Štoicismulazi

STOICISMUL AZI
Fragmente alese I

Ediţie coordonată de

ľ#,ç"

Traducere din limba engleză de

Ceorge Tudorie

ffi
EDmJRÁsENEcÁ
Titlu originď: Stoicism Today: Selected Wĺitings I, edited by Patĺick Ussher
Published September 201 4 by Stoicism Today
Aĺ aĺticles aĺe Copyright (O) of theiĺ ĺespective authors*
*excepçie
fac urmatoarele:
Capitolul ,,Concepte fundamentale ďe eticii stoice la Maĺcus Auĺelius" este
preluat dinvolumulMarcusÁurelius: Meditations, zlsith selected corresţondence,
coordonat de Robin Harđşi Chĺistopher Gill (2011) şi reprodus aiđcu
permisiunea Olďord University Press şi cu đĺeptde utihzare liberă în
ašociere cu autorul, Cfuístopher Gill.
Capitolul acceptaÍea mo4ii" este un text adaPtat dupí Sources of
',Despre
Signficance: ţ4lordly Rejutenation and Neo-ţtoic Heroism (2010), de Corey
Aĺton, copyright O Duquesne UniversĘ Press. Preluarea s-a Íăcut cu
permisiunea Duquesne Univeĺsity Press.

@. Editura Seneca Lucius Annaeus, 2020, peĺtru ediçia înlimba română

Redactare : Mihai-Valentin Cernea

Corector: Valeria Radu
Machetare: Maĺiana Răbîncă
Coperta: Sasha Staicu
Coordonator: Anastasia Staicu

Descrierea CIP a Bibliotecii Naçionale a României

Stoicismul an: fĺagmente alese /eđ.coord. de Patrick Ussher;
traducere đinlimba engleză. de George Tudorie.
2vol.
ISBN 978-ó0ó -8847 -23-8
Vol. 1. _ 20t9. _ Con1ine bíbliogĺafie.- ISBN 978-606-8847-27-4
I. Ussher, Patrick (coord.)
II. Tudoĺie, George (trad.)
1

Tipar: Aĺt group publishing

O Toate dĺeptuĺile preznnteí ediçii sunt rezervate EđituriiSeneca LuđusAnnaeus.

Nicio parte din această lucraÍe nu poate fi reprodusă, stocată sau transmisă
sub indiferent ce formă Íăĺăacoĺdul preďabil scris al editurii.
 ,,Fii asemenea unui promontoriu
de care Se Sparg Íäĺăîncetaĺevalurile.
Elstă dreptşi împĘuru-ise potoleşte
înspumanrlclocot al apelor."
MARCUS AURELIUS,
Gânduri către sine însuşi,IY.49*
 t
* Edifla folosită aici este: Maľcus Aurelius, Gânduri către sine însusi,
Bucureşti: Humanitas,2013 (traducere de Cristian Bejan). Gr: j'oporov
t
tĺvüţ
' Ţfl-ý irpq' n örrpercöç tü rÚputo, ĺţpoopTloogrü: { ôě ëoĺ4rce rcol
ĺtspi cńo1v rorpí(etcrr tü ĺpleyp{vowo, toü űôĺtoç." Notele de subsol
apątin traducătorului. (n. aad. )
 DESPRE STOICISM TODâY

Echipa Stoicisrn Today este formată din ceľcetători de la

University of Exeter, King s College, University of London
şi Qleen Jľ{I:ary, University of Londonl precum şi din psiho-
terapeuţi din Marea Britanie si Canada, caĺe coLaborează'
pentru a oferi resurse stoice adecvate lumii moderne. Echipa
a organĺzat mai mu1te edi1ii internaçionďe ale ,,Săptămânii
stoice"*. În2013,deexemplu, ciľca 220O de oameni au luat
parte Ia acest eveniment. Participançii au primit o broşură
de 38 de pagini cu exerciçii ziInice şi sfaturi de urmat. A
existat, de asemenea, o zi deschisă publicului, la Londra, la
care au fost prezente peste 200 de persoane. Mai multe
publicalii au scris despre eveniment, printre careTheToronto
Globe U Maiĺ, TĺłeDaily Telegrapłl, Cĺlannel4 online şi.The
Spectator. Despľe,,Săptămâna stoică" s-a discutat şi ĺ.a radio,
de exemplu la BBC Radio 4, BBC Wales şi BBC World
Service. Există şi un blog Stoicisn Today (linkul este mai
jos), fragmentele din acest prim volum fiind selectate din
această sursă. Înprimele 18 luni de funcçionare, acest site a
fostvĺzitat de aproape 400 000 de ori. Pentru mai multe
* http://modeĺnstoicism.com,/about-stoic-weeU. (n. trad' ) 7
 Stoicismul azi

informaţii despre evenimentele noastre, consultati site-ul

modernstoicism.com si celelaĺte linkrľi de mai jos.
Membrii echipei Stoicism Today sunt Jules Evans,
Gabriele Gal7uz.zo, Gill Garratt, Christopher Gill, Tim
LeBon, Donald Robertson,John Sellaľs şi Patrick{Jssher.
Cumpărând această caĺte, contribuiti la fondul care
susçine proiectele Stoicism Today.

Unde ne găsiçi pe inteľnet:

B1og: htrp://blogs.exeter.ac.uVstoiđsmtodý
Canal YouTube: hęs://www.youtube.coni/user/StoicismToday
Twitter: https://twitter.com,/Stoic\Meek
Grup Facebook https://www.facebookcom./groups/Stoicism.

8
 AUTORI

Corey Anton (doctorat la Purdue Univeĺsity, 1998) este

profesor de ştiinçele comunicării la Grand Valley State University.
Printre cărţile sale se numără SelJbood and Áutbenticlŕl (S[]NY
Pľess, 2001) şi Sources of Signĺf.cance: Wordţ Rejuĺlenation and
Neo-Stoic Heroisľn (Duquesne lJniversity Press, 2010).

Jan-Fredľik Braseth este un flLozoÎnorvegian care aľe un

masteľat înfiIozofle si pregătire de specialitate Pentru a fi consilieľ
filozofic. Locuieşte înOslo, unde consiliază'persoane care sunt în
şomaj din motive de sănătate. Pagina sa de internet poate fi găsită
la adresa: wwwjanfredrik.no.
Paul Bryson este avocat; el locuieste si Iucrează' înpľoxi-
mitatea oraşului Columbus, înstatul american Ohio. Este
interesat đef:Jozofia stoică đecând a intľat încontact cu scrierile
lui Seneca, înpeľioada încare studia latina la liceu. ÎiPuteţi citi
blogul la adľesa: stoiclawyeľ.woľdpľess.com
Michael Burton este profesor de liceu; originar din Canada,
acesta Iucreazá acum înMarea Britanie. Pľimul său contact cu
stoicismul a fost înliceu, gândirea stoică inspirându-l de-atunci
înpermanenţă. Blogul său despre f:/iozofie si educatie poate fi
citit la adresa: burtonsblogsl2.blogspot.co.uV.

9
 Stoicismul azi

Ben Butina tucreazá îndomeniul training-vlui si dezvoltării

peľsonďe.Aĺe un masterat înconsiliere, iaľ înprezent sftđíazá
pentru un doctorat înpsihologie. ÎnaÍa:á đestoicism, este
interesat đefi7ozofĺaorientală şi de ľeiigie. Ben locuieşte cu soţia
şi copiii săi înLatrobe, statrí Pennsylvania. Blogul său poate fi
citit la adľesa: approximatelyforever.com.
Bob Collopy este scriitor, pilot, director de marketing si
director de sucursďă într-ocompanie đeimobiliare' Precum
şi partener într-ocompanie nouă, un start-uţflnaĺçat đeAĺizona
State University, caĺe îsipropune să dezvolte şi să comercia7izezn
un nou tip de comPuter de scufundări pentru scafandri de
agľement. Eldeçine si cea mai înaltădistincţie a Ceĺcetaşiloľdin
SUA - Eagle Scout (Cercetas vultur).
Stephen J. Costello este fondatorui şi directorul Institutríui
Viktor Frankl din Irlanda. Este fllozoÎ,logoterapeut, analist
existençial şi scriitor. De peste 20 đeani, Stephen predă filozofie
şi psihologie la University College Dublin, Trinity College
Dublin şi, mai nou, la Dublin Business School. Printre lucrările
sale se numără: T}:e Irisb SouI: In Dialogue (The LiÍfey Pľess,
2002), Tbe PaIe Criĺninal: Psyclloanalytic Persţectir.les (Kaľnac
Books, 2002), 18 Reasons'Wby Mothers Hate Tŕleir Babies: Á
Philosoplły of Cbildhood (Eloquent Books, 2OO9), Herrneneutics
and tłle Psycboanaţsis of Reliţon (Peter Lang AG., 2009), Ťlle
Ethics of Hapţiness: Án Existential Ánaţsis (Wyndham Hall
Press, 2011), Wtat are Friends For?: Insights fron the Great
P h i I o s op lt ers (Raider Publishing International, 207I), P l: i I o s op by
and the Floĺa of Presence (Cambndge Scholars Publishing,2-073),

şi Tbe Truth about Lyingţhe Liffey Press, 2013).

KeĘ Coyne a scris împreună cu soçul său, Eľik Knutzen,
cĘile Tlłe Urban lJornestead: Your Guide to SeIf Sfficient Liwing
10
in the Heart oftbe City (Pĺocess, 2010) şi MakingIt: Radical Home
 Autori

Ecfor a Post Consurner World (Rodale Press,2011). Pagina sa de

inteľnet poate fi consultată la adĺesa: www.rootsimp1e.com.

James Davinport este un pseudonim. Persoana ľeală locuieste

şi lucrează la Londľa.
Michel Daw se ocupă de peste 20 de ani de educaçia
persoanelor adulte. Scrie, confeÍenţiazá si publică materiďe'pe
blog despre o multitudine đeteme stoice. Împreunăcu soţia sa,
Pamela Daw, MicheI organizeazá o serie đęÁteliere stoice pentru
comunitatea locală (întrunirile au loc peľiodic înCanada). Blogul
său poate fi citit la adresa: livingthestoiclife.oľg.
Pamela Daw este mamă a trei copii - de-acum maľi - si
este căsătorită cu MichelDaw de 28 de ani. Se ocupă, împreună
cu soçrrl său, de o comunitate stoică ale cárei întâlniriau loc
periodic înCanada. Blogul său poate fi citit la adľesa:
musingsofastoicwoman.blogspot. com.
Jules Evans este autorullucrării Płlilosophyfor Life and ot}ler
Dangerous Situations (Riđer,2073). De asemenea, este directoní
de politici al Centrului de Istoľia Emotiilor de la Q;reen Mary
College, University of London. Recent, Jules a conceput şi a
pľedat un curs de filozofie Practică pentru penitenciarul Low
Moss din Scoţia şi pentru clubuĺ de rugby Saracens din Marea
Britanie. Pagina sa de inteľnet poate fi consultată la ađresa:
philo sophyfo rlife. org.
Jen Faĺren este o autoare indepenđentá caĺe locuieşte în
Balcani. Jen scrie despre arta, cultura si ideile specific balcanice,
din trecut şi din prezeÍft. Blogul său poate fi citit la adresa:
gotirana.wordpress.com. Cariera sa cupľinde activităti de cer-
cetare' analizá, redactare şi comunicare pentru Metroul din
Londra, precum şi pentru Poliçia londoneză si administratia
publică a oľasului. Jen a mai conceput materiale scrise pentru
TeatrulIRoKo, Pentru RoyalDocks PĄect si pentru Fondul
de Loteľie Heritage.
1,1
 Stoicismul azi

Maľk Gaľvey este autorul volumelor Stylized (Touchstone

2009), Corue Togetber (Thomson, 2006) şi Searching for Mary
(Plume, 7998). A mai publicat articole şi eseuri înTbeWalI Street
Journal, Tbe oxford zŁmerican, Writer's Digat şi înalte periodice.
Mark locuieşte înCincinnati' StaĺĺOhio, iar blogul său poate fi
citit la adresa: OldAnswęrs.com.
Chĺistopher Gill este profesor (pensionat) de gândire antică
la Univeľsity of Exeter din Marea Bľitanie. A publicat numeroase
lucrăľi despľe fi7ozofĺa antícă', dintre care menţionám: The
Structured Self in Hellenistic and Rornan Thought (Oxford
University Press, 2006), Naturalistic Psycbology in Galen Ĺl
Stoicism (Oxford University Press, 2010). De asemenea, el este
autorul introducerii şi notelor explicative pentru volumele
Epictetus: Discourses, Fragľnents, Handbook şi Marcus Áurelius:
Meditations, ambele apărute încoleqia oxforđWorld's Classics.
Ryan Holiday se ocupă de strategii media şi a publicat lucrăľi
importante Pe teme de strategie si afaceri. A fost, timp de mulçi
ani, director de marketing al companiei American Apparel.
Printre cţile sale se numără: Trust Me ľľn Lying: Confessions ofa
Media Manipulator (Portfolio, 2010) şi' cu o tematică stoică,
The Obstacle is the Way The Tineless -Art of Turning Trials into
Triuĺruţh (Portfolio, 2013). Pagina sa de inteľnet poate fi
consultată la adresa: RyanHoliday.net.
Laura Inman este cefcetătoare neafiĺiată si scriitoâre; se
ocupă si de consiliere, iaľ întrecut a fost avocată. Printľe lucrăľile
sale despre Emily Bľontë se numără The Poetic World of Enily
Brontë (Sussex Academic Pľess, 2014)l precum şi articole
publicate înBrontii Studies şi ĺlictorians: Journal of Culture and
Literature. Eseurile sale despre literatură şi stoicism au fost
publicate înreviste online şi pe bloguľi, inclusiv cel propriu
(the1ivingphilosopheľ.com), caľe cuprinde sfatuľi de viaţă stoice

12 şi literare. Laura aÍe un doctoľat îndrept de la University of

 Autoĺi

Texas, Austin, o licenţă înfranceză' de la University ofAĺizona si

un masterat înpredaĺea englezei de la Manhattanville College
(Purchase, New YoľĘ.

Kevin Kennedy este istoric, scľiitor şi ghid turistic ger-

mano-american. Locuieste si lucrează la Potsđam, înGermania.
Specializarea Sa este istoľia modernă a Prusiei, Germaniei şi
Euľopei Centrale, însăeste interesat şi de studiile despĺe oraşe,
de filozofie şi, desigur, de stoicism.
ErikKnutzen a scris, împreună cu soţia sa, Kelly Coyne, The
Urban Hoľnestead: Your Guide to SeIf Sĺfficient Liĺling in the Heart
of the Citjl (Pľocess, 2010) şi Making It: Radical Hon'le Ecfor a Post
Consurner World (RođalePress, 2077). Pagina sa de internet Poate
fi consultată la adresa: rootsimple.com.
Tim LeBon este terapeut membru aI UKCP (UK Council
for Psychotheľapy) si Iucrează' încadľul sistemului public de
sănătate bľitanic (NHS) înprogramul de îmbunătáçiĺeaaccesului
1a terapiile p sihoIogsce (Improv ing Ác cess to Psy c b o logical Tll erapie).
Tim combiná terapia cognitiv-comportamentală cu activitatea de
consilieľe şi tutorat (Iife coacbing) pe care o desfăsoară ca liber-
profesionist încentruL Londrei. Tim este redactorul fondator al
revistei Practical Philosoplly şi autorul lucrărilor Wise T}lerapy
(Sage, 2001) şi Ác}lieoe Your Potential zlsitb Positi,Ue Psychologjl
(Hoddeľ, 2074). Pagina sa de internet poate fi consultată la
adľesa: www.timlebon.com.
Chĺis Lowe locuieşte înHalifax, înpľovincia canađiană
Nova Scotia. A început să fie inteľesat de stoicism la sfâĺşiĺí
anului 2073, iar înprezentsfudiazá operele clasice ale lui Epictet
si Maĺcus Aurelius, ocupându-se, de asemenea, de fllozofiile
oľientale care au principii asemănătoare stoicismului. Chris
cercetează' independent f:Jozofia stoică, scriind pe această temă
pe blogul stoicism.ca.
13
 Stoicismul azi

Antonia Macaro alucrat ca teÍâpeută existençială şi consiii-

eră însituaçii đeabuz de đroguĺişi alcool, fiind membră a UKCP.
Aĺe un masterat înfrlozofie si a fost implicată înmişcaľea de
consiliere f:Jozoficá încăde la începuturileacesteia înMaľea
Britanie. Antonia este autoarea volumuluí Reason, 'ţ/irtue and
Psycbotherapjl(Wi1ey-B1ackwe11, 2006) şi a scľis, împreună cu
Julian Baggini, lucrarea Tbe Sĺtrink arzd the Sage (Icon Books,
2072) . Înnoiembľi e 2073, a luat parte la masa rotundă din cadrul
evenimentului Stoicism pentru viaţa cotidianá (Stoicisrľl -for
Everydq Lfe), care a a:rut loc la Londra.Pagina sa de internet
poate fi consultată la adresa: antoniamacaÍo.com.
Aditya Nain are un masterat înfilozofie de la University of
Pune, din India, şi o diplomă înfinançe de la Univeľsity of Lon-
don. Aditya este conferenýar Ia SSLA (Spnbiosis School for
Liberal Aĺts), înPune, şi doctoľand al Indian Institute of
Technolory, înBombay (IITB)' încadrul progľamului,,Pľofesori
universitari", cu speciďizarea înfI7ozofla banilor. Blogul său
poate fi citit la adĺesa: adityanain.com.
Tim Rayner este cofonđatorulsi diľectoľul One Million
Acts of Innovation (Australia). A pľedat fĺloznfĺela University
of Syđneyşi la University of New South \Males, înAustralia.
Tim este autorul manualului de transformare personalá Lif,
Changing: Á P}lilosopllicąI Guide (2012) şi al scurtmetrajului
premiat Coalition of tlte Willing (2010). Pagina sa de internet
poate fi consultată la adľesa: timrayner.net.
Donald Robertson este psihoterapeut cognitiv-compor-
tamental, consilier si autor de lucrăń. Este specializat întra-
tamenfirl anxietăţii cu ajutorul teľapiei cognitiv-comportamentale
(CBT) şi înhipnoterapia clinică. Donald este autonrllucrărilor
Teacĺl Yourself Stoicism and tlle Árt of Hapţiness (Teach YouľseĘ
2073), Resilience: TeaclłYourselfHous to Surĺ.liĺleand Tbrive inÁny

1,4
Situation (Teach Youľselţ 2072) şi Tłle Pltihsophy of Cognitiĺle
 Autoĺi

Bbĺlaoioral Therapy: Stoic Pl:ilosophy as Rational and Cognitive

Psycbot}serapy (Kamac Books, 2010). Blogul său poate fi citit la
adresa: philosophy-of-cbt. com.

Helen Rudđa suferit o traumă cerebľală în2006, înurma

cáreia a fost încomă timp de tľei săptămâni. Ulteľioĺ,a dezvol_
tat o depresie gľavă rcalizănd' cât de mult i s-a schimbatviata,
mai ales Pentru că nu se mai bucura de đeplinătateaputerilor
sale. Însămultumită stoicismului, Helen a reuşit să-şi însenine-
zevĺaţa,iar acum profită đeftecarezi.
Roberto Sans-Boza a terminat Universitatea Cađĺzdin
Spania în1997. Şi-adefinitivat pregătirea de specialitate în
nerrĺofiziologie clinică la Spitďul universitar San Carlos din
Madrid şi a făcut alte subspeciłJţZăÍi înelectľocorticografie si
videotelemetľie la Montreal Neurological Institute (Canada).
Pľimul post de consultant l-a obtinut în1998 la The'Walton
Centre din Liveľpool şi la spitďul Glan Clwyd din North Wďes
(regiune đinnordulŢăÍii Galilor). Din 2073,Iucrează încadrul
Departamenĺrlui de neuľofiziologie clinică din Deľriford.
John Sellaĺs este ceľcetătoľ la Kings College, University of
London. A scris două lucľăĺidespľe fi7ozofia stoică: Stoicism
(Routledge, 200ó) şi TlleÁrt of Liĺling Tbe Stoics on t}le Nature and
Function of Pbilosopby (B1oomsbury'Ącademic, 2073). Pagina sa de
inteľnet poate fi consultată la adľesa: wwwjohnsellaľs.org.uk
JeffTraylor are o e4perie ntábogatáîn instituçii corectionale,
de la implementarea unui program de permisii la Penitencia-
rul de maximă sigurançă din Ohio, Ia actiiltatea de instructor de
abilitĺçi cognitive încadrulunui serviciu de coľecçie comunitar. A
predat la Institutrĺ Judiciar din Michigan si a pľegătit sute de
speciďişti, de la ofiteri care monito tĺznazáelibeľările condiçionate
la asistençi sociďi. Jeff are o diplomă postuniversitară' đela Ohio
State University si este autoÍ al unei serii de volume de călătorie
15
 Stoicismul azi

despre staĺrl ohio, intitulate Life in tbe Slozll Lane (I{lng of the
Road Press).
PatľickUssher este doctoľand la University of Exeter, unde
sfudiazá denĺo\taĺeamorală stoică. Înt"r^ sa de masterat, a
comParat stoicismul şi budismul Patrick editeazá şí
',occidental".
gestsoneazá blogul S toicis rn To day.
Matt Van Natta este stoic pľacticant. Blogul său poate fi
citit la adresa: immoderatestoic.com. Matt este, de asemenea,
soţ, tată şi specialist îngestionarea situaçiiloľ de urgen1ă.
Stoiđsmulî1
ajută întoate aceste roluľi.

T6
 CUVÂNT-ÎNłINľB
DR. STEPHEN J. COSTELTO

Această carte reflectă şi oferă un cadru đeteptezentare

unei multitudini de subiecte si teme. Veçi citi despre etică
şi emoçii din perspectivă stoică, despre aťĺtatá, sentimente
şi Viktor Frankl, despre primari stoici si constientizare,
despre ťĺIozoťĺepracticá, creşteÍea copiilor si închisori,
despre Star Trek, Socrate si avocaţi stoici, despľe liteľatură
şi viaţă îngeneral. Ca atare, există înaceastă compilaçie
pestriçă câte ceva Pentru fiecare.
Există două unităti de semnificaçie întitlul acestui
volum colectiv: ,,stoicism" şi ,,Lz\". Asta sugere ază' cá stoi_
cismul antic ateniaî_ acea şcoală de fllozofie practică din
epoca elenistică _ încăaÍe ce să ne spună înptezent,înzllele
noastre. Stoicii s-au Ętat cu suferiţIt^, aU vrut să-si
conformeze vointa realităçilor lumii, au doĺit să cultive
virtutea pentru a se desăvârşi. Ei cľedeau că purtarea unui
om este mai importantă decât vorbele sale. Cât despre
fllozoťĺe,o priveau mai pu1in ca pe o disciplină obscură,
academică, teoretică şi dificilă, si mai mult ca pe un mod de
viată pentru cei iubitori de Înçelepciune(sopĺlia) şi de Bine
(agathon).
t7
 Stoicismul azi

De la bun început,această ťllozofĺe a fost îndľăgită.Şi

asta pentru cáetape cât de practicăl pe atât de adâncă. Ea a
intrat chiar îngraçiile unui împăľat,Marcus Aurelius, caÍe a.
devenit el însusistoic, scriind celebrele Gânduri către sine
însuşi.Un alt împărat,Iustinian I, a fost totuşi cel caľe a
închisaceste şco1i ,,păgâne" de fĺIozofie înanul 529, penttu
că acestea erau cónsiderate incompatibile cu creştinismul de
sorginte constantiniană (Constantin cel Mare a condus
primul Conciliu de la Niceea,în325).Ideile stoice au fost
preluate însăînspiritualitatea Sfântului Ignaçiu de Loyola-
Pentru a da đoarun exemplu de părinte al bisericii c^Íe ^
transpus încontext creştin mai vechile exerciçii spiľituďe
stoice. Mulçi ďçii vor face acelaşi lucru.
De unde, aşađat,această mare fo4ă de atracţie? Stoicii
ne cheamă să fim tari înfaça loviturilor destinului, să ne
cultivăm stăpânirea de sine, mai ales înceea ce priveşte
emoçiile distructive si negative, să lucľăm la bunăstarea
noastră moľală şi spirituală, şi să ne orânduim vieçile după
Iogos-raL divin care pătrunde toată creaţia. Ne cheamă sä ne
păstrăm cu pasiune şi bucurie calmul, să fim înţelepţi,
curajosi, ordonati şi drep1i. Ne cheamă să medităm asupra
existenţei noastre si să practicäm zt|níc exeľciçii spiĺituale
care să devină obişnuinçe sufletesti, Pe care să ne sprţinim
aici şi acum. Ne cheamă să fim indiferençi înprivinţa
lucrurilor neînsemnate şi să ne concentrăm asupra a ceea ce
putem controla şi alege, neagăçându-ne de cele aflate
dincolo de puterea sau deciziile noastre. Ne cheamă spre
armonie îniubire şi fericire, spľe ajutor reciproc şi via1ă
plină de dragoste. Pentru că nu de lucruri suntem tulbura1i,
ci de inte1pÍetaÍea' dată de minçile noastre lucrurilor, de
părerile Pe care ni le formăm despre ele. Nu sunt toate
acestea ideďuri demne de urmat, de atins, de tľanspus în
18
 Cuvânt-înainte

fiinţa noastră? Le putem ÍezlJma', spunând că srrntem

chemaçi să ducem vieçi mai pline de sens şi mai puţin
abrĺtizante.
Stoicismul, fonđatđeZenoĺ, atÍas înrândurile sale
^
oameni de talia juristului Seneca, a fostului sclav Epictet sau
a împăratului Marcus Auľelius. 'Ei strălucesc înprima
constelaţie a acestei şcoli de gândire. Scrierile 1or inspiră,
înalçăsi înnobilează,indifeľent dacă vorbim đeScrisorilelli
Seneca, đeDiatribele lui Epictet sau de Gândurile că.tre sine
însryiale lui Marcus Aurelius. Convingătoare., ele ne
încĺrajează'chiar şi atunci când ne mustră cu blânde1e. La
urmâ urmei, nimic nu Poate aduce cu adevărat atingere
sufleĺrlui, cetătii noastre interioare. Multe ne stau înPutere'
multe ţin de noi. Cât deýre celelalte? Celelalte sunt ale lui
Dumnezeu. Treaba Lui, nu a noastră. Nu are impoľtançă cât
de mult trăim, ci cât de nobil conteazá profunzimea unei
vieţi, nu durata ei. Şimai spunea învăçătuľavechilor şi
nobililor stoici: nu ai vľea să fii liber} Atunci încetează'să,fĺi
sclav. Stoicii ne-au deschis tuturor o cale şi au aprins o
flacfuă" ce lumineâză înîntunecimea vremurilor noastre.
Depinde de noi dacă-i urmăm. Sau nu, đupă'caz.
Dublin, iulie 2014

19
 INTRODUCERE
PATRICK USSHER
Exeteľ, septembrie, 2014

Este usor de în1elesde ce interesulpentru stoicism este

încrestere. Stoicismul este robust ca ťIlozoťte si ca mod de
viaţă', ideea sa funđamentală fiind că urmărirea virĺrçii Poate
duce atât la înfruntareacu succes a încercărilor vieçii, cât si
la o existentá ord'onatá şi plină de sens, care să contribuie la
binele comun. Câtă weme oamenii îsivoľ pune întrebarea
,,Cum pot duce ovíaţă,bunăl", stoicismulva avea răspunsuri
de oferit.
Multe dintre aceste răspunsuri sunt prezentate înacest
volum, aşa cum le văd Persoane caľe urmeazá sau caÍe s-au
folosit de căile stoice înzilele noastre.
Nucleul cţii (pă4i1e I, a III-a şi a IV-a) este foľmat
din materiale despre teoĺia stoică şi despre îndrumărisi
poveşti de viaţă influentate de stoicism. Veçi găsi aici
exemple impresionante de vieţi trăite înmanieră stoică, de
la înfruntarea greutăţilor (şi transformaĺea 1or înopor-
tunităţi), Ia asezarea existentei profesionale a cuiva pe
fundamentul eticii si valorilor stoice, đela depăşirea fricii de
moarte' la cugetări despre natura feľicirii. Toate aceste
lecturi vă vor demonstra că stoicismul nu se dă îndărătde la
20
 Introducere

a fi o fiIozofĺe realistă, că nu se ascunde înfaçarealităçilor

dificile ale vieţii, ci, plecând de la această bază', oţeră'
răspunsuri care ne arată cum să trăim cu aceste gľeutăţi.
Într-oatmosfeľă culturalĺ încare ,,a te simti bine" este
adesea regula ce trebuie urmată (ceea ce, defacto, nu este sim-
plu când dai de greu), iese înevidençă ideea de a urma o
conceptie a ,,binelui" sau de a aveaun caracter puternic, care
să înfruntedirect dificultă1ile . La feL si ideea de a-1i ordona
viaţa ca un înŕregînjurul unui set coeľent de valoľi.
Caĺtea đefaçă' cuprinde şi ĺeflecçii înprivinta creşteĺii
copiilor şi a educaçiei înspirit stoic (partea a Y-a). Stoicii
antici considerau că unul din scopuľile principale ale vieţii
este îndeplinireape cât de bine este posibila datoriilor care
çin de legăturile noastre ,,ÍIatllÍale", mai ales a obligaçiilor de
părinte. Această relatie se aÍlă închiar centrulteoľiei stoice
a cosmopolitismului* şi este anafizată' minutios de trei din-
tre păľinţii fondatori ai stoicismului. Adeptii stoicismului
nu Íäceauînsăefoľturi de a fi desăvârşiti doar înprivinta
roluľilor 1or ,,naturale", ci si înprivinţa celor din cadrul
societăçii. Înacest spirit, înpartea aV-aa acestei cărti, vom
discuta despre ce aÍe de ofeľit stoicismulînsala de clasă.
Nu este întotdeauna limpede cum anume să concepem
stoicismul si aplicaľea sa înlumea modernă. Unele din
problemele care emană din această dificultate sunt dis-
cutate înpartea a II-a a volumului đefaçá. oare ,,adaptaÍea"
stoicismului prezintá riscul de a crea o fĺIozoťĺehipersim-
plificată, un sistem. care Se concentreazá đoarpe anumite
tehnici îndauna eticii şi valorilor? Care aspecte ale

* Teorie đezlĺokatáîncontextul mai laĺg ď gândirii

8feco-romane'
cáre recomanda ajutorarea semenilor dincolo de limitele cetăçii sau ďe
propriei comunităçi, toate funçele umane fiind considerate asemănătoare.
De la rooponofuítqq (kosrnopolité), cetátean al lumii. (n.trad.)
2T
 Stoicismul azi

stoicismului antic ar tľebui păstrate încadnrlprocesului de

ađaptare şi la care ar trebui să renunţăm? Apoi, chiar trebuie
să fie ,,adaptat" stoicismul sau ar trebui lăsat asa cum este?
Nu există şi nici nu este necesar să existe răspunsuri tranşante
la aceste întrebări,însăcu sigurantă ele trebuie puse. orice
tradiçie ťĺIozofĺcă,(sau chiar religioasă) intră adesea îndialog
cu ea însăşi,iar acest lucru ar putea fi înfond o condiçie
necesară pentru o bună punefe înpractică a ľespectivei
fi7ozoťĺí.
Dacă vorbim đe,,ađaptát7", este dificil să evităm
subiecĺrl ,,adaptárl|" din ultimele decenii a anumitor practici
budiste la cultura de masă occidentală sub forma,,meditaçiilor
de conştientizaÍe"* Sau a antrenăĺiĺ capacităţii đea mentine
ateĺţia asuPra clipei pÍezeîte.De fapt, mulçi dintre cei care
ajung să descopere stoicismul au practicat meditaçia de con-
ştientizare sau alte forme de budism si sunt uimiti de
asemănările dintre aceste două Íilozofii.
Mai este foarte mult de ffcut pentru acaftogtaťĺaaceste
asemănări, đarşi diferençele dintre ce1e două sisteme (care,
mi se pare, sunt considerabile), însă,pentru a porni discuçia,
înpartea a VII-a a cá+Ii veti putea citi ĺei materiale care
abotđeazá,,conştientizateď' din perspective stoice şi
buđiste.Punctele de vedere exprimate înaceste secţiuni
sunt destul de diferite. Prima susţine că meditaçia de
conştientizare Poate ajuta sau modela practica stoică, în
timp ce a doua argumeĺtează'că există o dihotomie intrinsecă
întrestoicism şi budism, aşadar practica de ,,conştieĺtizaÍe"
dintr-un sistem nu este compatibilă cu cea din celălalt. A1
treilea material, spre deosebire de primele două, încearcă să

" Eĺ. ľnindfulness meditation. (n.trad.)

22
 Intróducere

determine dacă înstoicismul clasic a existat de fapt un

echivalent pentru ceea ce numim azi,,coĺstientizare".
Una din influençele stoicismului asupra lumii moderne
đecare se discută adesea este preluarea unor idei stoice în
psihoterapia đetiĺ, mai ales înCBT/TCC (teľapie cogni-
tiv-comportamenta1ă*) şi REBT/TREC (terapie ratio_
nal-emotivă si comportamenta1ă**). Dictonul lui Epictet,
care spune că ,,pe oameni îitulbură nu ce se întâmplă, ci
gânduľile 1or legate de ce se întâmplá" (Manualul, 5,
P. 18***), a avut o influenţă LPatte, însăexistă şi alte ase-
mănări, subliniate recent de Donald Robertson înlucrarea
The Pĺlilosopby of Cognitioe_Beĺla,uioural Tberapy,****
201,0).
Înpartea aw_a a cá4iiveţi găsi un mateľial caĺe atată'
cum TCC (terapie cognitiv-comPortamentďă), împreună
cu stoicismul, poate fi de ajutor înrecăpătarea unei bune
sănătăţi mintale. Există însăşi unele elemente de asemănare
mai puţin studiate întrestoicism şi ďte abordări din
psihoterapie. Una din sec1iuni, de exemplu, discută studiile
_

care au urmărit evaluarea stiintifică a eficientei reale a

stoicismului înceea ce priveşte ajutarea oamenilor. Aici,
inspiratia a fost efortul similar fäcut încazul ,,psihologiei
pozitive", o ramură a psihologiei preocupată de valoń,
cďitĺçi si găsirea sensului. Un alt material este despre
logoterapie, o abordare dezlroLtată de Viktor Frankl, supra-
vieçuitor al lagărelor de concentrare din perioada
Holocausĺíui. Dacă legăturile dintre TCC, de exemplu, si
stoicism sunt cât se poate de clare când vine vorba de

" En. CBT_ cognitiĺłebebaĺlioural theraţy. (n'trad.)

** En. KEBT _ rational ernotioe bełłaĺ',iouraltherapy. (n.trad.)
*** Epictet, Manuaĺul, Editura Seneca, 20L5. (n.trad.)
**** Filozofi a terapiei cognitiv-comportamentale . (n. trad.)
23
 Stoicismul azi

exefciţiul ,,chestionării impresiilor" (sau ,,ideilor") şi de

obtinerea unei gândiri mai echilibrate si pľecise, asemănările
stoicismului şi logoterapiei se situează la un nivel mai
profund şi filozofic, ţinând cu precădeľe de scopul căutăľii
înçelesului,indiferent de circumstanţe. In acest sens' nu este
de mirare că' o fĺIozofie care sustinea că te poţi compoÍta
nobil ,,chiar când eşti supus la torturi"* se aseamănă cu o
terapie fĺIozoťĺcă'fondată de un supravietuitor ď Holo-
causĺrlui.
Ultima parte a cărţii (Vlil-a) oferă ceva aparťel pentrţr
că' aici veţi găsi mateľiďe care discută manifestăđale
stoicismului încultura modeĺnă. Veçi citi despre cum a
folosit clubul de rugby Saracens din Anglia ťĺIozoťtastoică
(cu scopul de juca bine şi etic, nu doar de a cdştiga), despre
a

cum i-a ajutat Epictet pe niste deflnuçi să-şi refacă vieçile

sau despre cum se iveşte stoicismul acolo unde nu v-aţi
aştepta' cum ar fi un roman SF sau seriďul Star Trek.
Încercaçitotuşi, dacă se Poate' să nu vă transformaţi într-un
fel de Spock.

Două observaçii editoriale. Mai întâi,dată fiind natuľa

acestui volum ce reuneste atăt đemulte materiale încare
sunt exprimate opinii personale, interpretarea stoicismului
prezentată' aici nu este uniformă. Paľçial' acest fapt reflectă
natvÍa temei şi aşa se întâmplă si încontext academic. De
exemplu, ideile fundamentale ale eticii stoice sunt încă
intens dezbátute. Până şi stoicii înşişiau avut dezacorduľi
întreei înprivinţa anumitor concepte. A doua chestiune:
cele mai multe fragmente din Epictet, Marcus Aurelius şi

* Opinie atribuită de Diogenes Laertios lui Epicur _veziD. Laertios,

Deţre tlieţile şi doxrineleflozo1fiIor, X.118, p. 338 (aici va fi folosită
ediçia Poliĺom đin7997,traducere de C.I. Balmuý. (n.trad.)
24
 Intĺoducere

Seneca folosite înaceastă cafte pÍovin din traducerile

Loeb* rea7ízate de W.A. oldfatheľ, C.R. Haines şi R.M.
Gummeĺe. Încâteva ocaz7i, exprimarea a fost usor modi-
fĺcatá pentru a fi mai potrivită pentru publicul zllelot
noastÍe. Când autoľii au folosit traduceri mai recente,
aceştia au avut grţă să dea referinte corecte pentru.mateľialul
preluat.

In încheiere,as doĺi să le mulçumesc diň toată inima

tuturor celor care au contribuit la apaĺiçia acestui volum.
Sperăm ca el să fie primulđintr-o serie. Cititorii care doresc
să scrie despre propriile experiente legate de stoicism sunt
invitaçi să ia legătura cu noi Prin intermediul site-ului de
internet S toicisľn Today.* *
Sper ca aceastá colecfle de articole să fie de interes si
pentru universitarii care cercetează. stoicismul si care sunt
preocupaţi de aplicaçiile sale moderne, precum si pentru cei
caľe Se folosesc de stoicism înpropriile vieçi.

* Este vorba de traducerile înlimba englezá" folosite înoriginď. În

pre?'enta ediçie românească vor fi folosite, pe cât posibil, traducerile
publicate înlimba română. (n.trad.)
** http:/ / modernstoicism. com/. (n-trad.
)
25
 SToICISM PENTnu ÎNcBpĂľoRl
JOHN SEttÁ'Rs

Stoicismul a fost, timp de 250 đeani, una dintre cele

patru şcoli principale de fi7ozofie din Atena antică, alături
de Academia lui Platon, Liceullui Aristotelşi Grădina lui
Epicur. Această filozofie a fost admirată mai ales de romani,
printre adepçii săi numărându-se peľsonaje diverse, de la
omul de stat Seneca la fostul sclav Epictet sau la împăľanrl
Marcus Aurelius. Scrierile acestor trei autoĺi au ajuns până
la noi, fiind apreciate din Renaştere şi până înz7elenoastre.
Chiar đacă"fiJozofia stoică înîntľegulei este complexă,
abordând o mulçime de teme, de la metafizică'Iaastronomie
şi gramatică, operele celor trei mari stoici romani sunt
concentrâte asupra sfaturilor pľactice si îndrumărilorpentru
cei care doresc să ob,tină bunăstarea interioară şi fericirea.
Dacă nu cunoasteţi prea multe despre stoicism, iztă' patru
idei centrale' care vă vor ajuta să ţaceçípľimii paşi.
Valori: singurul lucru care este cu ađevárat bun este o
staÍe sufletească desăvârsită, caľe este identificată cu virtutea
şi raţiunea. Acesta este singunrllucru caľe ne poate 1arurfta
fericirea. Cele externe' precum banii, succesul, faima şi
altele asemáĺátoare 1oľ, nu ne pot aduce weodată fericiĺea.
Desi asemenea elemente nu au nimic ráll, iaĺ ele au valoare
26
 Stoicism pentĺu începători

si pot fi parte dintr-o viaţă bună, adesea urmăriľea unor

astfel de obiective lezează, de fapt unicul lucru caľe ne poate
asiguĺa fericirea: o stare sufletească desăvârşită şi ratională.
Emotii: trăirile noastre emoçionaĺe sunt proiecçii ale
judecăçilor, ale gândului că se întâmplăsau urmează să se
întâmple ceva bun sau ceva rău. Multe dintre emoçiile noastre
negative pleacă de la judecăţi eronate, însăfaptul că tin de
aceste judecăçi înseamnă că le putem contľola. Schimbă-p
judecata şi î!vei schimba şi emot'ile. Înđudaimaginii sale
statornicite, stoicul nu-si repľimă şi nu-şi neagă emođile,đ
încearcăsă ęvite încăde la începuttrăiľile emoçionale
negative. Asďel, scopul este depăsirea emoçiilor negative
vátámátoaĺe care provin din judecăçi greşite si îmbrţşarea
celor pozitive si corecte _ înlocuireafiľiei cu bucuria.
Natură: stoicii sustin că aľ trebui să ne ducem viaţa în
armonie cu naturâ. Ceea ce înseamnă,p4iů, că ar tľebui să
întelegemcă suntem doar nişte părti mici ale unui tot
organic mai mare si că suntem modelati de procese care ne
depăşesc si care, încele din urmă, nu se aÍlĺînPuterea
noastră. Nu avem nimic de câştigat din încercareade a ne
oPune acestor procese mai vaste - doaľ fuľie, frustrare si
dezamágite. Chiar dacă există numeroase lucruri pe lume pe
care le putem schimba, există si multe altele care nu ne stau
înputeľi si trebuie să întelegem si să acceptăm acest dat.
Control pnând cont de cele spuse deja, există anumite
lucruri pe care le putem contľola (udecăçi, propĺia stare
mintalĺ) si unele care nu se află sub controlulnostru (procese
şi obiecte externe). o bună parte din nefericirea de care
sufeľim este provocată,đeconfundaľea acestor două categorii,
de ideea că am avea control asupľa a ceva Pe care' la rľma
urmei, nu-lputem contľola. Din fericiĺe, sub contĺolulnostru
se află unicul lucru care ne poate asigura o viaţă bună şi
fericită.
27
STOICiSM TEORETIC
 CONCEPTE FUNDAMENTALE ALE ETICII
STOICE LA MARCUS AURELIUS
CHRISTOPHER GILL

Un bun motiv pentru a consideľa că stoicismul l-a

influenţat pe Marcus Auľelius este că o mare parte din
G,ândurile către sine însryiađuceclar aminte de ideile stoicilor,
chiar dacă împărattilnu foloseşte vocabularul tehnic al
stoicismului, iar uneori restructurează ideile respective întľ-o
manieră peľsonală. Putem identifica celpuçin đncielemente,
care înacea peĺioadá erau pľivite drept caľacteĺistice stoicis-
mului, acestea potľivindu-se unor teme puteĺnic reliefate în
GândurL Una din iđeieste că, o w4ă, virtuoasă este identică
unei vie1i feĺiđte(virtrrtea fiind suficientă penľu a asigura
feĺiciĺea).Alte lucruri evďuate de obicei drept bune, cum ar Íi
sănătatea sau prospentatea matenală', ba chiar bunăstarea
fami]iei si pĺieteniloÍ'sunt considerate iĺelevante pentru
feľicire. Ele sunt ,,chestiuni indiferente", chiar dacă înmod
natural sunt ,,de preÎerat". o a doua temă este că emoçiile şi
doĺinçele depind înmod direct de convingeľile privind ce este
valoros sau dezirabil; ele nu constituie o dimensiune sepaĺată
(neraponală) a vie1ii psihologice. Emosile şi dorinçele la care
ajung cei mai mulfl oameni sunt privite ca rezrl,ltat ď unor
31
 Stoicismul azi

convingeri etice eľonate Şiĺĺracest sens' ca ,,maladie"

psihologică. A treia temă este că fiintele umane au o înclinaçie
ĺaĺxală'înnăscutăde a-i ajuta pe alçii. Dacă aceastáînclinatie
este cultivatá adeaĺat, ea se va exprima atdt ca partiĘare
plenară înrolurile fami]iaĺe si comunitare, cât şi ca dispo-
nibi]itate de a acceptl toate fiinçele umane' întrucât sunt
oameni, CapaÍte a unei ,,fÍáť1i" sau,,cetăţi cosmice" şi ca obiect
potĺivit al preocupăriloľ etice. Împreună'aceste trei idei
formează' o perspectivă foaĺte iđeahzatá asupra eticii şi
psihologiei umane' despre caľe cđticiiantici ai stoicismului au
creznt că este prea iđeahstăsi nerealistă. Cu toate acestea'
stoicii sustineau că toate fiinçele umane detin capacitatea
fundamentalá đea Progľesa către starea ideală a virtu1ii şi
feĺiciĺiidepJine, chiar dacă accePtau că poate nimeni nu a atins
pe deplin o astfelde stare. Asadaĺ, existenta etică, din punct de
vedere stoic, constă într-unproces Sau parclľS continuu către
acest scop' o căĺătorie încaľe metodele stoice de etică practică
fwctĺoĺează,ca puncte de sprijin.
Cele trei teme' împreunăcu aĺte idei înruditeprivind
đenokarea Sau Progresul moľal, intră încategođa,,eticii", aşa
cum aceasta este înteleasăînstoicism. o altă temă caracteľis-
tică apątine ,,ťĺzici"(studiului natuĺii) şi zonei de inteľsectie
dintre etică şi ftzică'. O problemă intens dezhárĺă' înacea
vTeme era đacă'universulnatural ÍePÍezentamanifestaľea unui
Scop sau sens intrinsec' sau dacă acesta eÍa pur si simplu
rezrtltat-,i, arbitrar al legilor si proceselor naturale. Stoicii, pe
urmele lui Platon si Aĺistotel, Şi-auînsusitpľima perspectivă,
pe când epicureicii au susf,nut-o pe cea de-a doua, caÍe eÍa
asociată cu teoria 1or despre structura atomică a mateľiei.
Credinça stoică într-unscop intrinsec al universului eľa legatá
de concepýa cá toate întâmplările sunt determinate şi că
întreagasuccesiune a ęvenimentelor este manifestarea
32
 Concepte fundamentale ale eticii stoice la Maĺcus Aurelius

providenţei sau scopului divin. După cum se observă din acest

exemplu' stoicii considerau că ramuĺile fi7ozofrei(în acest caz,
etica şi frzica) sunt interconectate şi se sprijină reciproc. Asďel,
credinça 1or în'providentadivină tinea de studiul teologiei
(care pentnr ei era o parte a ţĺzidí.).Însăaceeasi credinţă
contribuia şi la construc1ia unui cadru de inte1pretare pentru
etică, iar etlcalarândulei dădea sens ideilor (pľecum,,binele")
care stăteau Iabaza noçiunii de providenţă, susçinând înacest
mod prinĘiile teologiei. Vedem aşadar că stoicii concePeau
frLozofiaca pe un co{pus de cunoaştere puternic sistematizat şi
unificat. Capaatatea de a urmăń şi înçelegelegătuľile dintre
diferite idei şi ramuľi ale ťslor-ofiei rcpreznnta o parte impor-
tantă din studiul stoicismului.

IJn exemplu de lectură: Gânduri cătľe sine însuşirIII.11

Relevanta ideilor menţionate mai sus pentru lucrarea
Gânduri către sine însusipoatefi đemonstrată îndouă moduđ
complementare. Unul constă înana7izareaîn proťunzíme a
unui singur pasajl care aĺată. cum Marcus Aurelius se inspiră
din aceste idei şi cum le cuprinde într-oţesătură unitaľă.
Celalalt este să discutăm întermeni mai generali anumite
opçiuni recufente _ şi uneori uimitoare şi originale _ de
trltarc a fiecărei teme dintľe cele menţionate. Să citim mai
întâicu atenţie uľmătorul fragment (III.11):
Preceptelor expuse mai sus să li se mđadauge încăunul:
Îormúează'întotdeauna definipa şi o descriere a obiectului a cărui
imagine a oPerat asupra capađtăçiitale reprezentaťtve, asa încât
să_çi dai seama ce este' însubstanţa sa, goală, înîntregulsău sub toate
aspectele sďe, şi să-i indiđ,însine însuşi,propriul său nume şi
numele elementeloĺ din care este alcătuit şi încare urmează sá se
descompună. Căđnimic nu poate să-çi ofere asďel măreçia sufleĺíui
ca puterea de a discerne cu metodă şi înmod veriđicfiecare dintre
cele caĺe ne cad sub simţuri încursul vieţii şi de a le privi întotdeauna
JJ
 Stoicismul azi

astŕel încâtsă examinezi înaceĘi đmpce avaĺtaj pot oferi acestei

lumi, ce valoare au înraport cu Întregulşi ce vďoare desemnează
Pentru om, care este locuitorul celei mai de frunte cetáý,Íar,áde care
celelalte cetăti sunt ca nişte simple case. Trebuie de asemenea să te
întrebice este acest obiect, din ce elemente este alcătuit' Pentru cât
timp se va mentine, îĺbaza naturii sďe, acest obiect care îmi
determină acum această ÍePÍezentaÍe şi de ce virnrte am nevoie façă
de eţ de exemplu de bunătate, de curaj, de adevăĺ, de bună-credinçă,
de simplitate, de independenţă şi de celelalte virfuF. Prin urmare, în
frecaĺecaztrebuie să spui: acesta avenit de laZeurceIăLa7tse đatorează'
crupăÍii şi urzelii evenimentelor caÍe au loc, unei coincidençe şi unei
întâmPlări,acesta vine de la unul din neamul meu, de la o rudă, de la
un tovarăş caÍe cu siguĺançă nu cunoaste ceea ce este conform naturii
Pentru el. Eu, înschimb, nu-l cunosc; din acest motiv î7uatez)
conform legii naturale a comunitătii, cu brrnăvoinçă şi înmod jusq şi
înacelaşi timp îmipropun împreunăcu elsă ofolucruĺilorinđiferente
un tratament adecvat valorii 1or.*

Acest pasaj thstrează.întľ-omanieră clară una dintre cele

mai caracteristice metode folosite de Maĺcus Aurelius înetica
practică si anume schiçarea unei ,,definitii" sau ,,descľieri" a
lucrurilor şi ,,đezgolirea"IoÍ pdnáIa Íe^htatea sau nucleul 10Í
esenţial. Chiar dacă această proceduĺă poate iniţial să pară
pur ştiinţifică sau aĺahtlcă", Marcus Aurelius avea învedere
de fapt identificarea nucleului etic ú' şituaçiei (deşi, ne vom
lĺmuri pe parcurs' metoda resPectivă este legată şi de
înçelegerea mai bună a lumii naturale). Această tehnică a
,,despachetăĺii" trimite la prima dintre temele stoice esentiale
despre cafe aĺn discutat mai sus: fericirea noastră depinde
exđusivde reacýile virtuoase îĺ faça anumitor situaçii, şi în
niciun caz đeacumularea avantajelot mateľiale sau sociaĺe.
Astfel, metoda pune accent pe virfuţile pe care ar trebui să
încercămsă le manifestăm întľ-uncontext dat (,,đece virnrte

* Marcus Aurelius, Gânduĺi cătĺe sine însuşi,pp. L09_L11. (n-trad.)

34
 Concepte fundamentale ale eticii stoice la Marcus Aurelius

am nevoie... de exemplu de bunătate, de curaj' de adevăr, de

bună-cľedintă, de simplitate, de indepenđençď'). Pasajul face
allnie spre finalsi la o idee stoică Ęică, mai exact acelea care
nu ţin de virtrrte, cum ar fi averile materiale, sunt ,,lucruri
indiferente" caţe nu ne aÍectează'fericiľea. A actiona virtuos
înseamnăsă le faci bine celorlal$. Pasajulface trimitere si la
cea de-a treia temă, şi anume că tĺebuie să facem efornrri
pentru a-i pđvipe ceilals oameni (pe toate fiinçele umane, în
principiu) ca,frat7" si ,,concetăteni" încadrulunei comunităti
etice globale. Fragmenĺrl ĺ.usť.ează' şi tema aPatÍa, convin-
gerea stoicilor că există o legătrrră înffeetică şi lumea naturală.
Marcus Aurelius îşispune că universul este pătruns de pro-
vidença divină, care controlează, đesftşurafeaevenimentelor:
,,înfiecare caz trebuie să spui: acesta a venit đelaZeu, celălalt
se đatoreazăgrupării si urze]ii evenimentelor caÍe au loc".
Privind dintr-o perspectivă mailaĺgă,,întregulpas aj stgereaz.ă'
cá metoda ,,despachetării" scoate Ia lumină legătuile
subiacente dintre ordinea etică (modulîncare ar trebui să ne
comportăm) şi ordinea naturală sau cosmică. Înal cincilea
ľând, acest fragment, ca multe altele din Gândurile către sine
însuşi,demonstľează importança conexiunilor dintre teme
difeľite, dar înrudite,ale gândiĺii stoice, caÍe eÍa cunoscută
pentru caractenrl său sistematic şi articulat. Sublinierea
legăturilor dintre etică şi ťĺzicá,Pe care o putem observa în
acest pasaj, este doar unul din aspectele acestui proces mai
amplu.

Acest fragment 'este preluat aici din scrisă de

'Introduceĺea"
Christopher Gill pentru volumul Meditations: ĺlsith selected correspon-
dence. MarcusÁurelius, editat de Robin Hard şi Chĺistopher Gill (2011)
crr permisiunea oxford University Press înasociere cu autorul,
Christopher Gill.

35
 STOICII DESPRE
COMUNITATEA FIINTELO R UMANE
P.ĄTRICK UsSHER

Intľ-o societate foarte individualistă, cum este a

noastră (celpuçin înraport cu cele mai multe societăçi din
istorie), catacterizată de o erodare treptatá a datoriilor si
obligaçiilor façă' de alti oameni, ideea cáţeńcirea çine de a
face să înflorească l,lafrJÍa intrinsec socială a fiinçei umane
ar putea să pară bizară,. De fapt, până şi gândul cá sunteľn
intrinsec fiinţe sociale poate să' pară'r la prima vedere, ciu-
dat. Înprezent,chiar şi atunci când discutăm despĺe aface
ceva pentru sine Sau pentru al1ii, gândim problema în
termeni de,regoism" sau,raltruism", ca si cum altruismul ar
însemna,,să dai deoparte propriile nevoi o clipă şi să
te gândeşti puţin şi la altcineva". Însă,,egoismul" şi
,,a1truismu1" nu si-ar găsi locul înconcepţia stoică despre
lume. Stoicii considerau că fiinça umană are o natură
fundaľnental socială şi că binele PentÍu fiinçele umane este
să fie sociale. o astfel de perspectivă asupra a ceea' ce este
bine pentru om constituie unul din motivele peÍrtru caľe
stoicismul poate oferi un antidot puternic pentru maniera
încare gândim înprezent,indiferent dacă suntem sau nu
de acord cu premisele de la care plecau stoicii.
36
 Stoicii despĺe comunitatea fiinteloĺ umane

Înacest aľticol, îmipropun să explic cum întelegeau

stoicii aťĺrmatíacă omuleste o fiintă fundamentalsocială.
Unele din idjle 1or, de pildă că nuäru,şrea" ca noi să fim
sociali sau că ne-a ,,proiectat" |designed] pentru, a ťt asa, ar
putea să pară pľoblematice din perspectiva noastľă, mai
modernă şi ştiinçifică. Trecând însăde acest aspect' cu
sigurantă că teoria stoică ne trezeşte şi ne face să ne gândim
la ce înseamnă o viată bună.
***

Cosmopolitismul stoic a đemoltato metaforă prin

care specia umană era asemănată unui ,,trup": asa cum
toate membrele contribuie la sánátatea tľupului nostru, tot
asa fiecare om, ca PaÍte a unui coľp mai mare, îsiaduce
contribuţia la trupulumanitătii. De aici utmează' că stoicul
çinteşte să trăiască încarnând aspiratia de a contribui 1a
binele comun şi aşezându-si convingerile pe întelegeľea
propriei Persoane drept ciais n-l.undi sau ,,cetăţean allumii".
Ce însemnaasta înpĺactică ne Spun mai întâiEpictet,
apoi Marcus Auľelius:

Să nu consiđerenimic o chestiune de interes propriu şi să

nu-şi facă planuri învreo privinçă ca si cum ar fi un individ izolat,
ci să acçioneze Precum un picior sau o mână, care, dacă ar đispune
de putereajudecăţii şi ar înçelegeďcătuirea co1pului, nu ar ďege şi
nu ar dori nimic fäľă a se raporta la întreguldin caĺe fac parte.
Diatribe,Il.T0

Căci ne-am născut Pentru a ne ajuta <unii pe alçii>, precum

picioarele, mâinile, pleoapele, şirurile đedinçi đesus şi đejos.
AŞadar, a actioĺa unii împotrivaaltora este împotrivanaturii (...).
Gâ'nduri către sine însusi,Il.7, p.83
5/
 Stoicismul azi

Pare acesta un idealpľea înalt?Aproape sigur, însăun

stoic ne-ar răspunde probabil că, fiind fiinte sociale, de
aceste çeluľi depinde fericirea noastră. Cu ďte cuvinte, în
măsura încare într-adevăr suntem ftptuľi sociale, cum să
poată' egoismul, aşa cum î1întelegemnoi, să ne ducă spľe
fericire? Nu poate! Omul, aşađar,ajunge să se desăvâľsească
doar cultivându-şi natuÍa socială. Epictet explică această
idee după cum urmează:

[D]eoaĺece fiinça vie e íăcută asa: face orice lucru pentru sine.
Şi, altŕel, şi soaĺele face toml doar pentru el şi, de aIďel, Zeus
de
însuşi.Şicând acesta vrea să fie Aducător-de-ploaie şi Puhătoĺ-de_
fructe, şi Păĺinte-ď-oameni1or-şi-al-zet7or, vezi că nu poate reuşi în
acçiunile sale, sau să fie numit aşa, ťaĺá să' Îacáceva pentru binele
comun. Si, îngeneľď, divinitatea a ďçătuit fľea animaĺului raçionď
înaşa fel încâtsă nu poată obţne niciunul dintre lucrurile bune
pentru el Íără să facă- ceva si pentru binele comun. Înacest fel nu e în
contradicçie cu societatea să fađfiecaĺe lucru pentru propriul bine.
Diatribe,I.lg*

Analogia cu Zeus, care este si ,,natura" (firea), este

esentială: natura' prin simplul fapt că este ceea ce este,
contribuie activ la binele comun. Atunci când natura dă-
ruieşte ploaie sau fructe, are de câştigat toată lumea.Iată'
deci o dimensiune socială suplimentară a idealului đe,,attái
înacord cu Zeus sau cu ftrea": a trái înacord cu natura
înseamnă să fii social. Şicum aşa ceva vine natural, ťĺecare
Persoană îsipoate împlininatura. Marcus Aurelius compară
înacelaşi sens darurile naturale ale viţei-de-vie, oferite
altora ţur şi siľnp,|x1 pentru că ĺsiţaeste ceea ce este, cu fiinça
socială binevoitoare' care ţace faptă' bună după faptă bună,
necăutând ďtă răsplată decât simpla săvârsire a binelui:

*
Epictet, Discuĺs viu. Diatribe. Cartea I, Editura Seneca, 20L8.
38
 Stoicii đespĺecomunitatea fiintelor umane

[A]semenea viţei-de-vie, caľe a produs đorchinele şi nu mai

pretinde nimic altceva , ođatá ce a dat propriul rod. omul care i-a
Íăcut un seĺviciu cuiva nu-l face cunoscut strigând îngura mare, ci
se îndreaptă spre săvâĺşiĺeaalť.:ia, Precum vita-de-vie a produs din
nou ciorchini când a fost timpul Potrivit (...).
Gânduri către sine însuşi,Y.6,p. 749

Sintetizând,, afirmaçiaparadoxală a lui Epictet, conform

cáteia nu e încontradicţie cu societatea să faci fiecare lucru
ţentruţropriul bine, estebazată'pe observaţia că fiinta ome-
nească poate găsi fericirea đoaĺprin cultivaľea bunăvointei
façă' de ceilalţi.
Cum se îĺcadrează'înacest tablou ideea fundamentďă
a stoicilor, mai precis asPiraţia de a trái o vĺaţă'virtuoasă?
oaľe a pune Preţ pe virĺrte ca bun" se reduce la a
''unic
defila într-unfelde ,,bulă virĺroasă", după cum este uneori
caricatunzat stoicis mul?
Nicidecum. Înviziunea stoicilor, virnrtea nu este ceva
ce apaĺeîn'ĺzolare.Pentru ca ea _ sau să înflorească,
',binele" -
este necesară înÍădăcinarcaei înrela1ii sociale. Pentru stoic,
depinde de sine să considere relatiile cu ďçi oameni fun-
damenrul faptelor virťuoase. Se întĄmplăadesea ca diverse
Persoane să sufere un fel de panică atunci când citesc în
Epictet cuvinte precum: ,ŢatăL meu nu înseamnănimic
pentru mine! E1 nu e un bine!" Aĺ fi deplasat totusi să fim
socaţi, pentru că ceea ce recomandă de fapt Epictet este Śă
punem preţ pe a fi un bun fiu tatăIui tău. Caĺe este esenta
acestei distincf,i? Ca de obicei, este vorba de atentia acoľdată
đeEpictet celor ce stau înputeri". Părintele, însine, nu
''ne
se află sub contľolul fiului (după cum veti fi observat cu
propriii parinçi), însăscopul relatiei cu el stă înputerea
fiului. Când această schimbare de atitudine ajunge să stră-
baťá' toate ľelatiile sociale ale cuiva, va surveni o deplasare
39
 Stoicismul azi

cátre aPune pfeţ înprimulrând pe rolul de bun prieten, bun

părinte s.a.m.d. Epictet descrie această transformaľe astfel:
Fiinça umană va t:ţage inevitabil într-acolo unde poate spune
,,eu" si ,,a1 meu". Dacă meu" tin de trup' atunci înacesta
'eu" şi,,ď
va sta PuteÍea care-l stăpâneşte Pe om. Dacă ele se află înçeluri
morďe, atunci acestea vor fi mai presus. Iar đacá' sunt înobiectele
extefne' atunci acestea vor fi importante. De aceea, dacă sunt acolo
unde este şi ţelul rneu ľnoral, atunci şi doar atunci voif prietenul şiful
şi tatăI care ar trebui s,žf'u- Pentru că înacest caz interesul meu va fi
să_mi păstrez buna-cređinţă, respectul de sine, rábdarea şi đis-
ponibilitatea de a lucra cu alçii, şi să-mi menţin astfel relaţiile cu
ceţalÉoameni.
Diatribe,II.22

Înmod paradoxal' doar atunci când o PeÍsoană pune

mai mult preţ pe ,,bine" decât pe orice altceva, aceaPersoană
Poate fi cât se poate de bună înpostura đetată', pÍieten Sau
fiică. Abia atunci PásftaÍea integrităţii şi bunăvoinçafaçá đe
prieteni şi familie devin interes propriu.Larândulsău' acest
efort permite naturii intrinsec sociale a omului să înflorească
întľ-unmođoptim. Concepçia stoică despre ,yiľtute" este
aşadar profund sociďă.
Înconcluzie' aş nota că unii ceľcetători, pÍecum M^ry
Midgley, consideră că însăsizpariçia moralităţii çine de
fupt'l că oamenii dispun de un ,,instinct social". Se pare că
stoicii au fost printre primii, dacă nu chiar prirnii gânditoĺi
care au đezsĺoltatun sistem etic complet şi mai degrabă
universďist bazat pe acest instinct. Avem de-a face aici cu
unul din aspectele cele mai uimitoare ale concepliei 1or si
nu-si va pierde niciodată relevan1a. Pentru a încheia,voi
cita unul din pasajele cele mai cunoscute, încare Marcus
Aurelius discută despre cosmopolitismul stoic. După cum
am observat la început,indifeĺent đacáSuntem sau nu de
40
 Stoicii despĺe comunitatea fiin1elor umane

acord cu ideea că Suntem cu totii' prin firea lucrurilor, fiinte

funđamentalsociale, acest fragment ne obligă să medităm la
o seÍie de întrebăľiesençiale: ce înseaĺnnăsăfi om, ce este bine
pentru fiinp Ie omeneşti?

