Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ffi"t;
ffi"'
*s#Efixzrffiw:1
1
erau lesbiene. Dacd Dumnezeu n-ar fi distrus cu foc gi cu pucioasd aceste
doua cetdli, ele tot ar fi dispirut pentru ci nu mai procreau.
Gravitatea acestui picat al homosexualitdlii este clar incriminat de
Dumnezeu prin lVoise, in Levitic 20,13. "DE SE VA CULCA CINEVA CU
AAnaAr CA $, CU FEMEIE, AMANDOI AU FACUT NELEGTUTRE 9, SA
SE OMOARE, CACI SANGELE LOR ASUPRA LOR ESTE,"
EXISTA PERVERSIUNI
sExuALE 9l iN LUMEA CONTEMPORANA?
2
constituie o tragici realitate atdt a lumii vechi
cdt gi a celei de azi. (homosexualitate, IATA CARE ESTE
lesbia ism, pedofilie, etc. ) Homosexual itatea gi
n OPINIA UNUI IVIEDIC
lesbianismul ar putea fi definite ca o deviere a DrN BUCURE$TT CU
instinctului sexual spre o persoana de acelagi PRIVIRE LA SUBIECTUL
SCX, ESTE O EVIDENTA CARICATURA A NOSTRU, OPINIE
SEXUALITAII NORMALE. Dacd are loc intre PREZENTATA iruTN-UN
ARTICOL DIN ZIARUL
birbali unul line neapdrat locul femeii (invertit ,.ADEVARUL" DIN 24
pasiv), iar celSlalt pe al bdrbatului (invertit
tt
activ). Dacd are loc intre femei, una line loc de
lultE 2000, $l PE CARE
O EXPUNET\4 t\{AI JOS:
f birbat gi cealaltd de femeie.
lata cum condamnd lesbianismul gi g
homosexualitatea Sf0ntul Pavel, marele
apostol al neamurilor: "... Cdci 9i femeile lor
au schimbat fireasca rdnduiald cu cea
impotriva firii. Asemenea gi bdrbalii, ldsdnd
rdnduiala cea dupd fire a pirlii femeiegti,
s-au aprins in pofta lor unii pentru allii,
bdrba{i cu bdrbali, sdvArgind ruginea gi
ludnd in ei rdsplata cuvenitd rdtdcirii lor."
(Romani 1-26,27). Homosexualitatea
- o maladie ce trebuie
tratati si medical
DAR SFANTUL CLEMENT
in mod obignuit, hornosexualitatea a prop&q1t
ALEXANDRINUL, CE NE SPUNE in perioade islorice qi ln medii de deosebit;
$N ecesr sENs? sau de extrernd rnizerie maral6,
a Linor serioase deliciente {sau
-
inseamnH cE
3
I
primul efect este faptul cd cel ce o suport6, nu mai este nici bdrbat, nici
femeie. $i zice foarte clar Sfdntul loan Guri de Aur in "Omilia a lV-a" la
'I
il
4
DEcl, AcEsrE unAre pAcnre srAlcesc o cREATUnA oen Nu pCIT
SCHIMBA FIREA.
5
pdcdtogii se ridicd azi impotriva celor drepli aruncdndu-le tot felul de
acuze care mai de care mai nebune. Cici bine a mai zis Sfdntul Antonie cel
lVare. ,,VA VEN: O VREME CAND OAMEN\\ VOR iNiteeUN, 9, DACA
VOR VEDEA PE UNUL CARE NTI ESTE NEBUN, SE YOR RIDICA
fmpOfnMA LUt ZTCAND (TU ESTI NEBUN t>> PENTRU CA NU ESTE
ASEMANATOR LOR,"
AtCt SE DA LUPTAimrne DnVOL 9l DUMNEZEU,IAR CAMPUL DE
LUprA ESTE ittsugl SUFLETUL oMULUI. Dar sd nu vi faceli probleme,
cici nimeni nu ,u r.apa nepedepsit, fiindci insugi Dumnezeu ne-a spus
destul de clar:
"Ale mele sunt rdzbunarea 9i rdsplata" (Deuterom 32,35)'
Da. Triim vremuri in care oamenii cautd si modeleze lumea dupd bunul
lor plac. Aga se face ca unii gi-au creat propriul Dumnezeu, propriul cult'
Allii
mai nebuni au mers pana acolo incdt s-au declarat dumnezei, prooroci, si
reincarniri ale lui lisus Hristos. Tragic6 realitate!...
