5rNr0A

^ltry,nuarrL

tf
{

,f;N thrJa/* rtur/rh,,r* dibii

WlWau6,n",u'
rfr'

D@

E,li" i"*l*,",ni

&E
u-
"ilrr,rArl run frrlw,t/"
inhL ; oLrrril

ry,fI'Mqt*@ry
 SENECA
Lucius Annaeus

ALT TIMP NU AM
Despre scurtimea viefii
I
Despre vialafericiti
:

Traducere din limba latind de

Ioana Costa, Vichi-Eugenia Dumitru
9i $tefania Fercheddu

f#H
vtuE
Seneca Lucius
 CUPRINS

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomAniei

CuvAnt inainte .............:....... 7
SENECA" LUCIUS ANNAEUS Despre colecpe 8
Alt timp nu am: Despre volum 9
Despre scurtimea vietii = De brevitate vitae
Despre viala fericitd = De vita beata / Seneca L.lg
Dialoguri
trad.: Ioana Cost4 Vichi-Eugenia Dumitru gi $tefania Fercheddu; Despre scurtimea vie,tii, De brevitate vitae ............. 11,
desene: $tefan Procopie; coord.: Anastasia Staicu. Despre viald fericitd, De vita beata .......... 77

Editura Seneca Lucius Annaeus, 2014, Bucuregti

Cuvdntdupd .157
ISBN 978-606-93594-5-7 DespreSeneca 158
Despre Paulinus 1'61'
I. Costa Ioana (trad.)
II. Dumitru, Vichi Eugenia (trad.) Despre Novatus 161
III. Fercheddu, $tefania (trad.) Note .......... 163
lV. Procopie, $tefan (il.)
V. Staicu, Anastasia (coord.)
Indice 170
Curente filozolice
821,.124-96=135.-1, Stoicii 172
Epicureii 172
Cinicii 173
lnsemndrile tale .............. 174

machetare: Dragog Tudor

Tipdrit la Monitorul Oficial R.A.

Toate drepturile prezentei edifii sunt rezervate autorilor. Nici o parte din
aceastd lucrare nu poate fi reprodusd, stocatd sau transmisd sub indiferent
ce formd fdrd acordul prealabil scris al autorilor.
 ""l!
F

cuvANT iNeINru.
inainte de imagini:

'[',,*,rt*h*lrri"

Imaginile din aceasti coleclie au fost gdndite de $tefan Procopie,

Sasha Staicu gi Andrei-Florin Maceganu, elevi la Universitatea
Nalionald de Arte Bucuregti.
D espre scurtimea oielii

(De breaitate aitae)

l
 Despre *curtimea vielii
*r4 '

Lui Paulinus

multi dintre oameni, Paulinus, se plAng

1. Cei mai
de reaua-voinld a naturii, cdci ne nagtem pentru o du-
ratd neinsemnatd gi chiar gi acest r5stimp care ne-a fost
d,at zboard. atAt de repede gi cu o asemenea iufeal5,
incAt pe toti, cu prea pufine exceplii, viaja ii pdrdsegte
tocmai cAnd sunt mai pregdtiji de viald,. Nu doar
gloata gi poporul lipsit de minte suferd acest - cum
este socotit de oameni - rdu universal. Chiar bdrba,ti
plini de faimd au ridicat plAngeri din pricina lui. El l-a
fdcut sd exclame pe cel mai de seam5, dintre medici:
,,viata este scurtd, gtiinfa, Ittngd" .
2. Acest fapt l-a silit peAristotel pe c6nd cerceta na-
tura sd intre intr-o controversd, prea pufin potrivitd unui
infelept, sustinAnd despre naturi ,,cd.le-a ardtat anima-
lelor, ir privinta v6rstei, o asemenea bundvoinjd incAt le-
a dat sd trdiascd de cinci sau de zece ori o viafd de om, in
timp ce omului, ndscut pentru infdptuiri numeroase gi
insemnate, i-a impus o limitd atdt de skAmtd."
3. Nu este pufin timpul pe care il avem, ci mult cel
pe care l-am pierdut. Viala este itrdeajuns de lungd gi
ne-a fost datd din plin pentru implinirea faptelor de
mare importanfd, dacd viala intoeagd este bine chibztntd;
NU ENC P4TN
-Tir{?(lt
PE eeFE Tt ffiM insd cAnd este risipitd in lux gi nepdsare, cdnd nu este
ei I[,tT c'EL W CERE L-frM. PiEftbrll:
r