Dimineaça, când abia te trezeşts, sá aila îndemână acest gând:

,JVIă trezesc ca să desÍäşoractivitătile specifice omului; şi sunt
nemultumit dacă merg să îndeplinesctreburile Pentru care m-am
născut si înveďerea cároraam venit pe lume? Sau sunt destinat a mă
încáLzi sub pătuĺi, stând întinsînpat?" ,Daĺ aceasta este mai
plăcută!" Deci te-ai născut pentru a te desÍă'ta? Îngeneral, Pentru a
te bucura de senza,tíi; sau pentru a actiona? Nu vezi plantele,
vrăbiile, furnicile' păianjenii, albinele care fac ceea ce le este specific,
contribuind, după puterile 1or, la desăvâĺşirea lumii? Şitu nu vrei
să-ti înđeplineşti
activităţile specifice omului?
Gânduri către sine însuşi,V.7,p. 745*

Bibliografie
MidgĘ' M., ,,Tbe origin of Ethicţ înSinger, P. (cooľd.),,í Cornţanion
to E t h ics. Wilev-BlackwelT: 199 3.

*
I
Marcus Aurelius, Gânduri către..., o?. cit. (n.trad.)
47
 STOICII NU SUNT LIPSITI DE EMOTII!
DONALD ROBERTSON

Iđeeaeronată că stoicii ar fi lipsiçi de emotii, asemenea

unor roboţi sau personajului Spock đinStar Trek, este
răspândită înprezent, însăea nu era împăĺtăşităasa de uşor
de către antici |aezi şi capitoĺul scris de Jen Farren ,,Stoicism şi
Star Trek" din partea a WI_a a acestei cărţi]. Dimpotľivă,
ďte şcoli de fllozofie erau ţinta unor astfel de ironii. De
exemplu, despre P1ľrhon din Elis se spunea înglumă cá era
atăt đeapatic, însensul de ,,indifeľent la cele lumesti", încât
discipolii săi erau nevoiçi să.se tot çină după el, pentru ca nu
cumva să cadă înweo prăpastie sau să ajungă încalea vľeunei
căruçe. o astfel de glumă nu i_a vizat niciodată' Pe stoici,
deoarece aceştia, spre deosebire de alçi gânditori, erau
cunoscuţi pentru implicarea activă' înviaţa de familie şi în
politică. Epicurienii, pe de aLtá parte, au Íäcutdin atingerea
liniştii şi din ęiĺtarea durerii scop al vieçii, neconsiderând
tovărăşia fiintelor umane o valoare însine. Această concepţie
i-a făcut adesea să se ţină departe de politică şi de viaça de
familie, ba chiar să trăiască într-orelativă izoIarc. Pentru
stoici, spre deosebire de epicuľieni, linistea este buná doar
atunci când însoçeşteviľtrrtile înçelepciuniişi dľeptă1ii.
Stoicii credeau, de altfel, că apropierea de ceilal1i oameni
42
 Stoicii nu sunt lipsiti de emolii!

este naťurală şi fundamentďă pentru sensulvieţii, care ţine

đe,,a trăi înacord" cu raţiunea' cu natura universului si cu
omenirea. De fapt, texťulfondator al stoicismullń, Republica
Iuí Zenon, are dľept nucleu ,,vistrl" său despre o societate
stoică ideală, compusă din prieteni luminaçi si binevoitori,
care trăiesc împreunăînarmonie, sub oblăduirea lui Eros,
zeul iubirii.
Încazullui Epictet, ideea falsă că stoicii sunt distanti si
lipsiçi de emotie este contrazisă' đeconcepnrl stoic de
,,actiune potrivită" încadrul relatiilor familiale şi sociale,
caÍe Prrne accent pe fapta dĺeaptă si iubitoare de oameni
(Diatribe, III.2). Stoicii considerau că suntem înesentă
animale rationale si sociale, care au un sentiment de
,,afectiune natlľaJá" pentru cei apľopiati. Înconceptia 1or,
este firesc şi raçional să extindem această afecţiune către
toată omenirea, aceasta fiind baza unei atitudini denumite
uneoń,,Íi1antropie" stoică. Este de spus că, acordând vďoare
a7tota, fie şi întĺ-omanieră oarecum detaşată, stoicii se
exPuneau unei game de ľeactii emotionale firesti, de
exemplu sufeľintei caÍe LPaÍe atunci cânđcele pretuite par
să fie amenintate. Conform vechilor stoici, până şi În1elepĺí
desăvârsit simte ďecçiune naturală sau dragoste pentru
ftpturile umane' nefiind complet insensibil nici înprivinţa
altor sentimente care uĺmează'înmod naturaldin implicarea
înaceste relaçii sociale bazate pe prietenie. Neîndoielnic,
Marcus Aurelius şi-a iubit fiul, pe nesăbuitul Commodus,
acceptând înacelasi timp că era, încele din urmă, dincolo đe
putinta sa să îndreptecaracterul vicios si necugetat al
urmasului său.
Marcus Aurelius a descris înfond ideďul stoic de
catacteÍ, aşa cum fusese acesta exemplificat de maestnrlsău,
Sextus din Cheroneel: ,,a ĺu aĺáta niciodată vľeun semn al
43
 Stoicismul azi

mâniei sau ď oricărei alte patimi, ci (...) a rămâne calm si,

înacelasi timp, foarte afectuos"*. După cum scrie împăraĺrl,
Sextus era plin de ,,afectiunę naturďă" sau ,,afecçiune pen-
tru familie" - iubire de felul celei pe care păľintii o simt
Pentru copii. Aceasta nu epuiza însăchestiunea afectiunii
pentÍu stoici. Aceştia încercausă-l emuleze pe Zeĺs,
păľintele umanitătii, extinzându-şi dragostea asupra ťuturor
oameni-lor. o astfelde poziçionarc đilueazăemotia, nepef-
miçându-i să devină atracçie pentru un anumit individ _ o
iratională dintre cele de care stoicii doľeau să se
'pasiune"
ehberez,e. De aici si preocuparea stoică pentru apatheia,
caÎe,înacest context' înseamnă absenta ,,pasiuniloť'
iraçionale, nesănătoase Sau excesive. După cum vom vedea,
stoicii au subliniat adesea că prin acest concept nu înţelegeau
un fel de ,,apatie", o absençă completă a sentimenteIor faţă'
de alçi oameni.
Să veđemînsăce au sPus stoicii înşişidespre apatheia-
După ce descrie teoria stoică a pasiunilor irationale, łiogene
Laertios scĺie, după cum urmează, despľe părinf,i stoicismului
(se referă pľobabil fĺelaZeĺon,fie la Crisip):

,,După ei, înçeleptul e lipsit de pasiuni, đincauzácă nu cade în

asemenea slăbiciuni, dat ađaugá că termenul de apatie e aplicat în
alt sens omului rău şi înseamnă că acesta e âsPrţr si neînđuplecat".
D eęre ĺlieţileşi do xrinele filozofilor, wI. 7l7, p. 243

Epictet afĺrmă' şi elceva destulde asemănătoľ, şi anume

că stoicii nu ar trebui să fie lipsiçi de pasiuni (apathë) în
sensulde a fi reci ,,ca niste statui", ci mai degrabă ar trebui
să se concentreze asuPra ,,acţiunilor potrivite" şi a men1inerii
relaçiilor naturale şi dobândite, ca membľi de familie şi
cetăçe ni (D i a tr i b e, III.2) . L a rândul s ău, C icero îIînfrçi,seazá

* Maĺcus Aurelius, Gânduri..., 0?. cit.,I.9,p.69. (n.trad.)

44
 Stoicii nu sunt lipsi1i de emoçii!

Pe stoicul Laelius spunând că. ar ťĺcea mai mare greşeală

posibilă să se încerceînlăturaľeasentimentelor de prietenie,
deoarece până şi animalele simt afecçiune naturală pentru
puii 1or. Această afec1iune narłrală" este comună înlumea
aĺimală, iar stoicii o consiđerautemelia iubirii şi pĺieteniei
umane (Laelius,13). Nu doar că ne-am dezurnaniza đacá
am elimina afectiunea naîfială'dintre prieteni, aťĺrmá
Cicero, ci ne-am'plasa sub regnul animal, ajungând mai
asemănători unui simplu trunchi de copac sau unei pietre.
Înacelaşi spirit, Seneca susţine că virĺr1ile curajului şi
autodisciplinei par să implice că Înçeleptulstoic tľebuie de
ţapt să' sirntă. ceva asemănător cu frica şi doľinça _ pentru că
altfel nu aÍ avea ce sentimente să depăşească. o persoană
cuľajoasă nu este cineva care nu trece prin niciun fel de fľică,
ci o persoanä care acçíoneazá curajos, înciuda anxietăçii pe
care o simte. IJn om care dispune de multă autodisciplină
sau stăpânire de sine nu este cineva care nu simte nicio urmă
de dorinçă, ci un om care îşidepăşeşte pornirile, abçinân-
du-se să' acţioneze împinsde ele. Seneca scrie:

,Ątele sunt lucrurile care, chiaĺ dacă nu î1doboară, îllovesc

pe înçelept- cum ar fi suferinça fizică, infirmitatea, pierderea prie-
' tenilor şi a copiiloĺ şi ruina patriei, înflăcări si rázboi. Nu neg că
înçeleptrrlsimte toate acestea; căci nu îiputem pretinde drrritatea
unei pietre sau a fierului. Nu este vorba de nici o virĺrte dacă nu
pricepe ce suferď'.
Despre fermitatea înţeleptului,10.4, p. 7 8*

Idealul stoic nu este ca un om să fie ,,lipsit de pasiune"

(ap at }: ë) însensul đe,,apatic"r,,ťaÍă' inimă",,,insensibi1" sau
ca o statuie" de piatră sau fier. Este vorba, mai degrabă,
''rece
de a simçi afectiune nadnaLă' Pentru noi însine,pentru cei

* Seneca, M-ai întrebatde ce, Editura Seneca, 201"4. (n.trad.)

45
 Stoicismul azi

dragi şi pentru celelalte fiinţe umane' Precum si de a pune

Preţ pe o viaţă înacord cu firea, despre care Se poate aĺ-
gumenta că ne expune reactiilor emotionale înfaçapierderii
sau frustrării. Seneca explică înalt context că, întimp ce
epicurienii se referă la o ,,minte imună la sentimente" atunci
cânđvorbesc de apatheia, această ,,rácealá" este de fapt
opusul a ceea ce spun stoicii (Scrisori către Lucilius, vol. I, 9,
p. 38): ,,Iată deosebirea dintre noi si aceia [epicuľieni]: în-
çeleptul stoic învingeorice greutate' dar o simte; înçeleptul
1oľ nici măcaľ nu o simte"*.
Virtutea Înteleptuluiconstă încapacitatea sa de a înduľa
sentimente duľeroase, ridicându-se deasupľa 1or cu mă-
rinimie si continuând înacelaşi timp să-şi păstľeze rcIatĺíIe
si inteľactiunea cu lumea.

Teme similaĺe sunt đenĺottateîndetaliu înlucrarea lui Donďd

Robertson, Stoicism and The Árt of Happiness: TeachYourself, pubhcatáIa
Editura Hodder & Stoughton, în2073.

"#ď
* Seneca, ScrisoricătreLucilius, vol I, Editura Seneca, 2073. (n.trad.).
46
 DESPRE MOTIVATIILE UNUI STOIC
MICHÁEL DÁ,W

Ca fiinçe umane' trebuie să ne satisfacem anumite nevoi

fundamentale pentru a ne đuceviaţa. Putem discuta despre
a fi đarînrealitate avem nevoie de un co1p
',rationali",
funcçionalPentľu a gândi clar. Inspirându-ne din Abraham
Maslow, un psiholog americanl putem spune că trebuie să
ne satisfacem nevoile fĺzice, sociďe, de siguľanţă, prin-
tre altele, înainteđea fi măcar înpostuľa de a înceĺca
aşa-numita ,,acin7izare de sine" a minçii ra1ionďe.
Odată însăce respectivele nevoi sunt îndeplinite,cafe
sunt motivaţiile unui stoic? Trebuie să avem învedere mai
multe niveluri.
' Primuleste, evident, virtutea. Este necesar să ne amin-
tim că virtrrtea nu este ceva a'flatînposesia unei persoane, ci
ceva care trebuieJăcuŕ. Pentru a.aveaviľtute, tľebuie sáfirn
virtuoşi; trebuie să fim curajoşi înfaçaprovocăriloĺ, trebuie
să fim drep1i atunci când împă4im bunuľi şi dreptuľi,
trebuie să arătăm moderaçie înînçelegerileşi achiziçiile pe
care le facem, si înaintede toate tľebuie să fim înţelepţi
atunci când alegem cum acţionăm.
Înal doilea rând, trebuie să reçinem că, atunci când
stoicii vorbesc de ,,cele Íärăimportançť' sau indiferente, ei
47
 Stoicismul azi

se referă lalucruľi care' prin natuĺa 1or, nu au valoare ľnoraIă.

Totusi, acestea au alte tipuri de valoare. Mâncarea bună şi
îmbrăcămintea' un adăpost şi siguranţă _ astfel de lucruri au
o mare vďoare fizică. Relatiile, prietenii, arta, mĺlzica _
acestea au o mare valoaľe errlotională. Cĺrçile, educaçia,
conversatiile _ iată lucruri de o maÎevaloaĺe intelectuaĺă.
Chiar dacă doar virĺrtea este înputerea mea' aceste lucruri
pot fi urmărite si gestionate cu mţloace virtuoase.
La a7 treilea nivel, deşi ca stoic tľebuie să am învedeľe
că doar pľopriile acţiuni sunt sub controlul meu, sunt în
acelaşi timp parte a unei familii, a unei comunităti si a unei
ţări. Sunt om, iar a fi om înseamnăsă înçelegică,toate ideile
pľivind individualitatea sunt iluzii. Alimentele pe care le
mâncăm, hainele Pe caÍe le purtăm, până şi limba pe care o
vorbim şi care fotmeazá cadnrlgândirii noastre _ toate sunt
mostenirea culturii si speciei umane pe care,la rândulnostru'
le sprijinim. Această idee este exprimată de ,,cercurile
concentrice" ale lui Hierocles. Înaceste cercuri, propria
minte reptezintă' centrul, iar înprimul ceÍc se află' famiha
imediată, înurmătorulfraçii şi suroľile, înuľmătorulunchii
şi mătuşile, şi aşa mai departe pdnă'Ia oraş, ţaÍá şi încele din
urmă întreagaomenire. Scopulacestei repreznntăĺi este ,,să
reducem distança" dintre noi şi fiecare din respectivele
,,ceťcuri".
Asađar,ce ne motiveazá? Pdnă,Ia uľmă este vorba de
asta: important este să-çi amintesti simultan de toate cele
trei elemente. Nu trebuie să ne îngrţimdoar de noi însine,
ci să ne asigurăm că cei care depind de noi sau se ĺţIĺîĺ
responsabiLitatea noastră primesc aceeasi îngrţire.Aşa
trebuie să procedăm cu toti semenii. Nu putem spune că
Suntem stoici färă a fi drepçi, curajoşi, cumpătaţi si întelepti.

48
Şinu putem fi astfel đacárámănem pasivi atunci când
 Despre motivaliile unui stoic

fraçii şi Surorile noastre nu pot nici măcaľ să ţintească spre

asa-numitele culmi aĺe ra1iunii, Ia care visăm pentru noi
însine.
Ştiucă aceasta nu este o perspectivă populară printre cei
care consideră stoicismul doar un pĺilej de justificare a
îndepărtăriide restul omenirii sau, mai rău, de propria viaţă
emoçională. Stoicismuleste însădespre bucurie, linişte, sens
şi scop. Este despre a fi un membru util şi important al
societătii.
Pe scurt, este đesprea fr' o fiinçă umană desăvârşită şi
PaÍte a' unei specii cate aÍe potençialulde a fi măĺeaţă'.

49
 il

STOICISM ADAPTAT
PENTRU ZILELE NOASTRE
 CARE STOICISM?
JoHN SELLÁRS

Obiectivul proiectului ,,Stoicismul azi" este să scoată

înevidenţă modalităçile încaľe stoicismul aĺtic ar putea să
le fie de ajutor oamenilor, ca îndrumargeneralpentru viaçă
sau ca paÍte a unui răspuns teÍapeutic înfaça anumitor
probleme. Unii critici ne-ar putea feprosa că versiunea de
stoicism propusă înacest context aľe foarte puţine legături
cu filozofia elenistică fondată de Zeĺon şi dezvoltată de
Crisip şi de alçii (vezí, đeexemplu, texťul lui Williams
despľe un volum de NussbaumînLRB !6/20,20 octombrie
']'994,25-6;
şi cel al lui \Maľren despre caÍtea lui Irvine în
Polis 26/7, 2009, 776-9"). După cum observa cu umor
Williams, cu ce ne ajĺtá teoria logică a lui Crisip să învă-
tăm cum să trăim?
Proiectul đefaçá, spre deosebiĺe de fĺIiaçia de mai sus, a
fost inspiŕat înspeciď de studierea scrieriloľ lui Maĺcus
Âurelius, iar materialele pregătite Pentru pĺoiect folosesc şi
operele lui Seneca, Musonius Rufus şi Epictet _ toţi stoici
romani din perioadatdrzíe. Motivulnu este doar că operele

" Cele două sugestii sunt cuprinse înbibliografia de la finďul

fragmentului . (n. trad. ) 53
 Stoicismul azi

celor din uľmă au supravietuit, pe când cele ale stoicilor

timpuľii din Atena nu au ajuns la noi; este vorba şi de fapnrl
că aceşti stoici din perioada ľomană si-au concenttat atentía
asupra a ceea ce am putea numi ,,pľactica stoică". Ei oferă o
gamáIaryă' đesfaturi practice, gândite să ajute la cultivarea
calmului sau a ceea ce Zeĺoĺlnumea Lină, avieçii".
''curgerea
Este greu de spus înce măsură astfel de practici erau pre-
zerlte înstoicismul timpuriu. Ştimcă stoicii antici au scris
lucrări despre exercitii mintale (askésis) şi ştim, de asemenea,
că acestea jucau un ro1impoľtant şi înfĺIozofia cinică, aceea
Ca.Í e a influentat considerabil stoicismul timpuriu. D acă. tr a-

gem linie, đoveillesunt puŕ şi simplu prea putine pentru a

sti cu certitudine cum stăteau lucrurile.
Este posibil ca această preocupaľe cu anumite practici
(ceea ce Pierre Hadot numea ,,exercitii spirituale") să nu fi
fost foaľte prezentá înstoicismul timpuriu, ci să fi fost o
temă pitagoreică din stoicismu7tärzi'll, introdusă de stoicul
roman Sextius, care l-a influentat pe Seneca. O astfel de
perspectivă ar sugera că există o diferençă semnificativă între
stoicismulelenistic timpuriu şi celroman tätziĺl'(asta deşi în
caÍtea mea, Stoicisrłl., đin2006 am înceľcatînmod deliberat
să minimizez aceastá diferentă, prezentdnd' trzđiçizstoică
anťĺcă' dĺept un tot unitaľ). Însăsi încazu| încaľe ar fi
adoptată această perspectivă, stoicii ľomani din perioada
tâĺzie au fost cu certitudine stoici _ ei s-au identificat pe
sine ca atare si alte voci din Antichitate i-au descris ca ataÍe.
Înmăsura încare folosirea anumitor practici poate fi
înteleasăca o inovatie înistoria stoicismulantic, consecinta
nu este că acesti gânditori nu mai Sunt parte din tradiçia
stoică. Pľoiectul ,,Stoicismul aďt" porneşte de Ia această'
formă tâĺzie de stoicism roman.
54
 Caĺe stoicism?

. Acestea fiind spuse' nu este exclus ca difeľen,ta dintre

stoicismul timpuriu şi cel târziu.să nu fie atät de pľofundă
pe cât s-ar prrtea crede. Asa cum am mentionat deja, este în
cele din uľmă greu de stabilit cu certitudine cum stau
lucrurile, dată fiinđîafrJra.fragmentaľă, a đovezilorprivind
perioada ini1ială a stoicismului. Ştim însăcă ťĺIozofiicinici
practicau astfel de exercitii, iar cercetările recente au
subliniat înmod corect influenta gânditoľiloľ cinici asupra
stoicilor timpurii (de exemplu, Goulet-Cazé, Les Kynica du
stoîcisĺne,2003). Dacă mentorii cinici ai primilor stoici
foloseau aceste practici, după cum Íăceau şi stoicii romani
đemai tâĺzĺls, atunci are sens să ne gândim că şi stoicii
timpurii le foloseau, chiar dacă nu putem şti siguľ.
oricare ar fi adevănrl, proiectul ,,Stoicismul azi" aĺe în
vedere, înprimul rând, textele caÍe se păstrează de la stoicii
romani din perioadatärzĺe, iar înaceste opeÍe sunt descrise
diverse practici concepute pentru a cultiva o stare de bine.
Am fi Putut numi proiecnrl,,Stoicismulroman azl",însă.nu
se poate afirma că ,,Stoicismul azi" este o denumire care
induce îneroare.
Există si o întrebaredistinctä care wează, măsura în
care este justificat să numim toate aceste practici ,,stoice",
dacă ele sunt separate de restul fĺIozoťtei stoice. Sunt prac-
ticile respective înesenţă stoice sau doar înmod contingent
asociate stoicismului, însensul că s-a întâmplat ca stoicii
tärzţisále folosească? Înopinia mea, aceste exerciçii pot fi
considerate pľactici ftlozoťĺce doaľ înmăsura încare sunt
efectuate înlumina unora dintre ideile fundamentale ale
filozofiei stoice _ mai ales teoria vďorilor si poate şi deter-
minismul. Totuşi, una dintre trăsăturile su1prinzătoare
ale stoicilor romani _vĺzlbiápdnáIaun Punct la Epictet şi
chiar mai mult la Marcus Aurelius _ este concepţia că aceste
55
 Stoicismul azi

Practici îipotajuta pe oameni, chiar dacă aceştia nu Sunt

încăpe deplin dedicaçi tuturor doctľinelor stoice. Înce-
Pătorul, sPune Epictet, Poate beneficia de pe urma exerci-
çiilor înaintesă studieze toată' învăţăturastoică, iar cel care
cerceteazá atent naturu, aťĺrmă, Marcus Aurelius, poate
uľmări staľea de bine, chiaľ dacă nu este sigur dacă natura
este guvernatá đeprovidençă sau Se desÍäsoară pur şi simplu
haotic.
Înconcluzie, stoicii romani oferă un model utilpentru
cum cineva Poate începesă profite de pe urma pľacticilor
stoice, chiar đacánueste convins pe de-a întregulde sistemul
fl1rozofĺc al stoicismului. S-ar putea afirma că cine se
Iimitează' Ia a ađoptaunele din aceste exercitii nu devine
stoic dacă nu îmbrăçişeazáşíîntregulconcepţiei stoice. E un
argument bun, iar scopul proiectrrlui nu este sá cĺeeze o
nouă sectă de stoici doctrinari. Este vorba mai degrabă de
obiectivulmai modest de a găsi inspiratie înpracticile stoice,
înmăsura încare acestea i-ar putea ajuta pe oameni îĺvĺaţa
đezi cu zĺ.

Bibliogĺafie
Goulet-Caze, M-o., Les Ęnica du stoîcisnle,Franz Steiner Verlag,
2003.
Hadot, P., Philosophy as a Way rf Lrfr- Blackwell,1995.
Sellars, J., Stoicisrn. University of California Press,2006.
Warren, J., Review of Wiĺiam B.Irvlĺe, Á. Guide to the Good Life, Polis
26/1. (2009),176-79.
\Milliams, B., Do Not Disturb, London Reĺlieĺls of BooŘs 1'6/20 (20 oct.
7994),25-26.

56
 o ABoRDARE SIMPLĂ ŞIMoDERNĂ ,

A STOICISMULUI
DONALD ROBERTSON

Înacest articol, voi preznnta o serie simplifrcată de

exerciçii psihologice stoice, care p ot aveaatât rolul de ,,practică

fiozoťĺcă' cotidiană", cât şi pe cel de intľoducere succintă în

stoicism ca mod de viaçă. Dacă celde-altreilea conducător al
scolii stoice, Crisip, a scris peste 700 de cţ încare a đezlroltat
ideile stoice şi a adăugat argumente complexe pentru a le
susçine, fondatorul curentului, Zeĺon din Cition, şi-a
pÍezrrľzt doctrinele înargumente celebre pentru caractenrl
1or concentrat şi înmaxime concise. Şiîntextuldefaçá,scopul
meu este să schitez o imagine compactă, însănu uitap că,
evident, există înfundal o ţĺIozofĺecomplexă.
Atât Epictet, cât si Seneca se ľeferă Ia Wrsurile de aur
ale lui Pitagora, un text care oferă un cadru solid pentru
formarea unei rutine n1nice, încadratede exercitii con-
templative matinale şi de seară. O idee stoică fundamentală,
care stătea labaza acestor practici şi care este importantă si
înfiIozoťĺa1ui Epictet, este că ,,... a ajunge învăçat(înceea
ce priveste ţ:iJ;ozofĺa stoică) înseämnăđoaratät: să ştii care
lucruri çin de noi şi care nu" (Diatribe,Iv.5.7). Consecinta
practică a acestei distinctii este înesenţă foarte simplă:
,,,.Atunci ce se poate face?, Se pot rândui cât mai bine acele
57
 Stoicismul azi

lucruri care depind de noi; iar de celelalte să ne folosim după

cum vin"* (Diatribe, I.I.77).
Exerciçiulde mai jos are rolulde a oferi o inffoducere în
practicile stoice potrivită pentru secolul al )o0{ea şi poate
deschide drumul către o apreciere mai cuprinzátoare a
ţ:ťrozofreistoice ca mođde viaçă. Instrucçiunile sunt concepute
astfelîncât să fie pe cât posibil clare şi concise, rămânând în
acelaşi timp suficient de fidele stoicismului clasic.

Exercif,ul filozofic ďe bazĂ

Etapa I:
Pregătiĺea de đimineaçă
Planificaçi- vă" zĺua care începe,amintindu-vă de,,clauza
stoică a tezeÍvei" _ mai exact: decideçi din timp ce vă
propuneţi şi hotărâçi c ă' veţi încercasä reaLizati respectivele
obiective, însăcu mentiunea,,cuvoia soľtii". Cu alte cuvinte,
çintiçi succesul şi urmăriçi-i cu toată inima, însăfi1i pre-
gătit(ă) să acceptati cu calm şi paşi înapoisau chiar eşecuľi,
înmăsuľa încare acestea nu se aflĺ sub controlul dum-
neavoastră direct. Încercaçisă vă alegeçi scopurile cu
înçelepciune,oprinđu-văasupra a ceea ce este raçional şi
sănătos să urmăriti.
ScopulprinĘal de-a lungulacestor trei etape ar trebui
să fie protejarea şi amelioraľea bunăstăľii dumneavoastră
fundamentďe, mai ales înceea ce priveşte caracteĺul si
capacitatea de a vă gândi limpede la pľopĺiavíaţă.Puteţi
încercasă atingeţi această ,tintă cultivând o mai profundă
conştientizare de sine şi întelepciunea PÍacticá, implicând
stabilirea de obiective sănătoase si uľmărirea acestora într-
un mod oarecum,,detasat", ťaĺĺa ţt ptea legat(ĺ) đerezvltat.

*
Epictet, Discurs viu.. ., op- cit. (n-trad.)
58
 o aboĺdaĺesimplă şi modeĺnă a stoicismului

Etapa II:
Constienđzarea stoică (Pĺosoche) de-a lungul zilei
Pe parcursul zĺ7eí,acorđaticonstant atentie modului în
care faceçi judecăçi de valoare si reactiilor Pe care le aveçi
façă' đepropľiile gânduri. Constientizaţi, mai ales, felul în
caľe reactioĺaţtIa emoţii si dorinte puternice. Atunci când
aveti un gând tulburător sau problematic, opriti-vă si
spuneti-vă: ,Ącesta este un simplu gând, şi nu lucrulpe care
pretinde cá-I reprezintă". Amintiçi-vă că nu lucrurile ca
atare vă' Iez,ează,, ci judecăçile dumneavoastră despre ele.
Atunci când se poate, înloc să vă lăsaţi purtat(ă) de impresiile
iniçiale, încercatisă amânati o reactie cel putin o oră,
aşteptând până când sentimentele vi s-au mai asezat si
sunteti capabil(ă) să priviçi situatia mai cďm si mai obiectĘ
înaintede a decide ce veçi face.
După ce aţi dobândit o constientizare mai amplă a
f1uxului propriei constiinte si capacitatea de a vă detaşa de
propriile gânduri înmodul descris mai sus, începetisă
aplicaţi gândurilor si impresiilor un standard simplu de
evaluare, după cum urmeazá: ođată'ce v-aţi opľit pentru a
lua distantă de propľiile gânduri, întrebati-vă, đaciacestea
sunt despre lucruĺi care se află sub controluldumneavoastră
direct sau đesprelucruri care nu vă stau înputere. Această
abordare a fost denumită axioma sau strategia genera)ă" a
practicii stoice antice. Dacă observati că ceea ce simtiti este
despre ceva caÍe se aŕlă înafaĺa controlului dumneavoastră
direct, atunci răspundeţi încercânđsă acceptati faptul că
nu tine de dumneavoastră, spunându-vă: ,,Lucnrl acesta nu
înseamnă nimic pentru mine". Concentrati-vă mai degrabá
atenţia asuPra acçiunilor carevă' stau înputeľi sirealizaçi-Ie
cu întelepciunesi pe cât de bine puteçi, indiferenĺ de
rezlltatll efectiv. Cu a1te cuvinte, amintip-vă să aplicaçi
clavza rezeweĺ descrisă mai sus înfiecare situatie. Căutaçi
modďităp de a retine această clauză,.
De exemplu, Rugăciuneaseninătăţiieste o variantă bine
cunoscută a acestei conceptii si ar putea fi de ajutoľ să o
59
 Stoicismul azi

memoraţi sau să o notati undeva si să o contemplaţi în

fĺecare zi:
,,Dă-mi seninătatea de a accepta
lucrurile pe care nu le pot schimba,
Curajul de a le schimba pe cele caĺe-mi stau înPuteri
Şiînçelepciunea de a deosebi întĺecele đouă".

Etapa III:
Bilançulde seară
Recapitulaçi tot ce s-a petrecut de-a lungul zieíînainte
de a adormi, đacáse poate de trei oľi. Concentraţí-vă' asupÍa
întâmplăľiloĺimportante şi a ordinii încare au avut loc, de
exemplu, ordinea încare atí reaLizat diferite sarcini sau în
care ati inteľacţionat cu điversepersoane pe đurataztlei.
Iatá cdtevaîntrebăÍipe care vi le-açi putea adresa:
- Ce anume din ce aţífrcllt a fost de ajutor pentru
bunăstarea dumneavoastră? (Ce â mers bine?)
- Cé anume din ce açi Íäcut v-alezatbunăstarea? (Ce a
mers ľău?)
- Ce ocazĺi de a contribui la propria stare de bine açi
pierdut? (Ce açi ĺatat?)

Sfttuiçi-vă ca si cum açi îndrumaun bun prieten sau o

peĺsoană đragá. Ce aveţi de învăţatđĺpă'ziua respectivă si,
dacă este cazuI, cum aţi putea proceđamai bine pe viitor?
Apreciaţřvă pentru ce aţi Íäcutbine şi dafl-vă voie să me-
dita1i asupraacelor acţiuni cu satisfacţie. Poate cávă'vaajuta
đacă"váacordaçiun simplu calificativ subiectiv (de la 1 la 10)
pentru a estima cât de îndeaproape aţi urmat instrucţiunile
de aici sau cât de mult açi reuşit să urmăriti scopuľi raçionale
si sănătoase, rămânând cl:taşat(ă) de lucrurile pe care nu le
puteţi contľola direct. Încercaçitotuşi să ajungeţi la o
evaluare concisă şi să trageçi concluzii frrá a căntári excesiv
aceste lucruri.
60
 CU CE NE POT AJUTA STOICII?
ANTONIAMACARO

Stoicismul nu duce lipsă de admiľatori înultima vĺeme.

Pe lângă faptul că acesta apare îndiverse că4i de popularizare
a ťĺIozofiei,nu de puţine ori ideile stoice pot fi întâlniteîn
tot felulde publicaçii de largă circulatie: The Guardian, Pros_
ţecĄ Psycĺlologies, ca să nu mai vorbim đeTbe P}lilosopher's
Magazine. Situa,tia nu este su1prinzătoare' pentru că mai
ales textele mai tîkziiale stoicilor romani - Seneca, Epictet,
Marcus Aurelius _ conţin numeroase sfaturi de viaçă ex-
traoľdinar de inspirate. Departe de abstractiunile unui
anumit gen de fiLozofĺe morală, care adesea e de pu,tin ajutor
îna duce o viaçă bună, autorii stoici au scľis despre preocupăľi
cotidiene, şi astfelau dobândit o relevanţă durabilă înochii

'"ţ:*rţ".u rr,..oeţi să vă ."r""aaĺ înscrierile stoice,

s-ar putea că unele sfaturi să vi se pară respingătoaĺe sau
chiar socante. La Epictet, đeexemplu, $ăsim următoarea
pľedică: ,,Dacá îçiîmbrăçişezicopilul sau soţia, spune că
îmbrăçişezio Íăptuľă muľitoare: când moare' nu vei fi
tulburat" (Manualul,3, p. L6). Cât despre Marcus Aurelius,
vi se va SPune că despre sex aľ trebui să ne gândim că,,acesta
e frecarea organului sexual masculin si secretia lichidului
61,
 Stoicismul azi

vâscos însoçităde o contractie" (Gânduri către sine însuşi,

vI.13, p. I77). Este asadar stoicismul o Íilozofie care
sărbătorestevĺaţasi care ne poate ajuta cu ađevăĺatsăducem
vieçi mai bune înlumea modernă sau este o perspectivă
drastică şi radicală, interesantă, însăprea îndepărtaň' şi
exigentă pentru a aveaweo relevaĺçă' realá pentru existença
cotidiană? Poate ambele?
Stoicismul este o fĺIozofĺecomplexă, încadrul cáteia
etica era paÍte componentă a unui sistem bine îmbinatcaÍe
cuprindea şi logica' si ceea ce stoicii numeau ţĺzică' (îĺsă,at fĺ
înmod limpede ceea ce azi numim metaťĺzicá).John Sellars,
conferençiarînfĺIozofĺesi autor allucrării TĺleÁrt ofLiĺ:inţ ,
mi-a exp[cat într-oconversatie că,ťĺzicastoică implica ideea
unei ,,minţi rationale divine care pătrunde întreaga ĺatlttă',
caľe este sufletullumii, şi din care toate sufletele individuale
facparte,fiind fragmente ale sďe. Mu1te dintre argumentele
stoice despre cum ar trebui să reacţionăm înfata destinului,
şi mai ďes înfaça nenorocirilor, Sunt bazate pe ideea că
există această minte providençială divină care oľganiz-ează'
întregulproces".
Aceste concepţii metaťtzice au consecinte de ordin etic.
Trupurile şi bunurile noastre sunt doar mateľie, însăcapa-
citatea noastră de afacealegeri rationale pne de rationalitatea
ĺ..-ň
divină.'l'ocmai această caracteľistică separă oamenii de alte
Íäpturişi este singurul lucru care trebuie preţuit necon-
ditionat. Încuvintele aspre ale 1ui Epictet: ,,Depind de noi:
]ibertatea đealegere si toate acçiunile legate de ea; nu depind
de noi: corpul, membrele corpului, ŻveÍea', părinçii, frĄi,

*
John Sellars, The Art of Livĺng (Arta de a trăi), Bristol Classical
Press,2009. (n.trad.)
62
 Cu ce ne pot ajuta stoicii?

copiii' patÍia Şi,Pe scurt' lumea exterioară. Atunci, înce

ne-am pune binele? Încare din cele două? Îr, .-"
depinde de noi" (Diatribe,L,22, p.I02)*.
"..."
Înmăsura încare dorim să trăim după principiile stoice,
tľebuie aşadar să ne concentrăm asupra practicării alegerilor
raţionale, care reprezintă singunrl lucru care se află cu
ađeváĺatînputeľea noastră, si să ne deprindem să rezistăm
acelor judecăçiloľ inipale, care ne induc îneroare cu privire
la ce are vďoare. Emoçiile si dorinçele stârnite de lucrurile
pe care înmod eronat le considerăm pretioase înviată
reprezintă' tulburări şi piedici care Pot fi evitate; ele stau în
cďea unei vieţi raţionale şi ar trebui eliminate. Ar trebui să
ne amintim mereu că orice ni s-ar întâmpla ťaĺă'a çine de
sfera alegeľii şi faptei noastre nu ne stă înputeri, aşa că' at
trebui să ne urmăm Soarta ťa:ĺa ne lamenta. Ca un câine
legat de o cărută, Pentru a folosi analogia lui Epictet, putem
ďege să mergem de bunăvoie înurma ei sau să fim tâĺâţi
zbátdnđu-ne şi urlând.
Într-ooaÍecare măsuľă, putem încăsă ne urmăm
înclinatiile naturale, deoarece stoicii au atribuit o anumită
valoaľe celor pe care le-au numit ,,indiferente p_referate" _
lucruri pe caÍe am prefera să le avem. Richard SorĄi,
profesor pensionar đefilozofie si autor, printre multe aĺte
cĘt, aJ lucrării Emotion and Peace of Mind, a subliniat în
contextul unei conversaţii, că' ,pänă" când ajungem la
perioada lui AnĘater (secolul alIl-lea î.e.n.),stoicii afirmă
că este de đatorianoastră să facem tot ce ne stă înputeri
Pentru a atinge aceste scopuri natuľale, cele proprii si cele
* Epictet, Discurs viu..., op. cit. (n.trad.)
63
 Stoicismul azi

ďe aĺtor oameni'(. Însăprioritatea noastÍă trebuie să rămână

rationalitatea. Epictet ne aminteşte că,,asťfel, binele este de
preferat oľicărui fel de legătură. TatáL meu nu înseamnă
nimic pentru mine, doar binele cottează'. _ Ai inima
într-atât de împietrită?_ Astfel mi-e firea şi aşa s-a rosto-
golit moneda pe care mi-a hárázit-o zeli". Nu-i de mirare
că înçeleptulstoic (sophos) era un personaj mai mult sau mai
puţin mitic.
Care ar fi problemele generate de adoptarea stoicismului
ca ťlozofte modernă de viaçă? o dificultate ar fĺ că multe
đintreconvingerile stoice fundamentale, de pildĺ ideile cĺ
raçionalitatea noaštră este un fragment din cea divină sau
că emoçiile sunt trrlburări determinate de atribuiri eronate
de vďoare, nu se potrivesc cu ceea ce cunoaştem de fapt
despre lume. De aceea, orice îndrumarebazată pe aceste
convingeri ar Putea să fie greşită. De exemplu, descoperiri
recente din neurostiinţe arată că emoçiile nu sunt deloc o
piedică încalea ľaçiunii, ci repľezintă' o parte constitutivă a
acesteia. Am evoluat asďelîncât să avem emoţii din motive
bune, iar ftră' ele ar fi greu să ne găsim drumul înviaţă.
Desigur, emoçiile ne pot crea şi pľobleme, iar adesea chiar
aşa Se întâmplă, însăsoluţia cu sigurantă nu este să le
eliminăm (presupunând că aşa ceva aľ fi posibil).
Teoria stoică a vďoriloľ a fost respinsă înmod explicit
de doi dintľe învă1a1iide marcă din acest domeniu, Maľtha
Nussbaum şi Richard SorĄi. Când am discutat cu SorĄi,
acesta a menţionat imediat ,,chipul inacceptabil aĺ stoi-
cismului", de care se si fereste. L-am întrebat dacă este de
acoľd cu sfatul lui Epictet de a încercasă nu fim tulburaţi
când suntem îndoliu, iar pľofesorulmi-a răspuns: ,,Nu, este
64
 Cu ce ne pot ajuta stoicii?

preferabilsă fii absolut distrus, pentru că altfelo bună parte

đinviaça ta va ťĺfost petrecută înmaniera asta detaşată,
gândindu-te mereu.Acum sărut o fiinţă muritoaľe>>. Nu se
poate să fie bine aşa. Cum să fie o viaçă bună dacă trăieşti o
mare Parte a ei detaşat de oamenii care-çi sunt cel mai
aproaPe doar pentru a nu SuPorta nişte ani de suferintă la un
moment dat? Nu Poate fi o ecuaçie rer.onabilă". SorĄi
ľecunoaste că respingerea acestui asPect al doctrinei stoice î1
facela felde vulnerabil ca orice om înfaça đureĺi|,,însă_
sPune el _ aş avea un preç şi mai maľe de plătit dacă aş
accepta acele idei".
Am aflat, apoi, din cercetăľile psihologice, că supľa-
vegherea şi contľolulpropriiloĺ atitudini, motive şi intenţii
sunt mult mai limitate decât am putea spera' iar acest dat
joacă' un ro1 important îninfluentarea acţiunilor noastre.
Este rezonabil să credem că dispunem de un anumit grad de
control şi că acesta poate fi sporit, însăar fi o neghiobie să
ne convingem pe noi însinecă suntem îrur,straţicu raţio-
nalitate deplină şi libertate completă îna ďege cum ľeac-
tionăm la diverse lucruri. De fapt, libertatea noastră aÍ PlJtea
fi destulde limitată.
Date fiind toate acestea' Poate vTeo persoană din pre-
zent sá accepte cu adevărat stoicismul ca sistem integral? Ei
bine, da.-Keith Seddon, director al Stoic Foundation şi
autonrllucrăľii Stoic Serenity este un stoic practicant. Si nu
e singurul. Se pare că înmediulonline există o comunitate
stoică plină de vitalitate, care cuprinde grupuľi precum New
Stoa sau International Stoic Forum. Seddon a descoperit în
stoicism ceva ce i s-a părut că' rezonează' cu un fel de
experientă mistică pe cafe atrăit-otat9 ani:,,Mă uitam în
65
 Stoicismul azi

sus la coPaci siînacele câteva minute am avut o Percepţie a

toĺrlui, iar semnificaçía ei era că' totul este l7gat". Aşa că
atunci când a citit ce au scris stoicii despre ,,lançuri đecauzn
si efecte şi despre cum destinul este o structură complexă de
cLlJZe si efecte care stľăbate toată' istoria lumii şi cuprinde
tot ce se întâmplă", Seddon a Putut să lege acele teorii de
experienta pe caľe o trăise. In plus, i se păruse că percepuse
că ,,legăturile respective constituiau entitatea ÍaţionaJá care
crease tot întregul".
Pentru Seddon, a fi stoic înseamnăsă pui accent Pe
,,maniera încaľe acţionezi' nu pe ce faci". EL trasează, ,,o
distincçie întrecum eşti ca om care acţionează' si ce anume
faci întermeni de acçiuni pe care ti le propui. Se pot întâmpla
lucruri care să-ti afecteze acçiunile, însăefectuarea actiunii
este afectată, nu tu ca agent rational, pentru că ce eşti ca
fiinçă raçională nu depinde de ceea ce faci". Planuľile noastre
pot fi záđátĺicitede circumstanţe externe si ,,nu avem
neapátat control asupra lucrurilor _ sperăm cáva fibine"
"să
este de faPt cam tot ce poţi spune _ însăasta nu te afectează'
ca fiinçă, pentru că esti seParat de faptele tale", spune
Seddon. Ceea ce trebuie să facem înaceste condi1ii este să
îndeplinimrolurile care ne sunt date pe cât de bine putem.
Încazrl'lui, unul din aceste roluľi care i s-au ivit înfaçă este
cel de ajutor pentru sotia sa, care este o persoană cu
dizabilităçi.
Seddon acceptă chiar şi teoria stoică a valorii, afirmând
că.,,dacá poţi accepta principiulgeneral că unicullucru bun
este virtute^ sa:u a te comporta desăvârşit sau a încercasă te
compo4i desăvârsit, şi că unicullucru rău este să fii împins
spre un viciu de un fel sau altul - a fi necinstit, meschin,
egoist _ atunci dacă moare cineva, chiar dacă e voľba de o
persoană apropiatá, asta nu te poate obliga de fapt să faci
66
 Cu ce ne pot ajuta stoicii?

ceva rău' aşa că înacest sens esti însigurantă. S-a întâmplat

ceva ce nu doreai să se întâmple, ceva ce ai fi preferat să nu
se întâmple.Teoria spune cí î-aÍtrebui să mergi pănă'Ia a
spune că ce s-a întâmplate un lucru rău".
Poate că e vorba de a pune accentulpe anumite lucruri
şi de a diminua importanta altoru. Şiçine, evident, şi đea-çi
aĺege stoicii. La stoicii tärzii, îmispune SorĄi, atenţia se
đeplasează'de la înçelept'care nu putea să"ţacă'nimic greşit,
către fiinçe imperfecte, ca mine si ca dumneavoastră.
Panaetius, de exemplu' că <<noi, stoicii, am discutat
''spunea
despľe cum ar arăta persoana ideală si am fost criticaçi,
Pentru că nu a existat vTeo persoană ideală, asa că, hai să
vorbim despre oamenii obişnuiçi _ dacă aceştia ar avea un
pic de caÍacteÍ,oare n_ar fi bine?" Pentru că până atunci se
afirmase explicit că' đacă'nu esti pe de-a-ntregul virtuos,
atunci eşti cu totrrlvicios". De la sfârşitul secolului alll-lea
î.e.n.însĄse acordă o atentie din ce înce mai mare ideii că
Poate ai Íäcutun mic Progres cátre a dobândi un caracter
bun. Iar asta este o diferen1ă extľaoľdinară, pentru că' face
din stoicism ,,o frlozofie etică care te ia pe după umeri. Şi
carcaLtsistem etic poate pretinde aşa ceva?" Unbun exemplu
este oferit de scrisorile lui Seneca, unde apar întrebáticare
sigur ne-au PreocuPat pe toçi la un moment dat.
Sellars arată'că'în mod sigur când ajungem la vremea lui
Marcus Aurelius se pune mai puçin accentul pe existenţa
unui plan providençiď, fiind subliniată înschimb ideea că
,,ar trebui pur şi simplu să acceptăm, dat fiind faptulcă sun-
tem fiinţe finite, că unele lucruri nu Vor sta înputerea
noastră, iar sarcina noastră etică este să identificăm o
modalitate de a gestiona înmod pozitiv acele lucruri".
Marcus Aurelius scoate înevidençă' ,,na.tlÍa sa finită şi
limitată înlume, lipsa puteńi şi a controlului asupra
67
 Stoicismul azi

lucnrľilor, măsura încare se vede pus însituaçii pe care nu

le-a ďes si încare trebuie pur şi simplu să deciđăcum să
aţĺoneze mai bine si cum să împaceşi situaçia şi pe sine în
ciľcumstan1ele date".
Dacă dorim însăsă ne folosim de bogăçia đepoveçe a
stoicismului frră'a abandona ce ştim despre lume, aborđarea
optimă ar Putea fi una selectivă. SorĄi sPune că stoicii
însisiaprobau o astfel de poziçionare. De exemplu, ,,cel
de-al tľeilea şi cel mai cunoscut dintre stoicii timpuľii,
Crisip, a sPus cá eta mai mult decât dispus să-i ajute pe
oameni să-şi gestioîeze emoţiile, chiar dacă aceştia nu
împărtăseauconvingeri stoice". Si înacest mod foloseşte
ťĺIozofĺastoică şi SorĄi: ,,mai degrabă eclectic _ aleg acele
elemente care mi se Paľ utile şi nu preiau întreagateorie".
Însănici această abordare nu este cu totul lipsită de
probleme. Mai întâi,este necesar să decidem ce anume
alegem şi pe ce temeiuri, mai ales đacáam abandonat
fundaçia metafĺzică'. După SorĄi, nu este ceva dificil de
Íäcut: ,,Încercati.Poate cá durează' o vreme să vă obişnuiçi.
Însăîncercati".Afirm aţia cáînscrisorile lui Seneca se găsesc
sfatuľi utile, de pildĺ, se poate verifica usor citind scľisorile
lui Seneca. Şi,,chiar dacă preiau doar o mică parte a
stoicismului, efectele nu sunt mici. Cred cá arc efecte
minunate". De acord. Însăpoate fi đificilde stabilit ce
îndrumaresă preiei si pe care să o respingi đacă'nu ai deja o
conceptie despre ce este ovĺaţă'bună. Dacă nu ne-am gândit
seľios la această problemă, s-ar putea să ne oprim asuPra
sfaturilor nepotrivite
Dacă, de exemplu, acceptăm sugestia de a pune linistea
interioară deasupra a orice altceva, am putea fi tentaçi să
68
 Cu ce ne pot ajuta stoicii?

NU ne aProPiem emoţional de alçi oameni de teamă că în

viitor am putea sufeľi. Iar acesta S-ar putea să nu fie cel mai
bun plan, înmăsura încare ne dorim o viaţă împlinită.
După cum sPune clar şi SorĄi, am putea ajunge să ducem
o existenţă mult ciuntită si centrată'foaĺtelimitat pe evitaĺea
durerii. Sigur, linistea este bună. Însănu ar trebui neapárat
să aibă întdietate înfa,ta tutufor celorlalte vďoĺi. Asa că,
atunci când urmăm sfaturile stoice, trebuie să fim constienti
cel puçin de pericolul de a adopta mai mult đinmetaţĺzica
stoică decât am fi vnrt. Tinând cont de tot ceea ce ştim
despre psihologie, este mai probabil ca în1elegerea si
gestionarea emo,tiilor _ si nu eliminarea 1or _ să ne ajute să
ducem ovĺaţă'bună.
Un ďt pericol, mereu Pţezentîndiscupiĺe de populari-
zaÍe stoicismului, este acela de a înlăturaatât de mult încât
^
o mare parte din spiritul acestei conceptii se pierde sau este
subminat. De exemplu, afĺrmaçialui Epictet conform căĺeia
,,Pe oameni îitulbură nu ce se întâmplă, ci gânduĺile 1or
legate de ce se întâmplă"* este ađeseaindicată dľept fundaţia
pe care sunt construite teľapia cognitiv-comportamentďă
(CBT) şi terapia raçional-emotivă şi comportâmentală'
(REBT). Este adevărat cá' Aaron Beck şi Albert Ellis (cei
doi fondatorí li celoľ două tipuri de terapie) au fost in-
fluenţaţi de idei stoice. Şicu siguranţă există o supfapunere'
ĺmilcaĺînceea ce pľiveste ideea fundamentală că. ,,a avea lJn
răspuns emoçional f4e đeun stimul necesită un Pľoces
cognitiť'_ după cum spune Seddon. ,,Există o asemănaľe
de familie", observă John Sellars, adăugând că ,,înfinal,
* Epictet, Manualul, op. cit.,S, p. 18. Autorul nu dă referinça. (n.trad.)
69
 Stoicismul azi

problemele fiecărui om sunt rezuţtatł,I modului încare

acesta se gândeşte la ele şi la lume, iar đacă'acea persoană îsi
anaLizează'judecăţile - ceea ce poate face prin intermediul
fl7ozoťĺeisau a unei forme de psihoterapie _ atunci poate
ajunge la judecăçi diferite care vor transforma, la propriu,
modu1 încare interacţionează. clllumea, valoľile pe care le
îmbrátjşează,emoçiile Pe care le simte _ totulde fapt".
Aľ fi însăeronat să supraevaluăm asemănările. CBT şi
REBT au drept scop sprţinirea oamenilor astfel încât
aceştia să depăşească sentimentele tulburătoare prin mo-
dificarea unor convingeľi. Obiectivul u1tim este eliminarea
suferinçei cliençilor.
Cum se întâmplă cu cele mai multe forme moderne de
psihoterapie, CBT şi REBT nu Se amestecă învalorile pe
care le ađoptă'cliençii învieçile 1or. Stoicismul, pe de ďtĺ
parte' a fost o ťĺÍozoťĺeraďicalá care ţintea tľansformarea
viziunii despre lume a ucenicului stoic. Stoicismul era
într-adevăro filozofie concepută ca un fel de terapie a
sufletului, însă,asemenea ďtor forme antice de terapie, eĺa
,,đidacticşi moralist". Într-unfel, este ironic să pui idei
stoice, apa4inând unei concepţii care a redefinit dľastic ce
înseamnăovlaţábună, însĘba unei noţiuni convençionale
de fericire, a unui ,,a te simçi bine" lipsit de reflecçie.
Însămăcaľ asuPra unui lucru nuplanează niciun dubiu,

şi anume că într-adevărliteratuľa stoică are o mulçime de

sfaturi utile care ne pot ajuta să trăim mai bine, dacă avem
puţin discernământ. Înce pľivinte aĺ ťl, aşađat,stoicii într-o
bună postură pentru a ne fi de folos?
După SorĄi, întrei chestiuni.
70
 Cu ce ne pot ajuta stoiciil

Pĺima este ,,sfatul de a nu ne consuma emotional' com-

plet inutil, Pentru lucrurile obişnuite đezi cuzi. Înçelegcă
această idee este o mică parte đinconcepţia 1or despre
emotii, însăcred că si ei ar fi fost de acord să aleg astfel.
'Ą
doua este ideea de a te gândi la cine eşti şi la cine vrei
să fii atunci când ieí đecizíiînviaţă.
Atreia chestiune este [ceea ce spun ei] despre slăbiciunile
şi ciudă1eniile noastre. Nu am descoperit vľeo altă etică,
antică sau moderná, cate să fie atât đebună înaceastă
privinţă. Iată' đoartrei mici fragmente de stoicism, însăele
sunt foarte importante. Importança 1or este mult mai maľe
decât proporçia pe care o repreziĺtă din tot ceea ce este
stoicismuľ'.
Pentru Seddon, pe de altĺ pafte,,,celmai important este
să urmezi învăţăturalui'Epictet' care Spune să fii conştient
de ce este extern si ce este intern, astfel încâtnu ce se
întâmplăconteazá, ci mođulîn care aborđezce se întâmplă.
Un alt mod de a exprima această idee este următoruL dispun
đeo putere de a actiona si aceasta este ceea ce sunt.
Apoi, am anumite planuri - împrejurările şi ď1i oameni
le pot afecta, dar pe mine nu mă pot atinge. Este o idee pe
care poţi începesă o mentii ca pe o constientizare constantă
când eşti pe cale să faci ceva". Asa că, dacă, de exemplu, eşti
speriat(ă) de ceva, ai putea să te gândeşti: ,,este un lucru
exterior, nu este sub controlul meu. Voi face pur şi simplu
ce trebuie să fac pentru a fi o persoană bună, iar mai mult de
atât nu am cum să fac". '

Cei mai *u1ţ' dintre noi ar beneficia probabil dacá aĺ

adopta idei stoice, precum cea de a chestiona ce anume are
va7oaĺe înviată si a ne aminti că multe dintre lucruľile caľe
7Í
 Stoicismul azi

ne Preocupă de obicei nu sunt atât de imPortante. Sau cea

de a ne forma obiceiul de a ne analiza emoçiile, amintin-
du-ne că putem influenţa întľ-ooarecaÍe măsură modulîn
caÍe ne simţim, dacă schimbăm modulîncare gândim. Sau,
nu înultimul rând, cea de a accepta că. o mare parte din
întâmplările vieţii nu se află sub controlulnostru.
Foarte util este sfatulde a nu scăpa din ochi fragilitatea
vieçii. Stoicii ne-au lăsat moştenire câteva exercitii care au
acest scoP. Una din metodele 1or fundamentale eÍa a;n-
ticiparea dezastrelorviitoare, o practică interesantă si pentru
că diferă atât de mult de omnipľezentul sfat de azi: fĺi
oPtimist(ă). Seneca, de pildă, ne îndrumăastfel: ,,Se cuvine
de aceea să luăm încalcul orice posibilitate şi să ne întărim
spiritul împotriva oricărui rău. Gânđeşte-te'lasurghiun, la
suferinte, Ia rázboaĺ'e, Ia narlfĺagii"*. Deşi obiectivul tra-
diçional al exerciçiului era să ne ađucăaminte că ceea ce ni
se poate lua (adică totul, mai puţin raţiunea) at trebui să nu
însemnenimic pentru noi, am putea să-l folosim diferit,
pentru ane ajuta să luăm o anumită distanţă şi să preţuim ce
avem (ar trebui să fim atenţi totusi, pentru că, dacă exerciçiul
nu este efectuat înspiľitul potrivit, el poate duce la anxietate
şi depresie înloc de linişte).
Înacelasi timP' probabil nu am ajunge să trăim o viaţă,
bună dacă am adopta concepţia că emoçiile sunt tulburări
care trebuie eliminate sau că nimic din ce nu controlăm nu
aĺe vaLoare, sau că rationalitatea perfectă este un obiectiv
tangibil. După cum recunoaşte SoľĄi, atunci când
,,a1egeţi ceea ce vă place, există inevitabil o distorsionaĺe - si
încăuna importantă. Açi putea SPune că eu nu sunt stoic,

* Seneca, ScrisoricătreLucilius, vol. II, Edituľa Seneca, 2013,97,7-8,

p.777. (n.trad.)
72
 'Cu ce ne pot ajuta stoicii?

