmare, este unul dintre puFnele
lucruľi încaľe te poţi încrede.Este singura zoná asănăĘii
care nu poate primi un diagnostic de boală teľminală
[înafara
celui pe care îlobţinem cu toţii înziua încare ne_am născut)'
Este singuľul lucľu care rămâne pur şi nu se uzează niciodată
-doar omul este cel care ľenunţă să o folosească; ea nu-l pă-
răseşte niciodată'
Înacest pasaj, Epictet subliniază faptul că şi sclavii, lu-
şi
cľătorii, şi filosofii deopotrĺvă pottrăi astfel. Socľate, Diogene
şi Cleanthes tľăiau aşa - şícând şi_au întemeiat o familie, şi
când erau nişte învăţăcei.
Deci, şi tu poţi.
 CUGEIĂR| DESPRE MoARŢE 421

18 decembrie

cE NE AşTEAPTĂ PE ToŢl

,,Alexandľu Macedon şi îngrijitorulcatârilor lui, după

ce au muriţ s_au găsit înaceeaşi situaţie: fie au fost ab-
sorbiţi înaceiaşi germeni raţionali ai universului, fie
risipiţi, deopotrivă, înatomi."
- Marc Aure|iu, Către sine, 6'24
/\
ľltl'-o lume care devine, întot mai multe prMnţe, din ce în
ce mai inechitabilă' nu au mai rămas prea multe experienţe
cu adevăľat egaliťare. Când Benjamin Franklin a spus că
lumea asta, nu mai poţi fi sigur de nimic, înafară de moarte'pe
şi
de taxe", nu bănuia cât de pricepuţi aveau să ajungă unii în
evitaľea impozĺtelor' Dar moaľtea? Aceasta rămâne înconti-
nuare singuľa experienţă tľăită de toată lumea.
Avem parte cu toţii de acelaşi final. Fie că ajungi să cuce-
ľeşti lumeą fie că lustruieşti pantofii celor care reuşesc asą
încele din urmă, moartea va instÍtui o egalitate radicală - o
le4ie de snreľenie cumplită. Shakespeaľe a expľimat prin
Haľrrlet această logică întermeni aspri atât pentľu Alexandľu
Macedon, cât şi pentru Iulius Cezar:

,,Cezarul mort şi-ajuns nĺţelpământ

Azi umple_o bortă şi-apără de vânt.
Ăst pumn de lut, mai ieri a lumii fală,
Cu viscolul se luptă-n tencuială!"

Data viitoare când te simţi mare şi puternic - sau, dimpo-

trivă, neputincios şi slab - adu-ţi aminte că toçi sfârşim Ia fel.
Înmoaľte nu este nimeni mai bun sau mai rău. Toate poveştile
au acelaşi deznodământ.
 CUGETĂR| DESPRE MoARTE 423

20 decembrie

TEME-TE DE TEAMA DE MOARTE

,,Ai ľeflectat aşadar asupra fapfului că ľăul uman suprem,

indiciul cel mai siguľ al josniciei şi laşităţii, nu este
moaľtea, ci teama de rrĺoaľte?Te îndemnsă te educi
împotrivaacestei temeri, să-çi îndrepţitoată gândireą
exerciţiile şi lecturile înaceastă direcţie - şi vei cunoaş-
te singura cale spre libertatea umană"'
- Epicteţ DÍątribe, 3.26'38-39

P
ľefeľând să se sintrcidă decât să contľibuie la distľtrgerea
Republicii Romane de către Cezar,maľele fiIosof Cato a citiţ
ca să prindă curaj, un fragment din Fedon de Platon. Acesta
spunea] ,,Copilul din noi este cel caľe tremură dinaintea mo1 i,'.
Moartea ne înspăimântă pentru că este o mare necunoscută.
Nu s-a întorsnimeni să ne spunä cum este. Suntem într_one_
gură totală înprivinţa ei.
oricât de neştiutori şi de infantili am fi înfaça mo4ii, ne
putem cälăuzi tofuşi după cuvintele multor persoane înţelep-
te. Există un motiv pentru care cei mai bătrâni din lume nu se
tem de moarte] au avut mai mult timp decât noi să se $ân_
dească la ea [şi şi-au dat seama cât đeinutĺlă este îngriiora-
rea). Există şi alte resurse excelente: jurnalul stoic al Floridei
Scott_Maxwell, çinut pe când era bolnavă înfazâteľminal'ă,
The Meąsure of My Days(Măsura zÍleloł-mele), este una din-
tľe ele' o altă sursă este ľeprezentată de fainroasele cuvinte
ale lui Seneca adresate familiei şi pľieteniloľ săi' care, dĺs-
truşi de durere, îiimploľau călăii. ,,Unde vă sunt maximele
de filosofie şi anii îndelungaţide studiu prin care v:aţi pľe-
gătit împotrivarelelor ce Vor să fie?'] i-a mustrat Seneca cu
blândeçe. Înfilosofie există cuvinte înăI1ătoaľe,cuľajoase
 CUGEŢĂRl DESPRE MoARTE 425

2'l decembrĺe

cE Al DE ARĂTAT LA ANíl Tff?

,,Deseoľi, un om înaintatînvârstă nu aľe niciun alt ar-

gument prin care să dovedească faptul că a trăit mulţ
înafaľă đevârstă."
- Seneca, Despre lÍniştea spÍrituluÍ,3.Bb

Ie
lJ
când trăieşti? Ia anii, înmulçeşte-icu 365 şi apoi cu24.
ç51" ore ai trăit? Cu ce te poţi lăuda pentru timpul trăit?
Pentru mulçi oameni, răspunsul este: cu puţine. Am avut
atâtea oľe pe caľe nu le-am apreciat la justa valoare. Singure-
le lucruri cu care ne putem lăuda pe această planetă sunt paľ-
tidele de golţ anii petrecuţi la biľotl, tĺmpul pierdut urmărind
nişte filme mediocre, un teanc de cărçi sfupide de caľe abia
dacă ne aducem aminte şţ poatą un garaj plin cu jucăľii. Suntem
ca personajul lui Raymond Chandler din The Long Goodbye
(Nu-Í uşor să spuÍ adio):,,Înmare paľtą îmiomor timpul'şi
moaľe greu", spune'
Înľ-obună'zi, orele noastre se voľ teľmĺna. Ar fi bine ca
atunci să putem spune] ,,Chiar am trăit din pliť,. Nu înprivin-
ţa realizăriloţ a averii sau a stafufului - ştii ce păreľe aveau
stoicii despre toate astea - ci a înţelepcĺunii,a perspectivei
şi
a progresului real înproblemele cu care se confruntă toti
oamenii.
Ce ar fi dacă ai putea spune că ai ňcut ceva cu timpul pe
care l-ai avut la dispoziţie? Ce ar fi dacă ai putea đemonstracă
ai trăitîntr-adevăr [atâţia] ani? Şinu doar că i-ai trăĺt, daľ că
i-ai trăit din plin?
 CUGETĂR| DESPRE MoARTE 421

23 decembrie

DE cE TE TEM! ATÂT DE MULT DE ÎNFRÂNGERE?