4j
 Despre scurtimea rrielii
, crf
^r't
consumatd i:r numele unui scop bun, afunci cAnd clipa
ultim5, in cele din urmd, ne silegte, intelegem cd am tre-
cut printr-o viafd de care nu ne-arn dat seama cd se duce.
4. Aga este:nu primim o viafd scuttd, ci ne-o facem
scurtS, nuii ducem lips4 ci suntem risipitori. Aseme-
nea marilor gi regegtilor bogdfii, care, cAnd ajung in
mdna unui stdpAn rdu se irosesc, in timp ce altele, chiar
modeste, dacd sunt incredinfate unui bun paznic cresc
prinbund folosinjd, viala noastrd se intinde mult pentru
cel care gi-o or6nduiegte bine.
JIfr, ,rr+e utln tt^a*l w ca,w tl a,wm,
ti *otlttcel
f ^)I-l* yr/d"t.
44
Despre scurtimea vielii
2,
purtat cu
1. Pentru ce ne plAngem de naturd? Ea s-a
bundvoinfd: e lungd viaja, dacd gtii sd o folosegti. Altmin-
teri, pe unul il stdpAnegte o avarifie nesifioasd; pe altul
o hdrnicie s6rguincioasd in treburi de prisos; unul se im-
batd cu viru altul e amorfit de toropeald; pe un altul il
obosegte ambifia depinzAnd mereu de pdrerile celor-
lalf, pe altul patima nesdbuitd a negoplui il duce cdtre
toate pdmAnturile gi toate mdrilg in speranfa de cdqtig;
pldcerea armelorii chinuie pe unii, irrtotdeauna ori preo-
cupafi sd-i pund in primejdie pe a1fi., ori nelinigtifi sd nu
fie ei ingigi puqi in primejdie; sunt unii Pe care ii con-
sumd, printr-o servitute de bund voie, o plecare infala
superiorilor fdrd agteptarea vreunei recunogtinfe.
2. Mu$i sunt ocupafi fie sd jinduiascd la soarta altota,
fie sd se vaite de a lor; cei mai mul1i, care nu urmdresc
nimic precis, sunt govdielnici, inconstanli gi nemulp-
mili de ei tngigi - ei sunt azvArlitt dincauza ugurdtdfii
lor spre planuri mereu noi; unii nu gi-au stabilit princi-
pii dupd care sd se cdlduzeascd pe drumul viefii, ci
soarta ii surprinde in timp ce l6ncezesc Ai cascd - e atAt
de clar cd aga se intAmpld, trcAt nu pun la indoiald ade-
vdrul din cuvintele pe care cel mai de seamd dintre
poefi le-a rostit parcd intr-un fel de oracol: ,,Partea din
45
F

Despre scurtimea vielii

c"4'
via!5 pe care o trdim cu adeverat este subtire." Cdci tot
restul existentei nu este viald., ci doar timp.
3. Viciile ne asediazd gi ne impresoard de pretutin-
deni gi ne impiedicd ochii sd se inalte sau se se ridice
spre a discerne adevdrul; dimpotrivd, ne apasd in jos,
odatd ce ne-au cufundat qi ne-au legat de pofte jos-
nice. Celor cdzulinu le este nicicAnd ingdduit sd se in-
toarcd la ei inqigi; dacd din intAmplare au vreodatd
parte de linigte, asemenea mdrii celei adAnci, care con-
tinud sd se umfle dupd ce vAntul a incetat, ei se agitd
qi nu gdsesc niciodatd pace de la patimile lor.
4. Crezi cd vorbesc despre cei ale cdror pdcate sunt
recunoscute de tofi? Privegte-i pe cei la a cdror fericire
oamenii aleargd grdmadd; sunt sufocafi de atAta bund-
stare. Pentru cAt de mulfi bogdliile sunt o povard! Ce
mulfi sunt cei cdrora elocinta qi sfortarea zilrricd de a-gi
ardta inzestrdrile le-au supt sAngele! CAt de mulfi sunt
palizi dincatzapldcerilor neincetate! CAt de multi sunt
cei cdrora alaiul clientilor aflati mereu in preajmd nu
le-a mai ldsat nicio libertate! Pe scurt, trece-i in revistd
pe toli acegtia, de la cei mai mici pAnd la cei mai de sus:
unul are nevoie de un avocat, celdlalt ii rdspunde la
apel, alfui este ir:r proces, unul il apdrd, altul ii dd sen-
tinta, niciunul nu se judecd pe sine, fiecare se consumd
de dragul altuia. Pune-fi cAteva intrebdri despre oarne-
?ofrTFft !it^t rtrfi,rF PE CEfiE O
'IISiM CU ADTUFffiT nii ale cdror nume le gtii pe dinafard gi vei vedea cd
ffE acestea sunt semnele prin care pot fi recunoscuti: unul
'UO'lRE.