Pentru că eu cred înemoçii". SorĄi adaugă că ''este util să

dispui înacelasi timp de o peľspectivă istorică asuPra acestor
probleme".
Si aceasta este ideea fundamentală. Nu este o problemă
să alegem ce ne place, cât timp ne-am Íăcut temele şi ne
gândim serios la ce preluăm, ce respingem si de ce. Dacă nu
procedăm aşa' nu vom fi constienţi că s-ar putea să nu ne
facă bine să preluăm prea mult din stoicism sau că putem
reţine sfaturi greşite despre cum să ne trăim vieţile.

Acest articol a fost publicat iniçial înTbe PhilosEhers' Magazine,

numărul 49, trimestrul al doilea, 2010.

IJ
 Iil

ÎNvĂŢĂTURI sToIcE
 DESPRE ACCEPTAREA MORTII
COREY ANTON

La fel ca multe dintĺe sistemele ftlozoťlce ale lumii

antice, tradiçia stoică nu pÍopune vreun salt sublim către
viaţa de apoi şi nici nu ne cere să dispreçuim moartea.
Moartea nu este ceva ce putem controla si, înconsecintă,
trebuie tÍatată. cu indiferenţă'. Ea este acceptată' ca parte din
semnificatiavietii, ca un lucru pe care Providença Divină l-a
considerat potrivit. in Diatribe II.6, vedem cum Epictet ne
reprosează" că încercămsă aducem sub controlul nostru ceea
ce este dincolo de el: Să ştii că-i blestemi pe oameni
'...
atunci când te rogi să nu moaľă: este o rugăciune care nu va
da fruct si ale cărei roade nu vor fi culese". Iar înManualul,
tą (P.28), acelaşi autor scrie: ,,Eşti sărac cu duhul dacă wei
să trăiască vesnic copiii tăi, şi sotia ta, şi prietenii tăi: căci
vrei ceva ce nu depinde de tine şi vrei să fie ď tău ceea ce nu
Nu doaĺ că realitatea mo4ii se afIă dincolo de
este altău"*.
ce putem controla, ci Providenta a considerat potrivit ca
oamenii să nu poată' cunoaste nimic de dincolo de viaçă.
Avem de acţionat cu privirea către lurnea aceasta,
* Epictet, Manuďul, op. cit. (n.trad-)
77
 Stoicismul azi

îndeplinindu-ne datoriile cubunăvoinçă şi curaj şi acceptând

orice s-ar întâmpla.
Fiind ceva caľe se află înmod fundamentaĺ dincolo de
controlul nostru' ar trebui să fim indifeľen1i façă' đemoafte'
chiar dacă Putem admite că omulînţeleptpoate învăçacum
să foloseascá moaftea ca Pe o resursă utilă pentru a privi în
perspectivă şi a lua đecizii.În Manualul,21' (p.3ó), Epictet
ssgerează, o apropiere de moarte, măcar pentru a tine înfrâu
dorinça: ,Ţineçi dinaintea ochiloľ, zi đezi, moartea şi fuga
si toate cele ce par îngrozitoaÍe,dar, mai Presus de toate,
moartea: aşa niciodată nu te vei gândi Iacevanedemn şi nici
nu vei dori să faci ceva nedemn".
Moartea poate fi privită, de asemenea, ca un daĺ în
măsura încare putem şti că vom muľi, ceea ce implică în
fond că stim că nu putem amâna la infinit deciziĺle; vine o
vTeme pentru a acţiona, iar apoi acel moment trece. Tinând
înţaţa ochilor o imagine a moţii' ne amintim de ce este si
ce nu este înputerea noastră. Suntem înesenţă, după cum
scrie Epictet' ,,un suflet amárăt care sustine un cadatml"*.
Găsim, de asemenea, la Epictet sfatuľi cafe armonnează.
imperativul stoic de a ne preocuPa đoarde ce stă înputerea
noastră si nevoia de politeçe şi elegançă socială. Epictet
afirmă că putem empatiza cu cineva care este îndoliu după
pierderea unei persoane iubite, atât timp cât nu uităm ce îi
tulbură đefapt pe oameni:
,,Când vezi pe cineva înjale, plângând că' i-a murit
copilul sau că s-a înstrăinat de el, ori că şi-a pierdut bunurile,
ia seama să nu te laşi prađă,părerii că este nefeľicit de pe
urmâ unor nenorociri exterioare, cipástreazá-ti la îndemână

* Tĺimiterea este la Marcus Aurelius, Gânduri către..., o?- cit., Iv

'47,
p. I37. (n.trad.)
78
 Despĺe acceptarea mortii

ideea aceasta limpede, că ,,ceea ce î1întristează'este nu

întâmplarea (căci pe alĺĺnu î1întristeazá),ci gândullegat
đeea". De aceea nu şovăi să plângi împľeunăcu el, atât cât
çine de cuvinte, ba chiar, dacă se întâmplă, să te tânguiesti
împreunăcu eţ bagă însăde seamă să nu gemi şi înlăuntrul
táu" (Manualul, 76, p. 30).
Moartea nu este un lucru rău. Ea Pare asa doar în
măsura încare deja ne-am dat acordul să plasăm sub propria
jurisđictie ceea ce înmod naturalnu ne stă înputeri. Pur şi
simplu aÍe sens că suntem muľitori _ faptul acesta este
necesaÍ pentru cavnta să fie ceea ce e, si toate acestea Sunt
bune.
Scriind despre existenţă ca đar,Moses Hadas descrie
vĺzĺĺnea1ui Seneca asuPra mo4ii şi acceptării şale. Acesta
slgerează' că', odată' ce este ađoptată'o viziuné pe deplin
stoică, o persoană va consiđeradrept bunuri temporare nu
doar proprietăţile sau ponţĺa sa, ci chiar şi co1pul său, ochii
si mâinile sale, toate cele pe care un om pune Pľeţ înviaţă'
însăşipersonalitatea sa. Acel-om va ttái ca şi cum toate ffi fl
împrumutatesi va ťĺgata să 1e restituie înîntregimeşi
împăcatcând i se va cere... Când nota de platá a împru-
muĺíuiva sosi, acesta nu se va ciondăni cu Soarta, ci va
spune: ,,Sunt recunoscător Pentru ce am avrrt şi pentru cele
đecare m-am bucurat".
De fapt, moartea devine o problemă doar atunci când
ţintim ceea ce se află dincolo de ce putem controla.
Imaginati-vă un copil ľăsfätat caÍe se uită noaPtea la cer si
vede stelele, apoi se înalçăîncercândsă prindă una đinele.
Dacă un părinte asistă la această scenă, el i-ar putea spune
copilului că este imposibil ,,Nu poti pľinde stelele, însăle
poti privi". Ne putem imagina si reactia rízgăiată' a copilului:
,,Nici nu vreau să mă uit la ele dacă nu le pot aPuca' đacă'aĺ
79
 Stoicismul azi

fi după mine le-aş intetzice". La fel şi noi am putea fi

supăraţi că putem avea anumite idei despre ceea ce nu vom
experimenta niciodată fizic. Din fericire, nu este nevoie să
avemwaţă'după moarte, pentru cávlaţaînsăşieste de ajuns.
Nu este nevoie să prindem eternitatea înpalme. Este de
ajuns să întrezárim eternitatea, să fim paÍte a zogoj-ului şi
astfelsă fim capabili sä contemplăm Cosmosul.
Înfinal, moartea nu riđicăprobleme dacă ne concen-
trăm exđusivasupra intentiiloľ morale, si nu asupra atingerii
efectivę a scopurilor. Intençiile morďe întregescfaptele
chiar de 1a iniçierea 1or. După cum notează Pieľre Hadot,
,,Chiar dacă actiune^Pe cate eram încurs să o rcahzám este
întreruPtă de moarte' asta nu înseamnă'că' ea rămâne
incompletăl pentru cá ceea ce întĺegeşteo acţiune este
tocmai intenţia morală care o inspiră, nu lucrurile asupra
cárora este exercitatá"*. Dacă am trăit drept tot timpulpe
care l-am avut, totul este bine. A trĺi drept este a conferi
fi ecărei zĺIe întregimea eternitătii.

Dreptuńle asuPra acestui articol apątin Duquesne University

Press. Textuleste adaptat din Sources ofSignif.cance: Wordţ Rejuĺ:enation
and Neo-Stoic Heroisrn (2010) cu permisiunea Duquesne University
Press.

80
I
* citatul este ďn La citadelle intérieure. (n.trad.)
 RECUNoşTINŢĂ şI MIRÁRE
MÁRK GÁ'RVEY

Introducere

Fiecare eseu publicat pe blogul lui Mark Gaĺvey, old

Ánsusers (Răspunsuri din vechime), începecu un scurt
schimb de întrebări şi răspunsuri, încare un fĺIozoţ antic
ľăspunde unei pľobleme riđicatede o persoană cuľioasă (şi
de obicei încurcată) din prezent:

Întrebare:,,Pe când erarn tânăr, mă interesa totul, şi lurnea mi se

părea ţlină de rninunăţii. Însăĺłiayade adult ĺn_a erodat. Pe zi ce trece
rnă simt din ce înce mai rnult precum cinicul paradigmatic al lui oscar
Wilde: ,.Un om care ştie preţul tuturor lumłrilor, şi ĺlaloarea niciunuia>r.
Áceastă scbimbare de atindine s-a ţrodus ţe nesimţite şi nu sunt deloc
nuţumit de ea. Singurele ?ersoane ?e care le cunosc şi care nu ţar
blazate şi sunt relatiĺl mulçumite cu soarta lor sunt cele religioase, însă
credinţa rnea din tinereţe pare să sef dus ţe aţa sârnbetei. Sunt sătul
ţână ţeste cap de parada şi cinismul care ţin locul interac,tiunii sociale în
?rezent, mai ales pe internet. Curn aş puteaface un ?as înapoiţentru a
că?ăta o
?ers?ectioă nouă si a readuce uimirea înviaţa ľnea?'.

Răspuns: ,[C]a s,ž obserui existenţa Proĺłidenţeişi un singur lucru

dintre cele care se
?etrec înnatură îie sufcient omului cu bun-sirnţ şi
81
 Stoicismul azi

recunoştinţă. Şiacun nu rnă refer Ia lucrurile măreţe, ci, de exemţlu, Ia

simţIa tranýnnare a ierbii înlaţte, a laptelui înbrânză şi a ţielii în
lână: cine e cel care le_a făcut si care le_a conceţut? .rNu e nimenirr,
răţunde. Ce zrlare nesiĺnţire,ce nerusinareľ'

Epictet, Diatribe, I.1,6, p. 79

Epictet aduce aici îndiscuçie atet đemulte idei care în

PrezeÍft nu mai sunt la modă
_ Dumnezeu (Providença),
modestia, uimirea respectuoasă _, încâtnici nu ştiu de unde
să încep.Pentru Persoanele laice din zilele noastre, uimirea
sa înfaţa originilor aPaÍent miraculoase ale laptelui,brănzei

şi lânii Poate să provoace usor un zämbet condescendent' ba

chiar un rânjet dispreçuitor. Ce naivitate primitivă! Ce ar
avea de oferit acest om prins înlimitele cosmologiei din
secolul I şi ignorant înprivinta dogmei materialiste şi
_
ştiinţifice sau a necesităçii,,oarbe" a selecçiei naturale ce să
fie util din spusele sale pentru utilizatorulde iPhone đeazi?
Nu se poate citi prea mult din Epictet, frră. a observa
credinţa sa înDumîezeu.Este imposibil, de asemenea' să
ne imaginăm o temă din cultuľa care să fi fost atât
^cfu^Lă'
de complet deformată, ÍepÍezeÍftatăeronat şi rău înçeleasă.
,,Întrebareadespre Dumnezeu", interesul inerent al omeniľii
pentru reznlvarea misterului suPľem al existentei, a fost
abordată înultimii ani pe inteľnet si îndiverse publicaçii cu
toată subtilitatea şi acuitatea intelectuală specifice unui
număr de circ. Înacest context, fo4a cea mai complexă,
fertilĺ si creatoare de cultură a umanitătii _ care cupĺinde
tradiçii pline de întelepciune,aÍte creative, reflecçii etice,
intuiçii psihologice şi, pentru multi oameni, semne clare ďe
tľanscenđenĺrlui_ a fost redusă la o confruntare neplăcută
şi plină đeacuzaçii întreliteralişti doctrinari, pe de-o parte'
şi antiteişti inflexibili, pe de alta. Să numim această stare de
lucruri regretabilă ar ťĺptea puţin.
82
 Recunoştinçă şi miĺaĺe

Îmiplac înclinaçiileteiste a1e lui Epictet. Însăfie că

suntem credinciosi, fie că Í}u' este important sá ne pázim,
atunci când discutăm aceste idei din vechime, de impulsul
đea le aflJnca cu toĺrl pe fereastră. Istoria este plină de
f:1Lozofĺisi sisteme de credinçe care, înciuda anumitor detďii
doctrinare discutabile, au oferit înçelepciune si îndrumare
etică bărbaçilor si femeilor din toate timpurile si culturile,
indiferent de inteligenţa acestora. Dacă' sunteţi printre cei
care consideră discutia despre Dumnezeu deranjantă, Pentru
a beneficia totuşi de sfaturile lui Epictet' tot ce vă trebuie
este un anumit grad de înçelegerea faptului că sunteţi în
viaţă într-uncosmos pe care nu l-açi creat dumneavoastră şi
încare, pe lângă greutăçi şi necazuri, vă sunt oferite sanse
considerabile de a vă minuna si a vă bucuľa. Dacă Epictet,
un fost sclav cu dizabiÍĺtĺçiCaÍe a. trăit sub cârmuirea unora
dintre cei mai corupti conducătoľi ai Romei imperiale, a
considerat că este motivat _ şi o dovadă de înçelepciune- să
adopte o pozíýe fundamentală de modestie şi recunoştinçă
înf4a universului, atunci este foarte probabil că si noi am
avea de câşĘat îmbrăçişândo astfelde perspectivă.
Mođestiaeste o temă sensibilă, celpuçin din motiv că
este imposibil să nu paľi ridicol de pretenţios atunci când o
recomanzĺ. Á.scultă ra-ţi spun: fii modest! Nu este însăvorba
de aşa ..,r". Î',acest cđntext,nu discutăm de un tip de
modestie personală care poate fi foarte ďunecoasă dacă este
urmărită ca scop însine, genul de atitudine caľe đerapează'
uşor înautoflagelare Prea evidentă şi care, ca la Uľiah
Fleep*, este opusul a ceea ce pretinde că este. Urmărim, în
schimb, o rnodestie mai cuprinzătoare si fundamentaIă', o
stare de spirit care su1prinde natura noastră de fiinçe cu toĺrl
dependente şi care a absorbit pe deplin f"pt'l că suntem
muritori. Ceea ce dorim este o modestie distinctă de negarea

* Personaj negativ din romanul Daĺlid Copperfeld de Charles Dickens.

(n.trad.)
83
 Stoicismul azi

de sine zgomotoasă, o modestie care să recunoască limpede

că fiecare clipă a vieçilor noastre' tot ceea ce avem si tot ceea
ce suntem rcptezintă' un dar. Legătura dintre modestie şi
f"pĺ'lcă suntem muritori este firească si este reflectată şi de
etimologie. Cuvântul englezesc ĺlurniĺityprovine din la-
tinescul ŕlumus, caĺe înseamnă sol sau pământ - çărâna din
care s-a ridicat omenirea, cea care ne hrăneşte şi cea încare
încele din uľmă ne vom întoarce. Nu este canl' să, aĺune-
căm îngânduri morbide, dar a ľeflecta din cânđîncând la
ţragl7itatea şi scurtimea vieçii ne poate oferi o Perspectivă
modestă, care este înacelaşi timp liniştitoare si un stimul
pentru atrăimu intens timpulcare ne este dat:

,Âşadar, PetÍece-ţi această clipă a timpului înconformitate cu

natuĺa şi încheie-çiÝia,taîmpácat, cum măslina cade înclipa când e
coaptă', binecuvântând pămânĺí caÍe a puÍtat_o şi mulçumind
pomului carei-a dat nastere".
Marcus Aurelius, Gânduri către sine însuşi,ŢY.48

,,Ca unul deja mort şi care şi-a încheiat viaça, <omul> trebuie
zilelor potrivit naturii din ceea ce i s_a adálgat."
să trăiască restul
Marcus Auľelius, G,î.nduri către sine însuşi,wl.56

Pe cďea modestiei, asadar - prin acceptarea vieçii ca pe

un dar pe care nu-l merităm _ ajungem la recunoştinţă.

Unul dintre cele mai simple şi mai la- îndemână leacuri

pentru o vĺarţă,haotică este practica venerabilă de a ne
recunoaşte motivele de mulçumire. E ađevárat cí zonele
luminoase ale vieçii sunt uneori gľeu de observat, fünd
umbľite adesea de gĺeutăţile cotidiene, de stiľi sumbre şi de
Provocarea permanentă' đea ne [mpezi mintea şi de a gândi
claĺ.

Însăatunci când reuşim, când noĺii sunt alunga1i suficient

cât să Putem privi obiectiv la toate cele pentru caţe aÍ trebui
84
 Recunostintă si miraĺe

să mulçumim' recunoştinta ne poate ofeÍi un antidot puternic

pentru efectele corozívę ale cinismului, fuľiei, tľisteçii şi
avalanşei nesÍârsite de necaaľi mărunte ale viepi. Asďel,
amintindu-ne de belşugul din vietile noastre _ pe care adesea
î1ignorăm -' ne va fi mai uşor să f,nem înfrâu avariýacare ne
conduce uneori, chiar împotľivavoinţei noastre. Nu în
ultimul rând, aşa crrm ne sÍätuieşteEpictet, recunoştinţa ne
Poate ajuta să ne ľecăpătăm capacitatea đea ne minuna.
Această idee nu este legată doaľ de Epictet. Recunoştinţa
este o virĺrte cáreia i se acordă o mare importantă de către
stoici îngeneral.
Seneca, înDesţre binefaceri, spune: ,,Cel care pńmeşte
cu bucurie o binefacere ,,şi-a Íăcut deja pľima plată din
datoľie"*. CaÍteal đínGândurileluiMarcus Aurelius este o
trecere înrevistă impresionantă şi plină de recunoştinçă ďe
celor datorate familiei, prietenilor, mentorilor şi ďtora.
Cicero, înPro Plancio, a spus despre recunostíntă că este cea
dintâi dintre virru,ti si ,,mama tuturor celorlďte". Dacă
sunteti precum cei mai mulçi dintre noi, atunci a aduce
recunoştinţa încentrul propriei existenţe va necesita
probabilun efort conştient. Dacă v-açi Íäcutun obicei din a
váruga, a medita sau a practicavteun tip de reflecpe dedicată
progresului personal, un Pas simplu ar fi să adăuga,ti un
minut - două încare să vă gândiçi explicit la lucrurile,
oamenii şi evenimentele din acęa zi pentru care sunteţi
recunoascător(-oare) înmod special.
Nu este greu si, odată ce începeti,numărul lucrurilor
bune care vi se întâmplă,chiar si încursulunei singure zile
obisnuite, s-ar putea să vă su1pľindă _ sigur veçi fi
încurajat(ă). Pe lângă amintirea anumitor momente - o
interactiune plăcută cu un vdnzátor, un e-maildrăguç de la
un pńeten, maşina veche CaÍe a pornit şi a mers bine în
* Senéca, Binele tău e ď meu, Editura Seneca, 2075,II.22, p.77 .(n.
trad.)
85
 Stoicismul azi

ciuda vremii rele _ vă pute1i gândi şi la împrejurărilemai

ample ale vie1ii dumneavoastľă, cum ar fi:
' o fire raťloĺalá, o minte Íäcutăsă învete
' prezenţa sau amintirea calđă'a celor dragi
' capacitatea sau voinţa de a depăşi ciľcumstanţe Po-
trir.rnice
' o stare bună de sănătate
' o sĘbă satisâcătoare
' bunătate de unde nuvă aşteptaçi
' puterea đea face bine
' natura: fo4a, frumuseçea, diversitatea sa nesÍârsită
' ... şi aşa mai departe.

Efectuarea regulată a acestui exerciçiu poate deveni mai

plăcută întimp. Dacá vá place să ţineţi un jurnal, puteçi
nota si reflecçiile din cadrul exerciçiului. Puteţi chiar să
urmaţi exemplul lui Marcus Aurelius (consultap caĺtea I
điĺGânduri către sine însuşi)şi să scriep despre persoanele
din viaça dumneavoasttă, faţă' de care simçiçi cea mai mare
recunoştinţă pentru că v-au format caracterul, v-au educat
si v-au încurajatđezvoltarea spirituală şi frlozofică. Nu faceçi
însăpublice aceste note şi gânduri. Dacă'vă' lăuda,ti cu ele
prin intermediul reçelelor sociale, veţi da satisfacle ego-
ului, ceea ce le va diminua puterea. Gândurile lui Marcus
Aurelius nu au fost concepute pentru publicare, ci ca unealtă
de îmbunătăçire de sine si ca o formă de exerciçiu spiĺitual.
După ce v-aţi găsit loculînceea ce priveste exprimarea
recunoştinţei, veçi începesă observaçi efectul eiînvĺaţa de zt
cu zi.Yeçí avęa mai multă rábđaĺe,veţi da mai multă atenţie
micilor plăceri ale vieçii şi veţi deveni mai rezistent(ă) când
vă veţi lovi de greută1i. Modestia si ľecunostinça pot să ne
ducă sau nu la credinţa înDumnezeu, însăcontribuie mult
Ia trezirea speranţei şi a capacităţii de minunare până şi în
cel mai blazatadult.
86
 FERICIRE DE VANZARE - CE AR SPUNE
SENECA?
LAUR.Ą.INMAN

Pe pĺima paginá a ediçiei de sfârşit de săptămână a

ziarv7ti Tlłe NezľYorkTines a fost publicat un articoldespre
un psiholog care a studiat fericirea si a scľis o carte despre
cum poate fi ea atinsă. Articolul đezvăJuiafoarte Puţine
đintresecretele fericirii descoperite de autor (să zicem că le
Putem numi aşa), însăuna din observatiile sale era cá aceia
care închiriază'Ioclúnţesunt mai fericiçi decât proprietarii.
Poate că este vorba de acelasi tip de descopeľire precum cele
care spun că persoanele căsătorite sunt mai fericite sau că
oamenii dintr-o anumită regiune sunt mai ferici1i. Poate că
unora li se pare că asemenea afirmatii sunt inteľesante' aşa
cum pot fi interesaţi đezođiacuiva. Cum ar putea fi însă
valide sau valoroase asemenea concluzii dacă sunt luate
drept cale spre fericire sau ghid existençial? Erau oaľe
chiriaşii şi proprietarii chestionati atdt de asemănătoľi în
toate privinçele (sau chiar înmajoitatea privinçelor) legate
de fericire, cu excepţia statutrrlui 1or de chiriasi, respectiv
proprietari, încâtdiferenta care ţinea de acest singur aspect
să constituie motivul principal pentru care unii sunt mai
fericiti decât ceilalti} Chiaľ dacă articolul nu ofeľea detalii
87
 Stoicismul azi

despre obtinerea fericiľii, poate Pentru a nu afecta vänzaĺea

că4i!, acesta menţiona ,,ađaptateahedonistă", adică ideea
că, după ce trăim întâmplări feľicite, revenim până la urmă
la un nivel emotional ,,đebazá", având nevoie de un nou
eveniment fericit pentru a ne ridica moralul. Nu era limpede
dacă autorul folosea ideea pentru a avertiza că' ĺrmätkea
bucuriei poate să meargă de fapt împotrivafericirii. Strălu-
citoare pĺin absençă era soluçia Pentru atráiţericit(ă) atunci
când te confrunçi cu greutăçi sau eşecuri reale, acele lucruľi
pe care viaţa îngeneral ni le scoate îĺfaçă,şi care subminează
,rţeticitea".
Vechii stoici nu ar fĺ crezut că feľicirea poate fi atinsă
prin intermediul unei mulçimi date sau a unui număr de
întâmplări externe; ei concepeau ,,fericirea" înalt mod.
Pentru ei, o componentă esentială a fericirii era linistea,
adică o stare de modeÎaçielipsită de sentimente negative. O
astfel de abordare s-ar putea să nu-i attagă'pe cei care exultă
şi tânjesc după exaltări de moment, chiar dacă este inevitabil
ca ele să fie urmate de căderi emoçionale dureroase. Aceste
persoane consideră că o astfel de existenţă sub semnul
pendulului înseamnă,,să trăieşti cu adevărat". Pe măsură ce
au trecut anii _ şi am deja o vârstă - am ajuns să pun preç
din ce înce mai mare Pe liniştea emo1ională. o apteciezla
alçii, îmiplace să o simt, mă străduiesc să o obçin, desi nu e
ceva ce-mi vine natural. Merită să faci un efort pentru acel
calm pe caľe John Keats l-a descris poetic înHyperion:

,,Să duci toate-adevărurile gol-goluçe, / Şisă scrutezi

împľejurările, complet senin / Aceasta-i culmea stăpânirii. Să
nu uiçi!"

Pentru stoici, linistea nu depindea đea închiriasau a

deçine o locuintă, ci de calităçile interioare ale unei pefsoane.
88
 Feĺicire đevânzare - ce ar spune Seneca?

Şiîntr-adevăr,din propria' mea experientă linistea omului

este legată de trei concePte stoice fundamentale. Le voi
descĺie mai jos, inspirânđu-mădin gândirea lui Seneca,
Pentru a aminti că fericirea nu este đefapt ,,đevdnzare".

].. Să ne culđvamgândirea independentă.

Třebuie să fii capabil să te respecţi si să te spľţini pe
propria-ţi gândire ratíonaLă'. După cum îispune Arthuľ lui
Bedevere* la căderea CamelotuluíînIđylkof the Kinţ" đe
Tennyson (parafrazez): ,,Găseşte-çi mângâiere, iar
mângâierea mea _ vechea orânduire se preschimbă şi face
loc celei noi, iar soarta se împlinesteînmulte felurľ'. Apoi,
lumea interioară este la fel de întemeiatăprecum cea externă.
Citiçi, studiaţi, folosiçi-vă talentele şi în1elege1i că atunci
când e vorba de aprecieril puţine vă sunt de ajuns, ba chiar
una este đeajuns, ba nici nu vă trebuie. o scurtă privire
artĺcată. vieçii, şi este evident că oricine caută fericirea în
întâmplăriexterne este menit să fie nefericit mare paľte đin
timp. O astfelde viaçă e un felde loterie.

2. săgestionăm emoçionalul cu ra1ionalul.

Raçiunea este unicul atribut care sepaľă oamenii de
celelalte animale. Acestea au abilităçile 1or speciďe, noi o
avem Pe â noastľă,_ raţiunea. Folosiçi raponalul mai degrabă
decât emoçionďul şi înçelegetică sentimentele nu au o
importanţă supremă, nu merită ĺeapárat indulgençă şi nu vă
definesc pe dumneavoastră sau alte persoane.

* Sau Bediverc. (n.trad.)

** Seńe de 12 poeme despre regele legendar Aĺthrrr. (n.trad-)
89
 Stoicismul azi

Folosiçi raţiunea pentru a preveni gândirea haotică, adică

reÍlectii asupra unoľ situaçii unde nu avep niciun control.
Mai bine, înmăsura încaľe consideľati că puteţi exeľcita un
efect, actionaý,íar când ştiçi că nu puteţi schimba nimic, nu
vă mai preocupati de acellucru. Nu e nimic mai lipsit de sens
decât a vă ocupa gânduľile fäľăsens. Raçiunea, formată pe
baza experíenţei şi a logicii, arutá că" lucrurile pot oricând să
meargă mai rău, cá ceea ce se întâmplătuturor ţi se poate
întâmplaşi çie, şi că moartea este vecinulvieçii. Inçelegând
asďel aceste lucruri, veţi preţui mai mult fiecare clipă liniştită
si înacelasi timp veţi fi pregătit(ă) să găsţ mângâiere la
greu.
3. Să înçel9gemcu ce anume avem de-a face.
Necazurile ne lovesc pe toţi si ne foĺmeazá înmaĺe
măsură, cu părţi bune si ľele. Nici nu-i respect PÍea mult şi
nici nu-i plac prea tare pe cei care nu s-âu confruntat cu
gľeutăçi. Cum să stii de ce eşti înstare şi cum eşti de fapt
dacă toate sunt bune si frumoase? Suntem învoia so4ii şi
tot ce avem este luat cu împrumutdin viitor. Meľită să
facem tot ce putem face, însătoate eforturile noastre au
limite. Raçiunea ne va aminti că acesta este destinulomenirii
şi că împărtăşimdureri şi suferinţe comune. Când clipa de
façáoţeră' o şansă de liniste, nu pierde$ acea şansă.Iaĺ đacă'
nu, încercaţisă vă consolaţi. După cum sPunea Seneca,
,,orice viaţă este sďavie. Prin urmare, omul trebuie să se
depľindă cu condiçia sa şi să se plângă cât mai puţin de ea,
să ia orice are'bun înjurul său: nicio soartă nu este atdtđe
groaznícă"încât un spirit echilibrat să nu poată găsi o pricină
oe mangalere '.
ĺ^(aÝ

* Seneca, Linişte, vă ĺog..., Editura Seneca, 2074. (n.trad.)

90
 Fericiĺe đevănzare - ce ar sPune Seneca?

Am îndoielică' achiziţionarea unei cărţi despre cum să

atingi fericirea va' ajulta învreun fel la obçinerea rezrslta-
tului dorit. o viaçă liniştită nu decurge dintr-o listă
ĺrrestabilită de lucruri exterioare. Poate că o astfel de viată
hu va fi obtinută niciodată, însă,aşa cum sugerează, în-
váţátura stoică, putem aduce îmbunătăţirireală existençei
noastre' străduindu-ne să ajungem la linişte cu ajutonrl
raçiunii.

Bibliografie
Hađs,M., Tlłe Stoic Pbilosophy of Seneca: Essay and LetterĺW.W
Norton &Company, 1968.

97
 PRIVEşTE CA UN SToIc. o TEHNICA
ANTICĂ PENTRU CoNSUMAToRII DE AZI
TIM RÁyNER

Marcus Aurelius, împăraĺrlroman caÍe a fost si un

învă1atstoic, a cľescut înconjurat đelucruľi frumoase: artă şi
arhitectură de bună cďitate, mâncăruri extraordinare, vinuľi
excelente şi haine cľoite cu migală. La momentul când a
devenit împărat,avea tot ceea ce-si Putea doľi. Marcus
Aurelius era însăun filozof stoic, aşa că ştia cá legea oieţii
este schimbarea şi cá nu ar trebui să ne permitem să ajungem
prealegaçi sau preocupaţi de lucruri materiďe. Pentru a-şi
păstra cumpătarea înmţlocul abundentei, împăľaĺrla
încercatsă schimbe modul încare privea lucruĺile pe care si
le dorea. Asta l-a ajutat să-şi çină sub stăpânire doľintele
şi să-şi găsească liniştea spirituală.
Perspectiva lui Marcus Aurelius asupra bunurilor de
consum şi aĺtor proprietăţi oferă un îndrumarpotrivit pentru
consumatorii din PÍeZeÍfi care doresc să depăseascá atĺacçia
produselor Pe care 1e doľesc, dar de care nu au nevoie. In loc
să privim hainele, bijuteriile, alimentele si aĺta prin lentila
doľintei, Marcus Aurelius ne sÍätuieştesă le vedem ca
simple obiecte materiale şi să le evaluăm Ca ataÍe. El îşi
descrie abordarea după cum urmeazá:.
92
 Priveste ca un stoic

,,După cum ne formăm rcprezrntáriđespre felurile de mâncare

şi despre ce se mănâncă, gânđindcă acesta este cadar,ľul unui peşte,
acesta - al unei păsări sau al unui porc, şi, đeasemenea, că vinul de
Faleĺn este sucul stors din struguĺi şi că toga Pretextă e lână de oaie
impregnată cu sânge de scoică (...) (prin urmare' crrm aceste
ţepÍe?rcÍItáÍiating lucrurile înseşişi le pătrund, astfel putem veđea
cum sunt ele cu adevărat), tot aşa tĺebuie să procedăm toată viaţa şi,
când ne reprezrntám lucrurile ca demne de încredere, trebuie să le
đezgolim,să le su1prindem mica 1or vaĺoare şi să înlătuÍămpretinsa
credibilitate datoťĺtă' căreia eĺau considerate de valoare. Periculoasă
amăgire este trufia şi, când socotesti mai degrabă că te ocupi de
lucruri importante, atunđmai ales eşti victima l7uziei".
Gânduri către sine însuşi,w.73,p. 777*

Cea mai bună modalitate de a întelegePersPectiva lui

Marcus Aurelius din acest pasaj este să facem din el un
exerciţiu Practic. Aceasta este abordarea pe caÍe o dezvolt
înprivinţa conceptelor ťtlozoftce înLife Cbanging Á
Plłilosophicaĺ Guide. Cei patru pasi care constituie exercitiul
đeţaçă' Sunt următorii:
1: Gândiçi-vă la un obiect pe care l-as dorit sau pe care î1
doriçi încontinuare' cum ar fi o locuinçă scumpă, ó maşină sau
haine şi bţuterii la modă. Dap un nume acestui obiect şi notaţi-l pe
o foaie de hârtie. Acesta este obiectul dorit.

2: Întreba$-vă ce anume consideraçi đeztrabillaacest obiect.

Felul cum arată sau designul? Pricepeľea cu care a fost lucrat?
Statutul social pe caĺe oamenii î7asociazá cu respectivul obiect?
Fragilitatea sau delicateçea sa? Experienţa brută de putere pe care o
conferă? Încercaçisă fiţi cinstit(ă) înprivinça a ce ânume vá atrage
la acel obiect. Notaçi răspunsuĺile.

3: Aplicaţi, acum, tehnica percepţiei materiale a lui Marcus

Aurelius. Priviçi obiectul dorit şi încercaţisă vi-l đescrieçistrict în

* Maĺcus Aurelius, Gânduri către..., O?. cit. (n.trad.)

93
 Stoicismul azi

termeni materiali. Din ce substanţă este ffcut? Faceçi o listă a

componentelor.sďe materiaĺe. Ignoraf, ce anume simçiçi înpńvinta
acestof comPonente. Concentraţi-vă asupra realităpi materialelor
respective. Sunt moi, taĺi, elastice, aspre? Ce sunet fac atunci când
Ie zgâ,ĺiaçi cu unghiiĺe? Este voĺba de mateńale obişnuite, caÍe se

.
găsesc peste tot' sau de materiale rare aduse de departe? Nu uitaçi
că efortul care ä fost depus pentru confecçionarea obiectríui, chiar
dacă este un pfoces materiď, nu reprezintă o tfăsătufă matena7á' a
obiectrrlui ca atare, asa că nu trebuie luat încalcul. Doar substançele
materiale caĺe intră încomponença obiecĺrlui trebuie să facă parte
đindescrierea dumneavoastră.

4: Ajungem si la partea esençială a meditaçiei. Încerca$să

reevaluaçi obiectul dorit privindu-l ca pe un lucĺu strict material.
Scopul înacest caz este să înlăturaçiorice este fascinant şi atrăgător
la acel obiect şi să-l vedeçi ca Pe un' simplu lucru. Daçi-vă ceva
timp pentru a reflecta la lucrul pe care î1aveçi iĺÎaçá.Întrebaçi-vă,
înlumina acestei reflecçii, dacă este atât đeđezirabĺĹpe cât
credeaçi.

Supraevaluăm adesea valoarea lucrurilor. orbiçi de

alura 1or superficială' confundăm impresiile noastre cu
lucrul însusi.Dacá đezgolimobiectele până ajungem la
comPonentele 1or materiale _ bumbac, lemn, sticlă, metď'
piatrá, plastic sau orice altceva - ne va fi mai usor să luăm o
distan1ă critică ţaçá đedorinça noastÍă de a obçine acele
obiecte. Dând la o parte aParenţele şi privind lucrurile în
termeni de constituenţi materiali, devenim capabili să
vedem dincolo de strălucirea 1or şi să le înçelegemca obiecte
materiďe - ceea ce de fapt suńt.
Dacă proceda1i aşa nu înseamnăcă nu vă veţi đoriđeloc
lucruri materiďe. Însă,dacă vă dedicaçi practicării tehnicii
lui Marcus Aurelius, veţivedea căputeçi dobândi o rezistentă
sporită înfata đorinteloratunci când acestea începsă vă
pună probleme. Încel mai táll caz, această meditaçie vă
94
 Priveste ca un stoic

Poate ajuta să vá faceţi o idee limpede despre ce anume

preţuiţi la lucruľile Pe care vi le doriçi. Adesea, ceea ce
urmărim când ne dorim obiecte nu tine de lucrurile însele,
pľivite obiectiv, ci đestatuĺrl social asociat cu acestea. În
alte cazun, ceea ce vedem înanumite obiecte este pur si
simplu o proiectie a valorii rca]vatäde noi înşinesau, şi mai
rău, proiecçia altcuiva Pe care am ajuns să o acceptăm ftľă să
ne gândim. Când vine vorba de obiecte pľecum telefoanele
inteligente sau computerele, ne dăm Seama adesea că ne
dorim de fapt nişte funcçii şi capacitatea de conectare, şi nu
anumite produsevârf de gamă. Când e vorba de automobile
sau de cameľe Pretentioase de hotel, vom vedea că ne dorim
un mţloc de transport şi cazare, si nu un vehicul scump în
faça poţii sau un apaÍtament la Ritz. Din aceste motive,
stoicii đinprezent sunt consumatori care colaborează'.
Acestia recurg, de exemplu, recurg laZipCar, un serviciu de
folosit încomun masini sau Airbnb, un site web prin care
oamenii pot închiriao cameľă, un aPartament sau o casă.
Practicarea tehnicii stoice propuse de Marcus Auľelius
vă va deschide un drum al reflecçiei f:.JLozofĺce carc va ajuta
întimp la reducerea dorinçelor de a deçine lucruri care nu vă
sunt necesare. Aşa că exersaţi şi aveţi curajul de a vă schimba
gândirea: aceasta este unâ đincăile pe care puteţi aspira să
ajungeţi la o existençă' f:ĺrozofică a liniştii interioaľe.

95
 C oNTRo LEAZA-TI EM oŢIILE
RYÁN HoLIDAY

,/li vrea să ai un irnperiu rnăreţ? Condu-te pe tine însuţi."

PUBLIUS SYRUS

Când America a pornit încursa Pentru a trimite primul

om însPaţiu' a începutprcgáťĹÍeaastronauţilor mai cu seamă
sPľe o direcçie: arta de a nu intra înpanică.
Când oamenii intră înpanică.,gresesc. Se pozĺţlonează'
înaÍaĺasistemului. Nu respectă procedurile, ignoră regulile.
Se îndepărtează, đeplanul iniçiď. Se blocheazá sí încetează'
să mai gândească limpede. Doar ľeactioneazá _ nu cum ar
trebui să, acţioneze însituatia đatí,cí visceral, aşa cum simt.
Bine açi venit la originea celor'mai multe pľobleme pe
care le avem aici, pe Pământ. Totul este planificat şi pus pe
hârtie, dar atunci când ceva merge rău, primul lucru pe care
î1facem este să renuntăm la planul gândit şi dăm curs
emoçiiloľ. Unii dintre noi suntem gata să' tfagem semnalul
de alarmă,pentru că ni se pare mai simplu decât să înfruntăm
ceea ce avem înfaçă.
La 250 de kilometri deasupra Pămânĺrlui, într-oĺavetá
mđmică decât o masină, acest gen de opţiuni înseamnă
moarte. Panica este sinucidere.
96
 Controlati-vă emotiile

Pľin urmare Panica trebuie să fie stăpânită prin exerciçiu.

Iar acest lucru nu se obtine usor.
Înaintede prima larrr"r", ŃASA a re-cľeat Pentru echipaj
ziua decisivă iar şi iar, pas cu Pas' de sute de ori - şi au început
crr ceea ce urmau să aibă înmeniu la micul dejun, pănă' Ia
aterŁzaĺeaPe âeroPort. IJşor, într-oseľie de expuneri građate,
astronaufli au fost introduşi înfiecare loc sau sunet al misiunii
caÍe urma să îiducă înspaţiu. Au repetat de atătea ori, încât
le-a devenit totrí natural si cunoscut. Acele lucruri aveau să
ťĺereahzate şi întimpul decolării, asa că nu mai exista niciun
stres, fiecare situaçie fusese deja discutată şi toate necunoscutele
înlăturate.
Incertitudinea si teuma-sunt domolite doaĺ de sigurançă.
Iar aĺtręnamentulchiar asta reprcziĺtă,. Este ca o valvă care
eLíbereazá presiunea. Prin repetarea scenariilor posibile te
poţi adapta la orice pericole ca la întâmplări fireşti,la gestuľi
înnăscute,Pentru că temerile vin mai a1es din lipsa de fami-
1ĺarruare cu o situaçie anume. Din fericire' acest aspect se

Poate regla (chiar dacă nu este simplu), ceea ce ne permite

să ne creştem toleranţa la stres şi la inceľtitudine.
John Glenn,primul astronaut american caÍe aorbitat în
jurulPĺmântului, şi-a petrecut aproape o zíînspaţiu cu un
ritm al bĺtăilor inimii de sub ].00. Acest detaliu indică o
persoană care nu doar stă la panoul de control, ci chiar îşi
contĺoIeazá emoçiile. o persoană bine anttenată", cate Lre
ceea ce Tom Wo]fe a numit ,,tot ce îitrebuie".
Dar tu... e de-ajuns o înfruntare cu un client, sau cu un
străin întâlnit înstradă, pentru ca inima să çi-o ia razna1sau,
dacă ţi se cere să te adresezi unei mulçimi, e suficient pentru
a cápátaun go1înstomac.
Este momentul să îţiqai seama că acest lucru este un
lrrx, o slăbiciune personală.In spaçiulcosmic, diferença din-
treviaţă'şi moarte stă încapacitateade a-ţi stăpâni emoçiile,
care đ7feň'de la un individ la altul.
97
 Stoicismul azi

Apăsarea pe butonulgĺesit, citirea incorectă a panoului

de bord, angaprea prea rapidă întľ-osecventă đezbor _
oricare dintre aceste detďii putea împiedica succesul misi-
unii Apollo _ ar ťĺavut consecinte mult prea grave.
De aceea, principala problemă pentru astronauti nu a
fost cât de talentaçi erau ca piloçi, ci dacă îşiputeau păstra
calmulîn cele mai grele situaçii.Te poţi lipsi de tot ce aduce
panica si, înloc de asta, să te concentrezi asupra a ceea ce ai
de Íäcutpentru a îmbunătăçi situa,tia?
Cam asa este şi înviaţă. obstacolele ne stârnesc emoţii,
iaľ singura modalitate prin care le putem supravieçui este să
ni le stăpânim _ să fim calmi indiferent de ce se întâmplă,
indiferent de câte situaçii exterioaľe ne vor influença.
Grecii aveau un termen anume pentru asta: aţatheia.
Este starea de acďmie caľe vine odată cu dispariçia
iraçionalului sau a emoçiilor foarte puternice. Nu vorbim
despre pierderea sensibilităçii simçurilor, ci doar de absenta
acelora care sunt de pľisos, care aduc suferinçă. Nu numai că
nu trebuie să permitem negativităçii să ne intľe înminte, ci
să nu lăsăm acest gen de sentimente să se nască. Spunem
pur şi simplu: Nu, multurnesc, nu_mi pot perrnite să intru în
panică.
Aceasta este aptitudinea care trebuie đezsĺoltată,_
eliberarea de lipsa de atenţie şi renunţarea Ia a ne lăsa
perturbaţi _ ca să ne putem concentra asupÍa rezoIvárli
problemelor, înloc să reacţionăm doaľ Ia apariçialor.
Un e-mail urgent de la şef. Un idiot Iabat Un telefon
de la bancă _ economiile tale au fost retrase. Un ciocănit în
usă _ a avtrt loc un accident.
Asa cum Gavin de Becker scria înThe Gift of Fear,
,,Când te temi, întreabă-te: "Ce aleg să ignor acum?'"' Ce
lucľuri importante tatezi din cauză' că mai mult îţifaci
98
 Contĺolati-vă eÍnotiile

scenarii decât î1ipui întrebări,alegi să fii mai đegtabá

panicat decât isteç?
Altfel spus, supărareaîçi aduce mai multe opçiuni?
Uneori aduce. Dar aceasta este cu ađevăratrezolvarea?
Nu, eu cred că nu.
E bine de ştiut.
Dacă o stare emotionďă nu poate schimba conditia sau
situaçia cu care te confrunţi, ce1 mai probabil este o emoţie
nefolositoare. Sau, destul de probabil, una distructivă.
Dar asta este ceea ce sintt.
Sigur, nimeni nu a spus nimic despre a nu simţi ceva.
Nimeni nu sPune că nu poţi plânge. Uită, đe,,bárb4ie". Dacă
ai nevoie de un moment doaľ al tău, atunci nu ţi{ reţuza.
Ađevăĺataputerestă încontrol, sau, aşa cum spunea Nassim
Taleb, îndomesticirea emoţilor, nu îna pretinde că ele nu
există.
Aşa că merglînainte, simte-le. Doar nu le lăsa să te do-
mine, ci rczolvá-le. Pentru că diferença dintre aceste două
situa1ii este ca de la cer la pământ.
Içi poçi aminti oricând:

Eu controlez lucrurile, nu ernoţiile ĺe controlează.

Înplegexact care este situaţia. Nu arn de gând nici să
rľl'ă entuziasrnez, nici să rnă supăr.

Invingem emoçiile prin logică, sau, celpuţin, cam asta

aĺ fi ideea. Logica înseamnăîntrebărişi răspunsuĺi. Dacă le
ducem pănáIa capát, ajungem la rădăcina caĺzeLor (şi aici
lucrurile sunt mai simplu đerezolvat).

Ám pierdut bani.
Bun, dar pierderile nu fac parte, oare, din ideea de
afacere?
Ba da.
99
 Stoicismul azi

Sunt aceste pierderi .catastrofale?

Nu neapărat.
Deci aceasta este o situaçie Ia caĺe te aştepţi, nu? Cum
Poate fr' atät de gravă? De ce te ocupi atunci de ceva care,
măcar ocazĺonal,se poate întâmplasă aibă asemenea riscuri?
Păi..., de... eu...
Şinu e doar asta, te-ai confruntat de-a lungultimpului
cu alte situa1ii mai rele. Nu ţi-ar fi mai bine dacă ai aplíca
nişte măsuri, înloc să te enervezi?
Încearcăsă ai acest dialog cu tine însutişi vezi cum poţi
stăpâni aceste emoţii. Nu vor duľa prea mult, ai încredere în
asta.
Încele din urmă, e puţin probabil să mori din atâta
lucĺu.
Te poate ajuta să tot repeti, de ori de câte ori sim1i că
devii arxios, o frază' cum ar fi:

Nu ĺ;oi rnuri din asta. Nu,Uoi rnuri din asta. Nu aoi

muri din asta.

Sau încearcăîntľebaľealui Marcus Aurelius:

Ceea ce ţi se întârnplăte îrnpiedică să te cornporti

corect, generos, să ai autocontrol, bun sirnţ, prudenţă,
one s titate, rn o des tie, încr e dere ?

Nu.
Atunci, treci înapoila treabă!
Subconştient, aÍ trebui să ne adresăm mereu această
întrebare: E nevoie săfiu îngrozitde asta?
Iar răspunsul _ ca şi încazul astronautilor, soldaçilor,
doctorilor si almultor ďte profesii _ trebuie să fie:
100
 Contĺolati-vă emotiile

Nu, pentru că.m_arn ţregătit ţentru rnomentul

acesta şi nă pot controla. Sau, nu, pentru că rni_arn
dat searĺl.a şi acun ştiu că acea|tă reacţie nu aduce
nirnic constructr.

,,Contro1aţi-vă emotiile" este un fragment preluat din

OBSTACOLUL ESTE CAIEA - aÍta străveche đea transforma
încercările înreuşite- de Ryan Holiday, @ 2077 Editura'Seneca.

101
 IV

PoVEŞTI DE VlAŢĂ
 EXPERIENTELE MELE CU STOICISMUL
HELEN RUDD

I.2 decembne20I3

In mai 2016, am suferit o leziune cerebraiă traumatică.

Înaintede accident, eram tot timpul înmişcare.
Meĺgeam la aeľobic înfiecare săptămână, iar la înotde trei
oľi pe săptămână, cântam într-ungrup de opeľă şi într-o
societate de operetă, jucam înpiese de teatru si făceam
voluntariat la un teatru local- si încercamsă merg peste tot.
Ba chiar am alergat đecinci ori semimaratonul Hastings.
Aveam 43 đeani şi de 27 đeani eram funcçionaľ ď fiscului,
iar una din poziçiile pe caÍe le ocupasem fusese cea de
manager al centnrlui local de informaçii.
Într-ozi,în2006, pe când mergeam de la înotcătre
slujbă, am fost lovită înpartea lateralá a capului de o dubă
care mergea probabil cu vľeo 50 km/h si am căzut sub o
maşină parcată'. Am fost încomă trei săptămâni, apoi am
mers la un centru de reabilitare neurologică timp de un an.
Nu-mi amintesc nimic din acea peľioadă. Înprezent, mi-
am recăpătat toate amintirile de până la un an înaintede
105
 Stoicismul azi

accident, însănu-mi amintesc nimic din perioada đedupă,

până acum circa trei ani. Cred că mi-a luat ceva timp să
înţelegpe deplin ce mi s-a întâmplat. Tată.lmeu a trebuit să
mă înveţedin nou să citesc şi să scriu, Pentru că nu-mi
aminteam deloc. Simptomele actuale sunt următoarele:
o uşoară 1ipsă de coordonare, pierderea memoriei pentru o
perioadă de circa cinci ani şi o pierdere destul đegravă' a
mobilitĺçii. Nu folosesc un scaun cu ľotile' pot merge pe
afară'căttimp am bastonulsi e cineva cu mine, pentru că'mă.
dezechilibrez uşor. M-am pensionat din motive medicale.
Cea mai gľea peľioađăa fost acum doi-trei ani. Deja la
acel momeĺt realizasem pe deplin ce păçisem. Eram foarte
deprimată, pănă'laa nu mai dori,,să fiu" si am fost internată'
într-uncentru local de asistenţă pentru sănătate mintďă de
două ori. Stăteam toatázĺuaînpat şi aveam adesea accese în
care urlam. Dacă aş fi ştiut cu ceva vTeme înurmă ce se va
întâmpla,nu aş fi cÍeaf,t. Mă tot întrebam:,De ce eu?"
La începutulţui2013, am începutsă mă simt mai bine
din punct de vedere psihologic, chiaľ dacă nu şi fizic.
Această stare de bine s-a amplificat, iar acum _ mâine _ mă
mut într-ocăsuţă la çară'. Ascultam Radio 4 ien-đimiĺeaţă'
si am aĺzit despre proiectul Stoicism Today. Asa am înţeles
că ceea ce aplic eu înprezent este de fapt stoicism. Fac tot
ce pot din ce mi-a scos încale via1a şi mă gândesc ,pănáIa
uľmă, de ce nu eu?". Ąut oamenii pe cât mai pot, de
exemplu, scriind corespondençă oficială, discutând cu cei
caľe suferă frrĺ sĺ-ijudec şi ftră să pľetind că pot să ajut
atunci când nu pot s-o fac sau invitând prietenii pe la mine_
ceea ce îmieste si mie de ajutor. Am ajuns să fiu mândră de
modul încare merg înPţezeîtşi nu pot să nu zămbesc,
chiar dacă nu mă pot echilibra cum tľebuie. Mi se pare cá,
dacă mergi mai încet,te poţi uita cu mai multă atenţie la
106
 Expeĺien1ele mele cu stoicismul

lucruľi. Mă plimb, de exemplu, prin minunatulParc de aici

toamna si privesc arborii de un galben strălucitor şi ľoua de
pe iarbă. Am absolvit chiar un modulde psihologie la open
IJniversity şi am de gând să urmez un curs mai lung în
octombrie.
Accidentul mi-a adus o vĺaţă,mult mai bogată. Am
înváçatlucruri despre lume, mi-am Íäcutprieteni printre
oameni Pe care înaItă'situaçie nu i-aş fi întâlnitweodată_ şi
acum' când văd oameni ftcând jogging, mă bucur că nu
tľebuie să alerg şi eu, pentru că oľicum nu Pot. Mă consider
sincer norocoasă Pentru că am supravieţuit accidentului,
Pentru că am întâlnit atdtea Persoane care mă inspiră şi
pentru că am învăçatatdtea despre viaçă.

II. 19 ianuarie 2014

Chiar înaintesă merg cu tatăl meu la Somerset, am

încercatsă mă gândesc cum aÍ putea să folosească o peľsoană
,,normală" stoicismulpentru a se simţi mai fericită şi pentru
a atiĺge un sentiment de împlinire. Mi-am amintit apoi de
ce am simtit cântândîntr-un concert cubolnavi de Parkinson
în2073. A fost primul concert încare am cântat după
accident, iaľ pe lajumătate m-a cuprins deodată o uimitoare
senzaţte pe care o pot descrie astfel: Da, ador săfac asta, sunt
clsiar unde îrnidoresc s,ăfiu şi mă simt aşa'de rnândră să cânt cu
acesti oaľneni atât de curajoşi şi prietenoşi.
Mi-am amintit de acest sentiment intens pe la sfâĺşitrí
anului si m-am gândit că modalitatea de a apllca stoicismul
este să međitezla cum m-aş fi putut simçi si la ce m-as fi
gândit dacă aş fi adoptat o perspectivă negativă. Aceasta ar
fi putut suna aşa: De ce săfiune.tloită să cânt cu oaľneni boĺnaai,
r07
 Stoicismul azi

de ce trebuie să cânt urrnărind doar cuąlintele înloc să am şi

cuvinte şi muzică, pentru că aşafăceam înainte,si nirneni din
acest cor nu ?oate citi muzica asa curn pot eu, înainteluarn lecţii
de Ia Jane, care e dirijor si solistă, aşa că aş ţutea lua parte Ia un
concert mai ţretenţios dec,ât acesta...
Scriind acum aceste note, mă simt oribil să exprim
gândurile respective, însăcred că este un bun exemplu că te
poçi sim1i bine fäcând ceva ce din alt Punct de vedere ar fi
groaznic. Planul meu, aşadar' ar preslrpune să observi cum
te simti într-oanumită situatie şi, dacă aceasta este pozitivă,
să te gândeşti cum
Ţ Putea fi negativă. Vei şti astfel că aplici
de fapt stoicismul. ]n mod asemănător, dacăpriveşti negativ,
te poţi gândi la o modďitate pozitivă' de a aborđasituaçia şi
poti încercasă simti această nouă perspectivă pozítivá.
Am folosit această tehnică întimpuldrumului cu ma-
şina către Somerset, şi a funcçionat! Am trecut pľin Salisbury,
unde este Glenside, centrulđerecuperaľe neurologică unde
am locuit un an' chiar dacă nu-mi amintesc nimic din acea
perioadă. Înffecut, trebuia să-mi închidochii când treceam
pe lângă centru, pentru că îmiamintea de ce se întâmplase.
Asa că, înaintesă ajungem înSalisbury' m-am gândit cum as
Putea să privesc pozítiv situaçia respectivă. M-am' gârnđit:z4ş
putea considera că înaintearnfost acolo, însăacurn nu ĺnai sunt
ne,Uoită să stau încentru, rľlă descurc înlumea de afară şi asta
arată că sunt unde îmie cel mai bine. Aşa că înmod deliberat
mi-am çinut ochii deschişi şi l-am rugat pe tata să-mi arate
clădirea. M-am gândit la aceste elemente pozitive şi pentru
prima đatáam putut să privesc centrul Glenside ,,încaĺne şi
oase", casă,zic aşa. Nu spun că a fost uşor, îmiamintesc încă
ce greu mi-a fost, dar a funcçionat.
Acum, la începutđe2074, am ađaptatmodul încare
am încercatsă gândes c pozitiv înviaţa đezi cu zí. Cu câteva
108
 Expeńen1ele mele cu stoicismul

luni înuľmă' am decis ca înaintede culcare să notez trei

lucruri bune caľe s-au î:rtâmplat înziua respectivă. Asta în
contrast cu jurnaluldespre întâmplărirele pe care l-am ţinut
cu doi ani înurmă. Cum acest exercitiu m-a fäcut să mă
gândesc înmod autornat la lucruľile bune, si nu la cele rele,
ieri am decis că nu mai e nevoie de el. Înlocul său, înfiecare
an (inclusiv acesta), pe 31 decembrie, voi scrie despre feľicire
si de ce anul respectiv a fost unul fericit pentru mine. A fost
foarte satisÍäcător să fac asta pentru 2073, a fost o opor-
tunitate de a trage linie. Cine ştie, poate va veni o vÍeme
când nu voi mai simţi nevoia nici de acest exerciçiu.
Trebuie să subliniez cá,încanll meu' am ajuns să fiu în
stare să fac asta acum' la circa şapte ani de la accident.
Anterior, nu eram într-ostare suficient de bună pentru a
aplica stoicismul. Eram prea afectată de ce mi se întâmplase.
Resimteam un soc profund şi chiar nu-mi venea să cred.
Însăînultimul am descoperit că Se Pare că sunt stoică în
mod subconştient. I

Aşu că' se ţoate, chiar într-osituaçie peŕsonală îngľo-

zitoare, înmăsura încare persoana încauză" este pregătită.