,,Ţi-e teamă de moarte: de ce? Existenţa aceasta nu este

moarte?"
Senecą Epístole către Lucilius, 7 7.1B

S
eneca ne spune o poveste uimitoare despre un cetăţean al
Romei putred de bogaţ care meľgea peste totînťr-olectică
dusă de sclavi. odată, după ce a fost ridicat din baią romanul
a întrebat:,,Încămai sunt jos?". observaţia lui Seneca erą în
esenţĄ următoaľea: ćât de jalnică este existenţa ta dacă eşti
atât de deconectat de lume încâtnici măcar nu ştii când te afli
pe pământ şi când nu? De unde ştia acel băľbat că era măcaľ
viu?
Majoritatea ne temem de moarte. Daq, uneoľi, această
teamă ľidică întrebarea:ca să protejăm ce, mai exact? Pentľu
mul$, răspunsul este: orele de uitat la televizoĺ bârfą îmbuĹ
baľeą irosirea potenţialului, prezenţa la o slujbă plicťisitoare
şi aşa mai depaľte' Numai că, întľ-unsens stľiĘ este aceasta
realmente o viaţă? Merită să ne agăçăm de ea cu dĘeľare
şi
să ne temem c-o pierdem?
Nu mi se pare.
 CUGETĂR| DESPRE MoARTE 429

25 decembrie

NU ARDE LUMÂNAREA LA AMBELE CAPETE

,,Tľebuie să îiacordăm minţii un repaus: odată odihni-

tä mintea se Va trezi mai bună şi mai ascuţită. Aşa cum
nu trebuie să dăm porunci aspre câmpuriloľ fertile -
pentru că fertilitatea neîntreľuptăle va secăfui imediat
-, tot la fel o încordare continuă va fľânge mintea: dacă
este însădestinsă cât de puţin şi relaxată, îşiva recăpă_
ta foţele; din efortul mintal continuu apare un fel de
beçie şi lâncezeală."
- Senecą Despre lÍnÍşteaspÍrÍtuluÍ,17.5

N u-i poţi citi pe Maľc Auľeliu şi pe Seneca şi să nu fii intrí-

gat de dĺferenţadintre aceste două personalităţi, radical
diferite. Fiecare avea propriile puncte forte şi slăbiciuni. Cui
i-ai fi încredin1at imensa ľesponsabiliate a unui imperiu?
Probabil că lui Marc Aureliu. Daľ cine ai fi preferat să fii, ca
persoană? Probabil Seneca.
Unul dintre motive este că Seneca paľe să fi avut ceea ce
am numi astżĺziun echilibru întreviata personală muncă. În
şi
vreme ce lecfurile din Marc Aureliu ne dezvăluie un personaj
obosit şi măcinat de griji, Seneca pare mereu energic, pľoas_
păt şi ľobust' Asta se datoľează probabil înmare paľte filoso_
fiei sale bazate pe odihnă şi relaxare - combinată cu un sfudiu
riguros şi cu alte învăţăturistoice.
Cľeierul este un muşchi şi, la fel ca toţi muşchii, poate fi
întins,suprasolicitaţ ba chiar vătămat. Sănătatea corpului
nostľu poate fi măcinată de suprasolicitare,lipsă de odihnă
şi
obiceiuri proaste. Îçiaminteşti de legenda lui |ohn Hený -
* Personaj
legendar din a doua jumătate a secolului ď XX-leą care ar fi
concurat împotrivaunei maşinării întľ-unconcurs de foľat înstâncă" pe
caľe l-aľ fi câştigaq murind însăimediaţ cu ciocanul încăînmâini. (n.r.)
 CUGETĂR| DESPRE MoARTE 431

26 decembrĺe

V|AŢA E LUNGĂ _ DAcĂ ŞTlls_o TRĂEŞTI

,,Nu este puţin timpul pe caľe îlavem, ci mult cel pe care

l-am pierdut. Viaţa este îndeajunsde lungă şi ne-a fost
dată din plin pentru împlinirea faptelor de mare im_
portanţă" dacă viaţa întreagăeste bine chibzuită; însă
când este risipită înlux şi nepăsare, când nu este con-
sumatăînnumele unui scop bun, afunci când clipa ultimă
ajunge să ne constrângă' înţelegemcă am tľecut printr-o
viaţă de caľe nu ne-am dat seama că se duce. Ąa şi este:
nu primim o viaçă scurtă, ci ne-o facem scurLă.''
- Senecą Despre scurtÍmea vieţii,7'3-4a

N ímeni nu ştie cât va ľăi, daĘ din păcatą putem fi siguľi de

un lucru: ne vom irosi mult prea mult din viaţă. o vom iľosi
stând degeabą o vom iľosi îngoana după lucrurile greşĘ o vom
irosi refuzând să ne facem timp să ne întrebămce contează cu
adevărat pentru noi. Mult prea des, suntem asemenea intelecfu-
alilor excesiv de încľezătoľiai lui Peřarcą criticaţi îneseul său
clasic despre ignoranţă - genul de oameni caľe,,îşiirosesc pute-
rile necontenit preocupându-se de lucruľi exterioare şi încer-
când să se regăsească înele". Fără să le treacă pľin cap că fac asta.
Ąa că astăzi, dacă observi că eşti gľăbit sau că spui: ,,N-am
destul timp", opreşte-te o clipă. oaľe chiar este adevărat? Sau
te-ai dedicat unei sumedenii de lucruri inutile? Eşti reďmen-
te eficient, sau îçiiroseşti mare parte din timp? Înmedie, un
american petrece întrafic patruzeci de ore pe an. Asta înseam-
nă câteva lunÍ dë-a lungul unei vieţi. Şipoçi înlocui,,traficul,,
cu multe alte activităçi - de la certurile cu ceilalçi,la uitatul la
televizor sau la visatul cu ochii deschişi.
Viaţa ta este îndeajuns de lungă - trebuie doar s-o folo-
seşti cum tľebuie.
 CUGETĂR| DESPRE MoARŢE 433