47

Despre scurtimea vielii
M( 2'
il cultivd pe un al doilea, iar al doilea pe un al treilea;
niciunul nu tgi aParfine siegi.
5. $i apoi, unii oamenii simt o indignare cAt se
poate de smintitd: se plAng de dispretul pe care il
aratd cei care le sunt superiori, pe motiv cd nu-gi fac
timp pentru cei care vor'sd intre la ei in audienfd! Dar
are cineva indrdzneala de a se plAnge de trufia altuia,
cAnd el insugi nu 19i acordd sieqi timp niciodatd? Cu
toate acestea, indiferent cine egti, acel om care ili este
superior ili mai aruncd uneori o privire, fie 9i cu o ex-
presie arogantd,,igi apleacd urechile la vorbele tale, ifi
ingdduie sd stai aldturi de el; dar tu nu te invredni-
cegti niciodatd sd te uili la tine sau sd te asculti pe tine'
Nu ai de ce, prin urmare, sd ii reproqezi cuiva aceste
indatoriri, fiindci, atunci cAnd tu le-ai indeplinit, nu
cdutai compania altuia, ci nu o puteai suporta pe a ta'
<rtrl'l
"?onk^ l* rl"U w ca,1z ^ ,,
"
o kii,tlx ru a*,iltk^ht er#n ru,u!*ihe.
48
Despre scurtimea viefii
urJ
'
1. Chiar dacd toate marile spirite care au strdlucit
vreodatd ar fi de acord in privinla acestui subiect, nu
s-ar putea nicicAnd mira indeajuns de aceastd intune-
care a minfii omenegti. Oamenii nu suportd ca cineva
sd le pund mAna pe proprietdfi 9i, dacd existd o cAt de
micd gAlceavd in privinta hotarelor de pdmAnt,
aleargd tofi la pietre gi la arme; gi totugi, le permit sd
pdtrundd in viafa Lor,ba chiar ei ingigi ii aduc indun-
tru pe cei care in cele din urmd vor ajunge sd se instd-
pAneascd peste ea. Nu se gdsegte nimeni care sd vrea
sd igi impartd banii, totuqi cu cAt de mulli igi imparte
fiecare dintre noi viala! Cdnd igi pdzesc averile, oa-
menii sunt foarte zgdrclli, totugi, cAnd vine vorba de
cheltuirea timpului lor, singurul caz in care avarilia
este de ldudat, devin risipitori.
2. Astfel, mi-ar plHcea sd-l iau pe unul din alaiul celor
mai in vArstd gi sd ii spun: ,,Ydd cd. ai ajuns la capdtul
vielii omenegti, te apasd cei o sutd de ani sau chiar mai
mult haide acum, amintegte-fi vialata 9i fd un bilan!.
Gdndegte-te cdt din acest rdstimp fi s-a dus cu un cre-
ditor, cAt cu o iubitd, cu un patron sau un client, cAt ai
pierdut cu disputele conjugale, cu pedepsirea sclavilor,
cu alergdtura de colo-colo cu treburi prin orag. Adaugd
4!
 lnA |t t,

llif 0

>n
'
[,tn

ff4}#: ll

ll((toDflrF iltl Ns fircs ftiN tliNTE tnn0irj1,r1Efr lmnrf.