IŢI.25 mai20t4

Pot spune sincer că mă simt din ce înce mai bine cu

fiecare săptămână care trece. Problemele mele fizice persistă,
însăoamenii spun că merg cu mai multă încredereînmine
si sunt sigură că" asta se explică paţialprin faptul că acum nu
îmimai este rusine cá mă" clatin. Ii vorbeam unui pńeten
zilele trecute despre stoicism si el mi-a mărtuľisit că tot ce
i-am spus i-a schimbat concepţia despre acest tiP de
fĺIozofĺe.Considerase întotdeauna că aceasta implică
109
 Stoicismul azi

ignorarea problemeloľ şi mersulînainte,însăacum îşidădea

seama că este vorba mai degrabă" đeaprofita cât este posibil
de ceea ce ?oţiface.
Merg mai bine de când m-am mutat la casă în
decembrie. Am o alee frumoasă şi plată încurtea din spate,
unde pot merge încetşi cu grijă înainteşi înapoitimp de
jumătate de oră înfiecare zi_ nici mai mult, nici mai puţin_
ft'ľă baston. Este un proces care se întâmplă treptat, iar
unele zile sunt mai rele. Ieri, de exemplu, m-am simçit
foarte dezechilibrată şi picioarele nu mi se îndoiau,însáazi
a fost una din cele mai bune zile de până acum.
Exerciful de meľs îmidă timp să mă gândesc, chiar dacă
trebuie să mă concentrez si la cum meľg. In mare, am ajuns
să cľed că stoicismulçine de a folosi la maximum resursele de
care dispui. Nu te va ţace să nu te mai simti, sá zicem,
îndureľatsau speriat. Ieľi, de pildă, m-am întľebatde ce nu
mă desctľcampÍeabine. Incă, datorită faptului că acum am
o stare mintală mai bună, am continuat să-mi đuczila Ia
capăt şi m-am concentrat pe âcum şi aici. Cllm azi m-am
descurcat mult mai bine, nu mi-e deloc greu să mă gândesc
la cum a curs ziua, ceeace coresPunde cu ideea mea că trebuie
să fii înstarea Potrivită pentru a încercasă fii stoic. Am ajuns
la concluzia că m-am comportat într-unmod stoic într-o
äsemenea măsură (de exemplu, trecând înrevistă lucrurile
bune din cursul zĺIei, ceea ce fac de mult timp) încâtdevine
a doua mea natură, dacă' aşa ceva este posibil- nu stiu!
Privesc adesea înapoila ,,perioada mea întunecată"şi
mă gândesc că', dacă" cineva mi-ar fi spus că încâtiva ani voi
face ceea ce fac acum' nu aş ťĺcrezrlt deloc. Este voľba de
lucruri Precum a má tĺeďĺdevreme, a-i aýfta pe oameni să
completeze formulaľe, a edita zíare Ioca]e care pot fi citite
de peľsoanele ĺevázátoate, a găti prăjituri si, desigur, de a
deprinde şi împărtăsiexperien1ele oamenilor legate de
stoicism!
110
 CUM E SĂ FII UN AVoCAT SToIC
PÁUL BRYsoN

Pentru a zpela Ia cea mai întâlnităconcepçie eronată

despre ce înseamnăsă fii,,stoic", un,,avocat stoic" aľ fi un fel
de protector si portavoce lipsită de emoţii, aproaPe mecanică,
a intereselor clienĺrlui său. Despre mine nu se poate spune
asa ceva şi nici n-as vrea să fiu aşa. Sunt un altfel de avocat
stoic. Înloc să mă străduiesc să fiu o masinărie lipsită de
pasiuni, fac efoľtuľi pentru a întelegecum intuitiile şi
învăţăturileťĺIozofi7or stoici clasici mă pot face mai bun _ pe
mine, dar şi interactiunile mele profesionďe si personale.
Pentru a explica ce înseamnă să fii un avocat stoic, voi
discuta îndetaliu cele patru calitĺý pe care Zenon le_a
recomandat spre cultivaľe stoicilor:

' Înçelepciunea'cunoaşterea binelui, răului şi a celor fäĺă

importanţă (indiferente).
' Cuľajul, înçelepciunea. care çine đepeĺseveľenţă.
' Cumpătarea, înçelepciuneacare ţine de dobândirea
lucrurilor
' Dreptatea' înţelepciuneacare ţine de împărţiľea
lucrurilor.
717
 Stoicismul azi

Consider că fiecare din aceste calitĺçi aľe puterea de a

mă face mai bun într-unfel sau alĺrl ca avocat pľacticant.
Străduindu-mă să devin un avocat întelept,curajos, cum-
pătat şi drept, cred că voi deveni si un avocat mai bun.
Să studiem fiecare dimensiune mai îndeapÍoape.

Înçelepciunea

Atunci când am de separat ce este bine, ce este rău şi ce

este indiferent, mi Se Paľe utilă distincçia lui Epictet între
lucruĺile care înputerea noastră" si cele caÍe ,,nu stau
',Stau
înputerea noastră". Aľrian a notat că Epictet aťĺĺmacá:
,,unele depind de noi, altele nu depind de noi. De noi depind
gândul, avântul, pornirea, respingerea şi, într-uncuvânt,
câte sunt lucrurile noastre; nu depind de noi trupul,
pľoprietatearfaima, funcçiile si, într-uncuvânt, câte nu sunt
lucrurile noastre" (Manualul,l, p. 13). observaçi căînprima
categorie intră lucruri înprivinţa cárora folosirea voinţei
poate duce la virĺrte (sau la rău, care este absenţa virttlçii).
Toate elementele din a đouacategorie sunt inđifeĺente,
adică nu ajvtă', dar nici nulezeazá cáutarea virtuţii, pentíu
nu se supun puterii vointei noastre.
Această perspectivă îmiinfluenţează, pńorităçile. Ra-
ţiunea îmidictează să-mi petrec timpul concentrându-mă
să procedez coÍect cu cele din prima categorie. Încontex-
tul profesiei mele, prima categorie cuprinde păstraĺea
calmului, modul încare îmitÍatez cliençii, oponenţii'
angajaçIi şi pe ceilalçí oameni' cum pásttez încľederea
clientilor, cum îmiorg anizez biroul şi cum acţioĺez pentru
a-mi îndeplinidatoria de a fi competent,loiď si muncitor.
Concentrându-mă asupra acestor lucruri, si nu asupľa celoľ
112
 Cum e să fii un avocat stoic

Pe care nu le pot contľola' consider cá am de câştigat nu

doaľ virnrte şi linişte, ci şi unele ,,bunuri" materiale, cum ar
fi cele de mai jos:
' Juraţii nu vor fi distraşi de lipsa de profesionalism.
' Oponen1ii şi te4ii vor fi h argumentele şi
'''uid.'.hţi
propunerile mele.
' Cliençii se vor simçi bine ţepÍezentaţişi vor fi mai
dispuşi să mă plătească la timp si să nu depună plângeri
disciplinare sau de malpraxis la adresa mea.
' Sunt şanse mai mari să construiesc o ţeţea, de oameni
care să mă recomande şi de colegi care să se simtă sincer
legaçi de mine şi să mă ÍesPecte.
' Reputaţia mea încadrul comunitătii va fi cea a unui
avocat care face bine şi pľofesează bine.
' Un beneficiu suplimentar va fi că nu voi derapa într-un
comportament nepľofesionist, alergând după bani sau
rezultate îndauna integrităçii mele pľofesionale.

Curajul

Curajul începecu întelepciunea, este important să re-

marcăm asta de la bun început.Ceea ce înseamnă cáatençia,
celpuçin pa4íal, se îndreaptăîncontinu^Íe pe identificaĺea
si deosebireabinelui, răului şi celor indiferente. Curajulçine
de aplicarea întelepciunii înacele pĘi ale vieçii proprii
unđeeste nevoie de tărie.
Ce are însăde-a face tária cu a fi avocat? Autorii stoici
clasici discută frecvent un întregsir de oroľi caľe se întâmplau
înproximitatea' tď _ sclavie, asuprirea unui împăratsân-
geros' moartea cauzată'de boli sau de violençă. Multe dintre
aceste ľiscuri au fost limitate întimpuľile mođerne.Până şi
173
 Stoicismul azi

boala, chiar dacă este încontinuare paľte din conditia

umană, nu mai preziĺtă' un risc atdt đemare să provoace
moaÍtea, cum se întâmpla Pe vÍemea lui Maľcus Aurelius.
Însă,asemenea lui Maľcus Aurelius, avocatii din prezent
sunt îngrţorati.Nu de triburile geľmanice de pe mďul
celălďt al râului, ci de faptul că săptămâna viitoare ar putea
primi un telefon de la cei care fecuperează'baníiîmprumutati
pentru facultate. Nu se tem că boala le-ar putea răpi o mână
Sau un picior, ba chiar copilul, însăsunt îĺgroziçi că vor
pierde visul de a ajunge aşa cum şi-au propus atunci când au
mers la Drept pentru a deveni avocaţi. Înorice caz, şi eí
împăľtăşescsenzaţia de neputinçă a împăratului.
Pentru a-şi ađunacurajul, avocatii đeazí trebuie să-şi
amintească de faptulcă împrejurările pe care le au acum în
façă sau acçiunile 1or din trecut nu (mai) pot fi schimbate.
Doar viitoľul poate fi influençat. Înceea ce priveşte
împrejurăľileprezente, avocatii ar trebui să çină cont de
limitele situaçiilor respective. După cum scrie Marcus
Aurelius (Ganduri către sine însuşi,X.3), fie o persoană
supravietuieşte unei situatii, fie nu. Altfel spus, fie ai tária
să treci prin ce ti-e dat, fie nu. Pentru un stoic, simplul
fapt aI supravieţuirii s au al morçii din pricina împrejurăriloľ
este indiferent, pentru că, încele din urmă, supravieţuiľea
nu este ceva ce putem controla. Esençialeste să-ti aminteşti
să aplici înçelepciuneaînpĺivinça aceloĺ împrejurăricât
timp ele persistă, precum şi înprivinça drumului de urmat
înviitor.
Curajul îmiinflueĺţeazá practica, ajutându-mă să
merg mai departe atunci când situaçia este dificilă. Recent,
am trecut printr-o perioadă încare am avut prea puţin
de lucru. Înçelepciunea mi-a arátat că' a avea prea putin de
lucru este ceva indiferent si temporar. Fie voi avea şanse
mai bune înviitor, fie voi pieri (fizic sau cel Puţin ca
774
 Cum e să fii un avocat stoic

avocat). Am preferat să am mai multe sanse. Asa că, înloc

să-mi revărs înpublic amărăciunea că anümite oportunităti
care mi se cuveneau nu mi s-au ofeľit sau să scriu pe blog
că Dreptul este o pácáIealá şi eventual să dau înjudecată
universitatea pentru cá, iatá, nu mi-a dat đelucru, mi-am
petrecut timpul creându-mi relaçii, lucľând pro bono, si
muncind înalte moduri decât ca avocat _ asta întimp
ce-mi planificam următorii pasi.
Pentru mine, aceasta este lectia curajului. Este în-
telepciunea de'a şti când să încerciîncontinuare acelasi
lucru, cânđsă treci la aLtceva sau când să te opresti cu totrrl
din încercat.Este întelepciuneađea înţelegecă' reztltatl'
nu conteauă atunci când este bine să continui oricum să
încerci.

Cumpătarea

La fel caîncazril' curajului, cumpătarea îsiare rădăcinile

înînçelepciune. Însă,înacest caz, ÍľlJeste vorba de tărie,
cumpătarea fiind înçelepciuneaphcată, obçinerii bunurilor.
In perspectiva mea, acest accent pus pe obçinerea (sau
,,achiziţa") lucrurilor se aplică înmod egď eforrului de a
încercasă obçii mai mult şi evaluării celor deja obçinute.
Fiind Lvocat, cumpătaľea este importantă pentru mine
îndiverse mođuri.
Înprimulrând, cumpátareamă împingesă fiu atent la
cele pe caľe încercsă le obçin: sunt ele bune, ľele sau lipsite
de importançă (indiferente)? Învă1ătura stoică spune că ar
trebui să-mi folosesc timpulurmărind binele şi evitând răul,
chiar cu preçulcelor indiferente. Averea si puteľea se număľă
printre exemplele clasice de lucruri indifeľente. Î''.o''-
secintă, stoicismul mă influenţează, să, sacrific urmărirea
115
 Stoicismul azi

puterii şi a averii pentru a Cá.uta virťutea, chiar dacă aľ fi

perfect acceptabil să obçii avere si Putere' dacă acestea ar
fi la îndemână. Din acest motiv, banii sau influenta nu re-
prezintă' niciodată un temei pentru a folosi stľategii şi
metode care m-ar força să abanđonez, fie şi pľeţ de o clipă,
virtutea. Cumpărarea este o paváză' peľmanentă' înfaça
tentaţiilor.
Înď doilea rând, cumpätarczmă face să çin.seamă" dacă'
ceea ce am este de ajuns. Dacă am de ajuns, atunci nu este
nevoie să caut să am mai mult. In Postura de avocat, cum-
pátarca îmiaminteşte să nu încercsă reprezint mai mulçi
cliençi decât pot gestiona sau decât pot rcptezenta înmod
corect. Iar asta mă' ajĺtă' să ďoc timpul necesar pentru a-i
ÍePÍezeÍItape cliençii mei pe cât đebine pot. Procedând
astfel, reputaţia mea si numărul oamenilor caĺe mă reco-
mandă vor creste înmod naturď.

Dreptatea

Pe când eram student la Dľept' un avocat cu experienţă

mi-a spus că profesia noastră tine înesenţă de a muta fesuÍSe
dintr-o coloană înalta. Dintr-un anumit punct đevedere,
acest lucru este adevărat despre orice profesie, dacă definim
însens larg resursele. Fie că este vorba de bani, timp, in-
fluençă politică sau sociaĺă sau de altceva, avocatiiîşidedică
mare Parte din timp încercăriide a face"ca o resuľsă să
meargă' către cliençii 1or _ sau de a împiedica pierderea unei
resurse de către ľespectivii cliençi.
Dreptatea constă înfolosirea întelepciuniiînprivinça
acestei distribuçii a resurselor. Înacest sens, fiind atent la
dreptate, îmiamintesc că distribuţia resurselor se află adesea
716
 Cum e să fii un avocat stoic

îĺaÎaĺacontrolului
meu. Chiaľ dacă am đatoriadea face tot
ceea ce pot (atât ca avocat, cât şi ca stoic), trebuie să privesc
îĺfaţă,rea7itateacă,rezlitatele nu se aÍIă'înputereamea. De
asemenea' trebuie să mă confrunt cu faprul că' foarte rar
ľezultaĺrl va fi unul despre care clientul meu va crede că
pune Pe toată lumea la locul ,,cuvenit". Dreptatea mă" ajutá
înacest context pentru că mă face să mă concenttez asupta
a ceea ce este bun, rău sau lipsit de importanţă înprivinţa
redistribuirii resurselor. FocaJrudĺdu-mi atenţia pe urmă-
rirea binelui, evĺtarearăului şi a trái cu sau frră' cele lipsite de
importanţă, mă pot împăca mai bine cu faptul că există
situaçii încaľe cliençii mei pierd, deşi eu cred că ar trebui să
câştige, sau câştigă, deşi eu cred că ar fi trebuit să piardă.
***

Înconcluzie, chiar dacă gândirea stoică este fun-

đamentalá încans,I meu Pentru a fi fericit într-opostură
stresantă, consider că ceea ce ajută îngenerď este să ai o
fĺIozoťĺede viaçă. Eu am un cadru pľin intermediul căruia
îmiinterpretez universul si experientele şi cu ajutorul căruia
simt atât că am control asuPra unor Zone importante din
vĺaţamea,cât şi împăcareînprivin1a acelor aľii pe care nu le
controlez. Luând înserios această ťtLozoťĺe,chiar înaintede
a avea toate răspunsurile sau înçelegerea deplină, detin un
reper solid de care mă pot ancora strâns înfa4a tuturoÍ
furtrrnilor si tentatiilor dintr-o viaçă de om.

r17
 UN PRIMAR STOIC
JULES EVANS

Introđuceľe

Jules Evans a scris despre Sam Sullivan, care a fost

primar al oraşului Vancorrver din Canada între2005 şi
2008.
Lavdtsta đę79 ani, Sam Sullivan, un adolescent înaltşi
atletic din Vancouver' stâtul canadian British Columbia,
şi-a fracturat coloana veĺebrďă într-unaccident de schi.
Braçele, picioarele şi trunchiuli-au ľămas para7izate. Timp
de şase ani, Sam Sullivan s-a luptat cu đepresiaşi cu gân-
dulde a se sinucide.Însă apoi a reuşit să adopte o perspectivă
fĺIozofică'asupľa a ceea.ce i se întâmplase,astfelîncâtspiritul
să nu-i fie şi el zđrobit,asemenea corpului. Sullivan noteazá:
' ,M-am j.cat întot felul cu pĺopriile ganduri pentru a ajunge la
o anumită perspectivă asupra a ceea ce mi se întâmplase.Nu mă refer
la jocuĺi într-unsens superÍiciď, ci într-unulťlloz-ofic. Mi-am
imaginat de exemplu că sunt Iov (profeĺrl đinVechiulTestament) şi
că Dumnezeu mă pńveşte đinceruri si_mi spune: se Poate
"oricine
descurca însocietatea modeĺnă dacă aĺe două braçe şi două piđoaĺe,
însăia să-i luăm puteĺea braçelor, a picioarelor şi a trupului - acum
118
 Un pĺimaĺstoic

lucrurile începsă fie interesante şi vom vedea cu ađevăĺatdin ce e

Íäcutomul respecđť'.

Tânărul Sam manifesta o atitudine tipic stoică înf4a

nenorociÍiloľ, privind dificultĺçile đreptoportunităçi de a-si
testa puterea vointei şi tăria. După cum scria Epictet:

,,Pe un om adevărat îIaĺatá' dificultaçile. De aceea, când dai

Peste o situaçie đificilă,aminteste-ţi că divinitatea' ca un antrenof'
te-a pus đinainteaunui adversar tânăr şi impetuos. <.Pentru ce?>>,
întĺeabă.Pentru ca să ajungi câstigător la Otmpia; sí fäĺăsudoaĺe
nu vei ajunge".
Diatrib e, I.24.1-2, p. 708

Vindecarea sufletească a lui Sam după accidenĺrlsuferit

a implicat transformarea sa dintr-o victimă pasivă a' îeca_
zĺr7lor într-unînvingătoractiv al dificultĺçilor. El a început
să exercite control asupra acelor lucruri care îistăteau în
puteri. A âcut efoľturi să-şi poată folosi din nou bicepşii şi
deltoizii interiori. A luat legătura cu o firmă de inginerie, iar
un specialist de acolo I_a ajutat să proiecteze dispozitive cu
ajutonrl cărora' de exemplu, sá tĺagá perdelele, să deschidă
uşa frigiderului sau chiar să gătească mâncăruľi simple.
Sullivan afirmă: ,,Puteam să rezolv anumite probleme.
Atunci când ď un corp sănătos, nu te concentreil înmod
speciď asupra unoľ lucruri. Atunci când esti o persoană cu
dizabiitĺçi, trebuie să planifici totul". El a începutsă-si
folosească energia pozitivá pentru a îmbunătăti vie1ile altoľ
Persoane cu dizabilităLţi. A organizat campanii pentru un
mai bun acces pe stĺázile din Vancouver' precum şi în
mţloacele de transport şi îninstituçii pentru oamenii cu
astfel de probleme. A ajutat la proiectarea unor ambarcaçiuni
care pot fi folosite şi de cei cu dizabilităti si a promovat
strângerea de fonduri pe ntrl realizaĺea acestor ambarcatiuni.
r19
 Stoicismul azi

A contribuit 1a cteaÍea' unoľ facilităçi de escaladă în

Vancouver pentru persoane cu dizabiltáçi.
Implicarea înorganĺzţi.'"g.'rr.ľnamenta1e de acest
fell-a condus treptat pe Sullivan cátrelĄaţa politică locală.
El a mărturisit: ,,M-am 1ovit din ce înce mai mult đe
administraçia locală încontexťul campaniilor la care luam
Purte, iar o persoană cunoscută mi-a sugerat să intru în
politică. Zis şiftcut. in1993, am candidat cu succes pentru
un loc înConsiliul Municipď ď oraşului Vancouver pe
listele NPA (Non_Partisan Á.Iliance)." Vreme đe12 ani,
Sullivan a activat înConsiliul Municipal.
Lllterior, în2004,când formaçiunea sa politică se afla în
căutarea unui candidat pentru alegerile din 2005 Pentru
Postulde primar, a fost sugerat numele lui Sullivan. Înacel
moment' el era unicul membru înConsiliul Municipal
aÍiliat partidului respectiv. După cum Pov€steste, ,,am
ďcătuit o listă đezece persoane despre care credeam că pot
fi buni primaľi şi apoi am mers să le întrebdacăvor candida.
Toatá,lumea arefuzat, asa că am candidat eu. Spre maÍea
maĺe su1prindere, am câştigat".
Una din primele ĺesponsabilităçi inteĺnationale în
calitate de primar ď oraşului Vancouver a fost să călătoreas-
că la Torino pentru ceremonia de închiderea Jocurilor
Olimpice de Iarnă din 2006, pentru a accepta steagul
olimpic din partea primarului din Torino, învederea
pľegătiriiJocurilor olimpice de Iarnă din 2010, care urmau
să se desftsoare la Vancouver. Sullivan a glumit că este o
ciudăçenie că Vancouverul şi-a trimis cel mai nepriceput
schior la evenimenĺrl respectiv.
Sullivan a preluat steagul olimpic mare de trei metri şi
l-a prins într-undispozitiv special de pe scaunul său cu
rotile, apoi şi-a ľotit scaunul pentru a flutura steagul. Spune
120
 Un primar stoic

a repetat această miscare înVancouver - noaptea prin

Că.

paľcări. Sewença a fost vázutá' de milioane de (tele)

spectatori, iaľ Sam a fost bombärdat imediat cu ,,circa 5 000
đee-mailuri, scĺisori si apeluri telefonice, multe dintre
ele de la persoane cu dizabilitáţt care îispuneau că au fost
inspirate de acel moment. Chiaĺ dacă, serios voľbind, nu
consider LccePtaÍeaunui steag drept una din maľile rea7izári
ale mandatului meu de primar".
- Sam afirmă, că inspiratia sa pentru o vĺaţă, activă din
punct de vedere politic provine paţlú' de la admiratia sa
pentru stoici:

,,Unul dintre lucrurile care mă atĺag cel mai mult la stoicism

este angajamenĺrl pentru viaça publică, implicaĺea însocietate.
Gândiçi-vă ta Zenon, care îşiPetrecea r,ľemeâ sub Poĺicul pictat,
chiar încentľul evenimentelor. Înacelaşi timp, este vorba de o
perspectivă ascetică, de ideea de detaşare de vďoľile lumeşti.
Concepçia este că te poçi implica pe deplin înlume şi simultan să
menţii o anumită detaşare înpropria existenţă. Stoicii considerau
că este de đatońa noastră să ne implicăm înpolitică, deoarece
politica reprcziĺtá împliniĺeanaturii noastre ca oameni şi copii ai
Logosului. Fiecare om PoaÍtă însine o "făĺâmă' din Logos -
sufleĺrl său raçional - ceea ce înseamnăcă toti qamenii sunt legaçi".

,,Suntem cu toţii membri ai aceleiaşi comunităçi si avem o

cetăţenie comuńď', scria Marcus Aurelius. ,Ţoate sunt legate
printr-o dependençă reĘrocă:" o consecinçă a acestei convingeri
este că stoicii cred că este de datoria noastră să răbdăm greşelile
altora, asa cum fraçii şi surorile se iaľtă' şi să facem eforĺrl de a ne
ajuta reciproc PÍin intermediul serviciului public, înciuda neghiobiei
majorităçii oamenilor şi înciuda riscuriloĺ şi sacrificiilor asociate
serviciului public.

Dacă întretimp viaça politică s-a ameliorat, devenind mai

cofectă şi mai civilizată comparativ cu peńoada Imperiului Roman,
asta se đatorează' oamenl7or buni care au a'rrrt cvtezança să se implice
127
 Stoicismul azi

înpolitică, înciuda riscurilor, piedicilor şi conflictelor de interese

caĺe inevitabil le ies încale."

Sullivan continuă:

,1Ą te arunca înviaţa politică asa cum am Íăcut-o eu este, în_

tr-un fel, url.sacrificiu. Politica este mai degrabă deprimantă decât
interesantă. De exemplu, atunci când preďtőeiĺ audieĺi publice, dai
peste oameni ale căror motivaţii au foarte Putin de_a face cu binele
public, pentru că ţin mđdegrabă de interese Private. Toată dema-
gogiaÍa caĺe asisti te poâte btaza.Dacá o persoană'cinstită ar privi
toate acestea' ar veđeacă nu este vorba de prea multă gândire cńti_
că. Sunt multe jigniri şi mu1tă politică de tipul .te-am âcut>>.

Pentru unii oameni, poate fi foarte greu đesuPortat.

Reacçia Potrivită îĺfaça acestui fel đecomportament si a

acestui mediu nu este Íetragerea. Trebuie să te implici şi să încerci
sá. cteeil si un aĺt vectoĺ. Însăuneori trebuie să fii stoic pentfu a nu

fi pĺea abătut de priveliştea pe care o ai înfaçă. Îmimai spun: *Păi

până nu demult politica se Íăcea prin intimidare şi brutalitate. Cel
puţln til nu se mai vaÍsă' at^t sânge>. Cum stoicii încearcă să se
dedice binelui comun, consecinţa este că ei nu lucľează doar în
favoarea celor caĺe i-au sprţinit, pĺopriul trib sau propriul bazin
electorď, atunci când ajung întĺ-ofuncçie. De la istoricul Eutropius
aflăm, de exemplu, că Marcus Aurelius <<tÍataPe fiecare đinRoma
înmod egal".

Există guvernaÍea Pe de-o parte, şi politica pe de alta. Cele

două implică vaĺori difeĺite. Înpolitică, trebuie să acçionezi cu
rigo'are astfel încâtsá_çi ţavorizeďlprietenii şi să te opui adversarilor,
însăîncadrul unei bune guvernăĺi trebuie să fii impartial şi să
conduci spre binele întregii societăçii. Odată ce ajuĘ la guvefnaÍe'
ar trebui sá-'çivezi de guveĺnare. Îĺ
dispreçuiesc pe cei care pńvesc
guveÍnarea drept simplă prelungire a politicii. Acest mod de a privi
lucrurile lezeazábinele comun. Stoicul încearcăsă facă ceea ce este
bine pentru toată societatea, nu doar să se folosească de guvernare
ca mţloc de a_i răsplăti pe cei caĺe l_au sustinut. Această idee, care

Poate pentru noi pare evidentă, era de fapt desrul de contrafă

r22
 Un primaĺ stoic

înideea
cultuÍii romane trađitionale,care era înÍăđăcinată de
datorí, favoruri şi legături de familie".

Cu alte cuvinte' stoicii se străduiesc să facă ceea ce este

bine mai degrabă decât ceea ce este popular. Sullivan SPune:
,,Există o frazá înMaľcus Aurelius Ia caĺe mă gândesc ade-
sea _,,aclamatiile din partea celoľ multi sunt doar guri care
plescăie-n go1". Nu cred că te poţi aPuca de politică doar
Pentru a fi simpatizat. Nu are sens să candidezi pentru
postulde primar doar dragulde a ajunge primar. După cum
sPune Seneca, Í|u contează cât de lungă çi_e vĺ4a, ci cât de
nobilă. Înmod similar, nu contează' cât de mult rămâi la
putere, ci ce anume faci cu acea putere".
Sullivan adallgá:

,,Nu sunt foarte impresionat' đepărerile opiniei publice.

Acestea s-au dovedit gresite de nenumărate ori de-a lungul istoriei,
şi încăînmomente cruciale. De aceea, am fost îngrţoratcând am
crescrrt însondajele de opinie. Mi-am Íăcut grţi că luam đecizii
greşite. Sunt mai interesat de judecata istoĺiei - judecata acelor
oameni inteligençi care au timp să se gândească bine la natura
problemelor respective. Politicienii stoici din vechime îsispuneau
că politica, încuvintele lui Marcus Aurelius, era un negot insalubru
întĺeoameni "ďe căror principii sunt mult diferite de ďe taler.
Pentru stoici, politica era rnai đegrabădatoĺie decât plăcere, iaĺ
đacănevoia te obliga să părăseşti arena politică, plecai bucuros,
folosindu-fl timpul recăpătat Pentru a te concentra asupra iubiĺii
tale adevărate; ťlIozoťĺa.Şiîntr-adevăr, multe dintre operele ďasice
ale literaturii stoice au fost scrise de oameni care au fost îndepărtaçi
de pe scena politică. Mmile lor rea\zăn Íilozofice s-au născut din
oprelişti şi eşecuri politice".

Mandatul lui Sam

Sullivan de primar al orasului
Vancouver s-a încheiatîn2008, atunci când a pierdut la
limită conducerea partidului NPA înfaça unui contfa-
candidat. După cum spune fostul primar, ,,rivalul meu a
123
 Stoicismul azi

convins partidul că va pierde la scor alegerile dacă eu aş fi

candidatulpentru funcçia de pľimar. Până la urmă, ela fost
cel care a pierdut la scoľ alegerile".
Sullivan priveste retrospectiv: ,,Eu eram pľimarul în
funcçie, iar 80o/o din primarii înfuncţie sunt realeşi. Aşa că
partidul meu a transformat o victoľie lejeră într-un đezastru" .
Are resentimente façă' đecontracandidarul său pentru
daunele produse? ,,Siguľ, mi-a afectat caĺiera politică, însă
nu m-a deranjat asta. De fapt, închinde multe ori un pahar
încinstea lui _ e1 este omul care mi-a ľedat libertatea.
Datorită lui, acum pot să-mi petrec timpul citind o carte sau
vízănđunfilm. Pot să promit căvoi paľticipa la activităçi cu
alte persoaĺe ťaĺă'să pun conditia ca nu cumva s;ă' apară' o
crizá înoraş. Prefer, de fapt, o vĺaţă,contemplativă. Iar
serviciulpublic este cu adevărat un sacrificiu."
Sullivan adaugă însă:,Ce nu mi-a plăcut a fost
renuntarea 1a tľadipile noastre politice - înacest caz, o
singură persoană a decis că propriile ambiçii politice vor
ajunge să definească partidul. După ce am pierdut con-
ducerea partidului, am încercatsă meditez Ia ce s-a în-
tâmplat. Mulçi spuneau că vor părăsi paľtidul. I-am convins
să nu o facă'.Le-am spus: Strângeţi din dinçi, lucraţi pentru
alegeĺi si încercaçisă reduceti pe cât puteţi daunele. Era
limpede că partidul urma să aibă un rezĺItat s1ab, însäam
considerat că' đacă'publicul va avea impresia că a avut loc o
crimă, nu Putea să fie chiar o cľimă dacă nu exista un
cada.rnr. Aşa că am ieşit înpublic şi l-am sprţinit pe noul
candidať'.
Sullivan continuă:

,,Singura mostenire Pe care o puteam lăsa paľtidului era un

nou model de a reactiona înţa,ta unei situaçii dificile - o reactie
stoică. Am al'ut tipuri đelideri care au reacţionât la ce au peÍceput
124
 Un pĺimar stoic

đreptofensá din Partea partidului lăsând partidul să se distrugă sau

migrând către alte partiđe. Eu am încercat să feprezint un tip nou
de răspuns într-uncontext gĺeu: când încaseziuna înfigură de la ai
tăi, strânge din đinf,,ascultă critiďe şi sprţină{ pe noul candidať'.

L_am întrebatpe Sam dacă şi-a folosit vreodată funcçia

Pentru a aPlica' politici stoice înVancouver. Mi-a răspuns:
,,Stoicismul çine mai mult de ac1iunile tale şi de felul în
care trăieşti. Nu este o religie Ia care să converteşti lumea.
N-am vorbit vreodată despre filozo ťĺeca atare. Vancouverul
este înmaľe măsuľă un oraş cosmopolit, cu o mulçime
de grupuri cultuĺale diferite caÍe trăiesc împreună, aşa că'
trebuie să respecţi diferitele religii şi credinţe. Şinu e ca şi
cum aş citi Epictet si Maľcus Aurelius înfiecare zi. Doaĺ
că îmieste de mare ajutor să mă întorcuneori la ei atunci
când îmieste greu".
Sullivan însăadaugă:

,,In anumite pńvinţe, tot mandatrrl meu a fost stoic. De

exemplu, ideea stoică de a Íi cosmopo[t mi-a fost foarte utilă.
Vancouverul este cel mai divers şi mulđcultural oraş din Canada şi
poate din întreagalume. Este cu adevărat impresionant cât de
multe comunităţ etnice diferite avem aici. Aşa că toată discuţią
despre cosmopolitism este foarte potrivită, cu sigurançă încontąrtrí
din Vancouver. Parçial, această peÍsPectivă m-a Íäcutsă ľespect
toate aceste comunităçi diferite. De exemplu, am învăçatceva
cantonezá* întimpul alegerilor. Mu1çi oameni cred că am câştigat
alegeĺile tocmai datorită capacităçii mele de a vorbi cantoneza. Am
fost susţinut desĺĺde mult đecetăţenii vorbitori de chineză (cei
mđmulfl vorbesc dialecnrl cantonez). Vorbesc, de asemenea, si

* Un dialect al limbii
chinez.e vorbit mai ales însudul Chinei (regiune
denumită anteľioĺ de euĺopeni Canton), precum şi înHong Kong.
(n.trad.)
125
 Stoicismul azi

puţină mandańnă* şi am învăçatcâteva cuvinte înpunjabă**. Apoi,

am avrrt un oarecare succes si cu itaĺiana şi vorbesc ftanceza. Pentru
mine, aşadaĺ, angajamentrrl stoic Pentĺu cosmopolitism nu a fost
deloc înconfIict cu a fi primarul unui oraş Precum Vancouver şi
gazda lumii întregiîntimpul Jocurilor Olimpice.

Am rĺnrt, đeasemenea, să trăiesc înacord cu natura. Aceasta a

fost ideea đebazá đinspatele proiectului EcoDensity lansat de
mine. Ideea ar fi să facem oraşele din America de Noľd sustenabile
din punct de vedeĺe ecologic, să acceptăm că va trebui să trăim în
orase cu densităçi mari şi nu însuburbii care se întindpe suprďeçe
mari. Opinia mea este că stilul nostru de viaţă din prezent, mai ales
înceea ce priveste cultura suburbană, s-a đezrĺoltatfäră măsură în
dauna mediului. Suntem complet lipsiçi de disciplină înmodu1
încare trăim. Mi-ar plăcea să fiu într-unoras stoic, un oras care
resPectă natura si care este constient de acçiunile sďe. Stoicismul
repreantá disciplina de a fi capabil să înçelegiuđversulîncare
trăieşti şi de a manifesta mai mult respect ţaçá de acesta".

ů
" Dialectul dominant al limbii chineze. (n.trad.)
** Limbă vorbită înIndia. (n.trad.)
726
 ÎNcencAREA ÎNconcĂruron
KEVIN KENNEDY

,,Vei muri înscurt timp şi nu eşti încănici simplu, nici

netríburat, nici [psit de bănuiala că vei fi vătămat din
exterior, nici binevoitor Íaçă, de toçi, nici nu çi-ai pus încă
înçelepciunea numđînsĘba practicării dreptăţii" (Marcus
Aurelius, Gâ'nduri către sine însuşi,Iv.37,p. L35)".
Citinđînaceastă dimineaçă pasajul de mai sus' m-am
simçit de parcă cineva tocmai mi-a tras un şut puternic între
picioare. Nu că mă aştept să mor prea curând. (A- 52 đe
ani, o vârstă înaintată pe vTemea lui Marcus Aurelius, însă
acum e ca şi cum ai avea din nou 30 de ani.) Am fost lovit
mai degrabă de înçelegereafaptului că, înciuda atätor ani đe
studiat fĺIozofĺastoică, tot am lăsat prea des întâmplările
externe să-mi ĺrlbure liniştea suÍletească, m-am Purtat
meschin cu cei apropiaţi şi nu am reusit să trăiesc înacord
cu raţiunea şi cu înçelepciuneapractică.
Să aspiri la un mod stoic de a träi este usor, cât timp nu
eşti silit vľeodată să pui această ťĺ1rozofie înpractică. Cam
aşa S-a întâmplat de-a lungul celei mai mari păţi a vieţii
mele adulte' Pentru că am fost mai mereu singur şi, dacă s-a

* Marcus Aurelius, Gânduri către..., op. cit. (n.trad.)

r27
 Stoicismul azi

întâmplat să fiu cu cineva' m-am comportat tot de parcă aş

fi fost singuľ. Însă,mai tdrziĺ,am întâlnito femeie, am ştiut
că ea este ,,aleasa" şi am avut doi copii împreună.Brusc,
libertatea mea s-a evapofat si m-am trezit că' am respon-
sabilitĺçi de care până atunci nu aveam habar. Cea mai
dificilă sarcină a fost să stau acasă si să am grţă de unul
singur de copii. Cum jumătatea mea afe un loc de muncă
stabil, iar eu _ etern doctorand, scriitor frustrat şi ghid
ttľistic ocazíona7_ nu lucrez după un Program regulat, îmi
revine să stau acasă cu cei mici săptămâni sau chiar luni la
rând. A exersa ataraxia (seninătatea) şi prosocĺle (con-
ştieĺtizaĺea)stoice este de foaĺte mare ajutoľ când te stfă-
duieşti să fii un bun părinte. Iaľ pentru a-çi forma mintea
astfel este nevoie de exeľcitii zíIníce. Din păcate' sunt unele
z1e încare este foarte uşor să-mi arunc toate principiile
stoice pe fereastră.
Ieri a fost o astfel đezi.
Eram iar singur cu copiii. Mama 1or plecase de câteva
ore la muncă, lăsându-mi însărcinarea de a mençine mácar
o urmă de ordine prin casă. Însăînjur era un haos complet.
Vasele murdare înditamđstiva închiuvetă, rufe de spălat
Peste tot înbaie, jucării aruncate pľin toată casa şi o baltă de
urină care se întindeape podeaua salonului (fiul meu de un
an si jumătate fugise până să-i pot pune un scutec curat). În
casa noastră se repunea înscenă jefuirea Romei de către
vandali. Asa că, Pe scurt' aveam ocazĺa peľfectă Pentru a
exersa virru1ile stoice, pentru aface ce-mi stătea înputeri ca
să restabilesc ordinea, frră' a mă preocupa de ľestul, pentru
a-mi aminti că şi copiii mei sunt pur şi simplu copii si, orice
s-ar întâmpla, să-i ttatez cu blândeçe şi grţă. Toate astea
însămi-au iesit din minte. Înloc de stoicism l partea
r28
 Îrr..r.r'."încercăriloĺ

reptiliană a creierului meu a Preluat controlul si a dat frâu

liber impulsuľiloľ irationale.
Am çipat cât m-au çinut plămânii. Şinu ceva verbalizat,
ci.mď degrabă un urlet de disperare: A'ĄAÁÁ,ĄH. Fiul
meu şi fĺica mea, caÍe aLre patru ani, au reacţionat tăcând
şocaţi. Nu au cuľs lacrimi, ci au apáratprivirile nedumerite
ale unoľ copii mici, care încercausă înçeleagáce tocmai
âcuse tatăl1or. Frica din ochii 1or nu o voi uita prea cuľând.
A fost mult mai rea decât ar fi fost sunetrrl plânsetelor.
Şimai rá:u a fost să-mi dau seama că mi-am abandonat
fĺIozofia. După cum ar fi spus Marcus Aurelius, m-am com-
Portat ca o păpuşă cu sfori, lăsându-mă împinsde colo colo
de emoçii ira1ionale. Mi-am amintit apoi de un alt pasaj din
Gândurile către sine însusi:

,,Să-É fie întotdeauna limpede că acolo, Ia çaĺá, este ca aici; şi

că tot ceea ce este aici este identic cu ceea ce se găseşte pe vârfrrl
unui munte sau pe malul mării sau oriunde vrei. Şite vei găsi înfaça
celor scrise đePlaton: ,,Înconjurat đeun çaĺc, pe un munte, si
mulgând tuĺma behăitoare".
X.23, p. 305*

A trebuit să mă întorcînaceastă z'oná, đeliniste, însă

mai întâimi-am ispăşit păcatele. Mi-am cerLlt scuze façá đe
copii şi le_am mărnrrisit că tăticul a avut o mică problemă
cu supăĺarea,apoile-am spus că, indiferent ce am spus şi am
Íäcut, îiiubesc foarte mult.
Abia acum î1înçeleg însfârşit pe Marcus Aurelius când
sPune că,,întľeceľeamai mare feste] cea de atámäne neatins
đepasiuni" (Gânduri către sine însuşi,III.4,p. 103). Însă
până şi Marcus Aurelius s-a Ętat pentru a atinge liniştea
sufletească. După cum se vede din textrrl Gândurilor, îĺ

* Marcus Áurelius, Gânduĺi către..., oţ. cit. (n.trad.)

729
 Stoicismul azi

unele dimineçi n-aÍ fi rmrt să se trezească şi să-şi îndepli-

nească sarcinile. Adesea considera că oamenii cu care aveâ
de-a face la curte eraucruďĺ,cu două feçe şi neghiobi. Înďte
ďi/re îiera gÍeu să-si controleze poţta Pentru fete şi băieçi

frumoşi. Înplus, trebuia să-şi spună înmod constant să-si

pâstĺezr calmul şi să accepte ceea ce soarta îiscotea încale.
Ţaĺ đacă,împăratul Romei tot reuşea să rămână un om
decent, înciuda firturor încercăľilor,atunci cât de greu să fie
Pentru noi, cei đeazí?
Înaceastă dimineaţă am citit şi un necrolog într-unziar
online. Un văr de-al meu, de care fusesem apropiat când
eram mic, dar pe care nu-lvăzusem de peste 20 aĺí,a murit.
Avea 60 de ani. Cu doar opt ani mai mult decât mine. Chiar
dacă sper să nu-l ltľ;rez înmormânt pÍea- cuľând, din
Perspectivă cosmologică, timpul meu rămâne foarte limitat.
Înciuda momentelor când nu reusesc să mă ridic laînălçimea
standardeloĺ stoice, cred încontinuare că pentru mine
aceasta este cea mai bună cale de a face ceva util cu timpul
care mi-a mai rămas.

130
 UN DOCTOR STOIC
RoBERTO SANS-BOZÂ

De curând, am devenit interesat de stoicism ca mod de

viată' foarte pľactic, logic şi ghidat de principii. Această
ťj/rozofie a cápátat importantă Pentru mine, atât înviaţa
privatá, cât mai ales încontext profesional . Luctez într-o
specialitate care Se ocupă mai ales de diagnosticare si în
fiecare zĺ treblie să mă confrunt cu dileme grave legate de
stabilirea điagnosticelor. Înacest articol, voi discuta despre
modalitatea încare stoicismul mi-a influentat practica
medicală.
Când am începutsă' apeIez Ia fiLozofia stoică, am în-
cercat să-mi fac timp înfiecaľe dimineaçă pentru a-mi
planifica zĺua şi pentru a medita la anumite principii filo-
zoťtce. F'ăcând asta înaltobuz, înđrumspre muncá, am
începutsă mă gândesc Ia cdt de puţin pret am pus pe
activitatea mea pľofesională ca modalitate de a deveni o
persoană mai bună. Mi-am pus mai ďes următoarea în-
trebare: ,,Cum as judeca întreaga mea carieră medicală dacă
azĺ aĺ fi ultima mea zi de lucru?". Pľivind din această
perspectivă, am reahzat că, înloc să am învedeľe orizonĺrl
larg dat de a fi ,,un doctor bun", m-am concentrat prea mult
pe expeľiençele de viaçă de ďt crl'zi sau pe ce am putea numi
131
 Stoicismul azi

,,imediat". Scopul general al eforturilor mele se pierduse

printre toate aceste detalii. Plecând de aici, am ajuns să
înteleg,de asemenea, că' nu suntem neapátat cei mai buni
judecători Pentru noi însine.Chiar dacă de-a lungul
ultimilor 20 đeani de muncă am arátat înmod limpede că
am ex1ertiză profesionďă şi că sunt dedicat meseľiei, totuşi
concentrare a mea'a fost fixată pe a ,,supravieçui" provocărilor
fiecáreí zile. Spre deosebire de acest mod de a vedea lucrurile,
stoicismul m-a condus la întelegereafapĺrlui că am nevoie
đeun sentiment mai adânc de mulçumire lăuntrică legat de
slujba mea, înloc să o consider doar unul din ,,necazuľile
necesare" ale vie1ii. Asta pentru a mă. putea bucura de
lucrurile pe care le poate oferi un salariu: bunuľi materiale,
vacanţe' cĘi şi timp liber alături de familie şi prieteni.
' Patru principii stoice m-au ajúat înspecial pentru a-mi
găsi satisfacçia interioară si sentimentrí că am un scop.
Primul este cel ď,,conştientizár77", pľocesul de a acorda
atenţie propriilor gânduri din punct de vedere etic. Una din
modalitĺçile de aplicare a acestui principiu a fost să-mi
imagíĺezun mentoľ sau coleg mai expeľimentat _ cineva
care să fie un model Ia care să aspir _ caÍe mă pľiveşte din
spate atunci când l:ucrez. Această aboľdare m-a Íăcut să-mi
îmbunătăţesctoate aspectele vie1ii profesionale, începând
cu competenţa şi đisponibilitateade aînĄanoi tehnici sau
đea-mi actuahza cunostintele despre noi proceduľi şi tra-
tamente. Am acordat mult mai mult timp studiului. Înmod
asemänător, această abordare a ay:ut drept consecinţă o
motivaçie puternică de a-mi đezlroLta abilitĺçile pedagogice,
pentru a deveni un pľofesor mai eficient.
Al doilea principiu stoic fundamental care mi-a fost util
înviaţaprofesionďă constă înideea că fiecaĺe persoană are
un ro1 de jucat şi că rolul meu, simplificând, este de a ajuta
r32
 Un doctor stoic

pacienţii pe cât de rnult pot să_şi recapete sănătateą. Mă gândesc

adesea la următonrl pasaj din Maľcus Aurelius, încare
acesta compară diferitele párçi ale co1pului care lucrează'
împreună pentru binele organismului cu fiinçele umane care
Iucreazá împreună pentru binele comun:

,,Căci ne-am născut Pentru a ne ajuta "unii pe altii>, precum

picioarele, mâinile, pleoapele, şirurile de dinp de sus şi de jos.
Aşađar,a actloĺa unii împotriva altora este împotrivanaturii, iar a
' te mânia si a-l đetestaPe un semen înseamnă a_t trata ca Pe un
adversď'
Gânduri către sine însuşi,Il.1,p. 83

Îr'.".u ce mă priveste, rolul meu este să fiu un doctoľ

atät đebun pe cât îmistă înputeĺi. Asta înseamnă să las
deoparte părtiniri irelevante si adesea inconştiente legate de
lucruri lipsite de importanţă, cum aľ fi igiena personală sau
trăsăturile psihologice neplăcute ale pacientilor mei, si să
mă concentrez întotđeauna asuPľa dezvoltării empatiei între
mine si ei, pentru a-ĺ ajuta mai mult.
Cel de-a treilea principiu stoic este întelegereafaptului
că, înceea ce tine de boalá, există unele lucruri care, din
păcate, sunt dincolo de capacitĺf,le noastre de interventie.
Asa cum am menţionatÍa început,înfiecare zi trebuie să
dau piept cu probleme seľioase de diagnosti.u'e. Î.,practică,
asta înseamnácă' adesea sunt nevoit să dau vesti proaste
pacientiloľ zi đupázĺ, îĺ acele canln încare testele Pe care
Ie rcalvezconfirmă p Íezenta vnor afectiuni gÎave,dureroase
sau nevindecabile. Nu este ceva usoľ de fă'cut. De fapt,
înainteaveam o senzatie din ce înce mai accentuată de
frustrare đincavză" că nu-i puteam ajuta pe acei pacienţi,
ceea ce îmiprovoca accese de tristeçe şi disperąre. Însă
ađoptareaunei atitudini stoice m-a fäcut însăsă mă
concentrez Pe ce ?ot face, ađică"să' reahzez teste diagnostice
133
 Stoicismul azi

pe cât de precis este posibil, pentru a reduce la minimum

suferinta si să continui să studiez mai mult pentru a-mi
îmbunătă1i abilitĺçile de diagnosticaĺe. Acum, când co-
munic rezultate negative paciençilor, mă străduiesc să o fac
cu o anumită detaşare care, înesentă, îmipermite să merg
rnai departe
frre a fi dominat de sentimente de tristeţe şi vină.
A patra idee utilă pe caÍe am preluat-o din stoicism este
în1elegerea că suntem particule minuscule înenoľmitatea
spaçiului şi timpului. Înacest cadru de referinçă, suferinçele
legate de statuĺrl social, succesele peľsonale şi reglarea de
conturi cu anumi1i colegi sau administratori îşipierd o bună
parte din importantă. Această în1elegere m-a încurajatsă
mă concentrez rrrai mult pe ceea ce conteazá într-adevăr:
să-mi joc rolulînmarea piesă a vieçii _ şi să-ljoc bine. Asa,
când îmiva veni soľocul, voi putea fi recunoscător şi
mulçumit cá am fost o părticică folositoare a cosmosului în
care reuşim să ne ducem existenţa. Bucuria pe care o simt
înviaţa cotidiană a sporit, iar toleranţafaçă, đecolegi sau sefi
neplăcuçi sau ostili mi s-a îmbunătăţit,astfel încâtpľofit
mai mult de profesia mea. Aceasta a devenit iar o sursă de
satisfacpe personală şi intimă, ba chiaľ mai mult atunci când
este dificilă şi neplăcută.
Pentru a tÍage linie, faptul că am reflectat la idei şi
pĺincipii stoice, Precum cele descrise mai sus' m-a Íăcut să
admit fa1ă' đemine însumică majoritatea faţfteziiloĺ mele
pľeferate din trecut erau legate de ideea de a ieşi devľeme la
pensie şi de a mă întoarceacasă. Speĺam pe atunci că, într-o
astfel de situaçie, voi duce o existenţă ,,ftrá grť1i", fiind
eliberat đepovara ďĺInĺcáde a fi înconjurat de sufeĺinçă şi de
a da veşti proaste. Am înçe1esacum cât đezađarniceerau
aceste gânduri. Sigur, trebuie să mă pregătesc de pensie,
134
 Un doctor stoic

fiindcă este parte din cursul natural ď vieçii, însăînPÍez'ent

sunt đecissă mă bucur si să găsesc satisfacţie înîmpĘurările
mele actuale, să găsesc sens îna-mi face meseľia bine si îna
deveni un medic mai bun înfĺecarezi.
Mă gândesc adesea la acei numerosi colegi _ si sunt din
ce înce mai mulçi - care mărturisesc că sunt obosiçi şi
dezamágsý de practicarea medicinei. Această pľofesie a
devenit din ce înce mai complexă din punct de vedere
ştiinçific si din ce înce mai alienantă,pe măsură ce libertăçile
.noastre anterioaľe au fost constant reduse prin limitări
impuse de manageri, bugete constrângătoare şi đecizii
politice. Consider că binele public este afectat prin pierderea
unoľ profesionişti extraordinari; empatici şi dedica1i, caÍe
renunţă pentru a-şi găsi liniştea sau împlinirea făcând alte
lucruri sau Pur si simplu nefăcând nimic. Idealuľile stoice ar
putea fi utile pentru a dobânđimultumirea încontexttrl
carierei, mai ales prin întelegeÎeaa ceea ce nu poate fi
schimbat de noi înmod individuaĺ, dar şi deschizând
drumuri prin propriulexemplu şi reflectând asupra datoriei
noastre publice façă' đesemenii nostľi. Ni s-a acordat
pľivilegiulde a face una dintľe cele mai interesante meserii
din lume si este improbabil că am fi la felde utili societătii
înalte posturi. Chiar dacă nu avem nevoie sau nu căutăm
recunoastere financiară sau socială, pentru mine personal
este greu să-mi imaginez un mod mai bun de a-mi folosi
timpullimitat caľe mi-a fost dat _ timpul care este' evident,
totce avem cu adevárat.

135
 ÎNsplvĺNĂnlleUNEI FEMEI SToIcE
PAMELÁ DÁW

I. Tiraniaurgenţei

Fragmentul de mai jos a fost lectura mea stoică đin

această dimineaçă:

,,o, muńtorilor, încotro vă grăbi1i? Ce grţi vă apasă? De ce

umblati încolosi-ncoace, necăjifl, Precum orbii? Mergeçi pe drumul
greşit, v-ati abătut đela ce-i dĺept. Căutaçi îndestrĺaĺeasi fericiĺea
înlocul greşit, unde nu-s de găsit, şi nici nu îimulçumiçi celui caĺe
vă. aratá. unde se află ele cu adevărat. De ce le căutaţi încele din
aÍará? Cáciele nu se află întrup... nu se află înavere: si dacă nu mă
credeçi, priviçil pe Cĺesus, privif, la bogaţiz:dielor noastre' la cât đe
plină de mâhnire le este viaça. Fericiĺea nu le stă înPuteri, căci, dacă
le-ar sta' cei care au fost consuli de două - trei ori ar trebui să fie
feńciçi, însănu sunť'.
Epictet, Diatrib e, 1II.22.3

Citind aceste rânduri, primele mele gânduri au fost:

,,Tirania urgentei... lumea noastră Se mişcă atdt đeľepede.

Ne umplem zilele încercând să facem atătea lucruri caľe nu
au valoare intrinsecă încontextul mai larg alvieçilor noastre.
136
 Insemnăĺile unei femei stoice

oare câçi dintre noi se îmbolnăvesc pentru că nu au timp

pentru îndeletniciri mai sănătoase? Câçi dintre noi culeg
acum roadele L ceea ce au semănat întrecut? De-am fi
mereu conştienţi de faptele noastre si de consecinçele care
decuĺg din acele acţiuni. De ne-am face timp să ne îngľijim
de trupurile noastre si să ne hrărtim spiritulpe cât de bine
putem. Să urmăľim <pietrele de hotaľu din vieçile noastľe si
să nu ne lăsăm prinşi încapcana mărunçişuľilor cotidiene.
Să trăim cltpa prezentá frĺă' regret pentru tľecut şi Íäră
teamă đeviitor. Să ducem o existenţă înfloritoare,plină de
bucurie şi statornicie".
Care sunt reperele mele fundamentale ca soţie, mamă,
fiică, soră, antrePÍenoare, prietenă si toate celelalte roluri pe
care le îndeplinescînviaţa mea? Cel mai important rePer
este minunatulmeu soç, MichelDaw, care îmieste un felđe
,,Stâncă a Gibra1tanr1ui"*. Âstfel, pĺima mea ancoră este
el_ şi f"pĺícă va continua să aibă grţă de relaçia noastră.
Copiii mei sunt următonrl reper đinviraţa mea _ să pot în
continuare să-i văd şi să petĺec momente plăcute alătuĺi đe
ei, deşi de-acum sunt adulçi cu propriile familii şi cariere.
Urmeazá, ca alt mare reper' relaçia cu mama mea' care
înultima vľeme a fost bolnavă şi a cărei viaţă se apropie de
final. Una din priorităçile mele esenţiale înpľezent este să
petrec cât mai mult timp cu ea cât încămai poate să poarte
conveľsaţii şi să-i spun' ca întotdeauna, că este iubită şi că
înseamnă foarte mult pentru mine. Să-i spun că, indiferent
de avenfirľa CaÍe ne-aľ Putea aştepta după moarte, eava
supravieçui înamintirile mele. Mă concentţezpe bucuria de
a sta crr ea întăcere' a ne uita la fotografii, a discuta despre

* Eĺ. Rock of Gibraltar _ expresie care trimite la so]iditate încredere.

şi
(n.trad.)
r37
 Stoicismul azi

trecut' fiind ďĺturi de ea însufeĺinça pľin care trece. Încerc

să storc cât mai mult suc din fructul vie1ii ei cât este încă
printre noi.
Străduindu-mă să petrec timp alături de mama, ajung şi
la reperul constituit de surorile mele. Ele duc greulîngrţiĺii
unui părinte învârstă. Eu locuiesc la patru ore distantă de
mama' însăele fac un sfeľt de oră cu masina pânáIaea _ una
dintre ele locuieşte de fapt cu mama. Ele sunt de fapt cele
care se Ętă cu problemele zilnice,încercând înacelaşi timp
să menţină echilibrul căsniciiloľ, familiilor şi sănătăpi 1or.
Coĺtează' mult pentru mine înprczeÍIt să-mi fac timp
pentru a încercasă le mai iau din poveri şi să continui să-mi
cultivrelala cu ele. E impoľtant să mentin đeschisecanalele
de comunicaľe' pentÍu ca ele să aibă cu cine să discute atunci
când întunecimea bolii începesă le acopere propria lumină.
Sĺ fiu cea către care Se pot deschide când totul pare prea
greu de dus.
IJľmătoarele mele Puncte de sprţin sunt mai mici ca
dimensiuni, însătotuşi suficient de importante pentru a fi
înacesţ punct pe listă: afacerea mea si prietenii mei. Dacă
Iucrezi đeacasă, te confrunçi adesea cu provocarea timpului
care Se scurge đincatza,,tiraniei urgentului". Am început
să-mi stabilesc ore de lucru pentru a-mi folosi timpul mai
eficient si pentru a mă concentra mai bine când lucrez. Cu
pľietenii îmieste mai greu acum să-mi găsesc timp, pentru
că sunt nevoită să călătoresc mai des şi s-o vizitezPe młma.
Mulçi dintre prietenii nostľi sunt implicaţi şi ei înatelierele
stoice pe care Ie organĺzám lunar la noi acasă. Ceea ce în-
seamnă că şi ei sunt paĺte din fundapa vieçii mele, care este
stoicismul. Cadľulîncare îmiçin reperele de caľe discutam
este constituit de stoicism. Nu este dintr-un material Íragil,
vľeun borcan de sticlă, ci đinobsidian călit înflĺceĺi.
138
 Însemnăĺileunei femei stoice

Iată' ce aduce stoicismul înviaţa mea din punct de

vedere practic:
' constientizaÍe a ceea ce tľăiesc (planificare prudentă, a
şti că lucrurile se pot schimba de la o clipă Ia alta)
' grrjá de sine (nu am alt corp decât acesta şi el este
căminulmeu)
' preocuPare ţaçă' đeplanetă (a înceľcasă am un impact
căt mai redus asuPra mediului, a fi constientă de locul
nostru înunivers)
' virťuţi (a încercasă trăiesc avânđvirtuçile drept reper, a
face lucruri bune pentru că sunt bune)
' renunţare (a şti ce este sub controlulmeu şi ce nu)
' ľelationare (locul meu înlume şi importanţa celor din
juml meu).

Acum că am trecut înrevistă ľeperele mari din viaça

mea, stiu că îmirămâne foaĺte puţin timp pentru mărun-
ţişuľiledin ea. Înultima vÎemeam remarcat că unele acti-
vităçi, cum ar fi faptulcă petrec prea mult timp pe Facebook
sau uitându-mă'Iatelevizor, s-au tot extins îndauna altora.
Poate că acesta a fost un mecanism de compensare al minçii
mele apărut pentru a digera vestea bolii mamei mele şi a
moţii sale iminente?
Voi continua eforĺrri pentru a atiĺge echilibrul
să fac
înexistenta ÍÍlea, asiguľându-mă că marile ľepere nu sunt
erodate de nimicuri precum Facebook sau privitul la
televizor. Cu alte cuvínte, obiectivul meu este să mă asigur
că ,,autenticitatea" este încontinuare scopul principal ď
şedeľii mele pe această planetă.