28 decembrie

DESPRE POSTERITATE

,,Totul este de scurtă durată şi pentru cel care_şi amin-

teşte, şi pentru cel pomenit.''
- Marc Aureliu, Către sine,4'35

Eă o plimbare pe Strada 41,cátrefoumoasa Bibliotecă Publică

l dĺn New York cu leii impunătoľi de la intrare. Îndrum spre
eą vei trece pe lângă o plăcuţă aurie încastratăînciment, parte
dinř_o serie de citate apaątĺnând marilor scľiitori din istorie.
Aceasta conţine un citat din Marc Aureliu: ,,Toful este de scurtă
duľată şi pentru cel care-şi aminteşte, şi pentru cel pomäniťi
Biblioteca a fost pľoiectată de
fi ľma lui |ohn Merven Carrěľą
unul dintre cei mai de seamă arhitecţi ai secolului XX' Găzdu-
ieşte colecţiile unor figuri ilustre şi maľi filantropi, pľecum
Samuel Tilden John |acob Astor şi |ames Lenoţ, iar numele loľ
sunt sculptate înpiatră' Astăzi,drepturile asupra numelui apar-
ţin managerului de fonduri speculative StephenA. Schwaľzman'
La inauguľarea bibliotecii, în1911, au particĺpat preşedintele
William Howard Taft, guveľnatorul |ohn Alden Dix pľimarul
şi
New Yorkuluĺ, William |ay Gaynon Plăcuţele pe lângă care treci
au fost realizate de excelenful artist Gľegg LeFewe.
citaful din Marc Aureliu ne face să reflectăm: despre câţi
dintre aceşti oameni am auzit? Cei implicaţi înistoria biblio-
tecii au fost printre cei mai cunoscuţi oameni din lume, ex-
peąti înbľeasla lor şi, înunele cazuri, bogaţi peste măsură.
Chiar şi pe drumul spre bibliotecă, mulçi dintre autoľii celebri
sunt necunoscuţi cititorului modeľn' Au muľit de mulţ la fel
şi oamenii care i-au amintit.
Cu toţii, chiaľ şi Marc Aureliu - peste numele căruia trec
numeroşi pietoni neştiutoľi _ trăim pentru o clipă" cel mult.
 CUGETĂR| DESPRE MoARTE 435

30 decembrie

INDULCEŞTE LUcRURlLE

,,Căci cine îşipoartă necazul întihnă

Răpit-a năpastei şi foľţa, şi gľeul."
. - Seneca, Hercule pe muntele Oeta,23L_232

Cdisciplina
e au încomun oamenii pe caľe îĺadmiľi, cei care fac faţá
cu succes obstacoleloľ şi gľeutăçilor? Sĺmţul echilibrului
şi riguroasă. Pe ultima sută de metri, înmijlocul
critĺciloç după o tragedie sfâşietoare, întimpul unei perioade
stresante, ei îşicontinuă drumul.
Nu pentru că sunt mai buni ca tine' Nu pentru că sunt mai
deştepţi. Ci fiindcă au învăçatun mic secret. Poţi îndulcioľice
situaţie dacă o abordezi cu o minte calmă' Dacă o analizezi si
cugeţi la ea înavans.
Iaľ acest lucru este valabil nu doar pentru greută1ile de zi
cu zi, ci şi pentľu cea mai maľe şi mai inevĺtabilă încercare
dintre toate] moaľtea. S-ar putea pľoduce mâine ori peste pa-
truzeci de ani. Ar putea fi rapidă şi nedureľoasĄ ori ar putea
fi sfâşietoare. Atuul nostru cel mai de pľeţ înacest calvar nu
va fi religia, nici cuvintele înţelepteale filosofiloľ. Va fi, pur
şi
simplu, mintea noastră calmă şi raţională.
 PĂSTREAZĂ_ŢI STo l ClS M UL

(neram că această caľte a rămas lângă tine un an întreg

J (deşi nu-ţi vom găsi nicio vină dacă ai citit-o Ëră să acorzi
importanţă datelor. De fapţ am fi flataţi). Deci, ce urmează?
Sperăm să te dedici stoicismului şi să{ transformĺ într-oprac_
tică zilnică înviaţa ta. Înacest scop am creat DailyStoic.com
- un site plin de interviuri cu practicanţi ai stoicismului, artĹ
cole, exerciţii şi e-mailuri zilnice, pentru a primi mai multe
şi
învăçăturistoice directîninbox, zidezi.
Intră chiar acum pe DailyStoic.com sau trimite un e-mail
la hello@DailyStoic.com ca să pľimeşti un pachet bonus
special, care cuprinde, printre altele, o listă de lecfuri alte
şi
mateľiale care nü au încăputînaceastă carte.
Sperăm să ne întâlnimcurând acolo!
 UN MoDEL DE PRACÎCĂCARACTER|SICĂ
STolclSMULUl TÂRZ|U ŞlUN GLosAR
DE TERMENl_cHElE ŞlFRAGMENTE

ânaĺ."a stoică tärzie, din secolul al ll-lea, aşa cum este

/|
\J reflectată înscrierile lui Epictet şi Marc Aureliu, redă un
tablou viu al contľibuţiei filosofiei îndobândirea atât a coe-
renţei de sine, cât şi a progresului pe calea virtuţiĺ. Conform
ľecomandărilor din lucľarea lui Pierre Hadot A' A. Long
şi
(vezi SugestiÍ de lecturi suplimentare), amdezvoltat formul
şi
lat cele trei discipline ale lui Epictetîntr_un tabel care pľezin-
tă natura progresivă a reţetei stoicismului târzĺu pentiu a
ne
gestiona viaţa şi acţiunile. Acest tabel ľeuneşte trei topoi
[teme
sau subiecte de studiu) şi trei niveluri diferite de educaţie
(askésls) sugeľate de Epictet şĺne arată cum se corelează
fconform menţiunilor din Hadot) cu aspiraţia spľe viľtute,
asa cum este ea exprimată de Marc Auľeliu. Tabelul însine
este bazat pe următoarele fragmente-cheie din Epictet:

,,Există trei sfeľe pe care o peľsoană ce încearcăsă devină

bună şi înçeleaptătľebuie să şi le educe. Prima are de-a
face cu dorÍnçele şi aversÍunile - pentru ca o peľsoană să
nu rateze ţinta dorinţelor sale şi nici să nu cadă pľadă Iu-
cruľilor care îiprovoacă ľepulsie. Cea de-a doua are de-a
face cu impulsul de a acţiona şÍde a nu acţiona- însens
şi,
mai larg, cu datoria - ca o peľsoană să poatd acţiona în
cunoştinţă de cauză, din motÍve întemeiate, nu imprudent'
Ceą de-a treia are legătură cu liniştea sufletească, cu elibe-
rąrea de deziluzie şi cu întreagasferă a discernămâ.ntului,
Cu acceptarea percepţiilor din partea minţi noastre. Dintre
aceste sfere, cea mai importantă şi mai impeľioasă este
primą cea caľe are de_a face cu pasiunile, întrucât emotii-
 UN MoDEL DE PRACICĂ CARAcTERlSTlcĂ STolClSM U LU l ŢÂRZ|U 441