La unele secte perversiunile sexuale se constituie intr-un act de cult. Si
fetele
amintim c6teva: Secta N/oon, organizata in 1954in Coreea de Sud. Aici
intra in secti pentru <talii spirituali>. Fanatismul religios este
provocat, dupd
declaralia martorilor din secti, de satisfacerea tuturor plicerilor la inceput,
fiindcd ipoi, intervine postul negru 9i rugdciunea istovitoare.
Adeplii lui Dalai Lama practici prostitulia ca act de cult. Secta "Copiii
Domnului,,- adeplii practicd o "misticd" sexuali intitul6ndu-se "Frali 9i surori"
gi astfel spun6nd.e n, au de ce si se rugineze. Adeplii
yoghini ai lui Gregorian
putem
Bivolaru practici urinoterapia gi sexul in grup. oare suntem orbi? cum
,,dreptal omuluin'o practica care duce la distrugerea omului 9i implicit
numi un
a societ6!ii?
6
FOARTE TNTERESANTA ESTE Qt OptNtA UNE! DOCTORTTE, CARE iN
FApr ESTE st o ADEVARITA cREDtNclonsA onroobxA'
,..
Unii homosexuali gi unele lesbiene justifica perversitatea lor ca fiind o
t boald cu care s-au ndscut. Dar, orice bolnav, indiferent dacd boala este
incurabili sau nu, sperd gi vrea din tot sufletul si se vindece, fie PE CALE
BISERICEASCA, fie pe cale medicald.
Aceastd "boal5" ar putea fi vindecatd foarte ugor dacd dumnealor ar
avea "mdrgdritarul de mare prel" - VOINTA INDIVIDUALA, cerdnd ajutorul
unui preot care ii va ardta calea de vindecare.
Cei care nu s-au nascut bolnavi, dar pe parcursul vielii au devenit perversi
datoritd anturajului, pot fi vindecali extrem de ugor, cdci s-a dovedit gtiinlific
cd homosexualitatea gi lesbianismul nu sunt boli incurabile preeum cancerul,
leucemia, etc. OARE Ntt ESTE PACAT SfR GA TOR LA CER, sd exrsfe
homosexualitate 9i/esbtanism acolo unde Dumnezeu a binecuvdntat o
lard ca Rom1nia, cu atdtea fete frumoase gi bdie{i frumogi, gi care sunt
dornici sd-gi intemeieze un cdmin dupd legile moralei cregtine ???
7
PPM
NOBDIAI,TIilIE
a$drqd@,al,w@,
Se poate spune cd aproape tot ce line de
normalitate este extrem de agresat in zilele
noastre. Sfinlii Parinli ne-au invalat adesea
despre calea de mijloc, adici calea normalitilii
pe care omul trebuie s6 o respecte fiind congtient
de faptul ci
este fiptura lui Dumn ezeu gi ci
trebuie sa-gi respecte trupul, respectAnd astfel
in el unul din "mddularele lui Hristos".
Dumnezeu este iubire (loan 9,5), din iubire
ne-am nascut (loan 3,'16), gi din iubire curatd se
na.ste orice fiin!5 sindtoasd. Trebuie si iegim
din confuzia care exista intre iubire 9i dorinld,
Remarcabila in acest sens este opinia lui lVartin
Buber: "lubirea exclude pofta; in poftd te
gugti pe tine, in iubire te ddruiegti celuilalt".lubirea dintre un bdrbat gi o
femeie se intemeiazd pe jertfa, lubirea impreuni cu puritatea, cu adevirul,
cu sfinlenia, constituie sdndtatea omului; sd nu cidem nici o clipi din aceasta
stare 9i fericire
DUIVNEZEU NE-A LASAT ACEASTA
BINECUVANTARE, ACEST IIVENS DAR,
IUBIREA, dar in cazul perversiunilor
sexuale cade asupra noastrd un imens
BLESTEM.
Azi parcd mai mult ca niciodati sunt
deosebit de
importante cuvintele
lt/6ntuitorului: "Ce-i va folosi omului,
dacd va cflgtiga lumea intreagd, iar
sufletul sdu il va pierde? Sau ce ar putea
da omul fn schimb pentru sufletul lui"
il* (Matei 16,26).
AMIN!
BIBLIOGRAFIE
Aristotel - "lVletafizica"; Boutroux Emil - "Chestiuni de moralS gi educalie";Alexis Carrel - "Omul fiinld necunoscuta";
Diac. David - "Sectologie"; Dostoievski - "Fralii Karamazov";J\1!irqe_a Eliade - "lncercarea lablrintului" , Georges Habra -
"lubire gi senzualitate'I Gavanescu lon - "Pedagogie generald"; "Gazela de Sud" 19 iunie 2002.