1,39
 Stoicismul azi

II. La capátđedrum

. ,,Cum ne purtăm într-ocălătorie? Ce-mi stă înputeri? Să aleg

câĺmaciul, corăbierii, ziua, momentul zilei. Vine apoi o furĺrnă.
Ce-mi pasă mie? Am fäcut ce aveam eu de Íäcut. E treaba alt'lĺa, a
piloĺrlui. Corabia însă,iată, se scufundă: ce-mi ĺămâne de Íăcut
acum? Sigurul lucru pe caĺe îlpot face. Să mă înec,ftrá frică', ftră'
zbatete, Íärăsă_l blestem pe Dumnezeu, ca unul care stie că ce se
naşte tÍebuie să şi moară. Căci nu sunt vesnic, ci o fiinţă omenească:
o Parte a întregului,aşa cum ceasul e Parte a zilei. Trebuie să sosesc
precum ora, şi tot asemenea orei sunt nevoit să trec. Ce importanţă
are đacá'mă duc înecatsau aĺs đefebră? Căci, într_unfel sau altrrl,
va trebui să plec."
Epictet, Diatribe, II.5.2

Reacçia mea Ia acest Pasaj a fosÍ ,Ą cuĺajul de a te

confrunta cu inevitabilulpăstrându-çi ľatiunea şi liniştea. Fă
ceea ce poţi pentru a-ţi influenţa sau schimba circumstanţele'
însăatunci cânđai Íäcuttot ce puteai să faci, rámâi demn".
De curând, am tľecut printr-o pierdere enormă Pe plan
peÍsonal. Mama mea" a" decedat înurma unui cancer în
stadiu teĺminal la patru luni după ce a fost diagnosticată.
Exemplul pe caÍe mi l-a ofeľit mama de ,,elegançá înfaţa
supremei nenorociri" si de,,seni nátateînmţlocul uľaganului
. '..aţ
vieţii" va rĹmäne înmine pentru tot restulvieçii mele si va
dăinui pentru toţi cei care au fost martoľii demnităçii şi
curajului său uimitoare. După ce a fost diagnosticatáprima
đatá,a discutat cu medicii şi cu speciďiştii şi a af\at că nu
există intervenţii medicale care să-i prelungească semnifi-
cativ viaţa. A ales să accePte inevitabilul şi să petreacă
puţinultimp rămas cu familia şi cu pľietenii din jurulei.
740
 Însemnăĺileunei femei stoice

A ales să nu deplângă împrejurărilesau să se opună inevi-

tabilului mo4ii, ci să accepte situaçia cu serenitate. Aceste
clipe, chiar dacă impregnate de regľetul că nu va trăi viitorul
alături de cei iubiçi, au fost p1ine de cuvinte înçelepte,de
dragoste şi de prietenie.
Mă simt binecuvântată' cá am fost cu ea înacele ultime
zi/ie şi binecuvântată' cá am avut o astfel de mamă. Că am
cunoscut o astfel de femeie, un exemplu de demnitate şi
virtrrte înfaţa imposibiluIui si greutătilor de netrecut.
Atunci când suntem confruntaţi cu o situaçie Sau o
provocare înviaţă, tľebuie mai întâisă medităm înmod
virtuos Ia faptele noastre viitoare. Înal doilea rând, trebuie
să acţionăm aşa cum am stabilit că cere virtutea, iar apoi
trebuie să acceptăm urmările, în1elegând că am Íäcuttot
ceea ce prrteam face. Putem apoi să ne desprindem şi să
pornim mai departe pe oceanulvieţii, fiind capabili să lăsăm
înurmă consecinţele şi să ne bucurăm de călătorie.

747
 DESPRE SCoNCşI, VARZĂ ACRĂ şI
STOICISM
ERIC KNUTZEN Si KELLY COYNE

Suntem ,,cultivatori urbani" _ ca Să spunem aşa' cam ca

Maľtha Stewart, dar cu'tehnologie mai primitivă şi cu
resufse limitate. Gospodăriľea urbană* este o mişcare din
Zoîa.debricolaj sau ,,descurcâ-te singuť'** care constă
într-ogamă'largă de activítáţi, de la gĺădinárítlabere Íäcutä
încasă, de la crescut găini la copt pâine, de la a trăi într-un
mod frugal la a construi comunităçi. Este înmod funda-
mentalun sti1de viaţă practic.
Tocmai acest caracter practic face ca stoicismul să se
potrivească atdt de bine ca sistem ß7ozofĺc de opeĺare al
gospodăririi urbane. Dacă Foucault şi Hegelmi-ar putea fi
de folos înzonele ile graniçă ale epistemologiei, atunci când
am înfaçáun stĺat de legume Ia caĺe s-a muncit din greu şi
care tocmai a fost distrus de un Sconcs' puteţi fi siguri că ýoi
apelala Seneca.
Atunci când eşti însituatia noastră, explorând Insula
abilim1ilor uitate, încercând să dobândeşti meşteşuguri de

* Eĺ. urban llomesteading. (n-trad.)

** En. DIY acronim pentru do it yourself, (n.trad.)
r42
-
 Despĺe sconcsi,varză' acrá si stoicism

mult uitate de bunicii noştľi, cu Siguranţă te vei lovi de

piedici, frustrări şi o mulçime de eşecuri dľastice. Sconcsii,
într-unsens Sau altul, sunt Peste tot.
Aceste provocăľi sunt însămai valoroase decât activi-
tăţile pľopriu-zise. Iată, spre edificare, sfaturile corecte de
horticultură _ şi înţeleptedin punct de vedere psihologic _
ďe lui Seneca:

,,Niciun copac nu devine bine înfiptşi puternic aĺtfel decât

suportând mereu asďtuĺ vântului. La suflarea acestuia, îşisporeşte
strânsoaĺea şi îşiînfigemai sigur ľădăcinile: copacii cľescuçi învăi
însoritese frâng uşor. De aceea este un câşĘ pentru oamenii buni,
ca să ajungă să nu se teamă de nimic, să se afle adesea însituaçii
'
înspăimântătoaĺeşi să suporte cu cugetrll neclintit ceea ce nu este
rău decât pentru cel care î1suportă rău".
Deęre providenyă, 4'76, p.34*

Cum înveçi,,să te afli adesea însituaçii înspăimân-

tătoare"? Dacă doriçi să exeľsaţi, încercatisă faceţi naveta cu
bicicleta prin Los Angeles. Mi-a luat ani întregisă mă
obişnuiesc să'pedalez alături de şofeľi nerăbdători si adesea
neatenţi. ,,Furia, dacă nu este ţinută înfrâu, ne este ađesea
mai dăunătoare decât răul caĺe a Pľovocat-o." Probabil că,
dacă mă întorcsă-i arăt degetul mţlociu şofen'rlui care o
face pe nebunul înspatele meu, mă voi lovi de masina celui
care tocmai a intĺat pe banda mea.
Mă mai eîervezuneori când merg cu biciďeta? Evident
că' đa.Stoicismul este un drum, nu o destinaţie. A atinge
seninătatea spirituďă a unui maÍe maestru stoic PÍesuPune
un efort de ovĺ4á.Însăcelpuçin încerc.Poate mai important
decât că' fac mişcare şi nu fo1osesc combustibili fosili, a
* Seneca, M-ai întrebat.., o?. cit. (n.trad.)
743
 Stoicismul azi

meľge cu bicicleta prin trafic repľezintá un exerciçiu de

obçinere a liniştii mintale.
Să ieşi îngrădină, să aduni plante comestibile din
pădure, să pregăteşti ceva de rnâncare din mai nimic sau să
mergi pe bicicletă renuntând la conĺrl de Facebook şi la
interminabilele schimbuĺi de mesaje de pe telefon.
Înseamnăsă laşi deoparte ştirile despre primari caÍe se
đroghează'şi despre Persoane mondene care se dau în
spectacol. Să fii un locatar al sferei media contemporane
înseamnă să duci o viaţă precum cea descrisă de mult citata
maximă a lui Cleanthes,,... pfecum un câine legat de o
cáruţă' şi fo4at să meargă oriunde înurma ei". Atunci când
lăsăm căruţa să ne tragă, ne pierdem liberul-arbitru. Pierdem
tocmai acele lucruri care pot cu adevăĺat să schimbe lumea:
micile eforturi sincere ale mâinilor şi ďe inimii.
Înloc să alergăm înurma căruçei, putem să-i strângem
IaolaJtápe cei pe care îiiubim, pe prieteni, pe vecini şi pe cei
din comunitate pentru a lucra înprivinţele pe care le putem
schimba, ťaĺă'a ne face grţi de cele pe care nu le putem
influença. Gospodărirea urbană ne oferă tuturor o şansă de
a misca ceva, de a transforma lumea cu paşi mici, de fiecare
dată când mefgem pe bicicletă, când cultivăm o grăđină,
când culegem din propriul măr sau când punem propria
varzámurată'.

744
 V

STOICISM PENTRU
PARINTI SI EDUCATORI
 LECŢII sToIcE PENTRU INTERÁ.CŢIUNEA
CU UN COPIL MIC
CHRIS LOWE

Debuĺímeu ca părinte, chiar dacă a fost planificat, a

venit destulde abrupt când băieţi noştri gemeni s-au născut
cĺ t2 săptămâni înaintede teľmen. Chiar si atunci, cu ani
înaintesă descopăr stoicismul, am frcut façă unoľ perioade
Stľesânte într-unmod desĺrlde stoic. Timp de L1 săptămâni,
am avut de-a face cu hrănire aľtificială prin tuburi, cu
monitoare şi transfuzií, aşa cátoĺrl aľ fi putut fi extľaordinar
de stresant, însăam reusit să le luăm pe rând, una câte una, si
să ne păstrăm mintea limpede.
Debutulmeu înpĺivinça stoicismului, spre deosebire de
caĺĺerameade păńnte, a avut loc mult mai lin. Am dat peste
această temă pe un blog financiar. Am citit apoi Gĺlid pentru
îĺnpĺinitďde William Irvine, mi-am fäcut propľiul
o ĺliaţ,đ.
blog şi am participat la Săptămâna stoică din 2013.
Când copiii nostľi au ajuns pe la trei ani, defectele mele
au devenit din ce înce mđevidente, pentru că eľau reflectate
de cei mici, caľe absorbeau ce observau ca nişte bure1i si mă
ftceau să mă văd înogľ"Je Î.'rnod sig*, aclu. teim$ĺe a

* Wiĺiam B. Irvine, Ghid pentnr o viat,a împlinită, Editura Seneca,

2017. (n.trad.)
748
 Lectii stoice pentÍu interactiunea cu un copil mic

mea m-a determinat să fac progľese. Iar stoicismulPare să fie

calea pe caÍe am găsit-o pentnr mine si pentru copiii mei
penÚu a deveni mai buni.
Una din cele mai importante datoĺii ale unui părinte este
să facă din propriii copii membĺi buni şi productivi ai socie-
táţĺi.Capáĺinţ, trebuie să ne educăm copiii şi să le oferim un
model pozitiv. Dacă nu ne compromitem rľmaşii si dacă îi
crestem astfel încâtsă aibă bune maniere, să fie disciplinaçi şi
să pună Pret Pe valori si pe etica muncii, atunci ei vor aduce
mai mult bine înlume. Consider că stoicismul dispune de
multe dintre pârghiile necesaÍe pentru a creste bine un copil.
Aplicarea 1or va avea drept rezlitat întelegeľeapropriilor
emoţii de către copii, ľespect şi gľţă façă, de ceilalf,, o etică
solidă a muncii, Precum şi rezistenţă şi flexibiIitate înţĘ
schimbărilor care voľ interveni învietile 1or. Inceľcând să fo-
losim această aboľdare, eu si sotia mea facem efortrrľi pentru
a fi atençi la comportamentrrl copiilor noştri si pentru a f,ne
cont de trăsăturile 1or de personalitate si đecaľacteristicile 1or.
Eaaĺe studii îndomeniuleducapei speciďe si a analizei com-
portamentale aplicate. Această dimensiune ştiinçifică sau
empirică din familia noastră, asociată cu influençele educa1iei
de tip Montessori şi cu istoricul nostnr specific, pare să fi re-
doi copii minun aţi.Pâ,nă,acum'
z;ľťłtatîn noastră în
"bo'da'äa
privinta creşteĺii copiilor a constat încultivarea trăsăturilor
pozittve şi a abilităçilor, si îndescurajarea pľin ignoráre atrá-
săturilor si comportamentelor pe care le considerăm negative.
In măsuĺa încare, transmiçândułe capacităçile adecvate pen-
tru a face fa1ă lumii, copiii nostri vor avea sanse mai mari de
a se dezvolta ca adulti si de a aduce contributii pozĺťĺvesođe-
tăţii, atunci ne-am ffcut datoria de păĺinçi.
o analogie stoică pe care o consider deosebit de utilă este
cea a unui arcas care îsiîntinđe arcul. Îndemdnaĺeasapoate fi
exersată şi îmbunătţtă,însă,ođatáce săgeata este eliberată,
zboĺ.á' ei nu mai poate fi controlat. Vânrul sau al1i factori îi
1,49
 Stoicismul azi

pot schimba direcçia şi trebuie să fim pregăţ să acceptăm şi

astfel de situaçii. Educafla şi modelele pe caľe le ofeńm
copiilor noştĺi îipregătesc Pentľu viitor, însătoată această
pĺegătire are limite, iar ce este dincolo de ele nu mai este Sub
controlulnostru. Una đincele mai pĺactice aplicaçii ale stoi-
cismului încaz,,:,l, meu a fost să-mi a.mintesc de această diho-
tomie a controlului. De exemplu, comportamenfirl copiiloľ
mei, întrecut, dar şi înclipa de façă', nu se aÍlă sub controlul
meu. Stă înPuterea mea însăcum anume abordez educaĺea
1oľ, cu speranta ca ceea ce fac aľe efect asupra comPortamen-
tului 1or viitor. Este de datoľia mea să-mi învăţcopiii cum să
rcaţionezn adecvat înÎaçađezamágsrĺoĺşi cum să fie
rezistençi.
Am ajuns la concluzia că pur şi simplu copiii mici sunt
fiinçe impulsive, care ţin să-şi satisfacă dorinçele curente.
Sunt nişte hedonişti nu foarte înçelepfl.La vârsta 1or, nu
înţelegmai mult şi le lipsesc abilităçile mature đeraĺonahzaĺe
caľe să le permită să amâne satisfacerea dorinçelor şi întelege-
rea contexfiíui acçiuniloľ 1or. Cum anume reacţĺonează" Ia
neîndeplinirea dorinçelor 1oĺ depinde de modulîncare eu si
soţia mea îicreştem.
Faprulcă cei mici îsitestează limitele, că încearcăsă preia
puterea sau că fac criz'e tin toate de firescul unui copil mic.
A-çi dođsau a te aştepta la altcevaar ťl o Prostie şi cu siguľanţă
aĺ face ca feľicirea ta să depindă de fo4e pe care nu le poçi
controla. Ceea ce este dificilîncorectaĺea comportamentelor
este să identifici care anume sunt normale penftu o etapă de
đezĺrolľ:arc_ caÍe sunt fľeşti _ si care sunt nepotrivite sau
vátámátoare Pentru đenĺoltaĺ ea copilului.
Din experienţa mea' care este limitată, cele mai multe
comPortamente negative sunt învăţate.Anumite tipare si ru-
tine, cum ar fi să le permţ copiilor să se uite la televizor în
timp ce gătesti, pot duce la foľmarea unoľ reguli înmintea
copiilor, ceea ce duce la o criză'atunci când înmod inevitabil
150
 Lectii stoice pentÍu inteÍactiunea cu un copil mic

se iese din acea rutină. Dacă reactionezi atunci când coPilul

plânge si î1consólezl,îiîntăĺesti iđeeacă plângând îsirczolvă,
problemele. Noi ne concentrăm să le e4plicăm copiilor nostri
că trebuie să vorbească şi să comunice, şi încercămsă fim
đesrulde stricçi ignorând comportamente precum cľizele si
scâncetele.
La unul din băieçi am observat probleme de flexibilitate
legate de ordinea operţilor. Uneoľi ftcea cnznpentru că î1
Scoteam eu din masină şi îlduceam încasă, pe când eI ar fĺ
rrnrt să meargă singur. Nu se oprea până când nu-l duceam
înapoipentru a lua totul de la capăt. Asa că, o vTeme' am
ftcut efornil de a ne comporta înmod aleatoľiu şi a ignoľa
capriciile sale până când va înváçasă fie mai flexibil. Sperăm
că asďel î1învăţămsă fie rezistent la factoľii de stres din viaţă
şi să đevinămai pregătit pentru viitor.
Pot doar să sper că m-am pregătit pe mine şi că i-am
educat pe copiii mei pe cât de bine am putut' pentru a contľibui
poztĺiv la mersul societţi. Nu-mi doľesc neapăsat să cresc
nişte genii care devin violonişti celebĺi si vorbesc şase limbi.
Chiar dacă astfelde abiJită1i ar fi minunate, ele nu sunt nece-
sare, iar în'opiniamea ar însemnasă ne concentrăm asupra
unor priorităti eronate. Vreau să-mi educ copiii pentru a gânđi
critic, pentru a fi creativi, buni şi generoşi - Persoane care vor
lăsa înurma 1or o lume mai bună decât cea încare au crescut.
Sunt un părinte mai bun la teorie decât la practică.
Adeseamăabatdin drum sau facpaşigľesiçi si există momente
când nu Sunt atent si reactionez nepotrivit, creând si mai
multe probleme. Îrr.ercsă identific şi să-mi amintesc de
aceste greseli, si de asemenea să mi le iert şi să le corectezîn
viitor. Obiectivul meu este să devin mai constient de toate
acestea' Precum si un părintÇ un soţ si un om mai bun.

151
 PATERNITATE ŞIACCEPTARE SToICĂ
JÁ'N FREDRIK-BRASETH

Deşi am stuđiatvreme de câçiva ani ţtlozofĺa,am

descoperit stoicismul abia acum câteva luni. Primul meu
contact cu această şcoală de gândire a avut loc când am
participat la Sĺptĺmanastoică điĺ 20t3- Am găsit pe loc
inspiraţie îngânđurile vechilor stoici si mi-am dat seama că
sunt de acord cu multe dintre ideile 1or despre cum e de tĺăit
o vĺaţă' fericită.
Cu câteva luni înainteđeSăptămâna stoică, am devenit
tată pentru prima datăr.Yi4a mea s-a întorscu susul înjos.
Am fost mereu o persoană activă si sunt inteĺesat de anumite
lucruri încare îmiplace să investesc timp. Chiar şi atunci
când nu aveam o s1ujbă de opt ote,zíuanu-mi ajungea Pentru
afacetot ce-mi doream. Însăveniľeacopilului m-a obligat să
fac nişte schimbĺri majore înfelul încare trăiam. Brusc, a
trebuit să-mi Petľec aproaPe tot timpul liber având gľijă de
fiulmeu, ceea ce a fost foarte diflcil pentru mine.
Celmai frustrant era să încercsă-lculc pe celmic. Fiul
meu nu dormea şi încănu doaĺme foaftebine. Uneori dura
mai mult de o oră de mari eforĺrri pentru a-l adormi. În
acest timp trebuia să-lduc înbĺaçe prin casă, pentru că altfel
152
 Pateĺnitate şi acceptare stoică

plângea. Îmiamintesc ce gânduri îmitreceau pľin cap:

,,N-ai de gând să adormi ođată}N-am timp de prostiile
astea! Vreau să mai fac şi eu una-alta!". Aceleaşi gânduri se
iveau si atunci când fäceam alte activităţi necesare cu el. Nu
este.vorba de faptil că nu-mi doream să-mi petrec timpul
cu fiul meu, însăas fi 'ĺnrt, de asemenea, să' am timp şi
Pentru alte activităçi, iar cele două erau incompatibile.
AÍlând mai multe despre stoicism, mi-am dat seama că
pot folosi învăţăturilestoice pentru a gestiona mai bine
această situaçie nouă. Cele tľei pľincipii caÍe m-au inspirat
cel mai mult sunt următoarele (parafrazele şi interpretările
pľincipiilor stoice îmiapa4in):
1. Nu ar trebui să-ţi petreci wemea fäcându-çi grţi
pentru lucruri Pe care nu le poçi contÍola.
2. CeI mai impoľtant lucru înviaţă este să trăieşti
virtuos.
3. AÍ trebui să încercisă excelezi înorice ro1 te-ai găsi.
Î.,..." ce priveste primul principiu, eru cätse poate de
clar că înacest context anumite lucruri nu se aflau sub
controlul meu. rll'aeam un fiu de care trebuia să am gryá. Nu
puteam să controlez cdt đemult doľmea, când adormea sau
când se tÍezea. Şiaveam într-adevăr mai puţin timp pentru
propriile mele activităçi. Niciunuldintre aceste elemente nu
se afla sub controlulmeu' aşa că înmod logic doar deveneam
nefericit gândindu-máIa cdt de ,,nedreaptá" era situaçia şi la
cât mi-as fi dorit să fie diferită.
Am observat repede si nevoia de a exeľsa o anumită
virtute - răbdarea. Şiînprezent am nenumărate ocazíi đea
o exersa' de fapt. De fiecare dată când este nevoie de o
peľioadă foarte lungă Pentru ca fiulmeu să ađoarmă',iar eu
începsă mă gândesc Ia toate celelďte lucruri pe care le-as
153
 Stoicismul azi

putea face înacest timP' îmispun că aceasta este o ocazie

perfectă pentru a exersa rábdarea. Sunt înfond destrrl de
răbđător înmulte situaçii si cred că aceasta este o calitate
foarte utilă, aşa că sunt ľecunoscător că pot să o exeľsez si
mai mult. Consideľ că o astfel de abordare ilustreazá tâlcul
celor spuse de Epictet: ,,Nu căuta ca lucrurile să se înÍăp-
tuiască după cum vrei, ci să vrei să se împlinească după firea
1or şi tu să-çi găseşti liniştea" (Manualul,8, p.22)". Înloc
să-mi doresc să fiu înďtă parte, sunt recunoscătoľ Pentru
împrejurărileîncare mă găsesc, pentru că îmipermit să-mi
cultiv virtutea.
După cum spuneam' am găsit inspiraţie şi înideea
stoică de a excela înoricare ro1 te-aĺ distribui viaça. Am
începutsă mă gândesc la cum at aráta tatălperfect şi mi-a
devenit limpede că un tată ideal ar trebui să fie ďătuľi de fiul
său atunci când acesta aľe nevoie de el şi n-ar tľebui să se
plângă pentru că petrece prea mult timp alături de copilul
său. Meditând la aceste lucruĺi, am înçelessemnificatia
creşterii unui copil si mi-a devenit mai uşoľ să mă tĺezesc în
toiul nopçii şi să-l ţin înbrate câte o oră.
Fiul meu a crescut si de-acum doarme puţin mai bine.
Pe de altă,parte, au apárut ďte activităţi pe care tĺebuie să 1e
fac cu elsi care îmiiau mai mult timp. Nu pot spune că nu
mă gândesc niciodată la alte lucĺuri pe cafe le-aş putea face
înaceltimp' însăînmod cert mă bucur đerolul meu de tată
mai mult decât înurmă cu cdteva luni. Încătrebuie să-mi
spun că rábđareaeste o virĺrte Pe cafe e bine să o exersez si
că nu există motive temeinice pentru a mă plânge de ceea ce
nu pot controla.
Acum însăpot să mă bucur ađeseade simplul fapt đea
sta înliniste, aşteptând ca fiulmeu să ađoatmá.

* Epictet, Manualul, op. cit. (n.trad.)

1.54
 DRUMUL CoNTEAZĂ
MATT VÂN NATTA

Există din ce înce mai multe dovezi care arată' că' a-i
lăuda pe copii Pentru cďitĺçi Precum inteligenta sau
abilităflle atletice are efecte negative înceea ce priveşte
încurajar ea p erformantei. Adesea, laudele bine intentio nate
pot să-i transmită copilului mesajulcă anumite aspecte ale
vietii sunt đate(,,La asta sunt bun, iaľ Ia asta nu"), după
cum a susţinut într-unarticol recent Katrina Schwartz.
Dacă un copil interna7izează" convngerea că, este înmod
natural fie bun la ceva, fie nu, atunci motivatia necesară
Pentru aînváta,ase matĺlriza si eventual a stăpâni o abilitate
va fi subminată. Din fericire, stoicismulofeľă o perspectivă
şi o seľie de exeľcitii caľe vin înîntâmpinatea acestor ob-
servaţii astfel încâtcopiii nostri să evite capcanele unei
abordări eronate.
***

,,Este vorba đefapt đea arăta a?reciere ?entru efortul pe care îI

fac, nu pentfu cât de deştepçi sunt salr cât de bine se pricep la ce fac.
Âprecieĺe pentru drumul cátre ceva dificil, pentru încercarea mai
multor strategii, pentru persistenţă şi pentru terminarea la timp a
sarcinilor."
Caĺol DwecĘ Profesoară de psihologie la Universitatea Stanford
ß5
 Stoicismul azi

Cercetările efectuate de Dweck av aÍátat că laudele aľ

trebui să,vizeze procesul de învăţare,nu să fie concentrate
asupra rezllltatelor. Cu alte cuvinte, lăudaçi-vă copilul
pentru-interesul arătat Pentru o anumită temă şi încuľajaçi-i
străduinţa de a evita frustrările Care apaÍ atunci când în-
tâmpină obstacole, pentru ca apoi să le poată depăşi.
Amintiţi-i că eşecul face parte din a învăçaşi ajutaçi{ să
construiască noi strategii pentru 'a avea succes. Nu vă
mulçumiçi să exclamati: ,,Ai răspuns coÍect' bravo!" _ şi în
niciun cLZ nlJ terminaţi discuçia spunându-i: ,,Eşti cel mai
deştept copil!"
Înistoria sa, stoicismul s-a împotrivitlaudelor, la fel
cum CarolDweck ne sfätuieste să nu ne arátám aprecierea
înanumite moduľi, însensulcă nici stoicii nu ar fi spus, în
geneĺď, ,,eşti extľaordinar de bun la X!". Iată., d,e exemplu,
cum defineşte Epictet o persoană c^Íe a deprins stoicisrnul:

,Semnele după care sevede că cineva se desăvârşeşte: nu învi-

nuieşte pe nimeni, nu laudă pe nimeni, nu mustră pe nimeni, nu se
sumeţeşte dinaintea nimănui, nu sPune nimic despre sine de parcă
aĺ fi đnevade seamă ori de parcă ar şti ceva. Când dă de o piedică
oťl necaz, se numeste pe sine pricina. Iar dacă çineoa îllaudă, râde
singur de laude însinea sa; şi đacáîl
învinovăçeşte'nu se apáĺá".
Manualul, 48, p.75, cursive adăugate

Pentru stoicii antici, lauda nu aducea niciun folos.

Marcus Aurelius exprimă această idee astfel:

,,Înrest, frumosul, oricum ar ţt el, este fÍumos pńn sine însuşi

(...)
şi se desăvârşeşte Pfin sine însuşişi are lauda ca Parte din el.
Care dintre aceste lucruri e frumos datorită laudei sau nu e frumos
din pricina criticiiP"
Gânduri către sine însąi,IY.2l, p. t25

1"56
 Drumul conteaŻă.

Evident, la curtea imperiďă Îomană', Marcus Aurelius

primea laude caÍe nu doar că erau nefolositoare din punct de
vedere frIozoťĺc,cierau si manipulative. Admiraçia exprimată
eĺa de natură politică, menită să-i influenţeze pe oameni
într-odirecçie sau alta. Încazul laudelor aduse de părinçi
copiilor, putem spera celPuţin că ele sunt bine intentionate'
însă,după cum am vázllt, dacă aceste aprecieri sunt de un
Ę nepotrivit, ele pot fĺvítámátoare.
Spre deosebire de laudele cafe pot leza dęzvoltarea,
perspectiva de tip ,,apreciazá efortul"* pe care o recomandă
CarolDweck se potriveste înfond ftră probleme însistemul
stoic. ÎnGândurile către sine înstąi,Marcus Aurelius are o
ľemarcă pozitivă'_ ceva rar - despre laude: ,,..,đacá trebuie
să spun, omul devine mai bun şi mai vrednic de laudă, în
cazril'încarese foloseste crrm trebuie de ceea ce i se întâmplă".
(x.33, p. 313). ,,Întâmplările" de care vorbeşte Marcus
Auľelius sunt necazvrl7e vieçii. Ce anlrme consiđera
împăratulcă este demn de laudă? CaBacitateaunei persoane
de a reacçiona bine îrlfaça diferitelor împrejurări. Nu v-ar fi
lăudat Pentru inteligenta ,,ţlativá", pentru fo4ă sau pentru
frumuseçe, dar v-ar fi aplaudat faptele înţelepte.Pentru
stoici, înţelepciuneanu rePľezintá o caracteristică internă de
care o persoană dispune într-ocantitate dată, ci mai degrabă
modul încare aborđeazácircumstançelevieçii. Întelepciunea
este pfocesul de a trái o viaţă bună: cel mai important este
curn strábaţi acest drum. Acest efort este, đefapt, celdemn
đelaudă.
*'ţ*

* En. praise tbe ţrocess.Acesta este de altfel şi titlul original al acestui

capitol. (n.trad.)
757
 Stoicismul azi

Ce alte exerciţii stoice mai Putem face, noi, părinçii, cu

copiii nostri, îĺaÎaráde apľecierea efoľturilor 1or, pentru a
stimula đezvoltaĺeatăriei şi a motivatiei înfelul 1or de
a pľivi lumea? Gândiçi-vă la cele spuse înurmătorul
fragment:

,,Nu lăsa somnul să-çi închidăochii obosiçi până n-ai cântărit

fiecare Îaptá'a zilei: ,,IJnde am greşit? Ce am Íăcut? Şice datorie
n_am dus la capát?" De 1a prima şi până la ultima să-çi judeci
faptele, pe urmă să te ce4i Pentru cele rele (sau laşe), dar să te
veseleşti'de cele bine fäcute".
Epictet, D ia tri b e, III.70.2-3

Citatul de mai sus este legat de o practică stoică

denumită ,,meditatia de seară". Mulçi dintre noi fac aşa ceva
înfiecare seară înaintesă adoarmă. Aş vTea să Propun ca
această meditatie să fie efectuată cu familia la cină.
Meditaçia de seară este compusă din ľeflectia asupľa a
trei întrebări: ,,Ce am ftcut az\? Ce am Íäcutgreşit? Ce nu
am dus Ia capát?". Pľofesoara Dweck este de păreľe că
familiile ar trebui să discute întimpul cinei provocăĺile
zilei respective şi noi strategii pentru rezoIvarcaproblemelor
ivite. Nimeni nu este perfect înviată, iaĺ đacă,ne deprindem
să privim micile eşecuri drept experienţe de învăçaresau
oporťunităţi đeđezłoltare'aceasta ar putea fi cea mai va-
loroasă lecçie dintľe toate". Ca părinçi stoici, putem aplica
această idee şi Putem să ne aprofundăm fĺIozofia prin asďel
de exerciçii. Aş sugera ca atunci când suntem împľeunăcu
familia la masă si ne întrebăm probabilĺeciproc: ,,Ce ai Íäcut
az\?" să' adăugăm şi întrebările: ,,Ce çi-a ieşit azi şi ce çi-a đat
bătăi de cap?'l şi ,,Ce ar fi de făcut mâine}". Putem să ne
bucurăm împreunăde succesele copiiloľ noştri diĺ zĺua
respectivă. Putem să ne împărtăşimpropriile dificultăçi
astfelîncâtcei mici să înteleagăcă este de asteptat să existe
158
 Drumul coîteazá

probleme. Putem planifica cu toţii' ca familie, strategiile de

folosit pentru a depăşi piedicile mai mici sau mai mari.
Procedând astfel, vom'întelegemai bine şi vom apreciamu
mult procesul de învătarepľin care trec copiii nostri (şi noi
însine),iar ei vor avea doat de beneficiat.
Aprecierile contează'. Copiii au nevoie de ĺeacçii care
să-i ajute să înţeleagălumea din jurul 1or. Cercetárile arată'
însăcă ceea ce coĺteazá este modul încare îiláudăm pe
ceilalçi. Asemenea vechilor stoici, putem alege să apreciem
faptele aÍIate pe calea întelepciunii şi, acçionând asa, îivom
ajuta pe copiii noştri să înflorească.

Bibliogľafie
Schwartz, K., ,,Giving Praise to Girls: What Messages Stick": https://
www.kqed. oĺglmindshift / 283 5 6 / givinľ- good_praise-to-
girls-what-messages- stick

159
 ÎNvĂ1ĂTURÁsľolcĂ şI CoNTRoLUL
STOIC
MICHAEL BURTON

Conceptul stoic de control constă înideea că, funda-

mental, există trei tipuri de întâmplăricare se pot ivi înviaça
unui individ: cele care sunt pe deplin sub controlulsău, cele
asupra cárora individul are un anumit grad đecontrol, dar
Pe care nu le controLează' complet si, încele din urmă,
cele
asuPÍa cároranu exercită niciun control. Stoicii ne învaţăcă
secÍetul [niştii este Sä putem determina caľe dintre aceste
tipuri de întâmplări se ivesc îndrumul nostru îĺviaça de zĺ
cu zi si, mai important, să ne PreocuPăm doar cu primele
două feluri de evenimente. Aplicând noţiunea stoică de
control îndomeniul educa1iei, voi argumeĺta cá pedagogii
aÍ aveade beneficiat đacă'ar înçelegemai profund ce anume
pot controla (de exemplu, cum predau), ce controlează'
pa4ial (cât învaçăelevii) şi ce nu pot' contľola deloc
(atitudinile elevilor façá đeînvăţat).
Să începemcu ultimul element, faptul că trebuie mai
întâisă înçelegişi să accepţi că există lucruri pe care nu le
poţi controla. Primul şi cel mai important aspect' înacest
caz, este că un profesor nu controlează' đelocatitudinile pe
care le pot avea elevii façă de educa1ie. Până când ajung la
1ó0
 Învătătuĺastoică si contĺolul stoic

orele dumneavoastră' elevii respectivi au avut ani întregila

dispoziçie încare să decidă cum privesc şcoala, iar uneori
aceste atituđinisunt destul de negative. Sigur, puteţi spera
că modul încare pređaçiar putea să le schimbe atitudinea
acelor elevi, însăn-ar trebui să depinde1i de asta, pentru că
nu este ceva ce puteţi controla. Nu puteţi afecta gândurile,
atitudinile sau emoçiile unei ďte peľsoane, dacă acea peÍ-
soană nu este dispusă să asculte ce aveçi de spus. Înmod
ideal' înv\aĺeaeste un proces reciproc care' pentru a avea
succes' trebuie să implice pebază.voluntară atât profesonrl,
cât şi elevtrl. Veçi avea rezrĂtate limitate încercândsă-l
învăçaçiceva pe un elev care nu dă doi bani pe educaçie.
Odată însăce se ţine cont de ideea că atitudinile elevilor
nu se află sub controlul profesoľiloĺ,pľofesorii pot începesă
se concentreze asnpÍa întrebăľilorcorecte si pot să planifice
lecçiile necesaÍe pentru a oferi un mediu de învăçaremai
bun elevilor 1or. Asupra acestui lucru profesorä au control
deplin. Fundamental este ca elevii să fie abordaçi prin
intermediul unoľ lecçii şi idei care nu doar să-i intereseze,
dar care să demonstreze că au ąlaloare intrinsecă. şi,
într-adevăr, fiecare profesor trebuie să creadä si să transmită
cu pasiune cí ceea ce predă este esential pentru đezvoltaĺea
individuďă a elevilor din faça Î.'acest mođ,învăçaĺrlva
'deveni 'u.
contagios. Chiar dacă nu putem controla ce atitudine
au elevii noştri façă' đeînváţat,putem controla ce şi cum
predăm. Printr-o abordare potĺivită şi lucrând cu pasiune,
putem spera că elevii noştri îşivoi schimba atitudinea şi vor
întelegevaLoaĺea educaçiei.
Înciuda unor astfel de efoľturi, uneoľi chiar si un
profesor foarte motivat şi pasionat, caÍe ťl'ez,eşte interesul
elevilor si le poate demonstra valoaĺeaintrinsecă a educaçiei,
poate da greş. De altfel, oricare profesor convins că este
767
 Stoicismul azi

caPabil să vină înîntâmpinltea nevoilor educationale ďe

fiecărui elev de la orele sale este de fapt naiv. Pur şi simplu
este imposibil să{ înveţiaşa cum trebuie pe fiecare elev pe
care î1întâlneştide-a lungul carierei pedagogice. Din
nefericire, vor exista unii elevi care, înciuda tuturor efor-
turilor dumneavoastră, nu vor acorda nicio impoftanţă'
lectiilor pe care le predaçi. Puteçi să inteĺpretaţi această
informaçie, aşa cum o fac mulçi dintre cei care n-au legătură
cu şcoala, drept un esec ď đumneavoastrăca profesor. Aĺ fi
însăoare aceasta interpretarea corectă?
Până la urmă, profesorul poate fi privit pľin anďogie cu
un doctor c^Íe tÍatează un pacient. Doctonrl Poate reco-
manda cea mai bună modahtate de a trata un pacient şi
Poate face totul cala catte, însă,dacă pacientul nu Pune pfeţ
pe sfaturile doctorului şi continuă să-şi ducă via1a Íäcând
exact opusul celor recomandate de medic, oare mai putem
să-l considerăm pe doctor responsabil'Pentru sáĺátatea
precară a pacientului? Puteţi să aveţi la ore toată pasiunea şi
tot enipíasmul din lume, însä,din nefericiĺe, nu veçi reuşi
să convingeçi anumiţi elevi că ceea ce faceçi merită atenţia
1or. Dacă tragem linie, decizia de aînvă1aeste a elevului, nu
a profesonrlui, după cum ďegerea de a avea un stil de viaţă
sănătos çine de pacient, nu de doctor. Este trist că mulçi
elevi nu sunt conştienţi că đecĺzialorde a nu fi atenţi la ore
şi a nu pune pret pe educaçie poate avea conseeinte pe
termen lung învietile lor. Aceasta este însăo problemă
internă a sistemului de educaçie pe care nu o pot discuta în
contextul acestui articol.
Înconcluzie, profesorii nu pot controla atitudinile
elevilor înprivinţa educaçiei şi au doar un control parţĺd'
asupÍa procesului de învăçarepropriu-zis. Controlđeplin au
doar înceea ce priveşte ce şi cum predau. Înçelegereaacestor
r62
 Învătătura stoică si controlul stoic

limitări poate elimina o Parte din stľesulpe care profesorii î1

resimt atunci când trebuie să lucreze cu fiecare elev înpaÍte.
Este important de notat că această perspectivă nu elimină
responsabilitatea şi implicarea profesio nală' a educatorilor.
Pur şi simplu este vorba de a ne focaLiza, ca profesoľi, pe
ceea ce putem controla: să facem tot ce putem Pentru a
transmite pasiune, entuziasm şi cunoaştere despre disciplina
pe care o predăm, să facem toate eforĺrrile pentru a de-
monstra valoaÍe^acestei cunoasteri, Pentru a le ofeľi elevilor
toate oporfi]nitĺçile de a înçelegecă există lucruri pe care
meľită să le ştii si că această cunoastere îtipoate îmbogăçi
via,ta.
Restul nu se află sub controlul nostru' aşa că' nu trebuie
sá afecteze modul încaľe ne privim profesia si modul cum
predăm. Încuvintele lui Maĺcus Auľelius:

,,Oĺice aĺ ţace sau a^r sPune cineva, eu trebuie să fiu smarald şi

să-mi păstrez culoarea".
Gânduri către sine însuşi,YlI-lí,p.209

t63
 CUM SĂ DIscUľĂnłrł şcołĺ,Ă
DESPRE ASPECTELE PRACTICE
ALE FTLOZOFIEI
JULES EVANS

Mi-ar plăcea ca înscoli să se facă mai multă fi7ozoţĺe

practică. înprezrnt, pređaĺeaeticii şi a fĺIozofiei înşcoli şi
universităçi se face aProape complet teoretic. Elevii şi stu-
constă înînţelegereaşi đezbaterea
dençii învaţă'că. ťĺlozoťĺa
unor concepte şi teorii, un efort caľe implică'đoaĺintelectul,
nu si emoţiile, acçiunile sau restul vieçii caľe se petĺece în
afara sáIli de clasă.
Această situaçie este rezultatul separării psihologiei de
fĺIozofĺela începutulsecolului al )o(łea. Filozofia s-a
distanţat de atunci de o întrebarepractică enorm de im-
poľtantă _ cum să duci o viaţă bună -, iar acest vacuum etic
a fost ocupat de psihologie şi chiar mai mult de farmacologie.
Iľonia este că forma de terapie prin discuţii care este
susţinută de cele mai multe dovezi ştiin1ifice _ terapia
cognitiv-comPortamentală (TCC/CBT) _ a fost inspirată
înmod direct đef:/rozoťĺagreacă' antică, folosind multe đin
ideile şi tehnicile acesteia. CBT a preluat obiectivul aban-
donąt de filozofia modeľnă: încercaľeade a-i ajuta pe
Í64
 Cum să discutäm la şcoală despre aspectele pĺactice alefilozofici

oamenii obişnuiçi să ducă vieçi mai fericite. CBT nu con-

tine însăetica, valoľile si semnificţĺapecare le aveaťĺIozofĺa
antică.
FLlozofia si psihologia au nevoie una de cealaltă.
F:Jozofia färă psihologie înseamnăun creier conectat la
aPaÍate, separat înmod artificiď de emotiile, faptele si obiş-
nuinçele vieçii. Psihologia ťaĺă,eticá este ca o găină ftră' cap,
concentrată exclusiv asuPra unor date frĺă,weovĺziune clară'
a scopului. Filozofia practică este o punte întretehnicile
bazate pe đovezistiintifice ale psihologiei şi interogatia
socratică aţ:.Jozoťĺei.
Mi-ar fi plăcut ca atunci când am suferit de anxietate
sociďă şi de depresie întimpulscolii cineva să-mi fi spus de
ftlozofĺa stoică si să-mi fi explicat.ideea acestor fiIozofi că'
emotiile sunt legate de convingeri si atitudini si că ne putem
modifica sentimentele schimbându-ne convingeľi]e. Mi
s-ar fi Putut explica si cum CBT a preluat ideile stoicilor şi
le-a testat. Însăa trebuit să aflu de toate acestea de unul
singur, ceea ce mi-a luat câçiva ani _ ani destrí de nefeľiciçi.
Când, încele din urmă, am ajuns Ia fĺIozofia antícă', aceastâ
m-a ajutat enorm.
Nu sunt singunrl Cate a trăit asa ceva. John Lloyd,
cľeatorul serialului Blackadder şi alshow-ului de televiziune
QJ*, fusese un elev foarte bun, însănu învătasedeloc să
rnediteze la ce înseamnă o viaţă bună si la cum propriile
gânduri deteľminau realitatea sa subiectivă. A fost nevoit să
înveţesigur aceste lucruri, ajungând să fie preocupat de
fĺIozoťĺedupă o perioadă grea apárută după vârsta de 30
de ani şi care a đuratcinci ani. Iată ce spune Lloyd acum:
,,Cred că fiecare copil aľ trebui să învetefilozofie stoică".
* Abreviere
Pentru Quite Interestizg (Desĺrl de interesant)' (n.trad.)
765
 Stoicismul azi

[Ţredeţi capitolul ,,o Lloyd ďin partea a

conrsersaţie cu Jobn
VLII_a a aoluľnului de fa1a.] A introduce stoicismul îna
Programa naçională de învăçământ este o sarcină dificilă.
N-ar fi însă'grozav đacă'ar exista mácar ĺlreunfel đeťĺIozofĺe
practicá, un semn că' fĺIozofia poate îmbunătăçiînsens
practic vieçile elevilor?

Opt idei fundamentale de transmis elevilor

Dacă sunteti profesor şi vă propuneţi să organizaţĺ un
curs sau un club de filozofie pe teme stoice, iată opt idei
fundamentale de care _ e o părere personďă _ mi-as fi đorit
să aud când eram la şcoală:

1) Nu întâmplările Íre PÍovoacă sufeđnçă,ci părerile

noastĺe despĺe ce se întâmplă.
Se crede adesea că. ,,a ťĺ.stoic" înseamnă,,să-çi lasi deo-
parte emoţiile şi să pari mereu sobru". Nu aceasta era însă
semnificaçia stoicismului antic. Stoicii credeau că putem să
ne modificăm emoçiile înçelegândcum anume sunt legate
de cľedinçele şi atitudinile noastre. Ideea de mai sus, care îi
apţine filozofirlui Epictet, este foarte puternică şi utilă, ea
fiind şi principďa sursă de inspiĺaçie pentru terapiacognitiv-
comportamentďă (CBT). De multe ori' suferinçele ne sunt
pĺovocate nu de un anumit eveniment negativ, ci de opiniile
noastre despre aceleveniment. Putem să agĺavăm o situatie
diÍicilă đincalza atitudinii pe care o adoptăm façá đeea.
Asta nu înseamnăcă trebuie să ,,gândim pozitií' frtă' în-
cetaÍe, ci pur şi simplu să fim mai constienţi đemodul în
care atitudinile şi convingerile determină, rea7itatea noastĺă
emoçională. Nu ne dăm seama că adesea noi înşinesuntem
ca'Uza durerilor noastre prin intermeđiula ceea ce gândim.
Ati observat cum oamenii reactioneazáfoarte diferit înţaţa
lrb
 Cum să discutăm la şcoală despre aspectele pĺactice ale filozofiei

aceleiasi întâmplări, unii ďunecând repede înneputintă, iar

alçii depăşind-o? Suntem, poate' capabili să devenim mai
rezísteĺtişi mai înçelepçiînlegătură cu felul încare reac-
ţionăm înfaţa întâmplărilor vieçii.
2) opiniile noastre sunt adesea neconstienttzaterînsă'
le putem aduce înplan constient dacă ne Punem întľebări.
Socrate spunea că trecem prin viată ca niste somnambuli,
ťaĺĺsĺ realizám cum trăim si neîntrebându-ne weodată
dacă opiniile noastre sunt corecte sau întelepte.Înmod
similar, CBT sugerează' cá suntem aÍectaçi de multiple
biasuri cognitive - multe dintre convingerile noastre cele
mai profunde despre noi însinesi despre lume pot fi
distructive sau eÍonate. Si totuşi, PÍesupunem automat că
sunt adevărate. Modalitatea prin care putem aduce con-
vingerile inconstiente înplanulconŢtiíntei este pur şi simplu
să ne punem întrebări.De ce oafe am o reactie emotională
atât de puternică? Ce interpľetare sau convingere stă'Iabaza
eil Ce đoveziam pentru a crede ceea ce cred} Putem să ne
obişnuim să ne punem întrebărisi să ne chestionăm
interpľetările automate. Stoicii ţineau jurnale pentru a-si
supraveghe a si anabizareactiile automate. Terapia cognitiv-
comportamentală (CBT) foloseste o tehnică asemănătoare.
Le-açi putea sugera elevilor dumneavoastră să çină un jurnal
stoic timp de o săptămână.

3)Nu putem contĺola tot ce ni se întâmplă, însăputem

contĺola felulîncare ŕeactionăm.
Iată.încă.o idee stoică foarte simplă si puternică, ilustrată
ce1mai bine de Epictet, sclavuldevenit fiLozof, caÍe aîmpăr,tit
toate experiençele omenesti în'douăcategorii: cele care se aÍIă
sub controlul nostru si cele caÍe se aflĺ înafara sa. Nu
controlăm aĺte persoane' vľemea' economia, trupurile noastre
767
 Stoicismul azi

sau Starea de sănătate , faima sau întâmplările din trecut şi din

viitor. Putem influenta aceste lucruĺi, însănu le sĘânim pe
deplin. Singura z-onă'pe caÍe o controlăm întrutotrrleste cea
a convingerilor noastre _ înmăsuľa încare ďegem să si
exercităm control asupra 1or. Adesea însă înceĺcăm să obpnem
control complet asupra unui lucru extern, iar apoi simţim
nesiguranţă şi fuńe când dăm greş. Sau nu reusim să ne
asumăm responsabilitatea pentru propriile gânduĺi şi credin1e,
iar apoi folosim lumea exterioaľă drept scuză. A te concentľa
pe ce poti controla reprezĺntă o modalitate puternică de
reduceľe a arxietătii şi de afirmare a autonomiei însituaçii
haotice. Vă pute1i folosi de poveştĺe lui Viktoľ Frankl, su-
pravieçrritor al Holocausĺrlui, sau Sam Sullivan, fostul primar
al oľaşului Vancouver' pentru a ilustra această idee. Amândoi
au avut înfaçĺdificultăp majore, însăau ľeuşit să dobândească
un sentiment de autonomie pľin modul încare au răspuns
necazurilor.
[Wdeţi naterialul lui t- Costello, ,,o scĺlţaa influenţeĺor
stoice asupra logoterapiei lui Ţ/iktor Frankl", din ţartea a W_a
a cărţii, respectiĺl cel aI lui Jules Eĺ;ans, ,,Un priľnar stoic", din
ţartea a I't/_a.]
4) Alegeľea înçeleaptăa perspectivei
Înfiecare clipă a zilei, putem ďege ce perspectivă adop-
tăm asupra vie1ii, aşa cum un regĺzor đefilmîşia1ege unghiul
din care fihmeazá' o scenă. Pe ce anume vă veţi concentra}
Care este unghiuldin care pľiviçi viaça?
o bună parte din înţelepciuneastoică çine de alegerea
înçeleaptăa acestei Perspective. Unuldintre exerciçiile prac-
ticate de stoici era numit,,peľspectiva de deasupra": dacă'vá
simçi1i stresat(ă) de chestiuni supărătoaĺe, proiectaţi-vă
imaginaçia în spaţiu şi rcprezentaţi-vă' imensitatea
1ó8
 Cum să discutäm la şcoală despĺe aspectele pĺactice ale filozofiei

universului. Din acea Perspectivă cosmică', ce vă supără nu

va maí páÍea atâ-Í đeimportant _ dintľ-un munte' s-a
transformat într-unmusuroi de furnici. o altĺ tehnică
folosită de stoici (dar şi de budişti şi de epicuľieni) era
foca7narea atenţiei asupra clipei prezente atunci când
simteau că se preocupáprea mult de viitor sau că se gândesc
prea mult la trecut. Seneca îispune unui prieten: ,,[L]a ce
bun să reînviidurerile îndurateşi să fii acum nenorocit
pentru că fost aşa întľecut?".*

5) Puteľea obiceiurilor
Ce au în1elesstoicii si ce nu în1elegeo mare parte din
fĺlozofra modernă (studiile despre religie), concentrându-se
pe teoÍie' este importanta practicii, antrenamenrului şi
repetitiei - într-uncuvânt, a obiceiului. Nu are importantă ce
teorie predaçi la ore dacă nu o aplicaý înobiceiurile dum-
neavoastră de gânđiĺeşi de actiune. Penmr că suntem fiinte
care uită atdtđeusor, trebuie să repetăm anumite idei iar si iaĺ
până când devin rutine bine înĘărite.Aľ putea fi de ajutor să
discutaçi despre tehnica stoică a elaborăľii đemaxime. Stoicii
e4pľimau ideile importante pńn fraz.e sau proverbe scurte şi
uşor de memorat (p'ec,'m,,Toĺ'1cu moderatie" sau,,Cea mai
bună,ňzbunare este să nu te po4i la fel") pe care si le ľepetau
la nevoie. De asemenea, stoicii aveau cu sine carnetele încare
aveau notate mximele lorpreferate. Care proverbe considerati
căpot ofeĺi modele? Unde le-açi putea nota Pentru avă aminti
đeele de-a lungulzilei?

ó) Munca đeteren
Un alt lucru înçelesde stoici, daradesea ignorat de
ťiozofiamodernă, este ideea de muncă aphcată'sau de teren.

* Seneca, Scrisori către..., op. cit.,78,vol.I, p.339. (n.trad.)

769
 Stoicismul azi

Unuldin citatele mele preferate din Epictet este următonĺ:

,,Poate că însala de studiu nu ne lipsesc cuvintele, însă
pune-ne Ia' tÍeabă' şi iată că ne poticnim jalnic"". Filozofia
nu poate fi doar teorie, simplă vorbăľie, tľebuie sáťte askesis
sau practică.Dacă'încercaçi să vă amelioratiťtrea, exersaţi să
nu vă pierdeţi cu fiľea. Dacă încercatisă recurgeţi mai puţin
la mâncare înz7lele gľele, obişnuiçi-vă să consumaçi mai
puţiĺfa s t fo o d. S eneca Spunea :,, S to icul p ľive şte orice ĺecaz
ca pe un prilej đepregătire".Imi place foafte mult secvenţa
din filmul Fight CIub, încare discipolii lui Tyleľ Durden
sunt trimişĺpe strázi cu o temă de fäcut (chiar dacá acea
temă este, sá'zicem,discutabilă _ să te laşi bătut intenţionat).
Imaginaţi-vá cí şi înfilozofie am avea teme de Íäcutpe
stľadă, concePute speciď PentÍu acele obiceiuľi de care în-
cercăm să scăpăm sau Pe care dorim să le întărim,cum ar fi
să exersăm să invităm o fată' înoraş, să exersăm să nu ne
bârfim prietenii sau să exersăm să fim buni cu cineva în
fiecare zi.Imagiĺaţi-vá' că' oamenii nu ar consiđeraßLozofla
o simplă ,,vorbărie". Diogene Cinicul a đlĺsaskesis la extrem
trăind întÍ-unbutoi Pentru a demonstra cât de Putin avem
nevoie pentru a fi fericiçi. De obicei, eleviloľ le plac poveştile
despre el.

7) Virnrtea este suficientă pentru fericiĺe

Toate ideile discutate anterior sunt înfond instnrmentale
si neutre din punct de vedere valoric. Tocmai de aceea CBT
1e-a pľeluat şi 1e-a transformat într-oformă ştiinçifică de
teĺapie. Stoicismulnu era însădoar o terapie caľe să te facă să
te simçi bine, ci o concepţie etică având o defini1ie specificä a
unei vie! bune. Scopulvieçii, pentru stoici, era să trăieşti în
acoľd cu virtutea. Ei credeau că', dacă' identifici o via1ă bună

* Diatribe, II.76. (n. trad.)

170
 Cum să discutăm la şcoală despre aspectele pÍactice ale fiIozofiei

nu cu cele exterioare' cum ar fi bogăţia Si puterea' ďĺ cu aface

ceea ce trebuie, atunci vei fi întotdeaunafericit(ă), pentnr că a
face ceea ce trebuie îçistă întotdeaunaînputeri si nu este în
voia norocului. o fllozofie exigentă, însăînmulte sensuri
ađelrăĺatá_aţace ceea ce trebuie, ce este corect, stă întotdeauna
înputerea noastră. Aşa că, de ce să ne facem gĺţi?
In acest context, elevii dumneavoastră pot reflecta
asuPra a Ceea' ce cred că este corect sau greşit la această de-
finiçie specifică a unei vieti bune. Este ea prea concenfiată"
asupra vieţii interioare? Există lucruri externe pe care le
considerăm necesare Pentru ovtaţábună, cum aľ fi pĺietenii
sau o societate liberă? Putem duce o viaţă bună chiar şi
atunci când nu suntem liberi sau când nu avem multi
prieteni? Care cred elevii dumneavoastră că sunt cele mai
importante lucruri înviaţă?

8) obligaţiile etice pe care le avem façă de comunitatea

noastră
Stoicii au initiat teoria cosmopolitismului _ ideea că
avem obligaçii etice nu đoarÎată'de prieteni si familie, ci si
Îaçă'đecomunitatea extinsă, ba chiar façă' đeîntÍeaga
omenire. IJneori, obligaçiile noastre pot intra înconflict _
am putea avea de ales întreprieteni si tară, întľeguvern si
propĺia constiintă (ne-am fi opus, oare, nazistilor, dacă am
fi crescut înGermania anilor 1930?). Chiar avem obligaçii
moľale façă' đeoameni de peste măľi şi ţări? Dar înpľivinça
altor specii sau fată de generatiile viitoare? Un exercitiu
stoic util înacest context, după cum a Sugerat Martha
Nussbaum, este cel al ,,cercurilor đince înce mai largi" - să
ne imaginăm astfel diferitele comunită-ti din ce înce mai
mari din care facem parte.

Í77
 VI

STOICISM .SI PSIHOTERAPTE

 CŢIoNEAZĂ SToICISMUL?
FUN
SToICISM şI PSIHoLo GIEPDZITIVĂ
TIM LeBON

Intľoducere

Stoicismulnu este doaĺ o teorie, ci şi un set de practici

care urmăresc să-i ajute pe oameni să trăiască mai bine- o
întrebarefundamentală este đacá'practicile stoice func-
ţionează'
_ đacáptactícarea stoicismului chiaľ îiajută pe
oameni. Este evident că loculunde putem cáuta răspunsul
la această întrebareeste psihologia cu metodele sale
ştiinçifice. Înacest articol, voi. descrie efortul echipei
Stoicism Today de a folosi metodele psihologiei pentru a
schiça un ľăspuns la întrebarea:,,Funcçio neazá stoicismul?"
si péntľua propune noi diĺec1ii de cercet"'". Î.'ultimii
L5 ani, s-a dezvoltat psihologia pozitivă', o ramurá a
psihologiei care urmăreşte să înţeleagăînmod ştiinţific
luiĺurile bune din viaçă şi cum anume ele ar putea fi ampli-
ficate. Voi susçine că psihologiapozitivă'poate deveni mai
cuprinzítoare şi mai plină de înçelepciune dacă Va integra
anumite idei stoice.
774
 Functionează stoicismul}

Psihologia pozitlvá

De când a fost propusă, în1998, psihologia pozitivă" a

generat numeroase experimente, 'aľticole, cărţi şi conferinte.
Dacă fĺIozofii si autorii de cĘi de đenoltaĺepersonală au
tot teoretizat ce ar trebui să facem, psihologia pozitivă'
Propune activităţi planificate (,,interventii") şi Ie testează'
ştiinçific. O modalitate de testare este ca unele persoane să
fie rugate să" reaJĺzeze o interventie, starea 1or de spirit fiind
măsurată înainteşi după aceasta' pentru a evďua efecttrl
interventiei. Deja există o serie de descoperiri importante
obtinute de psihologia pozitivă', printre care se numără si
cele de mai jos:
' Fericirea si emotiile pozitive precum b'ucuria, mândria,
iubirea şi sumrinderea Í}u doar că sunt percePute drept
plăcute, ci au şi efecte benefice, cum aÍ fi o stare de
sănătate mai bună, sporirea longevităçii, creativitatea si
altruismul.
' O componentă importantă a stării de bine este fluxul*,
care înseamnă,a ţĺcomplet absorbit(ă) de ceea ce faci,
F'luxul este diferit de plăcere, pentru că atunci când eşti
absorbit(ă) de o activitate nu simçi de fapt nimic.
' Este posibil să fie cultivate o serie de atitudini požĺťĺve
benefice. Printre acestea se numără speranta, opti-
mismul, recunoştinţa si mentalitate a dezsroItárli"
',o
(cu alte cuvinte, convingerea că'abilitáçile cuiva nu sunt
ceva dat). S-a demonstrat că astfelde atituđiniconduc
la ameliorarea sănătăţii, la performante academice si
* En-Jĺozll. (n.trad.)
t75
 Stoicismul azi

profesionale mai bune, la o mai mare stimă de sine şi la

rezistenţă" sporită.
' Au fost identificate mai multe compoÍtamente pozitive
benefice, printre care se numără, a identifica şi a folosi
pľopriile puncte tari şi aface gesturi generoase.
' S-a demonstrat că unele interventii simple conduc la
accentuarea stării de bine atât pe termen scurt, cât şi
la o evaluare realizatá după sase luni. Invers, s-a arátat
că unele intervençii caÍe paÍ pLauzlbile nu conduc la
schimbări pozitive de duľată.

Există înprezent đovezĺconvingătoaÍe CaÍe aratá că'

studierea psihologiei pozttive si aplicarea descoperiľilor sale

Pentru sine, dar si înorganizaçţi sauîneducaçie pot duce la
o stafe de spirit mai bună. Pentru o aĺalizá mai cĺprinzá-
toaÍe a psihologiei pozitive, cititorii interesaţi pot Parcurge
ultimul meu volum, ÁcĺtieĺseYour Potential ĺl:ith Positiĺle
Psycĺl o logy" (Hodder, 2074).

Filozofie şi psihologi e pozitiYă.

Chiar dacă toate aceste evoĘi sunt bine-venite, există

o serie de întrebărifilozofice importante' care aľ trebui
adresate psihologiei pozitive. Pľintre ele si următoaĺele:
' Î''.. anume constă, mai precis, starea de bine si care
este diferenta đintreea şi concepte înrudite' Precum a
te simţi bine din punct de vedere subiectiv, a înflori,
a simti plăcere, bucurie şi feľicire?

* Aprox.: ,,Reahzaçi_vá potenţialul cu ajutorul psihologiei poziťlve"

(n.trad.)
t76
 Functionează stoicismul?