GLOSAR

AdÍaphora (ĺtöuiçopa): lucruľile indifeľente; nici buną

nici rele, însensul moral absolut. Îngândirea stoică, toate
lucruľile din afara sferei alegerii raçionale (vezi prohaŕreslsJ
ne sunt indifeľente. Însens relativ, unele dintre lucrurile aflate
înafara controlului nostľu sunt bunuri pľefeľate sau nepľefe_
rate (pro âg mena / apro ëg mena). Maľc Auľeliu spune
[5. 2 0) că
oamenii care împiedică pľogresul alegerii ńoastre rationale,
deşi figureazăîn mod normal îngrija noastră, ne devin indife-
rençi. Termenul apaľe de şaptesprezece ori înDÍatribele |ui
Epictet şi o dată înManual; vezi DiątrÍbe 2.L9.L2b-I3
şi 3.3.Ĺ În
cugetările lui MaľcAuľeliu apare de şase oľi; vezi 8.56 (prohaÍ-
şi
resßulmeu este indifeľent faţă de cel al altora inveľs).
şi
Agathos (tţceóç): biną sau un lucľu doľit. Epictet menţi_
ne o poziţie stoică clasică atunci când spune că binele (şi
răul)
se regăsesc doar înnoi,înprohairesÍsul nostru, nu înlucruľĺle
exterioaľe (DiatrÍbe 2.16.1), şi afunci când declaľă:
,,Zeii au
dat această lege: dacă weĺ ceva bun, obçine{ de la tine însu1i."
,,Apără-çi binele peľsonal întot ce Îaci!,(4'3.LL]
Anthrôpos (óvOpĺonoç): om, fiinţe umane îngeneral. Pen-
tru Epictet (DiatrÍbe 2.I0.t), suntem, maĺ presus de toate, fi-
inţe umane pe deplin libeľe şi caľe controlează toate celelalte
lucruri prin puterea alegeľii ľaţionale QlrohairesÍs). o,,fiinţă
umană frumoasă" stăpâneşte virtuFle {DÍatribe'3.1'6b-9).
Trebuie să fim,,fiinţe umane unitare'' (DiatrÍbe3.15.13J, lucnu
pe care Hadot îlnumeşte auto-coerenţ (The Inner CÍtadel/
Citadela Ínterioară, pp' 130-131). ÎnMarc Aureliu (vezi 5.1,
5.20, B.1, B.5, 8.26), teľmenul este folosit cu accent pus pe lu_
cruľile şi activităţile de caľe ar trebui să ne preocupăm.
Ap atheia (ĺinĺíoera):calm impertuľbabil linişte sufletească.
Ca verb, ána0śĺoînseamnăa (teJ elĺbera de patimi' Epictet:
 UN MoDEL DE PRAcTlcĂ cARACTERlsTlcĂ sTolclSMULUl TÂRZ|U M3

există lucruri avantajöase şi dezavantajoase - însăamândouă

suntînafara controlului nostru" (EpÍstole către LucÍlÍus92.16)'
Ciceľo îltransformă într-osubcategorie a reÍecta/praeposita
(Despre supremul bÍne şÍsupremul rău 3.2L)'

Aretë (ĺipeĺt|):Virtuteą bunătatea şi perfecFunea umană;

suľsa valorii absolute' Hadot observă că cele patru virfuţĺ
cardinále ale Iui Platon nu sunt redate pe deplin înpľezenta_
rea fficută de Arrian lui Epictet (CÍtadela interioarĘ, daľ în
Marc Auľeliu, care I-a studiat pe Epictet îndetaliu, acestea
sunt formulate clar şi sunt corelate cu ceea ce Hadot numeste
,,cele trei păţi ale spiritului,, fvezi tabelul). Diogene Laeţiu
spune că cele patru viľtuţi cardinale erau fundamentale pen-
tru stoici (Despre vÍeţÍleşi doctrÍnele
filosofitor,,,Zenon", 7 .92b):
oĺrlĺppoorivq/ sôphrosunë/ sňpänirea de sine, ôtrccrooÚvl./
dÍka iosunë /dreptatea, uv 6 pela/ andrei
a / curajul,
çpów.1 otţ/
phronësÍs/înţelepciunea.Chrysippus spune că chiar o clipă
şi
de înţelepciune(phronimos), este acelaşi lućru cu o veşnicie
de aretë (Plutarh, ScrÍeri morale 1062).Musonius Rufus spu_
ne că ,,omul are o înclinaçieînnăscută spre virtute !' (Cuvântări
L.7.L-2). Marc Aureliu aminteşte toate cele patru virfuţi în
3.6.L şi 5.I2 şitľei dintre ele ff;ĺră curajJ în7.63,B.32 I2.t5'
şi
NoÍ le prezentăm aici drept ţintele progresului moral, către
care se îndreaptătoate activităţile noastre. Marc Aureliu spu-
ne că ar tľebui să ne lăsăm viľfuFle să strălucească până când
ne stĺngem cu totul (72.L5). Epictet aminteşte dľeptatea
şi
stăpâniľea de sine îndiscuFa sa despre virtute din 3.1.6b-9,
unde foloseştetermenul o<'lĺppooúrląîntr_unsens mai mode-
raţ de ,,Iiniştit'' (Înopozĺf,e cu ,,nedisciplinat,), iar termenul
său preferat pentru stăpânirea de sine care apare aÍci (şi în
alte pasaje, împreunăcu înţelepciunea/ĺppovĹpę,înz.z'ĺ.s']
este cel de ĺyrcpateîç/egkrateÍs/măiestrie sau de exercitare
a
controlului asupra unui lucru (înopoziţie cu đrcpateiç/
 UN MoDEL DE PRACICĂ CARAcTERlSTlcĂ sTolClsMULUlTÂRZ|U 445