' Psihologia'Poziťlvă'Pune accentpe a te simţi bine şi pe

a face bine, însăcare este locul ocupat de virtrrte (a fi
buďĺ) încadrul psihologiei pozitive?
' Pot atitudinile si comportamentele pozĺtive să đbăde
fapt efecte negative dacă ele sunt manifestate de o
persoană lipsită de virtute? De exemplu, açi dori ca un
terońst să se folosească de puterea acestora?
' Este înçelepciunea o virtute de importançă deosebită,
după cum cĺedeau anticii? Conteazá oare să nu fii doar
plin/ă, de speranţă şi optimisďă, ci si să te foloseşti în
mod înçeleptde aceste calităçi?
' Pot fi testate ideile propuse đefiLozofr,precum cei din
şcolile stoică si epicureică?
' Ar putea oare strategiile fllozofice testate empiric să-i
ajute pe oameni să fie virtuoşi şi înçelepti,pĺecum si să
se simtă bine, consolidând astfel psihologsa pozítivá?

Încontinuare, mă voi concentra asupra ultimelor două

întrebări.

Stoicismul azi şitestarea stoicismului

Stoicismul este un bun candidat pentru a fi preluat în

cadrul psihologiei poziťwe atät đatorítăscopului său, care
însens larg este terapeutic, cât şi datoľită multimii de
strategii concrete si testabile care pot fi găsite înscrierile lui
Maľcus Aurelius, Seneca şi mai ales Epictet. Sub cooľdo-
taaÍea pľofesorului Christopher Gill de la Univeľsitatea
Exeter, echipa Stoicisĺn Today (Stoicismul azi), inclusiv
subsemnatul, a începutsă testeze învăţăturilestoice. În
această secţiune, voi ptezenta un sumaf aĺ observaçiilor
noastre. Pentru o descriere đetalntă', consulta1i LeBon
Q01'aů.
777
 Stoicismul azi

Într-unstudiu din 20L3, participanţii, care au fost

recrutaţi atât din public, cât şi din grupuri inteĺesate de
stoicism, au primit o broşură stoică gratuită (au descărcat-o
de pe inteľnet) cu lecturi şi exerciçii stoice. Multe dintre
acestea au fost oferite ca înregistľăriaudio. Înplus, a fost
cľeat un blog, iar participanţii au fost încurajaţisă ţină
legătura folosindu-se de ĺetelele sociale. Pentru cercetarea
empirică a fost foarte important programul sugerat de
medita1ii şi exerciçii din cadrul,,Săptămânii stoice". Fiecare
ďĺ a avllt o temă stoică diferită, Precum şi medita1ii de
dimineaçă si de seară, care să facă legătura dintľe tema zĺIei
şi ideile rnari a1e stoicismului.
Pľintre exerciçiile ProPuse au fost şi cele de mai jos:
'O medita1ie de dimineaçă centrată Pe un pĺincipiu
stoic, precum ,,a te concentra doar asupra lucrurilor pe
caľe le poţi contľola" sau ,,ateptegátĺ să te confrunti în
mod stoic cu posibile dificultĺçi încursul zilei".
' O meditaçie de seară care să treacă înrevistá ziĺa care a
trecut' evaluând cât de bine au fost întâmpinate înmod
stoic greutăçile, reçinând ce a fost bine şi cultivând
intenţia de a actiona şi mai bine înďĺuaurmátoare.
' Exeľciçii zilníce pe următoarele teme: ce ne stă în
puteri; stăpânirea de sine şi simplitatea stoică; clauza
stoică a rezeweii conştientizarea stoică; emoçiile şi
greutăçile; filantropia si perspectiva de deasupra.
' o foaie de monitorizare stoică'l pentru a servi la con-
ştientizarea celor care ne stau Sau nu ne stau înputeri.
Participançii au fost rugaţi să răspundă la diverse ches-
tionare care au evaluat starea de bine şi nivelulconvingeriloľ
stoice, atât înainte,cât şi după Săptămâna stoică.

778
 Functionează stoicismul?

Testaľea stoicismului încađľulproiectrrlui

S t o ic is mu I axii r en;Jrtatele

observaçiile noastre au confirmat ideea că stoicismul

este util, aşađara fost trecut un prim test. Participançii s-au
declarat cu| o/o mai satisâcuçi de propriavĺa,tási au raportat
o creştere de9o/o a emoçiilor pozitive, Precum si o scădere de
I7o/o a celor negative.
Aceste date sugereazá cápructicarea stoicismului are un
efect pozttiv semnificativ. De asemenea, ele contribuie la
respingerea unor critici frecvente ale stoicismului, precum
cea cá ar fi o ťĺJLozofĺemohoľâtă (dintre toate emoţiile, cel
mai mult a pľogľesat bucuĺia) sau că ar fĺ prea pesimist
(optimismul á progresat cu 18%o). Înplus, studiul a cónfirmat
unele aşteptări pozitive legate đestoicism. Se pare că este
ađevátatcă stoicismul sporeste mrrltumirea si reduce furia.
Datele confirmă, de asemene a, iđeeacă stoicismul amplifică
nu doar śtareade bine, ci si atitudinea virtuo asá _ 560/o
dintre participanti s-au evaluat cu cel puţin 80%, atunci
când au fost întrebaçiđacă'au devenit mai buni şi mai
înçelepçi.
Iĺ aÍaĺáde măsurarea modificăľilor privind starea de
bine, proiect-u], Stoicism Today a încercatsă" ana7izez,e si
relatia dintre starea de bine şi atitudinile si comportamentele
stoice. Pentru reaLtzarea acestui obiectiv, a fost dezvoltată si
testată o scďă a atituđinilor şi comportamentelor stoice
-
( SAB S ) . D acă' p aĺtícipançii co mpleteazá atât che stio narul

SABS, cât şi alte scale ale stării de bine, se Poate determina

reIatia dintre elementele stoice şi starea de bine. Astfel, cel
puţin înprincipiu' âr putea fi identificate ,,ingredientele

" En. Stoic -áttitudes and Bebaoiours Scale. (n.trad.)

779
 Stoicismul azi

active" ale stoicismului. Majo ritatea cornportamente lor stoice

s-au dovedit a fi asociatepozitiv cu StaÍea de bine. Şimulte
dintre atitudinile stoice prezintá o astfel de asociere, însă
într-ungrad mai redus decât comportamentele. IJnele com-
portamente şi atitudini care merg împotriva stoicismului,
de pildĺ să faci
ce este plăcut şi.confortabil, şi nu ceea ce este
corect' au o asociere negativă cu starea de bine.
Elementele stoice care au fost cele maibenefice conform
acestor date sunt următoaľele:
' Conştienťĺzareastoică _ aface efortulde a fi constant
LteŢLt/ă'ta ĺatrlta propriilor judecăţi şi acçiuni.
' Evaluarea stoică a gândurilor - a nu uita că un gând
ĺrlburător este doar o impresie aíIatá înminte, şi nu
lucnrl pe caľe pretinde cáîlreprezintă'.
' Afinitatea cu ďçi oameni _ a te gândi la tine însuţ7
însăţicapatte a speciei umane' aşa cum o mână sau un
picior este parte đintrup.
' Preme đitareastoică - înceľcareade anticipa necazurl7e
viitoare si exersarea modalitĺçiloľde a le depăşi.

Directü, viitoare

Desi aceste rensLtate sunt înmod ceĺt încurajatoaľe,

este nevoie de mai multe cercetări pentru a satisface cele
mai exigente standarde ştiinçifice. Pľintre priorităçi se
í
numâra urmatoaľele:
' ReaLizarea unoÍ experimente contÍolate mai riguros.
Datele at ţĺmaisolide đacă'ar fr' reaLĺzateteste ulterioare
(de exemplu, la trei şi şase iuni) şi đacáat fi folosite
grupuri de contľol.
' Dezl,oltarea suplimeĺtatál SABS. Scďa SABS este un
instrument promiçător atât pentru măsurarea ađeztunii
180
 Functionează stoicismul?

fa1á de stoicism, cât şi a legăturii sale cu starea de bine.

Scala poate fi îmbunárţită,,de exemplul pľin sim-
plificarea formulăriloľ şi prin introducerea unei runde
suplimentare de feedback pentru cei care se identifică
drept stoici
' Testarea longitudinală a datelor obtinute prin SABS.
observaçiile SABS sunt corelationale, adică indică o
relaçie întrestarea de bine si stoicism. Ele nu dovedesc
că intensitatea atitudinilor stoice determină schimbări
ale stării de bine. o modalitate de a aborđaaceastă
problemă ar fi compararea modificăľilor stăĺii de bine
la participantii care au primit instructiuni pentru a
dezvolta atitudini si comportamente stoice specifice.
De exemplu, un grup de participanti care ar fi instruiti
să practice constientizarea stoică ar Putea fi comparat
cu unul caÎeaÍ practica premeditarea stoică.
' Îmbunătáçirea materialelor si a programelor. Există o
analogie puternică întreideea đea đeaĺoltaprograme
de practică stoică plecând de la stoicism şi cea de a
đezvoltaprograme de conştientizare plecând de la
budism. S-a demonstrat că programele de constienti-
zare ređucreapariçiadepresiei, acestea fiinđînprezent
foarte populare (sunt chiar oferite însistemul public de
sănătate britanic). Ceľcetătorii au construit aceste
Progľame pebazaunui grup restrâns de pľactici budiste
'şi le-au ađaptatunoÍgnrpuri specifice. Înacelasi mod
ar putea fi concepute Programe pentru anumite grupuľi
care probabi. at avea de beneficiat de pe urňa unor
practici stoice, de exemplu persoane care nu-si pot
stăpâni furia sau cele care suferă de afecçiuni c'ronice,
cum ar fi diabetul şi boala coronariană.

181
 Stoicismul azi

Stoicismul ca parte a psihologiei pozitive

Chiar dacă este de dorit să fie efectuate cercetări

suplimentare, consiđercă există deja destule dovezipentru
a justifica includerea exerciçiiloľ stoice înarsenalul
tehnicilor fundamentate ştiinţific de amelioÍaÍe a stăľii de
bine. Înaceastă ultimă sectiune, voi face o serie de scurte
observaçii pentru a Sugera că stoicismul ar putea să fie
deosebit de important pentÍu psihologia pozitívă', în
măsura încare aceasta îşipropune să-i ajute pe oameni să
fie virtuoşi şi în1elepçisi înacelaşi timp să se simtă bine şi
să facă fapte bune
Specialiştii înpsihologie pozitivă' au studiat literatuľa
relevantă despre virtuçi şi au selectat şase virtuçi, printre care
şi cele patruvirĺrçi cardinale ale Gľeciei antice
(întelepciunea,
curajul, stăpânirea de sine şi dreptatea). Dacă însăstoicii _
şi ďçi gânditoľi greci şi romani - considerau de cele mai
multe oĺi că toate aceste virruçi eÍau necesare pentru a duce
oviaţábună, psihologii pozitivĺîiîndeamnăpe oameni să-si
identifice punctele taľi si să se folosească mai mult de
acestea. Punctele tari sunt versiuni mai precise şi opera-
tíonahzate ale virruçilor _ de exemplu, virĺrtea întelepciunii
a fost segmentată înpuncte taľi precum cteativitatea,
clriozĺtatea, jĺđecata,dragostea de cünoastere si viďĺuĺea.
Există đoveziconvingătoare caÍe arată' cáfolosiľea înmoduľi
noi a punctelor tari Sporeşte sentimentul de bine. Nu este
însălimpede dacă aceasta este cďea optimă pentru a deveni
o persoană ńai viĺtuoasă. Un argument puternic indică
tocmai că pentru viľtute este nevoie de opusul acestei
peĺspective _ concentrarea asuPra acelor calitĺçi morale care
Í82
 Funcçionează stoicismul?

ne lipsesc. De exemplu, dacă o persoană este curajoasă, însă

îilipseşte stăpânireade sine, oaÍe ar tĺebui să, facá si mai
. multe gesturi curajoase sau să înceľcesă-şi sporească
stăpânirea de sine? Este şi mai neclar dacă cineva poate duce
Ia capát acţiuni curajoase autentice sau dacă se poate stăpâni
frră' a avea întelepciune.După cum afirma Socrate în
dialogut Lahes, a'te rctÍage poate demonstra mai mult curaj
decât a ataca, înfuncçie de împrejurări. Este nevoie de
înçelepciunepentru a stabili care fapte sunt virtuoase.
Fiind o Íilozofie bazatá pe virtrrte, stoicismul este în
postura de a suplini această lacună a psihologieĺ pozitive.
Stoicii îiîndeamnă pe oameni să-şi đenoltevirtuçile, chiar
dacă acestea nu se numără printre punctele 1or tari, si le
oferă exercitii care să-i ajute pe acest drum. Pentru că îi
îĺcĺrajează'peoameni să încercesă controleze doar ce le stă
înputeri şi să ţină cont de bunăstaľea altora, stoicismul îi
Poate ajuta şi să devină înçelepçi.Stoicismul oferă psihologiei
pozitive _ şi individului - oportunitatea de đezs,oltarea
caracterului si de sporire a stării de bine.

Bibliogĺafie
LeBon, T., Repoľt on Exeteĺ University "Sioic week" 2OI3: http://
blogs. exeter. ac.uk/stoicismtoday/fi I es/ 2074/ 02/Stoic-
Week-Report-2013-Final. pđÎ.
01'4a.
LeBon, T., ,{chieoe Your Potential usitll Positiĺ'le Psychology. Hodder:
201,4b.
The Stoicism Today Team. Stoic Week Booklet: http://b1ogs.exeteÍ.ac.
uk/s to i cis m to day / ţile s / 2 0 toi c-We e k- 20
7 3 / 1 1, /S 1"3
-
Handbook.pdf. 2013.

NB. Scala atitudiniloľ şi comportamentelor stoice (SABS) şi celelatte

chestionare mentionate pot fi găsite îrlReţort on Exeter (Jniĺlersity "Stoic
Week" 2013 de Tim LeBon.
183
 o SCHIŢĂ ł INľ'IUENŢELoR SToICE
ASUPRA LoGoTERÁPIEI
LUI VIKTOR FRANKL
STEPHEN J. COSTELLO

Vreme de secole, stoicismul a fost cea mai influentă

fĺIozoťĺedin lumea greco-Íomană. Fondată' đeZenon din
Cition însecolul allV-lea î.e.n.- acesta le pĺeda discipoli-
1or stând într-ostoa (lln poÍtic sau colonadă pictată) din
Atena _ această şcoală de gândire urma să atĺagáînrândurile
sale personalităşi diverse, de la Epictet' un fost sclav, la
S"r'..", om de stat' sau Marcus Aurelius, împăratro-u.'. Î',
contextrí tradiçiei din antichitatea clasică grecească, ţĺIozoťĺa
era înteleasădrept terapie Pentru suflet şi cađrual unor
exercitii spiĺituďe. Această viziune este subliniată si sus-
ţinută convingător de Pierre Hadot, înlucľăľile sale Ce este
fiĺozofia antică? şi Filozofia ca mod de ĺliaţă.
Se poate susçine că stoicismul era ťiozofĺapractică
dominantă înacea epocă. originile acestei perspective mđ
vechi asupra ftLozoťĺeica praxis - îngrţirea sinelui şi vin-
decare a sufletului _ pot fi trasate pdnă,Ia metoda maieutică
a lui Socrate (maieutica semnifica înacest context mosirea
ideilor). Şimai sistematic' aceste origini pot fi legate de
184
 o schiçă a influen1elor stoice asupra logoteĺapiei lui V. Frankl

maniera încare Platon întelegea natura însăşia flozofĺeí

(,,Therapie der Seele" sau ,,teľapie a suf1etu1ui"). Această
interpretare aphcată' era încăfolosită pe vremea stoicilor,
đarea s-a pierdut înperioada medievală, reapárănđ abia în
secolul al)CIXlea cu Nietzsche şi Kierkegaard şi însecolul
al )o(-lea la gânditori precum Viktor E. Frankl, Eric
Voegelin, J^n Patocka, Michel Foucault, Ludwig
\Mittgenstein _ şi alçii care s-au întorsla,,consolareaanťĺcá".
Acestea fiind spuse, ar fi totuşi de notat că au existat excepţii
notabile de-a lungul timpului, precum Michel đeMontaigne
şi Contele de Shaftesbury.
Înacest aĺticol, doresc să aľgumentez cáexistă anumite
surse stoice caÍe sunt subiacente logoterapiei şi analizeí
existentiale dezvoltate de Fľankl. Materialul đefaçă' ia Íorma
unei schiçe preliminare - un demers schematic mď degľabă
decât o ana1iză'sau o exegeză exhaustivă. Au existat astfelde
sugestii în[teratură, elemente de urmărit, chiaľ dacă
incipiente _ însă,înmod inteľesant şi curios, ele nu provin
de la Franklînsuşi.William S. Sahakian, de exemplu, scrie
în,,Logotberapy\ Place in Philosophý'": ,,Logoterapia şi
stoicismul au încomun o serie đeidei" (op. cit., p. 54),
indicând două idei de acest fel: existença vďoľilor atitudinale,
respectiv inexistenţa răului fäľămotiv. Pentnr stoici, ca şi
Pentru Frankl, orice sufeľintă poate cápáta sens. Sahakian
afirmă: ,,Teoria lui Frankl despľe valoľile atitudinale este
Íärăîndoiďă de natură stoică" (ibid. p.55). Atât logoterapia,
cât şi stoicismul susţin cá, đacáo situaçie nu poate fi
schimbată, ne aflăm înfaţa provocării de a ne schimba noi
însine;o persoană dispune de libertatea de a-şi modifica
atitudinea înfuncçie de problema pe caÍe o are. Această idee
este esentială pentru ambele scoli de gândire.

* Locul logoterapiei încadrulf'Iozofi'ei.

185
 Stoicismul azi

Epictet, înDiatribe II.1, spunea că esenţa binelui şi a

răului çine de (atitudinea) voinçei. In mod asemănătoľ,
Frankl sustine ideea că, atunci când nu ne mai Putem
controla sau remodela destinul, trebuie să fim capabili să-l
acceptăm (vedeçi, de exemplu, Psiĺloterapie şi existen|ialisrn).
Înff-ooaľecare măsură, durerile vieçii çin de starea mintală,
de dispoziţia sufletească. Condiçiile şi împľejurărilenu
hotărăsc înprivin1a mea, ci eu le decid.
,,Vointa" joacă' un ro1 foarte impoľtant şi înfilozofia
stoică, şi înlogoterapie. De fapt, doi dintre cei trei piloni ai
logoterapiei vizează' vointa _ liberul-arbitru şi dorinça de
sens. Ambele şcoli insistă că voinţa este de necucerit _
invincibilă, inviolabilă - şi că o persoană trebuie să-si schim-
be împrejurările (sau, dacă nu Poate' atunci să-şi schimbe
atitudinea înprivinça 1or). In esenţă, vointa se află sub
controlul nostru _ ceea ce Fĺankl numea ,,ultima dintre
libertăçile omeneşti". Pentru a da un exemplu, Socrate a fost
de neclintit înainteaexecuţiei sale, chiar dacă An1,tos şi
Meletos au încercatsă-i frângă spiritul. Socrate a înçelescă:
,,,Ąnytos si Meletos mă pot condamna la moaĺte, dar nu mă
pot ľăni"*. In logoterapie, folosirea voinçei nu doaľ că
determină schimbări de atitudine, ci este capabilă să ducă la
autodetaşare sau distanţare prin intermediul tehnicii in-
tenţiei paradoxďe. (S-au Íăcut, de ďtfel, multe comparatii
întľelogoterapie şi tenpia cognitiv-comportamentală
(TCC/CBT), deşi există unele diferençe impotrante întÍe
cele două, mai ales înceea ce priveşte faptul că logoterapia
şi anaLiza existençială iau înserios procesele mintale
* Trimiterea este probabil la dialogul ,,Apárarea lui Socrate" de Platon,
30d: ,,Pentru că mie, nici Meletos, nici Anytos nu mi-ar putea face
vreun rău. N-ar avea cum, căci nu cred cátegea îngăduieca omul mai
bun să sufere din pricina celui mai rău. Fiĺeşte, m_ar putea osânđila
moarte sau m_af putea Ęoni înexil sau lipsi de drepturile de cetăçean"
(traducere de Francisca Băltăceanu).
186
 o schiçă a influen1elor stoice asupra logoteĺapiei lui V. Frankl

inconstiente' precum si sfera spirituală.) Ceea ce stoiđsmul

si logoterapia au încomun çine de anumite practici, cum ar
fi trecerea înrevistă şi anticiparea paÍcursului unei zt7e (în
logoteÍapie), ľespectiv meditaçia de seară (înstoicism) - î''
ambele cazrlľieste Vorba de un fe1de examiĺaĺeaconştiinţei.
Si Marcus Aurelius, si Frankl au fost pionieri ai practicii
filozofice. Există o legătură substançială întreexerci1iile
spirituale a7e ţĺJozoţlJorantici, mai ales cei stoici, si metodele
şi tehnicile logoterapiei şi analizei existenţiďe dezvoltate de
Frankl. Iată' o listă parçiďă a punctelor de intersectie:
' Dialogul socratic (extragerea continutului latent prin
intermediul întrebărilor deschise);
' Modificarea atitudinilor (scopul terapiei înacest caz
este schimbarea atitudinală);
' Intentia parađoxală' (dorinça să se întâmple lucrul de
care te temi cel mai mult: ate o rată' a succesului clinic
đe75o/o);
' De-reflectia (reoľientarea minçii cătľe ceva mai
semnificativ);
' AĺaJízaexistençială a viselor (visele au fost întotdeauna
,,drumul regal" către cunoaşterea inconştientului).

Aceste metode logoterapeutice au fost dintotdeauna

parte integrantă' a fĺIozoťĺeiantice, chiaľ dacă aveau atunci
alte denumiri. Logoterapia este un felmaieutică* spirituďă
socratică. După cum scrie Reinard Zuser:,,Puteţi întâlni
de-reflecçia, de pildă, înmeditaçiile împăraĺíui roman si
filozofi;lui stoic Maľcus Auľelius" (op.cit-, P. 84). Ambele
sisteme teoretice subliniază rolul modificăriloľ atitudinale,
iar intentia paradoxală, care este probabilcea mai cunoscută
dintľe tehnicile logoterapeutice, are un Precursor si o

" De la gr. pcĺ,reutrróç; îndialogulplatonic Tbeaitetos, Socrate foloseşte

acest termen caÍe se refetáIa arta de a moşi pentru a descrie eforrul de a
scoate la lumină adevărul.
L87
 paÍalelă' înterapia pľin sugestie paľadoxďă din Antichitate.
S-ar putea chiar argumenta că Socrate a fost pľimul
logoterapeut!
In cele celtmează'' aş vrea doar să il'lstrezzece elemente
comune sau de legătură, mai ales încontexnrl încare alte
comentarii au surprins înmod corect conexiunile dintre
fi7ozoţĺa stoică si terapia cognitiv-comportamentală. Avem
astfelo direcçie către o mai bună înçelegeľea domeniului.

o comparţe întreelementele ďebazá

ale stoicismului şi logoterapiei

Stoicism: Stoicii vedeau lumea ca pe o comunitate

unitară, încare toţi oamenii sunt Îraçi(cosmopolis).
Logoterapie: Frankl vorbeşte despre,,monoantfopism"
(,,umanitate univeľsală").
Stoicism: Universul este cârmuit de suprema provi-
dençă - Logos-ul / ratiunea / nat-gra/ spirituldivin.
Logoterapie: Logos_ul este sens. Aľ trebui să ascultăm
de vocea propriei conştiinţe, pentru cá ea este organul
sensului _ Lce^voce răsună spre noi ca din Ceruľi".
''Semn
Stoicism: Datoria noastră este să trăim înacord cu
voinţa divină; să trăim după legile naturii şi çinând seamă de
darul înnăsc_utal raţiunii (elementul divin).
Logoterapie: A înfloriînseamnă atĺăiînacord cu toate
cele trei dimensiuni: sorľĺa(trup), psyche (minte) si noös
(spirit raçionď).
Stoicism: Trebuie să ne stăpânim pasiunile, în1elegând
că raţiunea este superioară instincteloĺ, înclinaçiilorşi
pornirilor (vigilençă).
188
 o schiçă a influen1eloĺ stoice asupĺa logoterapiei lui V. Fĺankl

Logoteĺapie: Pasiunile trebuie să fie integrate, iar

inconstientul trebuie adus înplanul conştiinţei. Noôs_ú'
(nucleul noetic* al soliditĺçii sau,,reziJ.iençei") tľansce nđesom.a.
Stoicism: Trebuie să ne împăcăm sau să acceptăm ce ne
scoate încale soarta (Fortuna).
Logoterapie: Trebuie să ne folosim de,,vointa de sens"
şi de ,,puterea de nesupus a spiritului omenesc, pentru aface
façă loviturilor destinului ftră a clipi.
Stoicism: Nu trebuie să atribuim o valoare prea mare
lucrurilor care ne pot fi luate (cele externe), cultivânđ în
schimb o constiinţă cosmică şi concentrându-ne pe valorile
rnterne.
Logoterapie: Omul trebuie să se orientezn cátte cete
eterne _Adevărul, Binele si Frumosul_ mai mult decât spre
cele efemere, şi trebuie să adopte o PersPectivă adecvată
asuPra lucrurilor (de-reflecçie).
Stoicism: Suntem tulburaçi nu de lucruri, ci de mođul
încare le privim (de inte1pretările noastľe).
Logoterapie; Contează. mai degrabă cum răspundem, şi
nu cum reacţionăm automat înfaça întâmplĺrilor(atitudinea
de care dăm đovadăsau postura pe care o adoptăm).
Stoicism: Ţinta este să obçinem linistea mintală şi
elibeľarea de frică. Scopul final este bunătatea morală
(virtrrtea). Fericiĺea este un rezrl,Itat colateral.
Logoteľapie: Fericirea este o consecinţă secundară a
unei existençe pline de semnificaţie. Pentru a atinge fericirea,
trebuie să uităm đeea.
Stoicism: Surnrnurn bonurn (binele suprem) este o
combinaçie a celor patru virtuçi cardinďe: întelepciunea sau
sophia (intuiçia morďă sau spirituală), curajul (tăria),
dreptatea (compoĺamentul corect) şi stăpânirea de sine
(autocontrolul).

* Din gr. voőç sauvóoç, care se referă la gândire sau pfocese intelectuďe.
189
 Stoicismul azi

Logoterapie: Esença existenţei umane este transcen-

den1a de sine etică şi spiritua1ă, pe măsură ce meÍgem
dinspre un vid spiritual către valorile morale.
Stoicism: Filozofia este şi pľactică, şi terapeutică, prilej
đeexerciçii spirituale aJ cáror scop este mai degľabă să
formeze decât să íĺfotmeze.
Logoterapie: Logoterapia este o formă de terapie
socratică sau noetică si o filozofie de viaţă al cărei scop ultim
este transfoÍmaÍea de sine.

Bibliografie
Allport, G.W.,'Preface', Man\ S earcb for Meaning. Rider, 2004 (1959).
Aurelius, M., Meditatiozs. EverJ'man's Llbraĺy, 19 46'
Epictetus, D is c o urs e s. B oolĺs ]. -4. Dover Public atioĺs, 200 4.
Epictetus, Th e Han d b o o Ŕ. (Th e E c h e iri di o n). Hackett Publishing, 1 9 83.
Frankl, V ., M an's S e arc h for M e aning. Riđer,200 4 (19 59).
Frankl, Y., Psychotberapy and Existentialisrn. Washington Square Press,
7967.
Hadot, P., PhilosopĘ as a Wa1ďLrfr. Blackwell Publishing, 1995.
ľIadot, P., Vĺłlatis Áncient Philosopby?Hawarđ Univeĺsity Press, 2002.
Fladot, P., The Inner Citadel: The Meditations of Marcus Áurelius.
Harvard Univeĺsity Press, 2001.
Sahakian, W.S., 'Logotherapy's Place in Philosophy', Logotherapy in
Áction.
Ed. FabryJ., Bulka R. Sahfian W.S., Foreword by Vikor Frankl. Jason
Aĺonson, 1'979.
Zaiser, R., TVorking on the Noetic Dimension of Man: Philosophical
Practice,Logotherapy, anđExistentiď Anaĺysis', Philos ophical
Pr a c t i c e, Jvly,200 5 : L(2) .

190
 CUM MI-AM RECĂPĂTAT sĂNĂľłTEA
MINTALĂ cu AJUToRUL TERAPIEI
Co GNITIV- CoMPo RTAMENTALE (ľcc)
SI AL STOICISMULUI

JAMES DA\'INPORT

In urmă cu un an, întreagamel existenţă s-a prăbuşit.

Privind retrospectiv' pot spune că ar fi trebuit să mă aştePt
Ia asa ceva. Ani la rând se acumulaseră elementele care au
condus la colaps, lună după lună bucăçi din mine se
pierduseră, până când, încele din urmă, ajunsesem să simt
că nu mai exista un ,,mine" Pe care să-lpot recunoaşte. La
muncă _ lucram îneşďoanele inferioare ale unei mari
companii - ajunsesem să mă îngropsingur. De mulçi ani
munceam şaptez7e pe săptămână, uneori până după miezul
nopţii. Spre final, nimic din ce era Pe ecranulcomputerului
đinfaça mea nu mai avea sens şi nu înçelegeamnimic din ce
citeam. Îmiera groazá đeprezentárile de rutină Pe caÍe
trebuia să le çin la birou. Mi se pátea că toate erau niste
,,esecuri" (chiar dacă evaluăľile primite de la colegi indicau
fix opusul). Nu doream să întâlnesc oameni si eram nervos
cu familia şi prietenii. Într-oseară, m-am trezit lovind un
scaun din cameĺa đezi ťasă' niciun motiv. Din fericire,
191
 Stoicismul azi

chiriaşulmeu nu era înîncăpereînacelmoment! In timpul

z1ei, plecam pe ascuns de la birou si plângeam întľ-unpaľc
din apropiere. Prin minte îmigoneau gânduri negative unul
după altul, unele dintre ele atät de irationale încâtera
tulburător puľ şi simplu că gândeam aşa ceva. Adesea mă
imaginam urlând după ajutor.
Simptomeleťĺzice au fost însăcele care m-au fäcut până
la urmă să urlu oajunge": ameçelile, epuízarca, muşchii fäĺă
vlagă" care se contractau pe neaşteptate' atacurile de panică,
incapacitatea de a memora Sau de a mă concentra' palpitaçiile
cardiace şi dificultăçile digestive care ţineau cu lunile. Dacă
simptomele mintďe nu putuseră, din nefericire, să mă
oprească din drumulacesta spre autodistrugere' trupulmeu,
a cărui sănătate părea deođatăo chestiune .Oitală, a fost cel
CaÍe m-afoţatpdnă,Ia urmă să rcevaluez ce Íäceam.
Aşa că am Íăcut ce părea de neimaginať mi-am dat
demisia, mi-am adunat economiile şi am încercatsă-mi revin.
Acest articoleste đesprecum a decurs recuperarea mea.
Sper ca el să fie de ajutor pentru cei caľe se găsesc însituaçii
asemănătoare cu cea încare am fost si eu.
{.**

La început,nu întelegeam al1roaPe deloc ce este cu

mine. Simçeam doar că,,totul" este înneregulă. Mă întrebam
dacă nu cumva am ,,CFS", temutul sindrom al oboselii
cronice* si dacă nu voi fi condamnatla ani, poate zeci de
ani, de oboseală extľemă. Având spľe 50 de ani, mă temeam
că, realist vorbind, nu mđeramaÍe lucru de Íäcutla această
vârstă. Ani la rând Íäcusem ce nu trebuia, aşa că nu PÍea ma
Puteam aştepta acum la vľeo schimbare înbine. Insa, 1n

* En. Chronic Fatigue Syndrorne (CFS).

792
 Cum mi-am ÍecáPátat sănătatea minta_lă

adâncul meu' creştea cea rrrai puternică motivatie pe care

am avut-o Weodată de a ľnăface bine. .
Încercu."-meditaţa pentru prima dată cu câteva luni
înainteđecnzá, însăeram atât de anxios, încâtdupă fiecare
repťĺzáde medita1ie de constienízare mă simteam mai
aProaPe de un atac de panică decât înainte.(Mai tâĺziu am
înçelescá asta se întâmpladin caĺz'a unei forme desttrl de
ciuđatede oCD _ tulbuľare obsesiv-compulsivă* _ pe care o
dezvoltasem:,,OCD senzorimotorie", care provoacă niveluri
crescute de arxietate înurma atenf,ei acordate senzat1l7or
somatice). Momenĺrl prez'ent nu este chiar feľicit atunci
când pĺin cap îptrec gânduĺi negative si emoçii furnrnoase.
Îmidevenise clar că nu aveam nevoie ,,să accepť'aceste gân-
duri şi sentimente ťaĺĺsĺ le judec, ci era necesar să le scĺlinb.

Recuperaĺe cu TCC/CBT

Auzisem de multă vreme.de terapia cognitiv-comporta-

mentaĺă (TCC/CBT), însănu mă gândisem niciodată serios
să'apelezIaea. Însă,la scurt timp după hotărârea de a mă face
bine, pe când mă uitaĺnťarĺunscoP anume prin raftuľile unei
librăľii din Londľa, am dat peste o carte đesprecum să înveçi
să foloseşti terapiacognitiv-comPortamentală de unul singur.
Mi-am spus ,,de ce nu?" şi am cumpărat-o. A fost cea mai
bună achizifl. p" caľe aÍn ftcut-o vreodată. Eram decis să mă
dedic cu toĺrl celor ľecomandate încarte, aplicând pas cu pas
ce învă1ampebazafiecărei lecçii.
Pentru CBT este nevoie de pľegătire permanentă.
Înultimele luni, am înváçatmulte tehnici utile, însăîn
* Eĺ. obsessiĺle Compulsiĺle Disorder(oCD)
193
 Stoicismul azi

contextul de façĺ voi schi1a doar câteva din pľacticile cele

mai importante.
Primul exerciçiu era să-mi,,reevahleć' sau,,reîncađtez"
gândurile, privindu-le ca pe ceva din exteriorulmeu despre
care se poate,,negocia". Asďel, de exemplu, reformulam:

,,Simt arrxietate Pentru că viitorul nu-mirczrcwá nimic bun"

c'.
,",Ąrxietatea îmispune că viitorul nu-mi rezervă nimic bun".

Simplul proces đea face asta îmidădea un puternic

sentiment de a fi rea7izatceva. Înloc să las gânduľile negative
automate* să-mi sttice ziuzrle prindeam chiaľ înmomentul
încare se iveau şíIeblocarn drurnul. Procesulde a nota astfel
de gânduri era şi el important _ e bine să scoçi astfel de
gânduri din tine şi să le aşezipe o foaie de hâľtie.
A1 doilea exerciçiu se centra pe aplicarea procedurii
denumite înCBT ,,erori generale de gândire"** fiecărui
gând negativ. Oare nu gândeam întermeni de ,,extĺeme",
ignoĺând complexitatea situaçiei şi nuançele? Oaľe nu
,,genera7izam nepermis" presupunând că o întâmplarene-
plăcută se aplica tuturor celorlďte, pentru totdeauna? oaĺe
nu ,,filtram şi eliminam lucruĺile pozíťĺve",privind doar
aspectele negative ďe situatiei? oare nu,,trăgeam concluzii
frrá să' mă gândesc", oare nu ,,atribuiam gânđurialtoĺa",
oaÍe nu,,anticipam viitorul"? Ti*p de o săptămână, am pus
înmod metodic sub semnulîntrebării fiecare gând negativ,
raportându-l la aceste erori de gândire. Cu fiecare zi, am
cápátat mai multă încređere.

* E;n. Negative Áutomatic Thoughts (NAT)

** En. General Thinking Enors.
194
 Cum mi-am recápátat sănătatea mintală

Cel de-al treilea exercitiu' care le integtează' pe cele đe

mai sus, tinea de înlocuireagândurilor negative cu une-
1e mai reďiste si echilibrate, observând efecĺrl acestei pro-
ceduri asupra dispoziçiei si sentimentelor mele. Să vă dau
un exemplu (inventat):

Gânduri: ,M-am Íăcut complet de râs la petrecere.. Toată

lumea a ctezllt cá sunt un idioť'. Cât de convins sunt de asta?
74/100.

Sentimente: Izolaĺe, supărare, ca şi cum đmeninu m-aĺ plăcea.

Gânduri alternative: ,,Din punct de vedere obiectiv, a existat

un singur moment ciudat la PetreceÍe. Probabil exagerez si în
privinta situaçiei respective. Si alte persoane au întâmpinatasďel de
dificultĺçi la petrecere şi pur şi sţnplu au tÍecut peste ele răzdĺd,.
Probabil stângăciile fac si ele parte din viaçil Înrest, a mers destul
de bine, ba chiaĺ m-am întelesfoaĺe bine cu două persoane pe câre
tocmai le-am cunoscut. Dacă trag linie, au existat mai multe
elemente pozitive decât negative înseara respectivă". Cât de convins
sunt de asta? 95/700.

Sentimente: Mulçumit, o PersPectivă mai echilibratä, o clipă

de stângăcie nu-i va face pe oameni să nu mă placă' Cât de mult
mai cred îngândurile anterioare? 0/].00

Am folosit această tehnică înmod constant de când am

descoperit-o. Am ajuns să apreciezdificultatea ei. o percep
ca pe un fel de grădinărit, de parcă Ęta cu gânduľile
negative ar fi echivalentă crr plivirea buruienilor. Îmiplace
la această metodă şi faptrĺ că nu are învedere înlocuirea
gândurilor negative cu ,,gândire apozĺťĺvá"de dragulgândiľii
pozitive, ci cu un mod de a vedea lucrurile mai echilibrat si
mai precis, cate permite o întelegeremai n\arltată' a
t95
 Stoicismul azi

diveľselor siťuaţii. Este extraordinar că" înprezent gânđirea

mea este îngeneral mai echilibrută'în primulrând şi că ea
reflectă maiprecisfelul încare rnerg ĺucrurile.

Puterea convingeriloľ subiacente

Din perspectiva CBT, mintea este strucťuratá ca o

ceapă: gândurile Pe caľe le conştientizám Sunt foiţe1e de la
suprafatá, iar faptul că ele ajung înconstiinçă depinde, de
obicei, de anumite convingeri subiacente. De exemplu, dacă'
intraţi înpanică însituaçii sociale, asa cum mi se întâmplă
mie, s-ar putea să aveţi convingerea subiacentă că ,,nu sunt
o persoană plăcută" sau ,,ceilalti oameni îngeneral te judecă
şi sunt neprietenoşi". Asemenea convingeri influenţeazá
comPortamentul: ajungi să' îieĺ;i|i pe ceilalçi pentru a nu-ţi
c o nf.rn a convingerile subiacente. Este un ceÍc al negativităçii

care se autosusţine si care trebuie întrerupt.

Pe măsurä ce scoteam la suprafaçă propriile convingeri
subiacente, am începutsă observ anumite tipare recurente
îngândirea mea. După ce m-am documentat, mĺ-a devenit
limpede că sufeream de o tulburare de arxietate socială* (o
teamá profundă de respingere si umiliľe) şi că aveam
pľobleme serioase cu perfectionismul (care se referála faprul
că stima de sine a cuiva depinde de atingerea unor obiective
rigide si nerealiste înunul-două domenii ale vieçii). Mai
mult, chiar đacă"era vorba de un impact minoľ, m-am
lămurit şi că înamesteculrespectiv mai intrau şi ipohondńa,
agorafobia,tulburarea de stres posttľaumatic şi diverse feluri
de tulburări obsesiv-compulsive. E cazrůuneoľi să ai simçul
umorului când ai de-a face cu atâtea ĺevroze! Din fericire

* En. SocialÁnxieţ Disorder'

196
 Cum mi-am recápátat sănătatea mintală

însă,mai ales pentru cineva neinitiat înCBT, cĺrr- era cazul

meu' există căţi de terapie cognitiv-comportamentală
Pentru fiecare din aceste probleme. Şida1i-mi voie să vă
spun că asta este o uşurare. Când ai nevoie de ajutor Pentru
asemenea dificultăçi, îçitrebuie cátt1 carc atacă direct
problemele si caĺe să fie bazate pe douzi. Am adoptat o
perspectivă pe termen lung şi m-am hotărât să fac schimbări
înmod sistematic întoate aceste zone.
Procesul respectiv încăse đeru'Iează".Este nevoie de
timp pentru aLupta împotriva unor convingeń subiacente'
însăeste un parcuľs pe care ajungi să-l preçuiesti si de care
te poţi mândri. Elimplică nu?nernase expeľiménte comPor-
tamentale încare te confrunti direct cu propriile frici şi
reevaluezi constant convingerile care le alimente ază'. Acest
efort tine şi de a înváçamult despľe psihologia umană si
despľe cum comportamentele infltentează emotiile şi
gândurile _ si invers. Este un drum cu multe satisfactii. În
PrcZent pot Spune însă,färă sá ezit, că înultimele luni ba-
Ianta a începutsă atâĺne spre bine:
' De la a mă simţi,,pe muchie de cutit" şi de la a fi speriat
să ies si să fac lucruri, am ajuns să ador să duc o existentă
normală.
' Dacă' înaintemă retrăgeam rapid încochilia mea în
împrejurărisociďe si mă simteam izolat, acum am
ajuns să fiu din ce înce mai înctezátor când întâlnesc
oameni si să am tendinta de a mă concentra pe aspectele
pozitíve ale fiecărei întâmplări,si nu pe o anahză.,,post
mortem" negativă.
' Llcĺezdin nou, dar nu mă,foÍtezpermanent. Înprnnt,
stima mea de sine provine din toate dimensiunile viefi
mele, nu doar din reahzánle de la muncă. Pot să mă
opresc din treabă fäĺăvľeo urmă de vinovăçie că nu-mi
verific e-mailurile pänă' a doua it Ia ora 9.
797
 Stoicismul azi

' De la înspăimdntat cásuÍär de tot felulde boli, acum

a fi
asďel de gânduri mă încearcá ruĺeori- Mai mult, acum
râd înpuçinele octiĺícândmă gândesc la asa ceva.
' Atacurile de panică puľ şi simplu au dispărut.
Cu un an înurmă, mi se părea imposibilpână şi să visez
Iaaşa..'ou. Î.,ptezent, este greu şi să accept că acum un an
aveam acele frici. Eram ouţe cu adeęlărat eu însumiatunci?
Párea atunci că lumea este un loc nemilos şi oribil. Însă
1umea exteríoară, nu s'a schimbat înfond, ci mai đegrabă'
relaţia mea cu ea. Şiasta e ľeusita mea.

Recupeľarea cu ajutorul stoicismului

Chiar la începutulaventurii mele cu CBT, am întâlnit

ideea fundamentalá a lui Epictet' cea despľe care scrie în
Manualul,S: ,,Pe oameni îitulbuľă nu ce se întâmplă, ci
gândurile 1or legate de ce se întâmplă" (p. 18).DuPa cuT:e
_ eu _ aceasta este una din ideile
Ţtie şi cum am descoperit şi
care au stat la baza tetapiei cognitiv-comPortamentale'
Astfel, am ajuns să Íiu interesat de stoicism şí,documen-
tându-mă, am ajuns să citesc mai multe cĘi şi mateľiale
online (inclusiv pe blogul Stoicisn TodĄ. Am descopeľit o
fjĺozoťtecaÍe Íezoîaîntĺ-adevărcu mine.
Voi fi însăsinceľ. Dacă acum un an aş fi deschis o caÍte
despre stoicism, si nu una đespreCBT, nu cred că aş fi cut
progresele pe care le-am reuşit înultima vÍeme. Probabil că
uş fiÍä.,'tr'''ele progrese, însăđoaro parte din ce am reaLizat
cu terapia cognitiv-comportamentală. De ce? Pentru că
stoicismul nu a fost conceput înmod specific Pentru a
reznlva probleme Precum ĺrlburarea de arxietate socială,
agoruÍobia, perfecçionismul sau ipohondĺia! Evident, ideea
că stoicismul este o ,,terapie a sufletului"l pÍeCüffl şi ideea de
bază' a lui Epictet pe caÍe am menţionat-o mai sus fac să
198
 Cum mi-am recápátat sănătatea mintală

pară că'stoicismuleste similar cu CBT. Însăasta nu face din

stoicism o terapie psihologică însensul modern al terme-
nului, care se referă latĺataĺeaunorprobleme specifice. Spre
deosebire de psihoterapie, stoicismul este o ,,terapie
psihologică" însensul că este preocupat đedez-ło\tarea unui
.,,bun curs al vietii", bazat pe valoľi etice coerente. Este o
ďternativă Ia o vl4á mu đezorđonată,inÍluentată de valori
suspecte sau acceptate necritic. Stoicismuleste teraPeutic
şi
prin faprulcă subliniază ideea că anumite judecăçi de vaĺoare
(de pildă,;Ąm nevoie đebani pentru afiţeňciďá".) pot duce
la tulburări psihologice _ caÍe pot fi însăeliminate alegând
valori virĺroase. Cu alte cuvinte, stoicismuleste fundamental
diferit de psihoteľapie, el fiind o conceptie etică. Înacest
context' lucrulesentialeste că a.aveao tulburaľe de arxietate
socială sau ipohondľie nu repreziĺtá un esec etic. Atunci
când o persoană are nevoie de ajutor pentru a trece peste
atacuri de panică, să o ajutăm să depăsească atacurile de
panică, nu să o punem să definească,,virtutea"!
M-açi putea întreba,asadar, cum a ajutat stoicismulîn
recuPeľarea me^a. CBT este extrem de utilă până la un
anumit Punct. Îşiface treabaminunat, însăeste definită în
mod necesar prin raport cu eliminare a a ceva negatiĺl. Chiar
dacă acest proces însine poate conduce la elemente pozi_
tive _ încredere însine, a te bucura de aspecte ale propľiei
vieçi de care înainteîtiera teamă'_ CBT nu oferă weun sfat
despre cum să-ti trăiesti viata însens larg sau înprivinţa
lucrurilor de preçuit înviaţă îngeneral.
Pe măsură ce am plivit toate ,,buruienile" negative, una
câte una, am descoperit că înmine eľa un anumit go1, un fel
de absentă. Întrebareacaľe începeasă se contureze era: care
este reperul, stânca de caľe săjmi ancoreiz viaça? Aici a
intervenit stoicismul. Ela umplut spaţiuleliberat de efoĺtrí
meu de eliminare a negativului.
199
 Stoicismul azi

Deşi drumul meu stoic este abia la început,sunt trei

eL.rrerrĺe fundamentaĺe pe care le-am extÍas din învăţătuĺile
stoice si care au începutsă se aşeze la temelia existentei mele:
' ConcentraÍea Pe ce ţine de mine, ce îmistă înputeri'
Din punctul meu de vedere, asta înseamná să înţelegi
că lucrul cel mai impoĺant înviaţă este să pui preţ pe
pástrarca pľopĺieiintegrităţi înceea ce faci. Nu este
nevoie ca împrejurăľileexterne să fie âşa sau altmin-
teri _ scopulçine mai degľabă de preçuirea integľităçii
înfelulîncare ráspunzi acelor împrejurări.
' Yia1a căntáritá. Înfiecare seară, practic o trecere în
revistă fĺIozoťĺcă'aceloĺ petÍecute Peste zi. }/Iă' apreciez
zonele unde este
Pentru ce am ftcut bine şi subliniez
nevoie de îmbunătáçiri.ZĺLeIe mele nu mai sunt o ceaţă'
Íäľăînceputşi sfârşit, ci am dobândit un simţ al,,poveştii
mari a vieçii mele" _ ce urmăresc să reahznz, anumite
PľecePte etice (unele simple, cum
ar fi preçuirea
pľietenilor Sau a familiei) _ caÍe mă poate ghida în
fi..u'. zi. Asďel, seara mă transform, după cum Spune
bľoşura Săptămânii stoice 2}73,într-unfel de consilieľ
f:JLozofĺc pentru mine însumi.
' Fericirea care vine prin cultivarea filantropiei' Ideea
stoicilor conform cáteiaaľ trebui să cultivăm afecçiunea
profund' Mđ
Pentru ceilal1i oameni m-a influentat
..'..''ile lui Hierocles m-au ajutat înaceastă
"1.'
privinţă. Această idee m-a frcut să dau importanţă
đezĺĺoiľiáĺíi relatiilor, pľieteniilor şi comunităţii' De
_
asemenea' am înţelesastfel că tocmai înacele spaţii
cel putin aşa Se pare _ poate fi găsită feľicirea'

Mai am multe đeaflat đespĺestoicism - nici đacămĹaçi

da un milion de dolari nu aş putea defini ,,virťuteď'_ şi poa-
te si despre alte şcoli de filozofie. Pentru moment însă,va-
lorile după care îmivoi duce viaça devin încet,dar sigur, un
200
 Cum mi-am ĺecăpătat sănătatea mintală

tot coerent. Dacă terupia cognitiv-comportamentală, mi_a

ređatviaça înlăturând elementele negative care o sufocau,
stoicismul îmioferă o reflectie asupra sensului sau funda-
menĺíuivieţii ca întreg.
***

Desigur, trec încăşi pľin clipe gľele. Abia de un an sunt

pe drumulvindecării. Însăacum identific mai repede acele
momente şi ştiu ce am de Íäcut.Când privesc înuĺmă la
gânduńle care mă chinuiau nu demult, am o dovadă pal-
pabilă a progresului pe care l-am fäcut întľ-untimp scurt. Şi
din punct de vedere fizic sunt mult mai bine. Foarte multe
dintre simptomele pe care le aveam înainteau dispărut -
mulçumitĺ, cred, faptului că mintea mi-e mult mai senină si
că am timpul necesar pentru un program rezonabllde sport.
Şiîncaz că sunteti curioşi, practic iar meditaçia de con-
stíentizaĺe, însănu-mi mai provoacă anxietate!Aceasta este
iar o parte impoľtantă a vieçii mele.
Scriind aceste rânduri, sper că, dacă sunt oameni care se
găsesc într-osituaçie asemănătoare cu cea încare am fost eu
înurmă cu un an, aceştia vor aÍIa că schimbaľea este posibi-
1ă.Simplul fapt că' ne stă înputeri să ne îngrţimde anumite
asPecte ale vietii noastre - gândurile, intençiile şi ac1iunile-
poate párea destulde limitat.
Stiu însăde-acum - şi nu am îndoielilpentru că ştiu din
proprie experienţă _ că'ate concentÍa Pe aceste aspecte este
cel rrl.ai puternic gest ţe care îIţutemface.

201.
 vil

sToIcIsM Şl
coNŞTlENTlzARE
 VIRTUTE CONSTIENTĂ: ,
-
MEDITATII RĂSĂRITENE PENTRU o
)

ETICĂ sToICĂ
BEN BUTINÁ

oameni buni, chiaľ vorbesc serios.

Ţinând cont de avalansa de că4i si articole despre
gracklene Carc aPat înfiecare zi, e timpulsă discutăm despľe
tema asta şi din perspectivă stoică. Oare chiaÍ Poate
gracklene-t1' să ajute un om să devină mai virtrros? Şidacă
da, cum anume? Apoi, cum se potriveşte gracklene-ul cll
practicile stoice antice? oare nu cumva alegem acele pă4i
đingracklene caÍe ne plac, ignorând restul pentru că nu ne
convine?
cred că vă întrebaçi,,Ce naiba este acest gracklene-* ?" .
Dej a

Bună întrebare. Până să lămurim chestiunea, recitiçi paľa-

grafií anterior înlocuindcuvântul gracklene cu teĺmenul
conştientizare.
un cuvânt cu totul nefamiliar, aşa că vi se
GracŘ.Iene este
aprinde un bec roşu când î1vedeçi. Probabil că nu veţi

*
GracŘ.Iene este un cuvânt pe care l-am inventat - am combinat
denumirile unor mărci de produse de bucătărie.
204
 Virrute constientă: meditaçii răsăĺitene PentÍu o etică stoică

încercasă discutaţi despĺe çracklene înaintesă vă lămuľiçi în

privinţa definitiei sale. Conştientizarea însăeste un cuvânt
caţe a ajuns să fie foarte folosit si avem tendinţa đea discuta
înprivinţa sa ca şi cum am avea un acord tacit înlegatură cu
semnificatia sa. Şiaşa apaÍ anumite probleme.
Conform Dicţionarului oxford aI Lirnbii Engleze,ter_
menul corlstientizare* aţost folosit celpuçin din anul 1530.
El apare încâteva ocaiĺi înediçia regelui James a Bibliei
(apárută' în1611). Iată un exemplu:

este Domnul, Dumnezeul nostru' judecăçile Lui sunt în

"El
tot Pămânful. Puruĺea să ne aduceĺn aminte de legământrĺ Său, de
cuvântul pe caÍe l-a poruncit într-omie de generaçii, pe caĺe l-a
încheiatcu Avraam, şi de jurământul Său către Isaac".
7 Paralipoľnena 76:. 14-76**

Inutil de mentionat,Ia momentul respectiv termenii

legaçi de constientŁare nu aveau conotaţii budiste, ci se
refereau pur şi simplu Ia a tine Seamă de ceva, la aducere-
aminte si acordarea atenţiei. Conotaçiile budiste nu au
apárut înOccident până în1910, când Rhys Davids, care
studia budismul timpuriu, a folosit cuvânĺíenglezesc
rnindfuIness ca traduceľe a termenului din limba pali sati în
extrem de influenta versiune englezească" a Satipatthana
Sutta(Discurs despre cele patru teme]ii ďe conştientizăĺii***).
Deşi sati însemnaini1ial ,,amintire", teľmenul este folosit în
scrierile budiste timpuĺii întľ-unmod subtil, complex şi

" Er'. rľzindfulness.

** En. ,,'He is the Lord ouĺ God; his judgments are in all the earth.
Be ye rnindful alurays of his covenant; the word which he commanded
to a thousand generations; Even of the covenant which he made with
Abraham, and of his oath unto Isaac' 1 Chronicles 76:74-16".
*** En. Tlłe Discourse on the Four Foundations ofMindfulness.
205
 Stoicismul azi

vaÍiat. Bhante Sujato, de exemplu, sustine că'sati înseamnă

_
,,atenţie sus1inută" o compon entă' apľocesului caĺe víz-eazá
conducerea minţii către purificare si înţelegereaCăii nobile
cu opt braçe* a lui Buddha.
Definiçia cea mai des folosită' înprezent înţările
occidentďe nu este însăaproape de1oc asemănătoare cu
înţelegereamai veche a termenului înlimba engleză şi nu
filnctionează ca traducere directă a unui singur cuvânt din
limba pali. De obicei, este vorba mai degrabă de o variantă'
sau ďta a definiçiei oferite de un pionier laic al predĺrii
constientizării, Jon Kabat- Zinn:

,'Constientizarea înseamnă sá acorzi atenţie într-un anumit

mod: deliberat, înďipa đeÎaçá',Íärăsă juđeci".

Sună cunoscut, nu? Veçi descoperi însăcă definiçia lui

Kabat-Zinn este mutilată desĺrlde mult înpresă. Iată cum
este definită conştientizarca încele mai populare cinci
articole publicate Íecent' pe cafe le-am găsit pe Google
News:

,,Cea mai simplă deÍiniçie a conştientizăĺii? Pur şi simplu să fii

atent/ď''
Melanie Harth, Ph.D.**, LMHC***, Htffington Post

,,Simplu spus, constientizarea repreilĺtá efornrl de a te con-

centra asupra clipei prezente ftĺá a emite judecăçi."
Janet Singer, PsychCentral

,,Practic conştientizaĺea, cate implică să las toate nimicrrrile

să-mi treacă prin minte, dar să mă concentrez întotdeauna asupra
respiraçiei."

" En. Noble Eight-fold Path.

** Titulaĺ de doctorat.
*"* Consilier licenţiat de sănătate mintďă.
206
 Viĺtute constientă: meditaçii räsăĺitene pentru o etică stoică

RuĘWax, TheTelegrapŕl

,,... atentie exersată şi lipsită de judecăçi asupra momentului de

fa4á, cu rădăcini înmeditaçie, budism şi yoga..."
Todd Essig, Forbes Magazine

,,Constientizaĺea este o modalitate de ..a te detaşa de prostiile-

însens propriu - care-ţi trec prin minte> observând gânđurile într_o
manieră lipsită de judecăţi şi de emoçii..."
Eden KozlowsLa, Ákron B eacon Journal

oaľe aceste cinci persoane voľbesc despre acelasi lucru?

Poate. Însăcu siguranţă nu vorbesc aceeasi limbă. Două
dintre definiçiile de mai sus sugeŕează că gândurile noastľe
sunt negative (,,nimicuĺi"l lprostii _ însens propriu"), ceea
ce este problematic. IJna dintre ele (,,pur si simplu să fii
atent/á") simplifică notiunea pdĺă'Ia limita lipsei de sens.
Niciuna dintre ele, incluzând aici si versiunea demnă de
respect a lui Kabat-Zinn, nu ne spune mai nimic despre
Iucrurile cárora Se Presupune că aľ trebui să le acoľdăm
atenţie.
Dacă avem de gând să discutăm despľe cum poate fi
folosită constientizarea încontext stoic, atunci este necesar
să ajungem la o înçelegereîmpăľtăşităînprivinţa sensului
acestui termen. Definiçiile menţionate mai sus sunt simple
si accesibile, însă,dacă tragem linie, sunt şi vagi şi nu ne pot
muĘmi. Propun asadar să adoptăm definiçia percepţiei
conştiente*, oferită de maestnrl american al meditaçiei
Shinzen Young - şi anume aceasta:
trei abilitĺçi legate de âtenţie funcçionânđ cooľđonat:
'...
puterea de concentrare,hmpezimea simçurilor si calmul".

" Eĺ. rnindfuI azLsareness

207
 Stoicismul azi

De 1a prima vedere' ne putem da seama că nu este vorba

de o definiçie la felde simplă Precum cele de mai sus. Va fi
nevoie de o serie de explicaçii, însă,dacă aveti tábđare,
merită.
Young đezvoltă'temadupă cum urmează:

,,Vă Puteţi ÍePÍe7'eţfta?uterea de concentrare drept capacitatea

đea vă concentra asupra lucrurilor pe care le consideraçi relevante la
un moment đat.Lirnpezimea simţurilor poate fi înçeleasă drept
abijtatea de a urmăĺi experiençele Pe caÍe le aveçi într-unanumit
moment. Iat calmul este capacitatea de a lăsa experiençele senzoriale
să se ivească si să dispară Íäră efornil de a le păstra sau elimina".

Concentrarea, asađar,este Pur şi simplu capacitatea de

a acoÍđaatenţie chestiunilor pe care le percepeçi drept re-
levante. Limpezirnea sirnţurilor este abilitatea de a ţine
seamă de toate componentele experientelor dumneavoas-
ttă' _ vá^Jte îndeaproape Ia rezolllçie înaltă.Această
abilitate vă permite să urmăriti toate elementele interne
si externe care compun expeľienţa senzotiaIă' a lumii.
Calrnuĺ vă, permite să trăiçi aceste elemente ťárá sá încercaţi
să le daçi deopaĺte, sá vă' agáţaçi de ele sau să le împletiçi
într-opoveste. In plus, Young nu defineste concentrarea'
hmpezimea şi calmulca stăľi sau trăsătuÍi, ci drept abilimyi.
Aşa cum se întâmplă cu toate abilitĺçile, şi pe acestea le
puteţi îmbunătăţiprin exercitiu. Însăde ce ar dori aşa ceva
un stoic? Deoarece percepţia constientă sporeşte caţacitatea
de a duce o viată tirtuoasă.
Percepţia conştientă nu este' asađat,ea însăşio virtute,
ci un factor Puternic ce descbide calea virĺlţĺi.Ea ne sporeşte
capacitatea de a acçiona înconformitate cu pľopriile intentii,
înlăturând obstacolele care ne împiedicăsă acţionăm în
mod raçiona7.Iatá trei scenarii carevá pot ajuta să înţelegeçi
cum functioĺeazá aceste abilităçi:
208
 Virtute constientă: meditaçii răsăľitene pentÍu o etică stoică

' Yáaflaţĺla cină cu familia, însăabia observaçi că cineva

vă vorbeste. Aveçi mintea plină de amintiri ďe celoľ
întâmplate peste zi la muncă, de gĺţipentru ziua de
mâine şi de fantezii despre vacaÍIţa încare utmează' să,
mergeţi. Açi dori să le acordati atenţie celor dragi, însă
vă lipseste concentrarea.
' Auziçi un zgomot puternic din camera de alături.
Reacţionaţi imediat cu o explozie de furie. D4ibvna
încameră ţipând ,,Ce naiba se întâmplăaici?!" Ştiçică
ar trebui să actionaţi calm pentru avă asigura că nimeni
nu este rănit, însăsunteţi copleşiďă de emo1ie (cu alte
cuvinte, de,,pasiune") pe''tru că vă lipseşte limpezimea
simturilor care este necesară pentru a Separa părçile
comPonente ale reacçiei dumneavoastră. Luate separat,
ele ar fi mai usor de gestionat. Înabsença limpezimii,
totulvíne peste dumneavoastľă ca un ghem conţuz care
vă dă peste cap.
' Puneçi o întrebareunui coleg de serviciu şi primiçi un
ľăspuns grăbit. Imediat începetisă vă spuneti o poveste
despľe modul încare colegul respectiv a reacţionat.
Curând, ati inventat o întreagătelenovelă încare se
Presupune că' acea persoană este supărată pe dumnea-
voastră pentru ceva ce aţi Íäcut_ dar ce anume? Vă
lipseşte calmul necesar pentru â PercePe situaçia pur şi
simplu aşa cum e, frră' a inventa îngând o poveste care
să o însotească.

Întoate cele trei scenarii, intentiile dumneavoastră au

fost bune. Açi dorit să acţionaţi înmod virtuos, însăati fost
copleşiďă şi açi ľeactionat înloc să răspundeý înmod
rer-onabi". Să privim acum cele trei situatii, adăugând un
nivel superior ď perceptiei constiente:
209
 Stoicismul azi

' Sunteţi la cină cu familia, dar prin minte vă tĺec amin-

tiri, planuri şi faĺtez7i. Auziçi că cineva vă rosteste
numele şi puteţi să vă lăsaçi deoparte gândurile şi să vă
concentraţi atetţĺaînîntregime. asupra persoanei care
vă vorbeşte.
' Al;z;íçi un zgomot puternic din camera de alături.
Sunteţi conştienďă de anumite imagini mintale (un
ecran de televizoľ spart)' de ce vă spuneti îngând (,,Ce
naiba fac acolo?") şi đesenzaţii somatice (încordarea
muşchilor stomacului, puls accelerat), aşa că puteţi să le
gestionaţi ftră, a fi copleşiďă. Meľgeçi încamera vecină
repede, dar păstrându-vă calmul, asigurându-vá cá
nimeni nu e rănit.
' Pune1i o întrebaľecuiva la muncă şi vi se răspunde
tăios. Deveniçi conştient/ă' đepropriile reactii (imagini
mintďe, discurs interior, senzltlí corporďe) şi le lăsaçi
sá apară" si să treacă frră' să'vă' ataşaţi de ele şi Íärăsă le
transfoľmaţi într-opoveste care să vă trrlbure.

Şiînaceste cazuri aveţi intençii bune, însăacum aveţi

şi abilităçile necesare pentru a acţionavirtuos, hră, a đerapa
đincauza pasiunii sau elementelor care vă distrag atençia.
Software-ul (stoicismul) este acelaşi, însămasinăľia
(hardware-u1) a fost îmbunătăţită(prin ađáugareapefcep-
çiei constiente) şi vă permite să acţionaţi conform propriilor
intenţii.
Pe scuľt, conştientizarea ví ofeĺă capacitatea de a
răspunde mai degrabă decât puľ şi simplu sá reacţionaţi.Iat
aceasta. este o abilitate necesară, dacă încercaçisă duceţi o
viaţă stoică.

2r0
 Viĺtute constientă: meditaçii răsăĺitene Pentru o etică stoică

Bibliogĺafie:
Davids, R., Translation of the SaĘatthana Sltta (Discoures on the Four
Es tab lis hments of Mindfulnes): http://buddhistlibraryonline.
co m/ind ex. p hp /d i gh an ik ay al m ahav aggap aIi/ đn22-m ah a
satipatthana-sutta/S 8-mahasatipatthanal.
De Rosée, S., Ruby Wax on Depression, MindfuIness and Prada Handbags:
http : // www. telegraph. co.uVcultuľe/books/authorinter
views/1 1 0 15928lRuby-Wax-on-depression-mindfulness-
and-Prada-handbags.html.
Essig, T., Google's Gopi Kallayil On the Business Value of Mindfulness:
http : // www. forb e s. co m/s ite s/to dde s sig/ 20 7 4 / 07 / 2 6 /
googles-gopi-kallayil- on-thebusiness-value- of- mind
firlness/.
F1arth, M., Mindfuĺness for Success: Toţ 3 Manageľnent Tips; http://
www. hu ffi n gto np o s t. c o m,/ m el a n i e - h arth - p h d -Im h c/
mi n dfuln e ss - fo r- suc ce ss - t _b _5 6 5 9 72 9. h tml ? utm_hp_
reËbusiness&ir=Business.
Powell, C., CEO on.4 Mission to Spread Mindfulness: http://www.ohio.
com/business/ceo-on-a-mission-to-spread-mindfulness-
7.50967s.
Singeľ, J., o CD and Mindfulness: http://psychcentrď.com,Ąiblocd-and-
mindfulness/00020097.
Sujato, Bh., Á Brief History of Mindfulness: http://sujato.wordpress.
com/ 20 11'/ 01'/ 78 / a-brieţ-history- oĹ mindfu lnes s/

217
 CoN şTIENTIZAREA SToICĂ
şI ELIMINAREA BUDISTĂA EGoULUI
ÁDITY'Ą NAIN

Aş dori să vă povestesc despre ceva ce am putea numi o

dificultate pe care o întâmpinînefortul meu de a cultiva
dispoziçii stoice sau, mai precis înceea ce mă pľiveşte, de
a-mi duce viaça de zi cu zi înconfoĺmitate cu îndrumările
oferite de Epictet. Învăţăturalui Epictet şi budismul au
multe încomun si, cum am o oarecare experienţă înprivinţa
meditatiei budiste şi ştiu mai multe despre budism (mai ďes
despre scoala Vipassana sau înçelegeńi*") decât despre
''a
Epictet, am tendinţa đeale compara, adesea ffră să-mi dau
seama. Pe măsuľă ce aceste comparaţii s-au tot ivit îndiverse
situatii, am înçelesşi că există anumite diferençe fun-
damentale de practică. Aceste diferençe sunt la fel de evi-
dente ca asemănările. Înacest text' mă voi concentÍa asupra
uneia dintre deosebiri.
Diferença respectivă constă înuĺmătoarele elemente. Pe
de o parte Epictet ne cere să avem mintea mereu pľegătită să

* Eĺ. insight
212
 Constientizarea stoică si eliminaĺea budistă a egoului

resPingă orice impĺesii ar putea să se ivească. ,,Să resPingă"

este conceptul esençiď aici, pentru că implică o coliziune
frontďă a minţii cu impresia gândulrespectiv. Pe de altă
sau
parte' înpractica budistă impresiile (înmăsura încare putem
folosi acelaşi concept) nu surrt niciodată,,respinse". Scopulnu
este să respingi un gând ('Âm fost jefuit.") cu ajutorulaltuia
(,,Proprietăti1e materiďe sunt lucruri exteľioare, aşadar nu mă
privesc."), ci pur si simplu să observi fenomenele şi să te laşi
dus de vďul senzatiilor pänă' ce acesta se stinge de la sine.
Pentru un practicant' aceasta este o diferentă enormă care
çine de nu-cleul practicii budiste sau al celei stoice si care
are drept consecinţă anumite dificultăçi practice. De fapt,
deosebirea este atât de evidentă încâtcele două sisteme par
ireconciliabile _ şi este şi foarte importantă, deoarece, pentru
un practicant de Vipassana, a respinge o impresie prin in-
termediul alteia este un act de supľimare cate va. duce la
rcapaĺiýaimpresiei într-unalt moment si poate înaltă formă.
Săvă dau un alt exemplu. Ambele şcoli acceptă că există
diferençe reale întreun fenomen, modulîncare acesta este
experimentat subiectiv şi judecăçile care apar drept con-
secinçă. Însăele se despart când vine vorba de a gestiona, de
exemplu, durerea. Epictet îtispune să ţii la îndemână o
refl9cçie care imediat va respinge durerii", de
''exPerienta
exemplu gândul că: ,,đurereatine de trupl iar trupul este
ceva extern". Pe de a7tă,parte,budismulVipassana îticere să
nu judeci deloc, pentu că o judecată doar va adfulgaîncăun
,,strať' problemei. obiectir,'ulpracticii budiste este să întelegi
diferença đintre,,experientă" si ,,experienţa durerii" si astfel
să observi ,,expeĺienta durerii" deplin constient Pentru a
273
 Stoicismul azi

transcende aspectulei dureros, ceea ce implică si imersiunea

completă înexperienta respectivă.
Spre deosebire de această perspectivă, tehnica stoică
iznlează' mintea (adică judecăçile şi voinţa) de experien1ă:
mintea ľămâne distinctă đeîntreagaexperienţă. Tehnica
budistă (după ce este înţeleasădifeľença dintre ,,experien1ă"
si ,,experiença durerii") ţinteşte seParafea aspectului dureros,
mençinând însăunitatea experiençei ca întreg.Tehnica
stoică face aceeasi distincçie, însăurmăreşte să profite de ea
pentnr a distanţa mintea de experienţă, ca un fel de unealtă
care rămâne separată de experienţa propriu-zisă, care este
doar mateľială sau externă.
Ţinând cont de toate acestea' este oare posibil ca
Vipassana budistă, care este tradusă înprezent drept
,,conştientizare" (rnindfuĺness) să fie đefapt, într-unsens
mai precis,,,deconştienťĺzare" (nindĺessnes)? Iar practica
stoică, pe de altă, parte, să fie într-adevăĺdemnă de descris
drept,, co nş tientizaĺe" ?
Poate că această diferençă fundamentală este ręzlitau,I
dihotomiilor folosite de stoici, de exemplu cea dintĺe minte
si corp sau cea dintre cele inteľne şi cele externe. Budiştii
însă,îneforrul de a conserva unitatea experienţei, nu fac
astfel de distincçii şi nu privesc deloc individul dľept un
agÍegat minte-corp. Înloc de un complex minte-cofP' ei
proPun cele ,,cinci skandha*" (formă, senzaţie, percepţie,
formatiuni mintďe şi conştiinţ á), ťĺecaĺedintre acestea fiind
necesaľă pentru completarea imaginii întľegia individului.
Mateĺialul nu este astfel complet separat de mintal, trupul

* In sanscrită' gruprrÍi sau factori.

274
 A existat oaĺe o oconstientizaĺe stoică"?

nu exclude mintea. Distincţia intern _ ertern nu este în

consecintă utilă încontextul tehnicii budiste.
Nu văd vreo posibilitate de rezoIvaĺe teoretică a con-
tradic$ei pe care am descris-o mai sus. Rezolvarea' în
măsura încare este posibilă, va trebui găsită înpractică. S-ar
putea să se demoîstÍez.ecă abilităçile dobânđitepńn prac-
ticarea riguroasă a ambelor tehnici sunt de fapt aceleasi. În
acest caz, cadrele teoretice ar Putea rămâne aşa cum sunt. Se
pune totusi întrebarea dacă cineva poate practica înmod
-inđependentambele tehnici, obçinând beneficii de pe urma

1oľ. Sigur că,đa.oare sipracticarea ambelortehnici simultan

ar aduce beneficiil
Nu sunt încăfoarte sigur de răspunsul la această din
urmă întrebare.

275
 A EXISTAT OARE
o,,CoNşTIENTIZARE SToICĂ"t
PATRICK USSHER

Dacă un stoic timpuriu ar fi întâlnit un călugăr budist

care exersa constientizarea Sau ateĺţiasusţinută asuPra
respiľaţiei, stoicul ar fi fost Íärăîndoialăfoarte curios în
privinţa efortului călugănrlui şia scopului acestuia. Stoicular
fi întrebatpoate: ,,Mă' sc:uzaçi, sunt convins că respiľaţia este
đeosebitde importantă, însăce are a face concentrarea
asupra respiraţiei cu virtutea?". Răspunsul Ia aceastá
întrebare,luat ca LtaÍe, are Potenţialul de a fi foarte
_
inteľesant. Înce moduri ar putea pľactica budistă sau cele
inspirate de budism _ să influen,teze o existentă stoică _ şi
viceversa? După cum a argumentat Ben Butina anterioľ în
această paÍte a" VII-a a cá4íi, meditaçia de conştientízaĺe
poate fi un puteľnic factor deschizător de cale pentru virťutea
stoică. ÎnsăAditya Nain, pebazaunor aÍgumente practice
si teoretice , a ađoptatun punct de vedere mai sceptic.
Pe lângă întrebărilelegate de modulîncare stoicismul
aľ putea influença budismul şi invers, este inteľesant că
practicantii stoicismului menţionează' adesea,,constienti-
zarca stoicá" de parcă aceasta ar fi un tip de constientizare
216
 A existat oaÍe o stoică"?
''constientizare

điferitde variantele budiste sau inspirate de budism,' cate

sunt înPÍezeîtţoarte poPulare înoccident. Ce ar putea să
însemne,însă,mai exact stoică"? Este
''conşťĺenťĺzaĺea
limpede că termenul ,,constientizaÍe" nlJ a mu fost folosit,
din punct de vedere istoric, înrelatie cu stoicismul, asadar
đece să-lfolosim acum?
Cred că pąđalrăspunsul pne de faprul că mulçi pľacticanf
ai meditaçiei de conştientizaĺe_ capacĺtatea đea cultiva o
atenţie sporită acorđată'clipei prezente' Precum şi gânduri-
1or, si emotiilor cuľente _ ajung să descopere stoicismul si
sunt impresionati de o anumită asemănare. Acea asemănare
lnznază' conceptrrl đeprosocłle sau ,,atenţie", un termen folosit
de Epictet (vezi Diatribe IY.I2,,,Despre atentie"). Această
asemănare aparentă' a dus Ia introducerea termenului
,,conştientizare" învocabularul stoic. La prima vedere,
accentulpus de stoici pe ,,ateÍItie", pe care î1putemobserva şi
înGândurile către sine însuşiale lui Maľcus Aurelius, Poate
páĺea desĺrl de similar cu ideea ,,cultivării percepçiei" din
cadľul meditţei conştientizării. Şi,într-adevăr, parcrrrgerea
literaturii stoice oferă numeÍoase exemple încare meditaçia
conştientizării şi stoicismul paĺ a fi pe aceeaşi lungime de
undă. Voi discutadouă astfelđeexemple, iar apoivoianaLiza
cât de asemănătoare sunt de fapt medita1ia constientizării si
conceptul đeprosocbe
Primul exemplu çine de faptrí că' atdt
''conştientizaÍea"
însens modern, cât şi ,,constientizatea stoicá" sublniazá
concentrarea asupra clipei prezente. După cum sPune
Marcus Aureliusr,,fi ecare trăieşte numai momenfií prezent,
care este o clipă: restul fie au fost tĺăite, fie există în
necunoscuť' (Gânduri către sine însuşi,Iil.L0,p. 109)" Thich
Nhat Hanh, un important maestru budist contemporan, se
exprimă şi elînmod similar, afirmând că o persoană trebuie
277
 Stoicismul azi

,,săfie constientă că există aici şi acum' si că unicul rňoment

încare tľăieşte este cel đefaçá". Pentru Thich Nhat Hanh şi
alçi practicaĺţi ai meditaçiei constientizár7i, a tľăi deplin
cLipa prezrntă este o sursă fundamentalá a fericirii, aceasta
izvordĺđdincapacitateađeteapropia din nou de elementele
simple ale vieçii.
A doua asemănare importantă este că atât conştien-
tizarea, cât şi iđeeastoică deprosocllepun preţpe o deaĺoltare
substançială' a atenţiei şi pe a duce o viaçá mai puţin lipsită
de refleqie. Epictet consideľa7rosoche, atdt đeimportantă,
încâtspunea: ,,oaĺe nu înçelegeţicá, ođată'ce v-ati lăsat
mintea să umble încolosi încoace,nu vă mai stă înputeri să
o struniţi, să o aduceçi înapoila calea đreaptă',lapretuire de
sine şi la cumpătare?" (Diatribe,IY.t2). Thich Nhat Hanh
scrie, înacelaşi spirit, cá ťĺecareacçiune trebuie reaLizatá
înmod constient, subliniind că: ,,Fiecare faptă este un ritual,
o ceremonie... Vi se pare că termenul ,,ritual" este prea so-
lemn? Î1folo.... pentru a vă' foĄa să înţelegeţide ce
conştientizaÍea este o chestiune de viaçă şi de moarte" (24,
1e7s).
pare că avem đe-afacecu ceva similar,
La acest nivel, s'e

însăaceastă impresie este înşelătoare.Motivuleste că aceste

asemănări sunt de ordin general, ele fiind mençionate aici
doar pentru a aĺáta de ce cineva ar ?utea să creadă că ideea
stoică đeprosoche si conştientizarcaizează' aceleaşi scopuĺi.
Dacă. rámdnem la acelasi nivel, şi prosoche, şi meditaçia
conştientizăĺii vor párea similare cu ideea cľeştină de
,,deşteptare"*, LŞŻcum este ea descrisă de Păľinçii Pustiei'
monahi crestini timpuľii ale căror învă1ături sunt adunate în
Filocalia. Cu greu însăs-aĺ putea afirma că preocupările

* Sau trezvia (a nu se confunda cu trezia).

2t8
 A existat oaĺe o stoicăo?
"conştientizare

unei persoane care practică înprezent meditatia con-

_
ştientizării si cele ale Pĺrin1ilor Pustiei sunt identice de
obicei, ele sunt cel puçin diferite. Într-adevăr,vocabularul
care ţine de ,,concenttaÍea atentiei" ar putea fi similar, însă
obiectivele generale sunt, desigur, foarte diferite. (AÍ
trebui să menţionez, đeasemenea' că nu există un consens
înprivinţa asemănării dintre,,conştientizarea" practi-
cată încadru budist si cea cate a fost preluată din budism
_
şi adaptată însă,repet, nimic nu este tocmai limpede în
aceastázonă! Consultaçi, de exemplu, Dreyfus, înWilliams
&,Kabat-Zinn, 201-3).
Sarcina pe care o avem înţaţá,asadar, este să claľificăm
semnificatia ,,conştientĺzár7i stoice" încontext stoic, cu
mţloace şi çeluń stoice. Asta pentru că sunt de părere că
este util să numim prosoche ,,conştientizare stoică", find
vorba de o disciplină a acordării atenţiei. Întrebarea este
însá:cefel đeatenţie?

Către o inte1pretare a''conş ĺenĺrĂt:.j-stoice"

Prosocbe, spre deosebire đemeditaçia constientizării din

Prczeţft, nu este preocupată intrinsec cu momentul PÍez,eît
de dragul acestuia. Conceptul vizează'mai degĺab á aphcaĺea
lĺnor preceţte eticefundanl.entale modului încare o persoană
trăieste chpa pteznntă,.
Epictet, înDiatribe Iv.I2, spune că există două tipuľi
de precepte etice pe care un stoic ar trebui să le aibă la
îndemână tot timpul, menţinându-şi atenţia (ađícá pro s o ch e)
asupra 1or. Acestea sunť ,,nu trebuie să urmăĺim nimic
2r9
 Stoicismul azi

din ce ne este exterior, nimic ce nu ne apaĄine, ci să'v'ĺzám

doaĺ ce 1ine de propria vointă", respectiv ,,trebuie să nu
uităm cine suntem şi ce nume puľtăm, si tľebuie să ne
potľivim faptele fiecărei împrejurări şi posibilităçilor sale".
Prima idee trimite la recomandarea caracteristică a lui
Epictet - să ne concentrăm pe ne stă înputeri", adică pe
''ce
a acţiona bine încadrul propriului ,,domeniu đeacçiune".
(Este important de remarcat cá aceastá distinc1ie dintre ,,ce
ne stă înputeri" si ,,ce nu este înputerea noastră" nu ţine
doar de,,controľ', aşa cum se crede adesea. Stoicismulnu ar
fi o filozofie prea profundă đacáar fi doar despľe a-ţipástra
calmul când trenulpe care î1aştepţi întärziesau când căruţa
te lasă îndrum: a cunoaşte ,,ce este înputerea ta" tine de
fapt şi de ,,ce este înputeÍeata" din punct de vedere etic.) A
doua idee, care si ea este legată' de ,,ce ne stă înputeri",
priveşte îndeplinireaađecvatáa rolurilor naturďe şi a celor
caÍe ne sunt atribuite, de exemplu celde tatárţrate, soră sau
oricaĺe ro1profesional am Putea avea. Acest aldoilea precept
este legat de ideea că fericirea umană autentică îşiare
originea înrealizarea naturii noastre intľinsec sociale
|Rea edeţi, de as emenea,,,Stoicii despre comunitatea fiin1elor
umane", de Patrick (Jssher - Partea I a oolumului defaya].
Caĺe ar fi, aşadar, ideile fundamentďe sau cuprinzátoare
de care ar ţine seamă (cl prosocha) un stoic ascultând de
preceptele lui Epictet?
In ceea ce priveşte pľimul precept' cel mai important
element de reçinut este întrebŻÍeai,,ce 1ine de mine în
situaçia đefaçá?". Aceasta vizeazáîn mare parte eforĺrl de a
elucida înce măsură pui preţ mai mult pe aspectele interne
sau externe ale unei împrejurări. Altfelspus, poti Preţui mai
mult decât oľice păstrarea şi dezvoItarca tăriei de caracter si
a capacitátli de a răspunde adecvat întâmplăľilor,privind
220
 A existat oare o,constientizaĺe stoică"l

aceste trăsături đreptprincipală sursă a scoPului si sensului

însituaçiađată?Sau, invers, pentru a ťĺfericitJá, u netoie
într-ooarecare măsură de lucruri externe' de lucruri care nu
,,stau înputerea ta"? Adoptând prima abordare, situaçia în
sine nu se schimbă, ci doar relaçia noastră cu ea.
Cât despre cel de-al doilea precept, cel mai important
asPect este să-ţi priveşti relaçiile đreptinorde sens, scop şi
fericire. Acestea sunt mai probabil să fie atinse dacă ne
punem întrebăriPrecum: ,,Cum aľ reactiona un bun prieten
Ia aşa ceva?", ,,Care sunt trăsăturile esençiale ale unui bun
maestru?" sau ,,Cum mă pot purta ca un fiu bun înaceastă
situaçie?". Răspunsurile 1a astfel de întrebăriconstituie un
fel de eticí, iar aceasta' la rândul său, influentează' ,,ce-mi stă'
înputeri".
Marcus Aurelius ne oferă un exemplu foarte important
despre cum funcçionează' înpractică aplicaĺea ambelor
pľecepte. Acesta scrie după cum uľmează:

,,Înfiecare ďipă, preocupă-te cu seriozitate (...) să faci tot ce

îflvine la îndemânăcu distincçie potrivită si sinceră, cu afecpune,
cu libertate şi cu dreptate, şi să-ti oferi răgazul ťară' toate celelalte
reprezentári. Î!vei oţeri rĘaz,ú.dacă îçivei îndeplinifiecare
activitate ca şi cum ar fi ultima điĺilaça ta".
Gânduri către sine însuşi,Il.5'pp. 85-87

Iată ideea stoică đeprosocbeîndeplină cIaritate: aplicarca

unor calităti etice fundamentale înmod adecvat, înfunctie
de necesităţile momenĺrlui. Marcus Aurelius explică tăria
morďă ^însensul că,,ce îistă înputeri" este să se concentreze
ĺv l v .<(

pe abilitayile necesare sarcinii pe care o are înfaţ,ă (prímli

precept), dar, realndnd ce aľe de Íäcut,să fie de asemenea o
persoană binevoitoare (preceptul al doilea). El pune preç
înaintede toate pe cele interíoare: propriul caractersírnaniera
încare actionează. Nu are nevoie ca lucrurile externe să fie
 Stoicismul azi

într-unanumit felpentru a găsi fericirea Sau sensul. Putem

observa însăcă focahzarea pe clipa đefaçá nu are loc pentru
că Marcus Aurelius ar considera-o Pe aceasta, însine, drept
sursă a fericirii, aşa cum se întâmplă înmeditaçia consti-
entizárli din prezent. De fapt, el nu este PÍeocupat deloc
să-şi dezvolte atençia însens senzorial asupra experientei
clipei prezente' moment după moment' ci de a se folosi
bine, din punct de vedere etic, de PÍezent. Aceasta este
diferença esençiďă dintre conştientizarea stoică şi cea din
meditalile actuale. Dacă cea din urmă are învedere
accentuaľea percepţíei diverselor asPecte ďe experiençei
momenfirluí ptezent _ gânduri, emoţii, senzĄLi sau mo-
mentul însine _, constientizarca stoică este preocupată
înaintede toate de a răspunde necesităçilor momentului cu
o serie de calitĺçi potrivite _ printre acestea' integľitatea,
gener ozitatea, modestia şi cuľaj ul.
Înconcluzie, deşi nu este strict vorbind corect din punct
de vedere istoric să interpretâm pros o cb e dľept,,conş tíentizarc
stoică", probabil că expresia este utilă, deoarece prosoche,
asemenea meditaçiei conştientizării, implică înmod clar
đeztoltareaunui anumit tip de atenţie.
Conştientizarea stoică implică folosirea distincçiei
điscutate anterior îndiferite situaçii, pe tot parcursul zilei.
Ceea ce nu înseamnăcá meditaçia conştientizăĺii şi
stoicismulnu se pot influença reciproc într-unmod pozitiv:
nu mă îndoiesccă se poate si că se şi întâmplă. Este însă
important să ne amintim şi că ideea stoică de prosoche iĺza
ceva foarte diferit de meditaçie.
Ea trimitea la a fi conştient/ă, đemodul încaľe poţi
acţiona bine sau etic îĺcLípa prezentă, şi nu la primaĺrl
experientei momentului de faţáIuat ca ataĺe.

222
 A existat oare o stoică'}
"constientizare

De fapt, conştientizarea stoică san7lrosocĺJe, înansamblul

său, constă îna-ţi aminti preceptele debazá' ale eticii stoice
şi îna le pune înpractică.

Bibliogľafie
Dreyfirs, G.,'Is Mindfulness Present-Centred and Non-Judgementď?
A Discussion of the Cognitive Dimensions of Mindfirlness',
înWilliams M., Kabat-Zinn J. (eđs.),Mindfulness: Diĺlerse
Perspectiĺles on its Meaning, origins and Ápplicationĺ
Routledge,20L3.
Nhat Hanh, T., The Miracle of MindfuIneĺĺ. Beacon Press, 1975.
 vilt

LITERATURĂ sTolcĂ
ŞlsTolclsM ÎNCULTURA
MoDERNĂ
 CLUBUL EPICTET: sToICIsM ÎNÎNcHIsoRr
JEFF TMYLOR

Introducere

Despre CIubuI Epictet,Jeff Tĺaylor scrie că este o carte

,,... inspirată de întâmplĺrişi Persoane reale. Acçiunea se
Petrece învechiul Penitenciar ohio. Cartea urmăreşte
povestea unui grup de deçinuţi care se întâlnesc săptămânal
Pentru a studia învăţăturile..filozofirlui grec antic Epictet,
fost sclav şi prizoniet Cate s-a folosit de greutăçi pentÍu a
deveni mai înţeleptşi mai plin de compasiune. Grupuleste
condus de un personaj memorabil, un condamnat pe viaţă
numit Zeĺon, un fost boxer profesionist cafe tine să spună
că adversarul cel mđputeľnic pe care î1vom întâlnieste
propria gândire. Zeĺon compară abilităçile de gândire cu
cele folosite înbox, învăçându-ipe paľticipançi bazele
boxului lăuntric si ce1e zece ĺunde ale stăpânirii de sine.
Cititorul are ocazĺa să ia parte la întâlniriale grupului care
au un efect transformator. Deçinuçii discută despre găsirea
unui sens sau scop al vieçii, despre ľenuntarea Ia sctlze,
despre transformaÍea rlecaz:Irilor înbeneficii, a sentimen-
ĺrlui că ţi se cuvinte recunoştinţă, despre identificarea
consecinţelor unei fapte şi a modului încare ceilalçi sunt
afectaţi de ea, despre gestionarea pľovocărilor, despre
226
 Clubul Epictet: stoicism înînchisoĺi

rezistenta la stres si despre multe alte lecçii de viată

importante.
Descrierea instituçiei reflectă realitatea.
Unele evenimente despre care se sPune că au avut loc în
Penitenciarul ohio s-au Petrecut de fapt la Instituçia
corectională Marion. Personajele _ deçinuçii - sunt fictive,
fiind amestecuľi, iar numele gardienilor au fost schimbate.
Când am începutsă scriu Catte^, obiectivulmeu pľincipala
fost să le ofer o recomPensă detinutilor care terminaseră
cursul despre abilitĺçi cognitive pe care î1predau întľ-o
instituçie de corecçie administrată de comunitate. Până când
ajung să termine cursul respectĘ deçinuçii stuďiază' multe
đintľeideile Pe caľe le-am mentionat mai sus, iaĺ cartea
reprezintă'o modalitate practică si informativă de a recapitula
lecçiile respective înaintede întoarceľeaînsocietate.
Pe măsură ce scriam cartea, s-a conturat şi un al doilea
obiectiv _ să ofer aceste concepte şi celor aÍIaçi înahte
instituçii coľectionaĺe care nu au acces la astfelde grupuri".

Cartea începecu,,rapul lui Epicteť':

,'1\4ă cheamă Epictet, aITI ceva să vă spun,

N-ai abilităfl cognitive, esti zero, nu eşti bun.

Am fost pĺizonier si-am fost si sclav, firesc

M-am concentrat cu totul ca să mă sĘânesc.

Mi-am pus creierul latreabá pentru a supravietui

Am lăsat dracu'ideea că totul mi s-ar cuveni *

ońce-as dori, orice ar fi, chiaĺ din buzunarul tău,

227
 Stoicismul azi

Acum mi_am pus atenţia înďtă parte şi nu-mi mai este rău,
Rămân la stările bune şi mintea mi-am deschis,
Am înçelescă eram orb şi că gândeam închis,
Făĺă posibilităţi, alegeri sau alternative,
Aşa că m-am jurat că voi fi libeĺ chiar azi, ĺu'de mâine.
Cu mintea si cu inima, neabătut,
Cu pĺopriile gânđuri trebuie început,
Deci hai să-fl spun ce-đde Íäcut cânđchiar vrei să trăieşđ

o viaçă de care eşti mândru, încare dăĺuieşti:

Decât an după an să se ducă pe pustii
Băgând alcool şi droguri, adunând şmecherii,
Mai bine caP curat' conştiinţa şi ea curată,
Făľă dosaĺ, iar mintea de-acum imaculată,
Ce pierzi, ý se ia bomboana preferată?!

Să nu crezi că nu ştiu că vii đinjosşi greu,

Că de_asta te-au luat ca pe un deĺbeđeu,

Însăgata, nu mai merge âsa'
E timpul sá cazi înpicioare, ca pisica,

Nu te lăsa stńvit, tfebuie să ieşi deasupra.

Trec anii după gratii, acum nu fi şi prost,

Îçispun đe-unloc unde şi timpul ăsta are fost,
Te va face mai tare îninimă şi-n minte,
Când vei iesi vei şti cum să mergi înainte,
Să trăieşti cu un scop' asa cum đnevoie,

Să laşi ce-a fost, să nu mai iei, zicdnđcă trebuie,

228
 Clubul Epictet: stoicism înînchisoĺi

Înloc să spargi pĺin cattier,

să-çi dai cu pumnu'n piept,
_
Să mergi acasă, să fii nu să te dai - drept,
Fără scuze, Íäĺădegete spre altii, nu-i valabil,
Tu eşti stăpânuĺ tău, singurul responsabil.*

" En. ,'N4y name is Epictefus, heĺe's what I'm puttin' down, /If youaint got youÍ
cog skills, youţe nothin'but a clorryn. / You know ] rvas a prisoner, you know I was
a slave, / It took all of my mind to control how I behave. / But I used my brain to
live, I used my bĺain to get thĺough, / I let go of entitlement, thinking I was due
/ \Ą/hateveĺ I wanted, whateveĺ anyone had, / I leaĺned to focus elsewhere, then I
didn't feel so bad / I took my better feelings and opened up my mind, / I saw I used
closed thinking, I saw that I was blind /To all, my choices, ail my oprions, all my
possibility / And I made a vow ĺight then that I knew I could be free / In my mind
and in my heart / And in my thoughts is where to staÍt. / So let me tell you what to
do if you tnrly want to live / A life you can be pĺoud oĘ a liíe where you can
ýe /
Instead oftaking aĺl the time, / doing booze and đrugsand crime. / Cleaĺ youĺ head,
cleaĺ youľ conscience, / Clear your record, cIear your mind, / Ain't no satisfaction in
immediate grati-faction. / Now I know you think your ciĺcumstance / Is the ĺeason
foĺ youĺ victimstance, / But you know it ain't like that / You can survive like a cat.
/ Turn it on its eaĺ, turn it upside down, / Instead ofbeing crushed, ask horł you
can tuÍn it 'ĺound. / Don't just do the time, don't be a stupid fool, / This heĺe is a
place where ifyou play it cool, / You'll be stronger in youĺ thinking' strongeÍ in youÍ
heart, / \Ąłhen you come up out of heĺe, / You'll now know wheÍe to start / To live a
Li:[e of purpose, to live the Jife you need, / To let go ofyour past, your demands and
youĺ greed. / Instead of ĺobbin' in the hood, but sýn'you are good, / Get yourself
on home, íoĺgetthat Robin Hood syndĺome. / Don't be mfin' no excuses, don't be
blamin'no one else, / Take ĺesponsibility and be Master ofYouĺself."'
229
 Stoicismul azi

C Iu b ul Epi ct e ť, Ír agment

Întâlnireaa începutla şapte fi". şi de data asta, Zenon

ne-a urat bun venit tuftrror si a recapitulat repede điscuçia
precedentă. Ne-a întľebatdacă ne amintim ce înseamnă
F.A.I.L*.
Eddie i-a răspuns. ,,Frică, apatie, ine4ie, lipsă de vi-
zillĺe. Sunt cei patru Pereţi care formeazá c'ltia, cuşca în
care Suntem închişi."
,,Coľect. Î.,.."'u asta vom vorbi despľe depăsiĺea
acestor pereţi. Sau, cum zícea Anímalul, să nu ne mai scăl-
dăm înbahtă,, ci să mergem la ocean. Vom începecu un foc
đetabáră"pe malul apei. Vă voi descrie două situaçii si vĺeau
sĺ o ďegeţi pe cea Pe care ati preÎeĺa-o.Înprimul scenaľiu,
meÍgeţi pe lângă foculde tabáÍă', darvă'împiedicaçi şi picaçi
cu mâna înflăcări. Înal doilea' mergeti pe lângă foc, vă
împiedicaçişi, încădere, vă loviçi cu capul de o. piatră, aşa cá
sunteţi inconştienţi când mâna ajunge înfoc. Ei, cum ati
prefera să se întâmple?"
Preç de o clipă, participançii au părut perplecşi, apoi
unula spus: ,,Păi, pľima situaçie".
,,De ce?", a întrebatZenon.
' ,,Pentru că aş putea să-mi iau mâna din foc imediat."
Cdçivadin grup au dat apľobatoĺ din cap.
Un alt băľbat a Spus că' eI t ptefera cel de-al doilea
scenariu, explicând că motivul eţa ,,cá nu aş simti durerea

* Verbul englezesc tofail înseamnă ,,a eşua, a da greş''

230
 Clubul Epictet: stoicism înînchisori

dacă aş fi inconstient". Si de data asta' câtiva din grup au

fost de acord.
Apoi primulvorbitor a interveţjţ. că nu
"Doar Pentru
simti durere nu înseamnă că nu ai de suferit. Îçidai seama
ce va păçi mâna ta đacă'nu o tragi đinfoc?"
Al doilea bărbat a admis că probabil s-aľ alege cu arsuri
gÍLve, aşa că' a întľebatdacă îşipoate schimba răspunsul,
ďegând primul scenariu.
,,Durerea si urmările există cu un scop bine definiť', a
explicat Zenon,,,însă doar dacă le acordám atentie. Ele ne
pot motiva să facem schimbări, să ne tragem mâna din foc.
Însănumai đacă'suntem constienti de ele. Consecinçele
neconstientizate sunt lipsite de putere". De-acum toti erau
de acord că primul scenariu aľ fi alegerea maíbună, că' ar ţt
mai bine să simtă đurerePe termen scurt decât să aibă de
sufeńt mai mult pe termen lung.
,,Probabilcă fiecâre dintre noi si-a scăpat mâna înflăcări
o vľeme' însăa găsit căi de a privi totul ca pe o glumă, ca şi
cum nu ar fi fost mare lucru." Pe măsură' ce Zenonvorbea,
îşitrăgea b'uţ,'l înmânecă, ceea ce i-a ffcut pe ceilalçi defl-
nuti să izbucnească înrâs. ,,oafe cum de rămânem in-
conştienti înprivinça consecintelor negative si a durerii pe
care singuri ni le-am provocat?"
,,Cu droguľi si alcooľ', a răspuns Agitatu'. ,,Adică eu asa
am Íäcutsi m-am ttezít p-aici _ cu o mahmureaLă, de zece
ani!"
,,o ardeam cu tovarăsi care efau bătgaçiînaceleasi tre-
buri _ si ei aveau tot câte o mână, ca sá zic asa, deci întrenoi
păréam noľmali", zise alttrl.
,,Eu eram printre oameni frră' mäini, asa că arátam chiat
bine cu o mână aÎsá",aađfulgatunaltreilea.
231
 Stoicismul azi

,,Îmispuneam că nu-i chiar asa rău' chiat dacă' era",

sPuse alt deçinut.
,,Nu mă gândeam deloc 1a chestiile astea."
,,Soluçia mea era să o ţin închefuri", zise Animalul.
,,Báieţ, cređcă aţi prins ideea", spuse Zenon. ,,Tofl am
găsit soĘii de a ascunde durerea şi de a nu ne asuma
consecin1e învie1ile noastfe' ba chiar sá ne ptezentăm bine
întimp ce ne ascundeam după deget. Însănĺ conteazá,
efectele negative tot nu ne iartă". Cum am fost toçi de acord
că e mai bine să-1i scoţi mâna din foc cât mai ľepede posibil,
hai să începem o activitate care ne va face mai atençi la
consecinţe. Ideea nu e să ne dăm seama cât de răi suntem, ci
să ne facă să vedem ce viaţă rea ne-am construit şi să ne
motivezn să ne schimbăm _ să ne protejăm pe noi şi pe cei
dragi de şi mai mult rău."
Zenon a PÍezeÍftatactłittatea respectivă citând din
Epictet ,,Înçelege,mai întâi,ce se întâmplĺ,gândeşte-te la
ce duce, iar apoi acţioneazáînlumina a ceea ce ai înçeles"'
Zenonle-a spus participanţilor să mediteze la efectele
unei vieçi pline de infracçiuni, iaľ ei au răspuns pe rând,
Zenon notând răspunsuľile pe o tablă. Prima serie de răs-
punsuĺi a cuprins: pierderea libeĺăçii, stres, furie, datorii,
pierderea respectului familiei, pierderea stimei đesine,
model negativ pentru propriii copii, pierderea locului de
muncă, depresie, probleme de sănătate, arxietate şi tendinça
de a pľivi mereu cu teamă înspate. Tabla s-a umplut după
mai multe runde de răspunsuri, iar Zenon le-a împăĺçitîn
categoĺii de efecte: fĺďĺce, emo1ionale, sociďe, mintale,
financiare, spirituale _ şi altele. ,,Cine altcineva plăteşte
acest Preţ alătuĺi de noi?", a întrebatapoi Zenoĺ-
,,Copiii mei", a spus imediat Agitatu'.
232
 Clubul Epictet: stoicism înînchisoĺi

,,Angajatorul meu a avut mult de pierdut", a răspuns

Leonard. ,,Pănă' când a găsit şi a pregătit pe cineva care să
mă înlocuiască' aproaPe cá a dat faliment. Ceea ce aľ fi
însemnatcă şi colegii şi-ar fi pierdut slujbele."
,,Cei care îşiplătesc taxele", zise Animalul.
,,Cu asta nu sunt de acord", i-a răspuns alt detinut.
,Ţoatávĺ4a amplătit taxe, aşa cá doar îmirecuPerez banii."
,Âdică - sPuse Animalul _ zicí tu că impozitele tale, în
loc să fie cheltuite pe drumuri, şcoli şi spitale, au fust păstľate
ca să-ti plătească şedeľea înînchisoare? Înloc să cotizezi
fondul tău privat de pensii, tll ai cotízatla fondul tău privat
de încarcerare?Hai că şi văd façaáh;ira de la bancă!"
Tot grupu1 a începutsă râdă, iar detinutulrespectiv a
recunoscut pdnă' Ia urmă că taxele contribuabililor aco-
pereau costurile pedepsei sale. Încelelalte răspunsuri notate
de Zenon se regăseau victimele infractiunilor şi familiile
acestora' părinţi, mătuşi, unchi, nepoţi şi nepoate, societatea
şi pľiëtenii.
,,Luati acum o foaie de hâĺie si înmţloc desenati un
cerc' cam cât o monedă. In cerc scrieti <<viaţa dinainte>.
Cercul rcprezintă'.ťĺaţaPe care atidus-o întrecut si care v-a
adus aici,la închisoare.Trageçi patru linii scurte pornind de
la cercul din mţloc, şi la capătul1or desenati alte cercuri. În
fiecare din aceste Patru cercuri notaţi unul din costurile pe
care le-a1i suportat sau le suportaţi đincauza acelei vieçi.
Gândiçi-vă la costuri din categorii diferite, însăîntr-unul
din cercuri trebuie să scrieçi cuvântul
"ceilalti''.
După căteva minute, participançii au terminat de scris.
Zenon le-a cerut apoi să deseneze câte trei liniute ataşate
fiecăruia dintre cele patru ceľcuri, iar la capătul1or să noteze
un cost rezul,ŕtat din costul notat anterior. ,,De exemplu,
dacá açí mentionat stresul într-unul din cercuri, întrebaţĹvă:
233
 Stoicismul azi

la ce'duce stresul? Poate că' are dĺept efect furia _ asa că

puteţi nota ,,furie> într-unul din cele trei cercuri legate de
cel înc^Íe aţi scris <<stres>. Sau poate că stresul vă face să vă
certaçi cu sotia sau prietena. Sau poate că' vá đoarccapul
când sunteţi stresati. La fĺecare cerc trebuie să vă întrebaţi
care sunt efectele şi să le notaţi încercurile dependente.
Pornind de la cerculîncare ati scris ,,ceilaltiu, legaçi alte trei
cercuri încare notaţi numele a trei PeÍsoane caľe plătesc
aceste costuri alături de voi, iar de numele 1or legaçi cercuri
încaĺe notaţi ce anume supoľtă şi ce efecte decurg Pentru
ele din costurile respective".
După încăun minut, Zenon spuse: ,,Yá voi lăsa ceva
timp pentru a continua exercitiul. Desenati mai departe
cercuri, după aceeaşi regulă _ cercul precedent este cauză',
cercul următor efect. Poate că nu vi se pare, dar cu cât mai
multe cercuri desenaţi, cu atăt maí bine".
Paľticipançii eĺau cu totrrl concentraţi asupľa exerci-
çiului, đarpdĺă'la urmă Zenon i-a oprit şi le-a cerut să pri-
vească điagramelerczr,lltate şi să facă oľice observaçii doresc
înprivin1a 1or.

,,Nu-mi vine să cred câte necazurĺ rezlitá dintr-o

singuĺă chestie!"
,Ţotu-i negativ."
,,Mi-apare acelasi lucru înmai multe cercuri."
,,Câçi dintre voi au observat că se repetă anumite
lucruri?" întrebă Zenon.
Toçi au ľidicat mâinile. ,,E ca un câine care înceaľcă
să-şi prindă' coađasi se tot învârteînacelasi cerc", remaĺcă'
Eddie. ,,La mine toate duc pdná Ia urmă la furie, arest,
droguri sau moarte, indiferent de la care din cele patru
cercuri încep."
234
 Clubul Epictet: stoicism înînchisori

,,Nu mi-a trecut Prin caP câţi oameni au suferit din

ca'ÚZa. faptelor mele. Pur si simplu nu m-am gândit Ia asta
până acum şi nu-mi vine să cred ce văd. Numai că tľebuie să
cred, că doar o am înf4á", zise altul. ,,Vindeam dľoguri si
am fost arestat. Rezultă că' amfost departe đecopii, iar ei au
începutsă aibă pľobleme la şcoală. De aici efecĺrl a fost că
băiatul cel maĺe a abandonat şcoala, ceea ce i-a creat mari
probleme cu găsiľea slujbei şi cu banii. Mă dă peste cap să
pľivesc toate astea. Adică pot fi afectaţí chiar şi nepotii mei,
iar eu credeam cáfac ceva ca să-mi ajut familia!"
Timp de câteva minute, toţi şi-au privit întăcere foile
din mâini, pe care notaseră efectele vieçilor 1or din trecut.
Un deçinut care nu voľbise la întâlnirileprecedente a
rupt, până la urmă, tácerea. ,,Obiceiurile noastre spun că
trebuie să te gândeşti la rezultatele faptelor tale pänă,Ia a
şaptea generatie." Manny era indian american, avea cam
30 de ani, părulde un negru-închisşi ochii adânci. Pe-atunci
studia învă1ăturile tĺadiçionale ale poponrlui său şi atacaseIa
tribunal regula că to1i deţinu1ii trebuie să aibă părul scurt.
,,Dacá poţi să zici că' ce faci nu-i va afecta pe urmasii tăi,
atunci da, poçi să faci acellucru."
,,Mannf', ďĺse Zenon, ,,chiar că asta înseamnăsă priveşti
ađăĺcînviitor. Multumesc că ne-ai spus despre înváţáffira
asta indiană înteleaptă. Este interesant că unele învăţături
din vechime sunt asemănătoare. Dacă ne întoarcempuţin
1a exemplul cu focul de tabără, Íäcândacest exerciçiu cu
cercurile, vom avea mai multe şanse să ne tragem mâinile
din foc înaintesă ne aľdeml pentru că acum constientizăm
durerea. Ce am Íăcut noi aici nu a fost să adăugăm consecinte
negative caÍe n-at fi existat deja _ pur şi simplu ati ajuns să
fiçi mai conştien1i de preçulpe care voi şi alçii î1plăti1ideja
235
 Stoicismul azi

Sau Pe care î1aveţi de plătit pe viitor. Şicine ştie, poate că

voľ fi afectate şapte generaţii, cum ziceaManny."
Zeĺon desenă nouă puncte pe tablă, apoi un cerc în
interiorulcontunrlui format de puncte. ,,Dacánu ne gândim
cum sunt legate cavznIe si efectele, vom rămâne ptĺzonieri."
El schi1ĺ apoi liniile şi ceľcurile legate de cercul central,
astfel încâtacestea să fie înafara contllrului, şi spuse: ,ţoate
costurile pe care le-açi identificat dincolo de pľimul cerc
reptezintá o dezvoltaĺe a conştiintei _ a împinge limitele
gândirii. Şidacă împingilimitele gândirii, ajungi să te
elilberezi de limitele cafe te ţin prizonier înviaţă.
Acest exerciçiu al cercurilor este o unealtă mintală de
care ne putem folosi pentru a depăşi obstacoiele F.A.I.L
(fľica, apatia, ineţia şi lipsa de viziune), cele care ne ţin
prizonieri. Prima baríeň' este frica. Când vă gândiçi să vă
schimbaçi, ce felde frici aveçi?"
,,Mie mi-e tezmă' că mi-aş pierde prietenii dacă m-aş
schimba", zise unuldin bărbaçi.
,,Frica mea e că as avea o viaţă plicticoasă."
,,Mi-ar lipsi banii mulçi Íäcuçiuşor", spuse ďtul, iar
căçĺva participanţi fă.cură semne de aprobare.
,,Mi-e frică de eşec, că pur şi simplu voi reveni la cum
eram.t'
,,Frica de tentaçii."
,Âş pierde respectultovarăsilor dacă aş fi altfel."
Zeĺonfäcu o listă cu aceste frici pe tablă şi apoi le spuse
paľticipanţilor să-si noteze pľopľiilefrici pe o foaie de
hârtie. acum çineçi foaia pe caľe ati scris fľica înmâna
',Şi
stângă - mâna întinsă _ şi foaia cu cercurile îndreapta, si ea
întinsă.Acesta e târgulpe caľe-l faceçi. Suportaţi toate acele
costuri, ce vedeti înmâna đreaptă', Pentru a nu vă confrunta
cu frica pe care o vedeçi înstânga."
236
 Clubul Epictet: stoicism înînchisori

Zenon se întoarseapoi spre cel care spusese că-i este

teamă' să-si piaľdă pľietenii şi î1întrebădacă meritau acei
prieteni toate costurile notate încercuri - printĺe ele şi a fi
singur înînchisoaresi departe de prieteni. ,,Văd că ce am
âcut a dus de fapt Ia lucnrl de care ziceam că mă tem _
acum sunt mai singuľ ca oricând. Înplus, înniciun caz
prietenii nlsvalorează, tot ce am avut eu de plătit. Ce naiba,
nici măcar nu m-au cáutat de când am ajuns înînchisoare."
Zenon î1întrebăapoi pe un alt participant dacă îi
plăceau rutinele, repetitia acelorasi întâmplărizi đezi _
tteďĺrea la aceeasi oră, mersul la cantină la aceeasi oră',
numărătoarea Ia aceeaşi oră, mersul la masa de seară la
aceeaşi oră, culcaĺe a Ia aceeasí oră,.
,,Îmiplace pe dracu', trebuie să fii dus ca să-ti placă asa
ceva!" a venit răspunsul.
,,Dar tocmai asta primesti ca urmare a încercăriitale de
a nu te plictisi, nu?"
,,Da, întelegce zici - plătesc preţul đea tráí o viaţă'
plictisitoare pentru a nu ľisca să am o viaţă plictisitoare. Iaľ
am ajuns la câinele care se învârteînjurul cozii, nu?"
,,Înaintesă spui tu ceva, Zenon,înçelegdeja unde m-au
adus banii mulçi fäcuţiusor", zise Eddie. ,,Dacă' mă uit la
cercurile din mâna đreaptá,banii ăştia mulçi si usori n-au
fost đelocÍäcuţirepede şi uşor. Mi-ar fi prins mult mai bine
o sĘbă cu salariu minim, đacă"mă, gândesc Ia cât timp şi
câçi bani am pieľdut - ca să nu mai zĺc Ia ce a însemnat
pentru famiia mel."
,,Iar frica mea de eşec duce la cercuri de genul stľesului,
depresiei, furiei, pierderii familiei, datoriilor, sĘbeloĺ
pierdute si multe altele. Nu prea pot să spun că cercurile
astea aratá ca un mare succes!" mărtuńsi un alt detinut.
237
 Stoicismul azi

Zenon a aborđatapoi ideea de tentaţie. ,,Ce anume face

ca un lucru să'reprezíĺte o tentaçie?", întrebăel.
,'Evident că e ceva ce dorim şi ne place", Zise cel care
mençionase frica de tentatii.
,,Bun. Dar dacă priveşti înansamblu şivezi unđeduce
pdnă,Ia uĺmă, Poate rcahzezí că nu este aşa tentant. Dacă
pui la socoteală că ajungi la închisoare, că eşti despărçit de
familie - si tot ce mai ai prin cercuri _ o să vezi cá acele
tentaţii din trecut brusc nu mai pat asatentante. Gândiçi în
ansamblu, dincolo đelimite."
Înacel moment a intervenit şi Animalul, ďĺcdnd că'
discuçia i-a amintit de o poveste cu un câine. ,,Dacă nu iei în
calcul toate costurile pe termen lung din cercurile astea.",
zise el,,,e ca si cum ai scoate la plimbare doar jumătatea din
ţayá a câinelui. Tuturor ne place paÍtea' din façă a câinelui
_
ne linge, îidai de mâncare si tot resĺĺ.Doar că nu ne place
ce iese din jumătatea din sPate _ treburile mai murdaľe şi
urât mirositoare. Câinele însăe format din ambele jumătăçi,
şi tot aşa şi faptele noastre. Pur şi simplu nu poti să ieşi la
plimbare doaľ cu jumátatea đínfaçă, a câinelui _ cum ar ťt să'
te çii de chefuri si şmecherli _ frrá să iei şi jumătatea din
spate. Trebuie să iei cu tine tot câinele."
,,Şilopăçica de rahať', ađávgă'Eddie, spÍe amnzlmentul
celorlďçi.
,,Ce să zic, Animalu1e, mersi!", zise şi Zenon, bineđispus.
Apoi îşiîndreptăartenţía spľe cel caľe mentionase pieľderea
respectrĺui celorlaţi deçinuçi. Zenon îiexplică de ce Epictet
consiđerao astfel de frică deosebit de toxică, apoi cită din
Manualul: ,,Dacá aspiľi la fi7oznfie, pregăteşte-te de aici
încolosă se râdă de tine, să fii luat înbatjocuľă de multi, care
vor SPune câ <<iatá, ni s-a întorsfllozoflrl" si ,.de unde ne-a
sosit şi încnrntatulacesta?>. Tu însănu te aráta încruntat,ci
238
 Clubul Epictet: stoicism înînchisori

tine-te de ce çi se Paľe mai bun, ca unulpus de zeu înlocul

acesta: aminteşte-ţi că,, đacă'le çii piept, cei care mai înainte
au ľâs de tine mai apoi te vor admiľa. .." (22, p.37).
După discuţia despre combaterea friciloľ cu ajutorul
diagramei cu ceľcuri, comPaÍată cu scutul unui războinic
care poate oferi protectíe înf4a deciziilor greşite, Zenon a
trecut la celelalte obstacole _ ceilalçi pereţi ai celulei. ,,Puteţi
folosi aceste cercuri şi pentru a Ęta împotľivauľmătoarelor
două probleme cuprinse înF.A.I.L _ apatia si ineĺtia. Dacă
toate aceste costuľi Pe caÍe le plĺtim nu ne moťwează' să'
depăşim nepăsarea şi să facem un efoľt pentru a ne schimba,
chiar nu ştiu ce ar putea să ne mişte. Epictet sPrrnea că dacă
eşti cu inima îndoită,nu ai nicio putere' iar đacă'faciceva pe
jumătate, rezriltat"',ú' va fi şi el înjumătăţit.Puneţi Ia fteabă,
cercurile astea Pentru a vă stimula motivatia si pentru a iesi
din groapă."
,,Mai rămâne să discutăm de ultima liteĺă din F.A.I.L,
iar Epictet credea că aceasta este cea mai importantă
problemă _ üpsa de viziune sau de scop. De fapt, el spunea
că răul nu există înmođnaturalîn lume sau înoameni, ci
apaÍe când uităm care este scopul sau çelul nostru reď în
viaţă. Î'' asta nu mai avem timp, însădiscutăm despre
'.*"
asta săptămâna viitoare. Aşa că, domniloľ, să aveţi o
Ý í
saptamana
Ýl<<
^ Duna!
'
Acestea fiind zise, deçinuçii ieşiră din Casa mortii si o
luaĺă la pas prin curtea îngheţatăşi bătută de vânt spre
celulele 1or.

Nu uitaçi: dacă doriçi să primiçi gĺatuit o copie electronică

(document .PdĐ a Clubului Epictet, îiputeţi scrie autorului la adĺesa
epictetusďub @ ao|. com.

239
 CICLUL PHoENIX: LITERATURĂ sF sToICĂ
BOB COTLOPY

Introducere

Paginile următoaľe suntun fragment đinCicIuI Phoenix,

o serie încurs de apariçie care urmăreşte să integreze mai
multe tipuri đefĺIozofĺeşi să le împleteascăîntr-opoveste
unică. Fiecare şcoală de filozofie este Íeptezentatá de unul
din personajele principďe. Unele fĺIozoťĺi(deci unele per-
sonaje) colaborează, întimp ce altele fac tot ce Pot pentru a
le distruge pe celelalte. Înfragmentul de mai jos, Johnny
este un filozof stoic, iar Generďuleste Marchizulde Sade.

Generalul se îndreptăcătre Johnny şi îioferi un pahaľ.

,,Ah, da, scuze!" Generalul puse paharul cu vin pe braçrrl
scaunului său de lemn si apoi se întoarsela Johnny pentíu
a-i dezlega o mână. Privirea lui Johnny rămase açintită
asupfa focului, hipnotízată' de modulîncare trupulfetei se
risipea urcânđînapus.
,,Stai că ştiu", spuse Generalulîncepând să đezlegefunia
care formase un nod tare înjurul încheieturiimâinii drepte
240
 Ciclul Phoenix: literatuĺă SF stoică

a luiJohnny. ,,EÍafata din vecini. Te-ai ftcut maľe pľivind-o

de la fereastră...
Din când încând îçifrceai curaj să te pľefaci că o
întâlnesti din întâmplarecând ieseai să duci gunoiul."
Generalulridică o sprânceană şi îşischimbă nemuĘmit
vocea pe măsură ce-şi prezentaipoteza.
,,Cânđaivilzllt că vine acasă cu alţĺbileçi, ai descoperit
că timpulpoate sta pe loc când stai întinsînpat... iar singura
senzatie pe caÍe o încercaiIa ciná eÍa Cea a aburului, caľe îçi
tot intra înochi."
Generďul îşicontinuă' tirada.,,Când însăvreun băiat o
párásea, tu erai primul la rând să o consolezi. Aşa că i-ai
devenit prieten." Generalul îiaruncă o pĺivire si zise cu o
grimasă: ,,Tu erai ăla... drăgut".
Atençia Generalului reveni asuPra nodului. ,,Ai fäcut
însătu ce ai fă'cut şi ai depăşit limita prieteniei, nu?
Foarte frumos.
Şinu-i aşa cá eţa exttaotdinară? Adică nu perfectă,
evident, însătocmai imperfecçiunile o âceau mai autentică.
Şitocmai asta îtidoľeai. Devenise mai mult decât imaginea
de pe partea cealaltă a feľestrei. Eta a ta."
Nodul de la încheieturaluiJohnny se descâlci şi dispăru.
Braçul îicíz,a' şi atărnáinert, indiferent la faptul că acum
era libeľ. GeneralulînconjurăscaunulluiJohnny şi scoase o
vergea lungă din geantă. ochii lui Johnny începurăsă
Iácrimeze pe măsură ce amăľăciunea îiinunda constiinţa.
Generďul merse către foc, strivind silençios iarba sub tălpi.
Flăcăľile licăreau înochelarii lui întunecaçide aviator.
,,Cuiva îipăsa _ contai si tu pentru cineva. Ce fäceai
avea un sens. Ea te ftcea să te simţi cu-adevărat báĺbat."
Generalul trase aer adânc înpiept şi açdçá focul cu bara de
metal. Johnny rămase înspate, vizibil peste umărullui stâng.
241
 Stoicismul azi

,,De la ea aveai virfiJte." Vergeaua de metal trecu peste

mâna fetei, peste trupulei care ardea. Tľecu pe sub degetele
ei şi începusă-i ridice mdĺa.
,,opreşte-te!", urlă Johnny.
Generalul se întoarsecătre tânărul care tľemura, legat
de scaun. Inima lui Johnny amuţi. Focul nu îndrăzneasă
scoată sunete. Generalul se holbă înochii verzi ai luiJohnny,
crl faça lipsită de expresie. Vătraiui rămase nemiscat, çinând
mâna fetei.
Cei doi se măsurau din priviri. Johnny tremura incon-
trolabil, ochii săi cufundânđu-se înhăurile de un negru acid
ale ochelariloľ Generalului. Întunericulse revărsa din
reflexia lentilelor, ameninţând să înghităcâmpul vlzĺaL aJ'
lui Johnny şi să-l închidăsufocat într-olume de beznă'.
Chiar đacă"avea o mână liberă, Johnny nu avea de ce să se
a$aţe.
Brusc, Generalul se încruntă. Ridică vătraiul şi î1înfipse
încărbunii aprinşi. Mâna fetei cánl înapoiînflăcări.
Generalul se apropie de Johnny, smulse un pistol din haină
şi ił proptiînfaçá:,,A, deci ai glas!" Î1apucă de umeri şi î1
scutură atăt đebrutalîncâtJohnny simçi că-i trosneşte gâtul.
,,Ai vľea să mă opresc!", tună Generďul, iar vocea îi
vibră de parcă' ar fi fumat încontinuu 40 de ani. Îşifipi faça
de a lui Johnny, forfecând din fälci ca un ľotĺĺreilerpregătit
săł desfigurezn: ,,Yrei să se termine!"
Generďul fäcu un pas înapoişi î1apucă pe Johnny de
antebraţ. Îitrânti pistolul înpalmă. ,,Haí, termină!"
Generalulîşilipsi teava pistolului de piept.
Johnny rămase cázĺt îĺscaun' incapabil să priceapă
comPortamentul sinucigaş al Geneľalului. Simçea că arde
1Á1
odată cu flăcăľile de ďături. Buzele i se miscară mecanic,
 Ciclul Phoenix: literatură SF stoică

acţionate Parcă de un mecanism intern de autoapărare.