antrenarnente dure, către virtute fvezi tabelulJ. Pentru Maľc

Aureliu, care este adesea iľonic cu privire Ia studiul simplu,la
căąti şi la parada de învăţăfuri(2.2,3.14, 5.5, 5.9J, aceste cu-
vinte apaľ exťrem de ľar. Pare mult mai interesat să supună
lucrurile direct încercăľiloľvieţii cotidiene, ľespectând prin-
cipiile raţiunii noastľe conducătoa r e (hëg emo nÍko n). Înacest
fel este pe aceeaşi lungime de undă cu memorabila mustrare
a lui Epictet cu pľivire la pľoclamaľea celor învă1ate,Ëră
a fi
maĺ întâidigerate (vezi Diatribe 3'2L.1-3l. Pentru Maľc Au_
ľeliu, toată ideea este să ne folosim raţiunea pentľu a de_
monstra prin acţiune vÍrtuţile stăpânirii de siną cuľajului'
dreptăçii şi înţelepciunii,care se coreleazá cu topoi ale lui
Epictet [vezi tabelu|.
Ataraxia (ĺíĺcpaţícĺ):linişte, eliberaľea de tulburaľea ca-
uzatëĺ de lucľuľileexterne. Este rodul îmbrăçişăriifiIosofiei,
potrivit lui Epictet (D ÍatrÍb e 2.1.2L -22)'Apare de paisprezece
ori înDiatribe şi de două oriînMąnual; vezi DÍątrÍbe 2.2 (pa-
ragraful lui Arrian), 2.tB.2B, 4.3.6b-B şi 4.6.34-35' Apare o
singură dată la Marc Aureliu [9.31; nu aici).
Axia (óĺţíu):adevărata valoare a lucruľiloľ; valoaľea ľe-
lativă a lucruľiloľpľefeľate;despľe oameni, cu sensul de
reputaţie sau merit. Apare de optsprezece oľi la Marc Aure-
liu; vezi 4'32, 5.L, 5.36, şi I'Z.I.Marc Aureliu îlcitează pe
9' 1. 1
Epictetîn privinţa acestuĺ concepţ înpasajul încare vorbeşie
despre cum putem folosi puterea acceptării înce priveşte im-
pulsuľile noastre (11.37). La Epicteţ teľmenul apaľe de do-
uăzeci şi nouă de ori înDiatribe şi de două oriînManual(36;
nu aici). Yezi Diatribe 1.2.5-7, 4.1'170,4.3.6-8
şi 4'5.34-37.
Per ansamblu, ideea este că de prea multe ori schimbăm lu-
cľuri de nrare valoare pe lucruri de nimic, o idee care datează
de pe Wemea lui Diogene din Sinop, întemeietoľulşcolii
 U NMo D EL DE P RACT CĂ CARACTERI STl CĂ STo lClSM ULU] T ARZIU 447

iudecăţi întemeiatepe raţiune şi expeľienţă- Haines no-

teazá cá ce sunt senzaţiile pentru coľp şi impulsurile
',ceea
pentru spiľit, asta sunt dogmata pentru inteligenţă". Epictet
ia învizor forma netestată a dogmata, considerându-le .rđ
novnpđôóypa.cr, adică opinii asupritoare sau färă valoare,
caľe trebuie elĺminate de alegerea noastră raçională (DiatrÍbe
3.3.1B-19; vezi şi 3'79.2-3) înaintesă ne distľugă fortăľeaţa
interioarä (4.I'86). Termenul apare de peste o sută de ori la
Epictet (vezi Manualul 5, unde ne spune că nu lucľurile ne
tulbură, ci reprezentările noastref dogmata despre ele) de
şi
douăzeci şi trei de ori la Marc Aureliu fvezi mai a|es 4.49,7
'2,
B.I, B.27. şiB.47, unde voľbeşte de mai multe oľi despre îndrep-
taľea pľincipiilor). Marc Aureliu şi Epictet folosesc totodată
şi
cuvânful krima (çĺpa) când vorbesc despre decizii judecăţi
şi
(Marc Aureliu, Către sÍne !I.IL, B.47 ; Epiďeţ DÍątrÍbe4.11.7).

Dokimazein (ôorcrpĺÍţĺo):a evalua; a testa; a examina În

amănunt. Acesta este un verb_cheie înînçelegeľeastoicis-
mului lui Epictet (se regăseşte de zece oriin DÍatribe o dată
şi
la începutulManuąIuluĄ, dar nu este folosit deloc de Maľc
Aureliu. Cuvântul se referă la cel caľe testează metalele preţi-
oase şi monedele ca să le verifice autenticitatea. Înff-unul
dintre cele mai memorabile fragmente din Epicteţ el compa_
ră nevoia noastră de a testa reprezentările cu procesul de ve-
rificare a monedelor şi cu felul încare un negustor priceput
poate deosebi o monedă calpă după suneful pe care-l scoate
când e aľuncată pe masă, aşa cum un muzician detectează o
notă falsă (DÍatrÍbe 1.z.7-LLtr). Vezi totodată
şi exerciţiile pe
care le ľecomandă penEu a ne ocupa de reprezen tări (DÍatrÍbe
2.lB-24; Mąnualul 1.5). Dupä cum reprezentăľile simţurilor
trebuie testate,la fel şi judecăţile noastre (dogmata/theôrëma)
trebuie supuse unei interogatoľiu temeinic (ËLŁ,yya; termen
folosit şi de Epictet şi de Marc Auľeliu) pentru a fi testate.
 UN MoDEL DE PRACICĂ cARAcTERlsTlCĂ sTolclSMULUlTÂRZIU
449

Epistëmë (ćnroc{pq): cunoaşteľea siguľă adevărată,

şi
supeľioară celei de tip katalëpsis.
Ethos (ő0oç): deprindeľe sau obişnuinţă. Yezi ňexls.
şi
Pľactica stoică târzie se concentrează foarte mult pe obişnu-
inţă. Ideile Iui Musonius Rufus despre educaţie vizau educa-
ţia, mediul şi obiceiurile, care variază de la peľsoană la
persoană (Cuvântărí 1.1J. Epictet duce mai departe acest
şi
interes arătat obişnuinţei: ,,Întucâtobişnuinţa este o influ-
enţă atât de puternică şi suntem deprinşi să ne urmăm im_
pulsurile de câştig şi evitare exteľioaľe alegerii noastre, ar
trebui să-i opunem o obişnuinţă contrară
şi, acolo unde apa-
renţele sunt cu adevărat alunecoase, să folosim foţa educa1iei
noastľe" (DÍatrÍbe 3.12.6).El mai vorbeşte despľe importanţa
şi
folosirii unui obicei contľaţ de foątă opusă, la L.27.4.Terme_
nul apare de şaptesprezece oriînDiatrÍbeleluiEpictet. Marc
Aureliu foloseşte acest termen de patľu ori.
Eudaimonia (eriôarpovía) : fericire, prosperitatą bunăs-
taľe. Epictet spune câ zeii au cľeat fiinţele umane ca să fie
fericite şi echilibrate/s enine [eÚ mcO eÎv eu stathein; D i atrib e
/
3.24.2b-3). EudąÍmonÍa apare de treispľezece oľi înDiątribe
şi o dată înMąnual. Epictet consideră că aceasta este incom-
patibilă cu năzuinţa după lucruri pe care nu le deţinem (DÍa-
trÍbe 3.24.77J. Apaľe de două oľi la Marc Aureliu
çĺ.ei1,tn
combinaţie cu,,Viaţa", carą spune el, depinde de cele
-"ipu-
ţine lucruľi (vezi şi 7.77). Marc Auľeliu mai are încăun cuvânt
echivalent pe care_l foloseşte pentľu tÚţaŕ1oeq/euzôëseis,
sau ,,fericit învia1ă" (3.12; niciunul dintre cele trei nu este
reprodus aiciJ.
Eupatheia (erinĺt0ercr): pasiuni sau emoţii bune (Înopo_
ziţie cupathos), rezultatul iudecăţilor corecte şi aI acţiu_
nilorviľtuoase. Diogene Laeţiu scrie:,,Stoicii spun că există
trei stări emoţionale bune (eupathela), anuńe bucuľią
 UN MoDEL DE PRACTICĂ cARACTERlsTlcĂ sTolclsMuLUl TÂRZ|U
451