,rEu am virťute."
Generďul se strâmbă: ,,Tu! Virĺros?! Mă laşi cu cľedinta
asta de bleg! Adică retinânđu-teđela ce doreşti ai fi cumva
virtuos!"
Johnny privi spre cerul acoperit de nori negri. ,,Eu
1 F .. l(
|IÍmeZ cursul nrl1.
,Ţe laşi dus de apá, ei?" Generalulprivi şi el acelaşi cer
sumbru şi începusă predice. ,,Nu-mi amintesc când norii
ăştia au adus ploaia ultima đată.."
,,Lumea a începutînflăcări şi va sfârşi înflăcări. E bine
aşa. Voi urma calea naturii. Nu mă voi lăsa pradă pasiunii."
cu tâmPeniile!" Generalul î1lovi repetat pe
"Ajunge
Johnny cu dosul palmei. Starea meditativă a lui Johnny se
evapoľă. Generalulurlă: ,,Singurulfoc de care m-as teme în
locultău este scânteiaftcută' de cartuşele gloançeloľ mele!"
Privirea luiJohnny căzu pe lentilele opace ale ochelarilor
Generalului.
,,Nu eşti sclavul pasiuniloľ?" Generalul urla iar.,,Natura
este pasiune! Natura nu gândeşte! Nu stă să reflecteze, nu
pune sub semnul întrebăriice face. Face doaľ ce simte.
Aşa că Íă-o! Ascultă de ce simçi înc1Ęa asta si Íă-o!
Lasă-te Purtat de acel fluviu, fä din el un râu de sânge!"
Degetul mare al Generalului se duse spre cocosul pistolului
şi î1armă.
,,Nu", îngăimăJohnny.
,,Crezi că' đacă'eşti pasiv mă voi opri?" Geneľďul aruncă
o pľivire înspate şi arătă spre foc.,Âşa a,' CÍeaut si ei!"
Generalulvăzu cum đegeĺrlluiJohnny se apropie încet
de trăgaci si vocea sa se transformă învenin: ,Ţi-am ucis
ĺĺraÍeaiubire, i-am ucis pe toţi cei pe care îicunosteai!
Ţi-am 1uat tot, absolut tot!" Generalul se aplecă până când 243
 Stoicismul azi

privirea sa fu la nivelul ochilor tremurătoń ai lui Johnny şi

zise cu o pasiune đeRomeo: mi-a plăcut".
"... Şi
Johnny se chinui să străbată durerea intensă' dar nu se
putu opľi să se gândească la ce putea ţace arma din mâna sa.
Teava pistolului oscilă vag. Generalul î1scutuÍă lătľând:
,,Simçi? Pornirea aia care îçiizvoráşte din măruntaie!"
Pumnul Geneĺalului î1lovi pe Johnny întĺepicioare, Johnny
măcniînfaţă',dar Generalulî1apucă de păr şi î1traseînapoi.
,,o simti! Dorinça turbată... de a mă ucide? Simçi cum te
umple cu fiecare contracţie a inimii." Generďul se ridică,
focultrosni. Îşiînclinăcapul. ,,Este excitant, nu?"
Buzele luiJohnny se deschiseľă tremurând, ,,Vreau doar
să fiu fericit...". Generalul se dădu mai aproape şi îşipuse
mâna protector pe umărul lui Johnny, çinând încontinuare
cu ceďaltă pistolul îndreptatsPre propľiul piept. ,,Bun.
Atunci ştii ce ai de făcut, pentru că stim amândoi... nu mă
voi opri niciodată."
,,Dar nu pot... nu pot să fiu fericit dacă sunt un... un
soi de monstru. IJn monstru ca tine!" Johnny se smulse din
îmbrăţişareafece a Generalului. Acesta ţipă cu ochelarii
crăpaţi. Johnny îsiaduse pistolul sub bărbie şi apăsă pe
tĺágacĺ.
Bang.
o străfulgerare tâsni din çeava armei. Un tub de cartus
zbwă' din pistol şi lovi ochelaľii Geneľaĺului. Din spaţiul
dintre ţeavă şi băľbia luiJohnny începusă iasă fum. Mirosul
de sulf le umplu plĺmânii.
Johnny îiprivi pe General cu pupilele dilatate, înstare
de soc. Generďulîi întoarseprivirea. Bufni şi îşiľoti capul.
Mâna luiJohnnyîncepusă tremure iaĺ, daľ tinu încontinuare
pistolulsub băľbie.
244
 Ciclul Phoenix: literatuĺă SF stoică

,,Doamne, chiar că eşti prost," spuse Generalul. Se

ridică icnind, ruginit de ani. Trase arma đinmâna tre-
murândă a lui Johnny' apoi se aplecă peste el si scuipă.
,,Chiar crezi cá poçi face din astea?"
Generalul îndreptă aĺma cátte pieprul lui Johnny şi
trase trei focuri însuccesiune rapidă. Johnny tresări la fiecare
impact, pe măsuĺă ce dorinta sa de a trăi urca treptat către
un nivel stabil. Generalul clătină din cap privind cum
Johnny se zbate înscaun.
,,Idiotule."
Generalul se întoarse pe călcâie şi reveni lângă la foc.
Luă vergeaua de metal si o scoase din jar. Îşiaruncă apoi
privirea spre orizont si aşteptă ca ultima rază'delumină să se
stingă.

245
 SoCRATE PRINTRE SARÁ.ZINI
JULES EVÁNS

Încămă símt bízar când discut despre faptul cá am

suferit de depresie si anxietate îĺfaţaunor străini încadrul
unor conferinçe publice. Chiar dacă sunt destul de obişnuit
de-acum să mă expun' există încăsitua,tii când mă întreb:
,,oate chiar este o idee bună}". Am avut această senzaţe
chiar înaceastă săptămână, stând înf4a unei săli pline de
jucători de rugby gigantici _ echipa clubului Saracens, unul
dintre cele mai puternice cluburi de rugby din Marea
Britanie. Aceşti coloşi mă priveau cu chipurile nemişcate
cât le-am Povestit cum Íilozoťĺam-a ajutat să scap de
atacurile de panică.
Am fost invitat Iabaza de antrenament din St. Albans
a celor de la Saracens' pentru a ţine o PrcZeÍúaredespre
ťĺIozoťĺĺ antică, etica viľtutii şi ideile vechilor greci despre o
viaçă împlinită.Consider _ şi cei de la Saracens sunt de
aceeaşi pátere_ că etica este esenţială pentru sport. Sportivii
se confruntá z:JLnic cu întrebărilepuse Pentnr prima dată de
Socraté: merită să fii o persoană moĺală? Care este echilibrul
potrivit întrebunurile interne şi cele externe? Ce înseamnă
să ai succes? Cum poţi face façă presiunilor externe frtásá-çi
pierzi caracterul?
246
 Socrate printĺe saĺazini

Nouă, publicului spęctator' ne place să credem că spor-

tivii profesionişti sunt cavalerifrráde prihană si că antrenoľii
sunt izvoare de înţelepciunemorală, precum antrenorul
Taylor din serialul Friday Night Lights. Chiar dacă o bună
paÍte L societăçii încare tľăim a fost instrumentahzată, prin
intermediul discursului managementului tehnocratic, ľe-
curgem încontinuare la discursul moral când vine voľba de
sPort _ vorbim de ľalorile" unei echipe, de ,,caractenr1" si
,,ftlozofĺa" sa. Poate că teľmenul ,,stoic" aproape a dispărut
din Íilozofia academică, însăel este încănelipsit din
publicaçiile sportive (să luăm exemplul lui Ivan Lendl*,
care' cu chipulsău hotărât, a primit acest compliment).
Poate că încercămsă umplem golullăsat de divinitate**
substituind religia cu sporní si luându-i pe sportivi dľept
modele etice. Poate că facem din competitiile sportive un
prilej de extaz colectiv.
Anglia, cândva patria unoľ mistici religioşi precum
William Blake*** sau John Wesley,**** îsipermite acum
să fie îneftaz đoaratunci când urmăľeste competiţii sportive
(sau când đansează' pe la festivaluri de muzică). Am se-
clůarizat extazul, după cum am secularizatimnullui Blake,
rerusalim, transformându-l încântec de stadion. Această
sacralizaĺe a sportului conduce la exuberantă excesivă, cum
s-a întâmplatcu prilejul victoriei de la Wimbledon a lui
Andy Murray, sărbătoľită de parcă Marea Britanie ar fi fost
salvată însens religios prin sacrificiullui Murray. Priviçi, de
exemplu, următorulparagraf publicat înThe Times:

* Fost jucător de tenis, numărul ]. mondial şi câşđgătora opt titluri de

Grand Slam.
** En. god_sbaped ŕłole.
*** Poet preromantic englez.
**** Teolog eĺglez,fondator al metodismului.
247
 Stoicismul azi

prea puţin să vorbim de bucurie. Ceea ce s-a întâmplat

"E
đepăşeşteorice sens pământesc ď bucuĺiei: a fost, pentru câteva
picături de eternitate, nimic mai puţin decât beatitudine. Şi
într-adevăravem de-a face cu ceva gigantic' ceva ce nimeni đin
această tară nłl a reahzat đinwemuri apuse' ceva Pentru care Murĺay
şi-a dedicat vtaţa... La firral a existat impresia limpede că a fost
câştigat mai mult đecâtun trofeu sportiv, de parcă ar fi fost obçinut
ceva mitic, ceva mistic. Când încele din uľmă a ĺidicat acea cupă
magică de aur, paĺcă nu mai era o simplă metaforă, parcă am fi avut
Sfântul Graď'.
cu adevărat înÎaçá

Într-adevăr.
Şitotuşi, învreme ce ne îndrePtămSpre sport pentru a
compensa un Vid etic, emoţional şi ĺeligios, sPoÍtulrămâne
si o mare afacere,si un spectacolplin de strălucire încare se
investesc Sume enorme de bani si încare există o focahzare
intensă asupľa victoriei cu orice preţ. David Priestly, care
conduce programul đeđezlrokarepersonală de la Saracens,
afiľmă: ,,oamenii au o perspectivă incredibil đeromantică
asupra spoftului. ÎnsăacestaPoate fi o lume foarte nemiloasă,
o maşinărie care stoafce tot ce se poâte dintr-o persoană,
pentru a o da apoi la o parte. Majoritatea celor din această
lume sunt foarte departe de a fi modele umane. Cei mai
mulçi iĺđiv'tzicare practică spoľturi de performanţă nu se
angajează' explicit înprivinça vreunei chestiuni etice. Este
voľba doar de a câştiga. Sportivii tineri pot observa oameni
caÍe se află'Ia vârf înspoÍtul 1oľ şi care se descuľcă foarte
bine, deşi se poartă într-unmod îndoielnic".

248
 Socrate printĺe sarazíni

Revolutia
,
đela Saracens

Şiaşa ajungem şi la Saracens. 507o din acçiunile clubului

au fost cumpărate de un consorţiu sud-african în2009,
acesta numindu-l director general pe Edward GriÍfith,
omul caÍe a. condus echipa de rugby a Afľicii de Sud pe
drumul caÍe a adus-o pe aceasta la victoria caÍe a unificat
naţiunea de la Campionarul mondial din 1995. Griffith a
promis o ,,revoluçie la Saracens" care urma să tľansforme
rugbiul într-unspectacol strident, distractiv şi pe gustul
publicului. Meciurile celor de la Saracens urmau să se des-
Íäşoareaĺternativ pe Wembley si pe un nou stadion cn 1azoţI
artificial din nordul Londrei. Numărul spectatorilor uľma
să crească đeIa L4 000 la 80 000, spectatorii puteau să
urmărească reluăĺi pe telefoane, ba chiar puteau comanda
pízzafrră' sá se ľidice de pe scaune. Clubul urma să intre în
aţacerea,,confec1ionării de amintiľi de neuitat".
CealaJtĺ latl:ĺá a revolutiei de la Saracens era însă
focaLĺzarea asrrpra caĺactenrlui si viľtuçilor, după cum pro-
clama directorul sportiv sud-african Brendan Venter. Acesta
este doctor, cľeştin şi într-unfel un rebel, el suľprinzându-i
pe jurnalişti cu declaraţii precum: ,,Nu te poţi gândi tot
timpul Ia a cdştiga. Sunt mult mai interesat ca jucătorii mei
şi eu însumisă devenim mai buni ca oameni. Acesta este de
fapt singurullucru caÍe conteazä". Venter amai spus: ,,Dacă
vom câştiga tot ce e de câşĘat, đaram stricat anumite
relaçii, am pierdut partida. Am pieľdut din vedere scopul
Pentru care suntem aici, este chiar atät de simplu".
Venter a studiat medicina întimp ce juca rugby şi a
insistat că jucătorii trebuie să aibă o pregătire completă si să
249
 Stoicismul azi

fie pregătiţi pentru viaţa de după arierasportivă. Ei trebuiau

c

trataţi ca oameni cu suflet, nu ca nişte mărfuri de aruncat

într-unfuľnal de Íäcutbani. Preocupăľile 1or academice tÍe-
buiau să fie la fel de importante PÍecum forma lor ťĺzică'.
Jucătorilor li s-a cerut să scrie eseuľi pe tema ,,tânărul đe20
de ani ideal" şi să se gândească la întrebări pľecum: ,,Cum se
poartá băľbaĺrl ideal de 20 đeani cu femeile? Cum se
rapofteazá ella alcool? Cum îşigestionează'banii? Cum îşi
vede viaţa îngeneral?".
Alex Goode' caľe are 25 de ani şi joacă pentru Saracens
şi Anglia, a fost martor direct al acestei revoluçii, elvenind
la Saľacens pe când eľa adolescent. Acesta mărtuľiseşte:
,,Înainte, Saracens nu era un loc prea prietenos. Existau
conversaţii destul de contondente. Jucătorii locuiau în
diverse zone din Hertfordshire şi îşipetreceau timpulliber
sePaľat. Mulçi dintre jucători erau însportul acesta pentru
pľopriul câstig, nu pentru echipă - nu fäceau sacĺificii
pentru echipă. Înprezent însăsentimentul de comunitate
este mult mai intens. Au mare gľţă de noi, jucătorii, şi de
familiile noastre' dar asta vine 1a pachet cu asteptaľea că
trebuie să muncim din greul'.
Se pare că ľevoluçia este Pe cďe să reuşească. Saĺacens,
care nu câşĘase niciodată campionatul englez, a ajuns în
finală înprimul sezoncu Venteľ (2009 _20I0),apoiareuşit
să câştige în2010 _ 207L. Sezonul următor, însă,a fost
dificil. Echipa a fost pe primulloc după Puncte marcate si
numărul de victorii, dar a pieĺdut însemifinalá, iat apoi a
pierdut şi semifinala Cupei Heineken înfaça celoľ de la
Toulon. Înfrângerile ridică iar vechea întrebare:merită să
pui caľacterulmai presus de succesulextern?

250
 Socrate pĺintĺesaĺazini

LJn antľenor ä la Jeľry Maguiľe*

Venter a demisionat din funcçia de director sportiv şi

s-a întorsînAfrica de Sud în20L'J"đir_cauzaunor decese în
familie, însăa rămas director tehnic. Revoluçia etică a mers
mai departe înaceastă perioadă prin intermediul progra-
mului đedezvoltare personalá, cate este coordonat de Daviđ
Priestly şi DavidJones. Celde-ď doilea David este absolvent
de fllozofie şi a luat legătura cu mine đupăce mi-a citit
cartea**. David arc o vłtziune unică, si anume cá filozofĺa
si-ar avea locul înlumea sporĺrlui profesionist, viziune. pe
caÍe a'riscat să o pună înpractică invitându-mă să le vorbesc
jucătorilor.
Şefulsău, David Priestly, ase 34 de ani si un cďm re-
marcabil, care aduce aatidlđínezen.Se apropie de personajul
Jerry Maguire însensul că este realmente convins că a
câştiga nu este totul. Priestly spune că ,,miopia Car:.Łată' đe
perfoĺmançe" din spornrl profesionist poate fi un factor de
corupţie morală Pentru jucători si personal. o afirmatie
oarecum eretică încontextrí sporĺrlui de performantárba
chiar şi încel al ,,coaching-u1ui pentru un stil đeviaţă'
performant", CaÍe urmăreste să ofere asistenţă si îndrumaĺe
pentru sportivi, dar care adesea este puÍ şi simplu obseđatde
a câştiga cu orice preţ.

" Personaj din filmul omonim, un agent sportiv care decide să adopte
un comPortament moral ţaçă' de clienýi săi.
** Autorul acestui capitol,
Jules Evans, este el însusifilozof. CarteaÍa
cafe se refeĺă este PlłilosElły for Life and otłłerDangerous Situati)ons:
Pĺłilosoplłyfor Modern Probleľns (tradusă şi înlimba română sub
'4ncient
tit7ul Filozofe ?entru rliaţă şi alte situaţii periculoase).
257
 Stoicismul azi

Priesţ este diferit. La đub,este poreclit ,,Preotul"*,

pentru că este un soi de busolă moĺală Pentru echipă,
ftcându-i pe jucătoľi să fie cinstiti, cerându-le să întru-
chipeze misiunea asumată de club, şi nu doar să o agaţe
undeva la vedere Pe peÍete. Ce se întâmplă, de exemplu,
dacă un jucător caĺe îçicâştigă meciurile nu resPectă
standardele etice ale clubului} Se va renunçala acetjucător
înainteaunui meci important? Acordă clubul aceeaşi
importan1ă unui jucătoľ din echip a a treia ca unei vedete din
prima echipă? Asďelde întľebăriscot la suprafaţă tensiunea
dintre cele douá obiective ďe revoluçiei đela Saracens _
sportul ca modalitate de đezvoLtarea caractenrlui pe de-o
paĺte, sportul ca spectacol public generator de profit pe de
alta. Cu alte cuvinte, bunuri interioare versus bunuri
exterloaľe.
Am impresia că Priesţ a ffcut o alegere personală,
punând caractenrl mai presus de succesul extern. El nu pare
atasat de succes sau statut însens convenţional si nu se teme
de o eventuală concediere. Mi-a spus: ,Jucătorii te miros de
la distanţă dacă una spui şi altfelte Poţi. Dacă însăchiar te
comporţi tu însutiasa cum le recomanzi lor, si ei vor
reacýoĺa înconsecinçă". Priestly *. coloana vertebrďă
suficient de solidă pentíu a nu-şi abandona convingerile,
chiar şi cu un serviciu care implică presiuni semnificative. E
jucătorii
şi suficient de înçeleptpentru a întelegecă'pdnă" şi
de rugby duri au nevoie uneori de un context încare să fie
vulnerabili.
Priestly scĺie după cum uľmează:
,,Consider că nu este nici semn de slăbiciune, nici de
moliciune - şi nu este nici uşor _ să asculçi pe cineva care îsi

* En. Tbe Priest.

252
 Socĺate pĺintĺesarazini

împăľtăşeşte cele mai intime dificultĺçi. Ba chiar, atunci

când cineva simte că poate să-si descarce inima si să fie
complet vulnerabil îĺ faça mea, cred de fapt că mi se oferă
un mare privilegiu. (Psihologii spoľtivi) obseđaçiđeperfor-
manţă nici măcaľ nu vor ajunge să se apropie de astfel de
informaçii... Când ţi se spune că trebuie să fii tare, de ce să
aĺáqí cá esti vulnerabil?"
Priestly m-a sfătuit înaintesă merg să discut cu jucătorii:
,,Vor fi interesaţi. Poate că vor păstra aparençele de tipi duri,
însăvor asculta cu atentie".

Etica virtr4ilor şi psihologia spoľtivă

David Jones mi-a spus că nu este sigur câçi jucători vor

veni la PÍe7ßntaÍea mea (fiind prima dată când un frlozof
vine să vorbească la Saracens), însăpdnă' Ia urmă au venit
vreo 20 de persoane, jucători si antrenori, printre ei si
internaţionali precum Chris Ashton şi Steve Borthwick.
Aşa că, înÎaçaacestei adunări de tipi mari şi tari, mi-am
începutPÍezeîtaÍea.Am plecat de la povestea mea _ cum
m-am lăsat distrus de droguri, cum am ajuns la depĺesie si
atacuri đepanică, Pentru ca apoi să găsesc ajutor înfllozofie.
La început, situatia a fost cam suprarealistă. Mă gândeam:
,,Chiaľ fac aşa ceva? Va funcçiona măcar un pic?". Însă
mi-am spus să merg mai departe.
După senzatiab:ĺzaĺáde la început- mi-am pus sufletul
pe tavá înfaça unei camere pline cu jucători de rugby _
mi-am intrat înĺitm, fiind încľezătorcă etica virĺrçilor are
lucruri importante de spus pentru psihologia sportivă (şi
invers). Pentru sport' controlul emoţional este foarte
important, şi nimeni nu a înçelescontrolul emotional mai
253
 Stoicismul azi

bine decât stoicii. Aceştia subliniau că emoçiile provin de la

judecăçi şi percepţie. Ne Putem modifica emotiile đacă
devenim mai conştienţi de convingeńle şi atitudinile
noastre' şi mai abili îndiscursul nostru interior (ce ne
sPunem nouă însine).
Ideea este familiară pentru sportivii profesioniştĺ, cárora
li s-a tot băgat încap importanţa ,,atitudinii" pentru a fi
victorioşi. Totuşi, unuldintre jucători m-a întrebatdacă ideea
stoică de a-çi controla percepçia şi emoçiile înseamnă,,să fii
mereu poziĺv".I-am răspuns că nu, a privi ,,fllozofiď' nu
înseamnă înmod necesar să nu simçi niciodată emo1ii ne-
gative. Aĺistotel considera că uneoľi fiľia şi îndurerarea sunt
reacţii adecvate înţaţatrageđiilorvieţii. Am sPus toate acestea
Íăĺăsă-mi dau seama că una din vďorile fundamentale a].e
clubului este ,,să fii necontenit pozitiv şi tot timpul plin de
energie"... ceea ce sună cam obositor. Cu siguranţă că uneori
nu strică să te simçi speriat, fuńos, supărat sau pierdut, nu?
Tehnicile vechilor greci de cteaÍe a obiceiurilor etice
sunt evident utile pentnr sportivi, mđales ideea de a repeta
iar şi iar anumite maxime pentru tine însuçi.Sportivii
apeleazá' đejala,,mantre" si mottouri pentru a-şi consolida
atitudinile, iar cei de la Saracens aveau misiunea clubului pe
pereţii sălii de sport. Le-am vorbit despre ideea gľecilor
antici că excelenta nu tine doar de performança de pe teren
sau din sala de curs, ci de toate interacţiunile la care iei parte
_ cum
ţitratezísoţia,copiii, coechipierii mai tineľi, arbitrul,
cum faci façă eşecurilor din pľopria viaçă. Orice este pľilej de
antrenament
Am avut impresia că jucătorii eľau interesaţi înmod
speciď de ideea lui Epictet de concentrare asupra lucrurilor
pe caÍe le poçi controla, frră' a fi preocupat excesiv de ce nu
poti controla complet (reputaçia, corpul, alçi oameni' vťemea
254
 SocÍate printÍe sarazini

ş.a.m.d.). Nici această idee nu este nouă înpsihologia

sportivă (sau înmanagement - este unul dintre ceLe Şapte
obiceiuri ale lui Stephen Cový), însăea este încărelevantă.

'{m discutat şi despre a nu te folosi de factori externi ca alibi

sau scuză pentru propriul compoľtament inadecvat - să đai
vina pe arbitru, coechipieri, so,tie sau copilărie.
Să laşi deoparte trecutul este o abilitate fundamentală
pentru sportivii profesionişti, fie că este vorba de copilărie,
partiđaanterioară sau ultima minge jucată. Într-undo-
cumentar realtzat de BBC, Andy Muľray sPunea că unul
dintre cele mai importante elemente la care lucra era să nu
irosească energie întimpul meciurilor gândindu-se la
punctele deja jucate. Priesţ mi-a spus: ,,o bună parte din
mesajul pe care încercsă-l transmit poate fĺ rez:umatá în
două cuvinte: ,,Tĺeci peste".
Am discutat şi despre ideea de a nu fi preocupat excesiv
de statut şi reputaçie _ să nu-ţi zideşti casa pe nisip, după
cum sPune Isus. Sportivii profesionişti trebuie sá facá façá
de-a lungulvieçii unei evoluçii extrem de volatile a propriului
statut' după cum mi-a explicat şi Alex Goode: ,,Este o
schimbare majoră când treci de la a face rugby înşcoďă la
sportul profesionist. Brusc, de la a fi vedeta echipei şcolii,
ajungi însitua1ia încare nimănui nu-i pasă că ai jucat în
echipa de juniori a Angliei. Stai pe bancă şi nu joci întoate
meciurile. E dificilde gestionať'.
IJlterior, âşa cum s-a întâmplatşi cu Goode, poţi să
ajungi la echipa nationďă, alt salt enorm întermeni de
presiuni şi publicitate. Goode îmispunea: ,,Deodată toată
lumea vrea să discute cu tine despre rugby. Spre finalul
sezonului, pentru prima dată, nu mai voiam să vorbesc
* Tĺimiterea este la volumul Tlłe 7 Habits ,f Hrgbb Etr xive Peopk. 255
 Stoicismul azi

despre rugbľ, aveam nevoie si de altceva". Goode a suferit

apoi o accidentare şi a rămas rezewá, ratând probabil din
această cauză' turneul echipei reunite a Marii Britanii.
Accidentăńle pot ţePÍe7'elata crize existençiale pentru spor-
tivii de performançă' Pentru că îilipsesc de activitatea prin
care se definesc şi se validează. Alex a trecut đeđezamágirea
produsă de accidentare pĄiú, prin intermediul acelui ceva
diferit de rugby _ mi-a spus că a descoperit plăceľea de a citi
romane şi ar fi interesat să devină juľnalist la încheierea
carieľei sportive.
O mare parte a fluctua1iei statutului spoľtivilor este
cauzatá de media, care poate funcţiona ca o oglindă de circ,
distorsionând ľealitatea pentru a ţese poveşti simpliste. In
2006, un Andy Murray de 19 aĺi era intervievat împľeună
cu pľietenul său, Tim Henman. Cei doi si-au adresat în
glumă înţepăturilegate de Campionaĺrl mondial, iaĺ
Murray a glumit că ar sustine ,,orice echipă, mai puţin
Anglia". Gluma a fost preluată de un jurnalist şi l-a bântuit
pe Murray ani de zile. Din carLzĺ ei, Tony Parsons* a ajuns
sá petoreze că acele cuvinte erau ,yârfrrl aisbergului toxic ď
atitudinilor antiengleze". Jurnaliştii împartlumea îneroi şi
ticăloşi, iar vedetele sportive pot fi sanctificate azi, pentru a
fi demonizate mâine. Ele trebuie să trăiască gestionând
această.volatilitate a propriei imagini, să accepte că nu o pot
controla şi să treacă peste astfelde fluctuaçii. Nu e uşor.

*
Jurnalist britanic.
256
 Socrate printre saĺazini

Nu doaľ mijloace, ci scopuđ

Există aşadar numeroase intersectii întrepsihologia

sportivă si etica virnrçilor. Contľibuçia ťĺ/rozoťĺei- motivul
pentru care am fost invitat la Saracens - ţine de faptul că
ťtlozoťĺanuvizează. doar tehnici pentru a câştiga pe teręn.
Ea geĺerează si întrebăľiprecum: Înce constă succesul de
fapt? Cu ce ScoP sau çe1 apelăm la toate aceste tehnicil
Este victoria scopul ultim - divinitatea sportivului - sau
există ceva mai importantP Se poate să câştigi numeroase
trofee, dar să pieruĺ înviaţă. Este posibil să creezi un
spectacol foarte profitabil, cum este prima ligă de fotbal
britanică; aceasta este înacelaşi tirnp o industrie destul de
imorală si toxică.
Am încheiatPrezentaÍeadiscutând despre ideea de a-ti
Preţui înzestrările. Ne nastem cu anumite capacitáçi, suntem
binecuvântaçi cu ele, sunt talente pe caľe nu le-am oblnut
pe merit. Depinde de noi ce relaçie avem cu aceste daruri,
ďacă'Ie preţuim sau nu. Stoicii spuneau că fiecare persoană
aÍe un daemon interioľ, un fel dezeitatelăuntrică. Putem să
avem o reIatie negativă cu acest daemon, ce Se poate întoarce
împotrivanoastră distrugându-ne _ gândiçi-vă la toţi acei
sportivi (sau artişti) incređibilde talentaçi, caÍe au sfrrsit
distruşi đepropriul talent. Putem însăsi să construim o
relaţie ađecvată' si sănătoasă cu abilitătile noastrel punând
preţ pe ele şi folosindu-le Pentru a obçine ceva mai înalt.
Termenul grecesc pentru,,desăvâľşire'{ este e ud ai rn o ni a, care
se Poate traduce desĺrl de aproximativ cá ,,a avea' o relaçie
bună cu darurile cu care ai fost înzes:ľať'.
257
 Stoicismul azi

După Ptezentate, câţiva jucători au venit Să-mi strângă

mdna, ceea ce m-a emoçionat' pentru că mă întrebamcum
va fi primită prelegereameade filozof mărunt de o audiençă
de mari atleţi. Se pare că pariul fĺIozoţĺcallui DavidJones a
fost câştigătoľ. Am plecat de la Saracens cu lecçia despľe
tárie înĄatá. D acá p dĺă ş i j ucătorii de rugby s e pot deprinde
să aibă grţă de ei şi de alçií, đacă'pot învăçasă găsească
echilibrul potrivit întreagresivitate şi vulnerabilitate' întfe
presiune si acceptaľe, atunci există sperantă şi pentru noi,
ceilalçi.

Nota editorului: Ulterior scrierii acestui text, Jules Evanś a

coordonat un club de filozofie la Saĺacens pe paĺcursul sezonului 2013-
201'4. Antrenorul echipei, Paul Gustard' a sPus că respecđvrrlclub ,,a
fost cel mai popular lucru pe caĺe l-am Íăcut înacest sezon". Puteçi citi
mai mult despre cuĺsul desÍäşuratîncadrul clubului, pe care Jules l-a
predat şi la închisoarea Low Moss, pe site-ul: https://emotionsb1og.
history.qmul .ac.ttV 2074 /06/philosophies-for-life-the-results-of-the-
pilot.

258
 ,,CRED CĂ ToŢI CoPIII AR TREBUI sĂ
STUDIEZE FIL0ZoFIA sToICĂ"
o conveľsatie cuJohn Ll"yd
JULES EVANS

Introducere

Mai jos veçi citi un interviu rea7izat de Jules Evans cu

John Lloydl pľoducător TV CaÍe aÍe înpalmares Not tlle
Nine o'Clock Nezlss, Blackadder, Spitting Image şi QI.

Cum ađajuns lafrloznfiastoică?

Am avut, înanii 1980, weo zece anifrráîntrerupeľi,în

care am avut succes ca producător đeteleviziune _ am
reahzat trei seriďe foarte populare, m-am căsătorit, am avut
doi copii, aveam două case, două maşini, un perete al
biroului plin cu tľofee, o stare de sănătate bună. Apoi _ era
de Crăciun în7993_ m-am ttezitîntr-o dimineată si n-am
mai ştiut care e sensultuturor acestor lucruri. Parcá m-as fi
izbit đeuĺ ziđ.Trecusem prin câteva tÍádári oribile, caľe
259
 Stoicismul azi

păreau să mi se întâmple una după alta _ ajutam oameni,

apoi îşibăteau joc de mine. M-am dus pe copcă, am ajuns
să fiu foarte deprimat, foaĺte furios şi resentimentaĺ _
stăteam mult pe sub birou plângând. Eram director
comercialpe-atunci, aveam mult succes. Celmai rău era cá
nu înţelegeamde ce sunt atdt đenefericit, din moment
ce aveam totul. Nu aveam niciun motiv să fiu deprimat.
Şicum aţifrcutfaţá?
M-am gândit că tot ce am de Íäcuteste să-mi aplic mie
însumiacelaşi felde hotărâre şi inteligenţă pe î1foloseamde
obicei si înemisiunile mele. M-am apucat destrí de dis-
ciplinat să caut sensulvieçii. Trebuia să găsesc un motiv mai
bun pentru a continua să tľăiesc decât cel obişnuit, adică
,,cel care moare avânđcele mai multe jucării a câştigat
partiđa." Chestiunea asta nu mai çinea la mine. Obflnusem
jucăriile, dar nu mă satisÍäceau. Asa că hai să vedem dacă
cineva are idei mai bune.
Am începutsă citesc nebuneşte. Am începutcu ţtzica:.
am aflat despre mecanica cuantică si m-a impresionat
profund. Pentru prima đatáamînçelesce înseamnăE=mc2_
cá materia este echivďentă cu energia si că nu există nimic
cu adevărat solid pe 1ume. Am citit apoiÁ.gonie şi extaz, đe
Irving Stone, despre viaça lui Michelangelo. Se mençionează
acolo că ţamiha Medici dorea să recupereze înţeLepciunea
anticilor, mď ďes a lui Pitagoĺa. M-am gândit: ,,Pái,ásta e
tipul care a inventat triunghiul". Am aflat însăcă a fost unul
din cei mai mari ťĺIozofĺdin istorie si mi-am zis: asta e!
Dumnezeule! L-am descoperit pe Pitagora, nimeni nu mai
ştie đeel. M-am dus la librăria Foyles, la secfunea de
]iteratură ďasică si am întrebatcam condescendenť ,Ąveçi
vreo carte despre Atena însecolele vI - V î.e.n.?".Mă gân-
deam că există celmult cdtevacĘi Pe o asemenea temă. Mi-a
260
 că toţi copiii ar trebui sä studieze filozofia stoică"
'Cred

fost arătat un Peľete întregplin de cărti despre acele două

secole înGređaantică. M-am dat înapoi,gândindu-mă' cá e
nevoie đezecevieţipentru a citi toate acele cărti si că e cam
tărztĺĺsă te apuci Ia 42 đeaĺi.
Am fäcut totuşi o încercareşi am dat peste diverşi au-
tori care m-au ajlÍat. Desĺrl de repede am ajuns la Marcus
Aurelius. Unele din afirmatiile sale mi-au fost extrem de
utile, de pildă: ,,Nu te purta ca şi cum ai avea de tráit zece
mii de ani. Necesitatea stă' deasupra tal' cdt timp trăieşti, cât
timp încăîtieste permis, încearcăsă devii bun" (Gânduri
către sine însusi,Iv.77,p. 723). M-a atins. Sau: ,,Nu uita că
totrrl este párere şi aceasta depinde de tine. Prin uľmare,
alungă, când vrei, părerea şi, precum navacaÍe tľece pe lân-
gă un promontoriu ocolindu-l, vei aveaPaÍte de calmulmă-
ľii, totul va fi încremenit şi golful - ťaÍă'valuri" (Gânduri
către sine însuşi,)(Jl.22, p. 355). Î1i pe Marcus
'be..
Aurelius _ un om minunat cate adus o viaçă chinuită si care
se retrăgea înfiecare seară încamera sa Pentru a-si scrie
jurnďulşi a se gândi cum să reziste.

Ce vi se pare cel mai utilînstoicismP

Ideea stoică esenţială Pe care o consider utilă este că

totul depinde de atitudinea ta. Rahaturile se vor întâmpla,
însăce îideosebeşte pe cei carę ţac façĺde cei care nu rezistă
este modul încare răspund situaçiilor. Nu există vreo
obliga1ie de a suferi, este voľba de autodisciplină. Îmiplace
si ideea că'ťiozofĺaeste un mod de viaţá, ceva ce ar trebui să
practicăm cu toţii - îmiplace mai ales cum este ea exprimată
de Epictet.
261,
 Stoicismul azi

Fiica mea, caÍe aÍe 77 ani, tocmai a descoperit aceastá

idee _ face fi7ozoţĺe pentru bac. Este fascinată de ce a spus
Epictet despre ťĺIozofieca mod de viaçă şi dragoste de
înçelepciune.Nu este doar ceva teoľetic, deşi din păcate aşa
se predă de obicei. Profesoľii đefĺIozoťĺenu sunt neapátat
oameni înçelepçi.Nu aľ tĺebui să-i stuđiezipe Heidegger,
pe Nietzsche sau pe Spinoza doar pentĺu aaÍIace au gândit,
ar tľebui sávezi dacă poçi urma învĺaçă'fĺIozofia1or.
Păĺercamea este că toçi copiii ar tĺebui să stuđiezeťĺzica
cuantică şi filozofia stoică. Aľ trebui să înveţe:,,Ceţac atunci
când cineva mă supără? De ce sunt oamenii lacomi şi răii
Ce e frica? Ce ar trebui să fac cânđse întâmplă ceva rău?".
Sunt şocat că la scoală nu se învaţăaşa ceva. Înstoicism
există această idee simplă şi puteľnică - nu coĺtează' ce
se întâmplă, ci cum Íeactionezi. De asta îmiplace stoicis-
mul- Pentru că este simplu, clar şi logic. Nu implică zei sa'u
ajutor đínafará, toĺrl flne de tine.

Credeçi înDumnezeuP

Sunt ,,ignostic". Îmiplace đefiniçiacuvântului ,,ignos-

_
tic" ,,cineva caĺe refuzá să discute existença lui Dumnezeu
până cânđtermenii nu sunt definiti". Spune-mi ce înçelegi
prin Dumnezeu şi apoi îçispun dacă cred înel. Nimeni nu
crede pe bune într-untip urias cu barbă ďbĺ şi sandale.
Nimeni nu gândeste aşa şi nimeni n-a gândit weodată aşa.
Nici măcar Michelangelo. Eşti un nerod đacă'çi se pare că
ştii ce se întâmplă sau dacă' u impresia că cineva ar şti.
Nimeni nu ştie de ce a începutuniversulşi nici măcar cum.
Teoria Big Bangului se clatină', đacă'ne luăm după Martin
Rees |as tronomul regaĄ.
262
 ,,Cĺed că toçi copiii aĺ trebui să studieze filozofia stoică"

Eu vorbesc de orice AÍ Fi". Privesc universul

',Marele
ca pe ceva constient şi binevoitor. Consider că'waţa este un
examen Ia care nu noi am decis să participăm, dar încare ne
găsim, aşa' că' trebuie să ne dăm seama care Sunt regulile şi
cum să-l promovăm. Încadrul acestui test, ne lovim de
viĺtuçile stoice ale stăpânirii de sine şi autocunoasterii,
înçelegânđ că majoritatea lucĺurilor rele care ni se întâmplă
sunt generate de noi înşine.Resentimentul, frica, furia,
lenea, toate sunt âutogenefate _ poţi decide să nu fii aşa.
Există un singur lucru pe care î1ai de ftcut înviată, şi anume
să te iei înstăpânire.

Açi combinat stoicismul cu ďte filozofii?

FiIozofia mea' nu mă ruşinez să spun, e un amestec de

diferite tľadiçii de gândire. Am urmat o cale peripatetică si
ciudată de-a lungul tuturor filozofiilor lumii - daoism,
Bhagavad Gita, Coranul, Sf. Augustin, Sf. Ioan alCrucii,
sufism. Spun că Sunt stoic pentru că oamenii nu se sperie
asa de tare şi pentru că nu există implicaçii teiste specifice.
Cred că există o singură fiIozofie de fapt. Una din că4i1e
mele preferate este Filozofia perenă a lui Aldous Huxley.
Sub toată tevatura diferençelor religioase, e acelasi lucru:
sarcina mea este să măvindec, să-mi amutesc fanfaľonađele
interioaľe si să fiu drăguç cu restul lumii. Pentru mine,
functionează'. Este mult mai puţin dureros dacă încercisă
fii pe cât de agreabil, prietenos si lipsit de judecăçi pe cât
este posibil. Este si o modalitate eficientă de a gestiona
lucrurile.

263
 Stoicismul azi

Filozofia antică
fost cea carev-a adus la supĺafaçă
a
đinacelhău emoçional?

Eram destul de deprimat, însăpot spune că,Ia bază'

depresia este o problemă ťĺIozofică.. Este inevitabil ca ea să-i
lovească uneori pe oamenii inteligenţi, mai ales când
lucrurile merg prost. Sim! că universuleste foarte nedrept,
însănu este nedrept, ci pur şi simplu e cum e. Ce1e două
elemente care m-au ajutat cel mai mult la începutau fost,
mai întâi,plimbările lungi şi, apoi, interesulpentru diverse
domenii - de acolo aapárut şi Q1*.

I
* Emisiune de televiziune încadrul căĺeia invitaçii trebuie
la întrebăripe teme mai puçin cunoscute.
să răspundă

264
 SToIcIsM şI ţTŻLR TREK
JEN FARREN

Pľimul se7ĺln al seľiďului Star Trek, đifluzatîn1'966, a

fost o producţie đeteÍevĺziuneplină de idei ťĺIozoftce
grandioase. Creatorul serialului, Gene Roddenberry, era un
umanist care doľea să înÍäçişeze personaje care coopeÍau
fiind ghidate de raçiune şi omenie. Episoadele au explorat
teme de etică', ß1ozofie şi politică. Mai mult, seľialul avea o
đistribuçiemultiĺasială si a inclus primul sărut interrasial
ďiţuzat la televiziune.
Seriďul a cuprins şi o viziune despľe stoicism.
^p^Íte
De fapt, Gene Roddenberry a si spus că' a creat intenţionat
un personaj stoic, pe nume ,,Spock", pentru a fi parte din
tnađade personaje principale, alături de doctorulMcCoy şi
de căpitanulKirk.
Pentru noi, cei care aPreciem stoicismul (şi poate)
şi seriďul Star Trek, această đecizieridică o întrebare
interesantă: cât de ,,stoic" este de fapt Spock? Este el un
,,înţeleptstoic" autentic sau mai degĺabă un ''steÍeotip al
stoicului", care ignoră emoçiile si se lasă condus exclusiv đe
ľatiune?

265
 Stoicismul azi

Înacest articol, încercsă găsesc un ľăspuns Ia aceastá

întrebareanalizänđsubstraĺrl f:/rozofĺc ď serialului Star
TreŔ..

Spock stereotip al stoicului sau înçeleptstoic?

Inainte de a răspunde acestei întrebări, să citim întâice

scrie Seneca đesprestoicul desăvârşit:

,,... nicio furtrrnă nu face ca măiestria câĺmaciului să scadă,

cum nu scade nici Punefea ei înpractică. Cârmaciul nu-çi promite
o încheierefericită a călătoriei, ci o împlinireuti1ă a serviciului său
şi priceperea de a conduce nava; iar acestea sunt cu atât mai evidente
cu cât sunt mai maĺi forçele neaştePtate ce se pun đimpotrivă.(...)
Furtuna nu este o piedică pentru măiestria cârmaciului, ci pentĺu
reuşita lui.

..Cum aşa?'', întreabăunul. uCârmaciului nu-i face rău ceva

ce-l împiedicăsă ajungă înport, care face ca sfo4ările lui să fie
zađarĺice,care îlîmpingede la spate ori nu-i îngăduiesáîĺainteze
şi care îinimiceşte învelişulnavei}" (...) Furtuna nu-l împiedicăîn
măiestria lui, ci îidă prilejul să şi-o arate; când marea este liniştită
oriđnepoate fi cârmaci. (...) Înçelepĺí însă(...) este mereu în
acţiune şi îşiîmplineşteplanuĺile, cu precădere cânđsoaľta îistă
đimpotľivă;atunci el acţioneazá' numai înnumele înçelepciunii..."
Scrisori către Lucilius,85,33-37, Vol. II, pp. 5a-55

Pentru a" tez|Jma, stoicul ideal ar trebui să demonstreze

tenacitate însituaçii đecriză', să ştie ce poate şi ce nu poate
controla şísă deľnonstreze toate acestea prin modul încare
acţionează.

După cum scrie Seneca înaceeaşi scĺisoare, înţelept

"pe
nu-l împiedică,înfaptele sale, nicio întâmplare,nicio
împrejurare" (85, 38, p. 55). Care dintre personajele
266
 Stoicism si StarTreh

principale din Star Trek ajung, de fapt, la înălçimeaacestui

ideal?
La prima vedere, există două peľspective din care Spock
ar putea să"pará un stoic autentic.

Înprimulrânđ,el acceptă reahtatea, notând dacă ceva

se află sau nu sub controlulsău. Spock spune: ,,Ceea ce este
necesar nu este niciodată lipsit de înçelepciune". Convin-
geÍea stoică este că, dacă ne împotrivímnecesităçii, vom
suferi de pe urma conflictelor interioare, pe cânđ,dacă o
acceptăm, ne Putem păstra calmul. o astfelde 1ogică poate
simplifica substançialviaça. Marcus Aurelius a observat că o
rrlaÍe paÍte din ce spunem şi facem nu este necesară. El se
întrebaadesea: ,,Este acesta unuldintre lucruľile necesare?"

Înal doilea rând, Spock se mulçumeşte să observe, Íără

a ađáuga observaçiei opinii: ,,Fascinant este un cuvânt pe
care î1folosesc când văd ceva neasteptat". A urma regula
stoică după care trebuie să judeci drept bune sau rele doar
lucrurile pe care le controlezi, tot restul fiind ,,fascifiLnť',
conduce la linişte mintală. Această atitudine este legată de
ideea stoicilor că judecăçile noastre ne ĺrlbuľămai mult
decât întâmplările.Este vorba de a descľie puľ si simplu
faptele, eliminând opiniile despre ele.
Ambele aspecte menţionate nu descriu însăcorect
personajul si nu reflectă caractenrllui SpocĘ dominat đeo
logică neclintită, o trăsătură care î1împingecătre a fi un
stereotip facil al stoicului.
Această dimensiune este limpede înpreocuparea sa de
a se controla emoçionď: ,,Principiile noastre logice oferă o
seninătate de care oamenii Íaţaţ Paľte pe đeplin.Simçim
emoţii, însăle gestionăm ferm şi nu le permitem să ne
267
 Stoicismul azi

controleze".IJn efort deloc simplu Pentru Spock. Înepisodul

,,The Naked Time", Spock poate fĺ vázĺt spunându-şi
repetať ,,Îmicontrolez emoţiile", înaintesă izbucnească în
plâns. Celmai important este însăcă, çinând cont că stoicul
desăvârşit este un om de acţiune, dependença excesivă de
logică a lui Spock îiprovoacă un fel đepaĺaliďte de natuĺă
logică. Î1putem auďĺ spĺlĺânđ: ,gĄm informaţii insuficiente,
iar datele insuficiente deschid întotdeaunacalea spre
pericol". Astfel, logica îispune lui Spock că riscul mai mic
este preferabilsau că mai multe date vor duce la đeciziimaí
bune, însăaceasta este o distorsiune cognitivă, deoarece
ştiinţa modernă a aĺátat că adesea nu există o coľelaçie între
cantitatea crescută de infoľmaţii şi precĺzia đecízĺLlor.
Logica lui Spock î1face Pe acesta chiar defetist când nu
există opţiuni logice identificabile sau sanse rezonabile de
reuşită: ,,Înşah, când cineva este înđezavantaj,joculs-a teľ-
minat, sah-mat". Pentru SpocĘ logica este mai importantă
decât orice altceva.
Dacă privim înansamblu, Spock este departe de a fi un
înţeleptstoic. Chiar đacáel are anumite înclinaçiistoice,
frecvent nu reuşeşte să fie un om de acţiune. In plus, deoa_
ľece îsisuprimă complet emoçiile, Spock confirmă ste-
reotipul stoicului mai degrabă decât să fie stoicul autentic,
care urmăreşte să cultive emoţii pozítive, precum bucuria si
bunăvoinça fa,tă" đeceilďti.
Dacă., asađaĺ,Spock nu este un stoic autentic, ce putem
spune despre McCý
Doctorul McCoy este imaginea înoglindă a lui
Spock _ emoţie lipsită de ratiune - si ca atare este încăşi
mai departe de a fi un întelept stoic. Elîsiasumă riscuľi care
implică pericole pentru sine şi pentnr ceilalçi. ÎntreMcCoy

268
şi Spock există o tensiune şi nu este de miraľe că încele mai
 Stoicism si StarTiek

multe episoade cei doi se contrazic _ oare ar trebui să se lase

ghidaçi de raçiune sau de emoçii? Iată un exemplu:

McCoy: ,Sunt cât se poate de sătul đelogica ta".

Spock spui este comPlet ilogic. Este mai raçional să fie

"Ce
sacrificată o viaţă đecâtşase. Nevoile celor mulçi au întäietatefaţá
de nevoile celor puçini sau ale unui singur indiviď.

Este interesant că această dihotomie se ľegăseşte în

neuroştiinţele moderne. ÎnGândire rapidă, gândire lentă,
Daniel Kahneman susţine că încreier funcţioneazá đoĺă'
sisteme: sistemul I ia đecizíirapide pe baza emoţiilor, pe
când sistemul 2 ia đeciziicomplexe anaLizănd' logic
problemele. Şitotuşi, ambele sisteme pot fi utile obiectivului
stoic de a acţiona învederea binelui comun. Sistemul 1
(Mccoy) reahzează" acest obiectiv pľin intermediul unor
reacţii emoçionale automate' care determină acçiuni menite
să-i protejere pe ceí afIaçi înpericol. Doctonrl şi-ar risca
viaţa pentru ce simte că, asa este corect. Sistemul 2 (SpocĘ
acţionează' înaceeasi direcçie, folosind anahzn efectuate
deliberat. Spock şi-ar risca vĺaça đacă'aşa este logic. Pentru
el, este lipsít de logică sá ucizi Íără motiv, însă'uneori este
logic să ucizi şi ca atare el este gata să-şi sacrifice propria
viaţă pentru aprotď1a echipajul.

Această dihotomie este ilustrată şi đecercetările lui

Koenig despre dilemele morale care vizează', ipotetic, Iezarea
unei persoane pentru a sďva mai multe. Au fost testate trei
gľupuľi, unul dintre ele având funcçionare emoçională
deficitară. Cercetarea a arátat că eliminarea conflicĺíui
dintre emoţie si ľaţiune a avut drept rezultat salvarea unui
număr mai mare de oamenil pentnr că' 40o/o din cei din
grupul cu deficit emoçionaĺ au fost de acord sá Iezeze o
269
 Stoicismul azi

persoană Pentru a salva mai multe, façă' đe20o/o încelelďte

grupuri.
Ce putem SPune însădespre altľeilea personaj principal,
Kirk? Oare el este mai aproape înweun fel de a întruchipa
stoicul đesăvârşit? Kirk spune că nu joacă şah, ci poker, un
joc încare este nevoie de abilităçi şi de asumarea de riscuri,
şi care çine de a gestiona bine cţile caľe ţi-au fost date. În
mod asemănător, Epictet vorbeste despre cum cad ,,zarurile
vieçii" si despre a folosi cu grţă zanlrĺIe care au fost deja
aruncate. ,,Fă precum cei care joacă' zaĺxi. Zaĺurile sunt
nepăsătoare: de unde să ştiu cum se vor rostogoli? Tľeaba
mea este să folosesc ce se iveste cu grţă si pricepere" (Diatribe
il.s).

Î.'u...t mod, Kirk încearcăsă atingă un echilibru între

emoţie şi raţiune, însănu pierde niciodată din vedere
acţiunea. opçiunile şi acçiunile sale î1facsă-şi asume riscuľi
pentru binele comun' chiar dacă ďegeľea pur logică ar fi să
nu facă nimic. Poate că tocmai Kiľk, amesteculperfect de
emoţii pozítive si imperative etice _ un amestec, s-ar zĺce,
întrece e mai bun înSpock şi McCoy_ este adevăĺatulstoic
đinStar Trek: atât on de acţiune, cât şi o persoană contern_
platiĺlă. Înpropriile sďe cuvinte: ,,Domnilor, discutăm în
go1, să mergem să găsim niste răspunsuri".
Însă,evident, din perspectiva unui film bun, nu contează'
dacă adevăratul stoic đínStar Trek nu a fost personajul
,,stoic". Asta deoarece modalitatea încare este portretizat
Spock este de fapt esenţială pentru dinamica dintre Peľso-
najele principale ale serialului. Si, întľ-adevăr,fiecaľe episod
explorează' conflictul dintre ratiune si emotie prin inter-
mediul relaçiilor dintre Spock şi celelalte personaje. Gene
Roddenberry (înEdward Gross, 7995) aťĺrmá cá;
270
 Stoicism si StarTrek

,Am luat o persoană peľfectă şi am împăţit-oîntrei, partea

administrativă şi curajoasă este căPitanul (Kiťk)' partea logică este
ofiçerul responsabil de ceĺcetarea ştiinçifică (Spock), iar partea
umanistă este đoctorul(McCoy)".

In Star Tłek, aşađaÍ,aceastá sursă permanentă de

conflict interior _ tensiunea Íaţiune _ emoţie _ filnctíonează'
foarte transparent. Stephen Fry exprimă perfect modul în
CaÍe Star Trek a đramatizatluptaraţiunii cu emoçiile:

,,La mijloc î1avem pe căpitan, caĺe înceaĺcăsă găsească un

echilibru întreomenie şi raţiune. La stânga sa este doctorulMcCoy,
reprezentând dimensiunea apetitivă şi trupească. La dreapta este
Spock, raţiunea pură. Amândoi sunt imperfecţi, pentru că nu au un
echilibru întrecele două şi sunt încojlict personal. McCoyîlatacă
mereu pe Spoclc Kirk este încentru, reprezentânđ soĘia ideală. Şi
nu e doaĺ asta, si planetele Pe care Iev:rziteazá fac de obicei eroaÍea
de a fi ori prea ordonate' Prea rez-oĺabie şi excesiv de logice (aşa că

îiuđdcalm şi rezonabil pe cei care nu sunt de acord) - şi deci au

nevoie să deprindă un sfuop de umanitate - sau sunt populate de

fiinçe sălbatice care au nevoie de raçiune şi de ordine".

Iat đacă,Personajul Spock a trebuit să fie construit ca

stereotip ď stoicului, Şinu ca înţelePtstoic pentru a aduce
pe ecran acest etern conflict uman' cu atât mai bine pentru
generaţie după generaţie de fani Star Trek.

27t
Stoicismul azi

Bibliogĺaâe
Cenmal Intelligence Agenry. 'Do you really need more intelligencel':
https ://www. cia.govllibr ary / center -Îor-the-study-of-
intelligence/csi-publications/books-and-monographs/
psychologĺ-of-intelligence-analysis/aľt8.html

Fry, S., 'ľ{ow Star Trek Ties into Nietzsche and Ancient Gĺeece':
http / / tr ekmovie.com/ 2077 / 07 / 0 4 / video- of-the-day-
:

stephen-fry-explains-howstaĺ_trek-ties-into-nietzsche-and-
ancient-greece/

Gross, E., Captains' Logs: Tlłe Unaut}torized Comţlete Trek Ţoyages

Little Brown &Co., L995.

Kahneman D., Thinking Fast and SloĺLs. Penguin, 2011

Koenigs, Young et a1., "Damage to the prefrontal cortex increases

utilitarian mora1 judgement", înNature, 446, pp' 908-977,
2007.
 CUPRINS

Despre Stoicisru Today ........ ................7

Autori ....9
_ StephenJ. Costello .. --17
Cuvânt-înain6g
Intĺoduceĺe - Patrick UssheÍ .............. ..20
Stoicism pentru începători
_
John Sellaĺs .26

I. STOICISMTEORETIC
Concepte fundamentale ale eticii stoice la Marcus Aurelius -
Christopher Gill _...-.......31

Stoicii despre comunitatea fünçelor umane - PatrickUssher ............36

Stoicii nu sunt lipsiti de emoçii! - Donald Robertson .............42
Despre motivaçiile unui stoic - Michael Darľ .......... ..............47

II. STOICISM ADAPTAT PENTRU ZILELE NOASTRE

Care stoicism? -John Sellars ..........53
O abordare simplă şi modernă a stoicismului -
Donald Robeĺtson -5/
Cu ce ne pot ajuta stoiciii - Antonia Macaro .6t

III. ÎNVĂŢĂTURI sToICE

Despre acceptarea moţii - Corey Anton ..... .77
 Recunoştinçă şi mirare - Mark Garvey ......_........81
Fericire devărware - ce ar spune Seneca? _Laara Inman ...--....87
Priveşte ca rrn stoic. O tehnică antică pentrrr consumatorii de azi _
Tim Rayner ............92
Controteazá-çi emoçiile - Ryan Holiđay ..............96

IV. PoVEşTI DEVIÂŢĂ

Experiençele mele cu stoicismul * Flelen R''áâ
Cum e să fii un avocat stoic - Paul Bryson
Un primar stoic -Jules Evans
Incercarea încercărilor - Kevin Kennedy .....
Un doctor stoic - Roberto Sans-Boza ........
Însemnărileunei femei stoice - Pamela Daw
Despre sconcsi' ţaÍzá acrá si stoicism _
Eric Knutzen şi Kelly Coyne

V. SToICISM PENTRU PĂRINŢI şI EDUCÂToRI

Lectii stoice pentnr interactiunea cu un copil mic -
Chris Lowe ...........148
Paternitate si acceptare stoică _ Jan Fľedrik_Braseth ...............L5 2
Drumul coîteazá- Matt Van Natta .....-...........155
Învăçăturastoică şi contfolul stoic - Michael Burton ..............1óo
Cum să discutămla şcoală despľe aspectele practice ale filozofiei-
Jules Evans ............L64

vI. sToICIsM şI PSIHoTERAPIE

Functionează stoicismul? Stoiđsmşi psihologie pozltlvá' _
Tim LeBon ............174
o sc-hiçĺ a influençelor stoice asupra logoterapiei lui Viktor Fran}l-
StephenJ. Costello ...................184
Cum mi-am recápátat sănătatea mintală cu ajutonrl terapiei
cognitiv-comportamentďe (CBT) şi al stoiđsmului -
Jarnes Davinport ..--19Ĺ
VII. sToIcISM şI CoNşTIENTIZARE
Virrute conştientă: međitaçiirăsăritene şi etică stoică -
Ben Butina .. -204
Conştientizaĺea stoică şi eliminaĺea budistă a egoului -
Aditya Nain ........... ......................2I2
A existat oare o ,'constientizarc stoică"? - Patrick Ussher ..........216

VIII. LITERATURĂ sľoIcĂ SI SToICISM ÎNCULTURA

MoDERNĂ
Clubul Epictet stoicism înînchisori _ leÎÎTraylor .....'.'.'........226
Ciclul Phoenix: literatură SF stoică _ Bob Collopy ....------......-24o
Socrate printre saĺaziri -Jules Evans ...... ......---.--246
''Cred că toţi copiii ar trebui să studieze filozofia stoică''
o conversaçie cuJohn Lloyd-Jules Evans ................. ........259
Stoicism şi Star Trek _Jeĺl Farren ......265
 ü

á'
De [a eđcastoică la emoçii, de la primarii
stoici şi minđfulness la frlozofra practică,
Parenting, psihoterapie şi închisoľi,de la
StarTľek şi Socrate ta avocati stoici modeľni.
Toate acestea' şi nu numai, le vei găsi aici.