chiar şi pentľu sufleful animalelo4 lipsite de judecată (Epic-

tet: Un ghid stoic şi socratic al vÍeţÍÍ,p.271)
şi susţine cäîn-
seamnă,,facultatea conducătoare a minţii,'. Hadot o numeşte
partea superioaľă sau călăuzitoare a suflefului. Marc Aureliu
foloseşte cuvânful ca însuşireunică a fiinţelor umane
[înspe_
cial la L2.I şi L2.33). DíątrÍbelelui Epictet (douăzeci
şĺşase
de referinţe) : 1.2 6.L5, I.20.1'1, 4.4.43,4. 5' 5. Marc Au'"ti,l
ip"-
truzeci şÍşase de referinţe): 3.9, 4.38,5.!7, B.4B, 8.56, g.22,
9.26, Lz.L,12.33. Întimp ce Epictet sebazeazăînmaľe paľte
pe prohaÍresÍs,Marc pľeferă hëgemonÍkon: ce fel se
,,în folo_
seşte de ea însăşiľaţiunea ta conducătoare? Aceasta repre-
zintă tofuL Căci ceea ce rămâne, fie dependente de une, Re
independentą sunt leşuľi şi fumľ (L2.33).
Heimannené (eţrapplvł): soaľtŻĺ,destin. Stoicii eľau adepF
ai compatibilismului- înprivinţa libeľului aľbitru a aeteľ-
şi
minismului - toate lucľurile sunt deteľminate, daľ reacţia
noastră ne apaţine înîntregime.Vezi pronoia.
Hexis (ëţrç):substantiv abstľact construit pe echeÍn, a
avea, a deţĺne;o stare mintală sau un obiceÍ, o pľedispo_
ziţie spre ceva; despľe lucrurile mateľĺaląo tendinţă sau
o pľopľietate natuľală. Epictet spune că obiceiurile trebuie
,,mai întâislăbite şi apoi eliminate" {DÍatribe2.1B.11b-14J; în
caz contrar; se transformă încombustibil pentru propria
dis-
tľugere (2.1.8.4 - s). Vezi eth o s.
Hormë (öppń), impuls pozitiv sau atracţie pentľu un
obiect fca rezultatal orexis şi al consimţământului nos'
tru) care conduce Ia acţiune; opusul lui aphormé. Acestea
pot fi iľnpulsuri iraţionale de a acţiona sau o alegeľe raţională
de a acçiona sau de a depune efort într-unanumit scop.

*
Convingere filosofică potńvĺt căľeia libeľul arbitrtr deteľminismul
şi
sunt compatibile. (n.tr.J
 UN MoDEL DE PRAcTlcĂ cARACTERlsTlcĂ sTolClsMULUl lîRZlU453

judecăţile de valoare de nĺvel superio4, de la prolëpsÍs

|a hy-
polëpsis şi katalëpsÍs. Vezi Marc Auľeliu 4.3.4b
şi 9.13, unáe
vorbeşte despľe modul încare presupuneľile noastre ne pot
distľuge, prin urmare ar trebui să le eliminăm. El mai spune
că ,,toful se bazeazá pe presupunerile noastre,' (12.22)
şi căl
aľ tľebui să ne tratăm puterea de înţelegeľe de formare
şi a
opiniilor ca pe un bun sacľu [3.9). Termenul apare de opt ori
înDÍatribele lui Epictet (vezi2.I9'13_1Ą unde spune că avem
opinii opuse faţă de ceea ce ar tľebuiJ şi de trei onînManual
(vezi 20, unde spune că opiniile sau presupunerile noastre
sunt ceea ce ne alimenteazáfuria).
Kalos (ral'óç): frumos; însens moral, nobil, vĺľtuos. Ter-
menul echivalent al lui Senecą folosit destul de foecvent, este
honestum.
Katalëpsis (lcaĺríâr1ţrç): înţelegeľeadevăľată, peľcepţie
clară şi convingeľe fermă necesaľă pentru a conduce.
Hadot traduce termenul ca ,,percepţie,, sau ,,reprezentare
obiectivă"' Acesta este un teľmen important pentľu Epictet
şi
contrastează cu noţiunea scepticilo4, conform căľeia nimic nu
poate fi cunoscut cu certifudine
fđrcatúĄntoç).Epictet spu-
ne că progresul adevărat @rokopë) înseamnăsă_çi dai acor-
dul (vezi synkatatheslsJ doar acolo unde existä katalëpsÍs
(DÍatribe 3.B.4J. Marc Aureliu foloseşte teľmenul pentru
a lă-
uda caľacterul lui Antoninus şi ľâvna lui în,,obçinerea unei
adevărate înţelegeria lucrurilor" (6.30'2),iľecum
şi|a 4'22,
unde spune cä fiecare impułs trebuie să fie supus afirmaţiiloľ
de dľeptate şi la orice reprezentare să ne păstrăm capaciiatea
de înţelegere.

Kathëkon (rcOfirov): datoľią aeţiune adecvatâĺ pe calea

către viľtute. Diogene Laeţiu spune că Zenon a fost primul
filosof care a folosit termenul, referindu-se la conduita ce i se
cuvine unui executant (Despre vÍeţile doctrinele
şi ftlosoftlor,
 UN MoDEL DE PRACICĂ CARAcTERlsTlCĂ STolclSMULUlTÂRZIU
455

opiniile noastľe false trebuie înlătuľate(2.I7

'L),împľeunăc.u
pasiunea (pathos). Epictet vede o tranziţie de la preconcepţie
ftl rolëp si s), pľin conce pçie (hÍp oI ëpsľ), căľe convinge_rile
noastre ferme (katalëpsĺs), toate putând fi supuse greşelii
(hamartia). Heraclit numea amăgiľea de sine,,o boďíîntro-
zitoaľe" fDiogene Laeţią Đespre vieţile doctrÍnełe
şi flošoft-
lor, 9.7), iar stoicii îşiofereau practicile pentľu a.i învăçape
oameni să şi-o înfrângă.
oikeiôsis (obceíĺĺoq):stăpânire de sine, însuşiľeanevoi-
lor individuale sau ale speciei. Acest substantiv apaľe đoar
o dată la Epictet (DÍatribe 1.19't5J, unde se referă la autocon-
servare, deşi apaľe întľ-odiscuţie despľe,,interesul conlun,,.
ŞiMarc Aureliu îlfoloseşte o singuľă dată şi face clar tranzif,a
la celăIalt stâlp aI însuşirii- şi anume cel care se preteazíh
,,grija pentru ceilal1i" sau la tovărăşia umanä (3.9), învľerne
ce ľaçiunea noastră conducătoaľe este ceea ce ne permite
să
ne păstrăm înacord cu natura şi ceea ce realizează această
însuşire'Ca veľb şi adjectiv, ,,a însuşi,, a fi ,,potrivit sau co_
şi
respunzătoľ'i apare mai des la amândoi.
orexis (őpeţrç): dorinţă, înclinaçiecă'tre un lucru.
Ęusul
lui ekkłţls.La Aľistotel, avea înçálesulde ,,apetenţă,, era
ii
cevaîncomun cu animalele şidiferitde ďegerea intenţĺonată
(prohaÍresÍs),care implica atât ratiune, câtşi pľudençá'
rpĺc-
tet spune că, dacă weľn să fim liberi, nu ar trebui să ne dorim
ceva ce se află sub controlul altuia (DiatrÍbe 1.4.18_22).
orexis/ekklisls sunt subiectur primului topoi dincere trei, adi-
că domenii de pregătire care duc la auto_coeľenţă" celelalte
două fiind hormë/aphormë şi synkatathesis
[3.2.1-3aJ. Cu-
vântul apare de cincizeci şi şase de oľi înDÍątrÍbe de
şi .sapte
ori înManuąl' Apare de cinci ori la Marc Aureliu, o datăspu-
nând că principiile trebuie să fie suľsa doľinţelor a acçiuni-
şi
lor (B.1.5) şi să fie lirnitate doar la ceea ce se află sub contľolul
 U N MoDEL DE PRACTCĂ cARAcTERlsTlcĂ STolClsM ULU| TÂRZIU
457

greşite, stoicii consideľau bune unele pasĺunÍ(eupatheia),

dacă se încadrauînlimite raţionale: înspecial bucurią p.".á-
uţia şi speranţa (Despre vÍeçile şÍ doctrinelefiIosoftIorllĺa\.
Phantasia (ĺpavĺaoĹa):impľesie, aparençă, peľcepţe.
Epictet spune (L.7-7-9) cá zeii ne-au oferit o singură p,rt".",
care guveľnează peste toate celelalte: ,,capacitatea de a se
fo-
losi corect de aparenţe." El mai spune că pľima cea mai de
şi
seamă sarcină a filosofului este să testezefôorcrpđţco,,,testareď]
şi să separe aparenţele (vezi şÍ2.LB.24). El foloseşte metafo-
rele înotuluiîmpotrivacurentului, a luptei
şi a antrenamen-
tului riguros al unui atlet pentru a descrÍe efortul pe care
trebuie să_l depunem pentru a ne stăpâni impresiile (2.18.27-
2BJ.,,Sarcina unei persoane bune este să-şi controleze impre-
siile înaľmonie cu nafura" t3.3.1J. Există mai bine de đouă
sute de referinţe la cuvântul phantasÍa înDÍatrÍbe nouă în
şi
ManuąI. Termenul apaľe de aproximativ patľuzeci de orĺ în
cugetările lui Marc Aureliu [5. 2, 5.16, 6.!3, B.7, B.2 6, B.2B-2g).
Maľc Aureliu are un exerciţiu excelent pentru a nu-çi spune
singur mai mult decât impresiile iniţlale (,,ľapoľt,' la a.+ó).
Phronësis (çpĺívnorç): înţelepcĺunepľactică, una dintľe
cele patľu viÉuţicaľdinale. Termenul este folosĺtînľepeta-
te rânduľi de Maľc Aureliq cel mai remaľcabil la 4.37, unde
spune că,,înţelepcÍuneaşi dľeapta aţiune sunt una aceeaşi,,
şĺ
şi Ia 5.9, unde spune,,nu există nimic mai plăcut ca înţelepciu-
nea însine". Vezĺ arëte'
Physk (<prioq): natuľa, ordinea natuľală; despre lucnrľi,
specii sau categoľii: caľacteristică. Atât Epicteţ cât Maľc
şi
Aureliu spun înmod ľepetat că řebuie să ne folosĺm princi-
piul călăuzitor pentru a rămâne înarmonĺe cu natuľa (oum-
be 4.4.43; Marc Auľeliu 3'9J. Îngândirea stoică" Dumnezeu
si
natura sunt una.
 U N MoDEL DE PRACTICĂ CARACTERlsTlcĂ sl-olclsM ULUI TARZIU
459

înafaľa voinţei noastre, şi de trei oľi înfoľmă pozitivă' însen-

sul de alegeľe deliberată (3.6, 6.4.]', 8.56, !2.3,12.33).Învre.
me ce acesta este punctul central al sistemului lui Epicteţ
Marc Aureliu pľeferă termenul hëgemonikon.
Prokopë (npoxoĺľ4):progres sau îmbunătżĺsre;a fi pe ca-
lea viľtuţilor stăpâniľii de siną cuľaiului, dľeptăţii ĺ''.t _
şi
lepciunii. Vezi Epicteţ DÍatrÍbe 1.4, cu accentul,,pe projr"s,,, în
special L'4'LB-22; şi 3.19.2-3' Cuvântul apare de pais|rezece
oľi la Epictet (cel mai des la 1.4J' Poľivit lui Epictet
çĂ.z.t-s1,
timpul petľecut alături de oamenii nepotľiviF ne poate łimita
progľesul, iar MusonÍus Rufus ne reaminteşte el acelaşi
şi lu-
cru (Cuvântări LL.53.2I-22; ne pierdem sufletu|.
Prolëpsis (ĺpóĘýrç): concepţie primaľă sau pľeconcep-
ţie deţinută de toate fiinţete ľaţionale. Epictet.p.rn" ,ío
avem pľegătită ca pe o armă lustruitá(Diatribe 4-5ą6b).Ven
şi I.22 şi 1.2.5-7, unde voľbeşte despre stăpânirea p.u.on_
cepţiilor şi adevăľata semnificaţie a educaţiei.
PronoÍa (npóvota) : premoniţie; pľeviziune, providenţă
divină. Epictet spune că putem preaslăvi provĺdença daĹä
avem două calităçi: o viziune clară a lucrurilorşi ľecunoştiątă
(L-6.7'z). Marc Aureliu vorbeşte despre încľedinţaľeavĺitá-
rului înmâinile providenţei,la 12.1. Cuvântul apaľe đezece
ori la Epictet (vezi 3.L7.\J şi de douăspľezece ori la Maľc
Aureliu.
Prosochë (ĺpooo2gń): atenţią sâľguinţă, cumpătare" Vezi
înspecial DÍatribe 4.I2.I-21. În1.20.8_11, Epictet spune că
avem nevoie de ea îndeosebi pentru lucrurile care ne-ar pu-
tea duce într_odirecçie greşită. Marc Aureliu foloseşte teľln,e-
nul o singură dată înćugetările sale, când voľbeşte despľe cât
de scurt este timpul pe care îlavem înviaţă ca să mai lăsăm
lucrurile indiferente să ne consume atenţia
{Ll.76;nu aici].
 UN MoDEL DE PRAcTlcĂ cARAcTERlsTlCĂ sTolclsMULUlTÂRZU
461

Theôrëma (0eóp4pc): pľincipiu general sau percepsą

adevăľ ď ştiinţeĺ;utilĺzat inteľşaniabil cu dogmata Ánil
se voľbeşte despľe depozitul de
iudecăF ď minsi.
Theos (0eóç): Dumnezeu; puteľe divină" cřeatoarą care
conduce univeľsul şi łe oferă fiinţeloľ umane raţiunea
şi
libeľtatea de alegeľe. Înce priveşte teologią înciuda fapfu-
lui că reflectă politeismul culturii lor a deselor referiri la
şi zei
de toate genurile, stoicii târzii eľau monişti panteişti:
şi Dum-
nezeu = nafură. Înpluş erau mateľialiştĺ,aşa că până scân-
şi
teia divină din noi - şi sufleful _ erau considerate trupeşti.
Epictet era origínar din Frigia şi avea o vĺziune foarte vie
şi
personală a lui Dumnezeu. El se referea la Dumnezeu
ca la un
tată bun (vezi înspecial DiatrÍbe I.6,3.24),A_A' Long cel
mai
important exeget al lui Epictet, descrie problema
că [Epictet] vorbeşte đespreZeuş despre Dumnezetr, "rtf"l,,,Fi"
despre
natuľă sau despre zei, el este complet conüns că lumea este
organizată exact cum trebuie de o puteľe divină a cărei mijlo-
cire se manifestă înforma ."" .n"i înďtă înfiiąta ,'-"r,ľ
(EpÍctet: Un ghÍd stoic şÍsocratÍc al vÍeţÍÍ,p.I3Ą.Long
consĹ
deľă că Epictet a ľeînviatsensul puteľnic religios dat de
Cle-
anthes (succesorul lui Zenon). La niciun stoic nu întâlnim
un
Dumnezeu transcendent - o diferenţă esenţiďă façă de
creş-
tinism. Epictet spune că trebuie să încercămsă îmbinăm
alá_
gerea cu voinţa luĺ Dumnezeu (Diatribe 4.I.Bg).Marc
Aureliu
se referă de regulă la divinitate întľ-unsens l4ai larg
deseoľi
înmanielä politeistă (vezi 9.L.I), dar împărtăşeşđvĺziunile
lui Epicteţ mai ales atunci când spune:,,păstľează-s cu sfin-
ţenie capacitatea de înţelegere,,ca pe un dar de la Dumnezeţ
care pľesupune supuneľe faţă de El (3.9). Seneca vorbeşte
Şi
adesea despľe divinitate la plurď, dar toţi trei sunt de acord
că trebuie să ne acceptăm soaľta să căutăm să ne corectăm
şi
 DESPRE TRADUCERILE
FOLOSITE

Următoaľele lucrări au fost folosite ca ľesursă pentru

tradu-
cerea numeroaselor citate din această carte. Din păcate,
mul-
te dintľe operele stoicilor nu au avutparte
[încă)đeo veľsiune
românească. Printre elą se remarcă
[negativ!) DÍątrÍbelelui
Epicteţ care abĺa de curând au începutsă fie traduse Ia
şi noi.
Diogene Laerţiq Despre vĺeţÍle doctrÍnele
şÍ ftIosoftlor,
traduceľe de C. I. Balmuş, Edifuľa Polirom, Iaşi, L9ó7.
Epicteţ Discurs vÍu. Diątribe, caftea ţ traducere de Andreea
ŞtefaąEdifuľa Seneca LuciusAnnaeus, BucureştĹ 2018.
Epicteţ Mąnualul. Fragmente, traduceri de C. Fedeles si
D. Burteą Edituľa Saeculum Vizua|,Bucureşti,
2002'
Epicteţ Manualul,traducere de Mariana Ilie
şiAlexandru
Diaconovici, Editura Antet XX Press, Filipeştii de Târg
20L4'
Plutarh, VÍeţÍparalele, vol. V traducere de N. I. Barbu,
Editura Ştiinçifică, Bucuresti, 7g7 I.
Marc Aureliu, MedÍtaçiÍcătre mine însumÍ,tľaducere
de
Mariana Ilie şi Alexandru Diaconovicţ Editura AntetXX PresŞ
Filipeştii de Târg 2014.
Seneca Lucius Annaeuş Díaloguri,2vo|',traduceľe
de Eu-
genia Vichi Dumiřu şi ŞtefaniaFerchedăą Editura Polirorľl
Iaşi,2004.
Seneca Lucius Ann aeus, Epistole către LucilÍus,2vo!.,tra-
ducere de Ioana CosĘ Editura Poliľom, Iaşi,2007-20O8.
Seneca Lucius Annaeus, Medeea,tľaducere de Ion
Acsaą
Editura Univers, BucureşĘ Ig73.
 SUGESTII DE LECTURI
SUPLIM ENTARE

Pe lângă ediţiile clasice, resuľsele online de la

www.per-
seus.tufu.edul şi alte materiale tipăľite amintite anteiioł,
există câteva lucrări ľecente excepţionale accesibile pe
şi caľe
ar trebui să le citeşti:
Hadoţ Pierre, The Inner Citadel: The MedÍtątÍonsof Marc
AurelÍu (CÍtadela ÍnterÍoąră:MedÍtaçÍile lui Marc AirelÍu),
Harvard University press, Cambridge, Massachusetts,
Z 00 1.
Idem, WhatÍsAncient PhilÍsophy (Ce estefiIosofta antÍcă),
Haľvard Universiţ Press, Cambľidge, Massachusetts, ediçiá
nouă,2004'
Long A. Anthony, Epictetus: A Stoic and Socrątic GuÍde to
Life (EpÍctet: Un ghÍd stoÍc şÍ socratic al vÍeţii), oxford
Univer-
sĺty Pľess, NewYorĘ 2oO4'
Idem, Greek Models of Mind and SeIf (Modele greceşti
ale
mÍnţiÍşÍspirÍtulu|, Harvard University Pľess, ćambridgą
Massachusetts, 201S.
Nussbaum, Maľtha, The Therapy of DesÍre: Theory and
Practice in HellenistÍc Ethics (TerapÍa dorÍnţei: teorÍe
şÍ[racti-
că înetÍca elenistică), Princeton Univeľsity Pľess,
Princeton,
New |ersey, ediçie retipărită. 2O0g.
Robertson, Donald, The PhÍlosophy of Cognitive BehavÍou-
ral Therapy (Filosofia terapÍei comportąmentąle cognÍtÍve),
Karnac Books, London, 2010.

*
Resurse înlimba engleză. [n.ľed.)