E

TELEVIz:ORUL
tll

i
i

{
I.

1.
- o noui cetate a sodomei ?
l
i

Preot Toma

rFericit bdrhatul cdruia numele Domnului este nddeidea lui, 9i

nu a privit la degertdciuni gi la nebunii mincinoaset [Psalm 39,6].

in Romdnia mass-media este o putere. Dintre mijloacele mass-media cel mai

mare impact il are televizorul. Ca aparat, televizorul este o invenlie a minlii omenegti -
care in sine nu este nociv5; insi modulin care el este folosit, cu precidere in ultimii 1 1
ani la noi, 9i in ultimii 30 de ani Tn Occident, l-a transformat Tn cea mai distructivi
armi din lume - PENTRU SUFLET. Televiziunea are o tendinld tot mai accelerati 9i
mai accentuatd de a nu mai indeplini funclia de divertisment, informalie, culturd, etc.,
ci pe aceea de a forma un om nou, spilat de tot ce este bun. Televizorul are o lucrare
<religioasd,,, o influenld spirituali de netagdduit. El a reugit ceea ce nu s-a mai realizal
de la Turnul Babel, sd uneasci toatd omenirea - in tot ceco c@ nu esto Dumnezau.
Atunci (la Turnul Babel), ca sI-i opreasci de la rdu, Dumnezeu a impdrlit limbile, iar
astdzi, prin televizor, de la un capdt al pdm6ntului la celalalt, o singuri limbd hulegte tot
ceea ce este sf6nt.
Televizorul alungd pentru totdeauna pe Dumnezeu din sufletul omului 9i il
inlocuiegte cu pornirile drdcegti. Televizorulnu strecoor6in mod Peruarsin om o singurS
potim6, ci toote potimile mori: sodomia, curvia, iubirea de aur gi de bani, setea de
sdnge, hula impotriva Duhului SfAnt, egoismul, setea de putere 9i de slavd degartd,
prccum $ pe cela moi mici (care de fapt nu sunt deloc mici): lenea, judecarea aproapelui,
nepdsarea, curiozitatea nefolositoare gi bolnivicioas6. Telenovelele sunt specializate
in amplificarea acestei ultime patimi.
Tclevizorul nu inghite numoi indivizi, ci popoore intregi. Desigur, aparent, nu e
mai pdcatos un televizor decdt un bordel, dar televizorul are totugi o putere distructiva
cu mult mai mare decAt acesta, pentru ci in fiecare casi introduce un bordel, in care
intrd cu ugurinla toli (pdrinli 9i copii) 9i la orice or5'
Omul intna in contact cu lumea prin cele cinci simluri: vAz, auz, miros, gust 9i
pipait. Dintre aceste simluri, vederea este cea prin care intri cele mai multe imagini 9i
informalii. Personalitatea omului, prin facultdli ale ei precum sunt: cunoagterea,
inlelegerea, memoria gi imaginalia, este foarte dependenta de ceea ce primegte prin
acest sim[. Acesta este motivul pentru care nu ne prea ocupdm de radio, care nu are
puterea de inrdurire a televizorului. Radioul se adreseazi auzului . Tolavizorul se
oclreseoz6 v6zului, in primul rAnd, dor ;i ouzului. Este mai periculos decdt ziarele.
Acestea se adreseaza Si ele vdzului, dar imaginile sunt nemigcitoare - par moarte.

1
l_

lmoginile de lo televizor sunt vii, mi;cdtoore, qi de oici putcrco lor. Omul impdtimit de
televizor nu maiinlelege cd imaginile pe care acesta i le oferd le privegte nu la rece, ci
acestea intrd in viala lui interioari, pe care o influenleazi,o modeleazd dupd chipul lor
(spune-mi cu cine ie insolegti, ca sd-!i spun cine egti). in timp se produce o simbiozd
intre om gi televizor, o intovdrigire in care insi primul este factorul pasiv, cel care
primegte orice, fard nici un discerndmdnt. Omul devine pur gi simplu un material care
se lasd, fird si-gi dea seama, prelucrat in duhul tovarigului sau, care treptat ii devine
chi std p6n. Astfelte evizorul devine de fapt adeviratul Dumnezeu al omul rura
i se inc il ascultd, ii sluj egte, chiar daci privitorul este crestin n numele
Sfintei T retmt mnezeu cu adevdrat este cel cu care ai o leg ngtientS. Cei
cdrora li se pare erez s6 faci o comparalie intre tim care il petrec in fala
micului ecran gi timPul re il petrec Tn fala icoanei dciune, intre interesul .si
emolia cu care privesc i mag I mai adesea mu , gi formalismul cu care fac o
rugiciune, prea adesea nilucitd , demonice
Este televizorul vinovat de me? Oare el le-a adus? Nu. Dar el
am care
avea SI

intin re e are in prezent.

rt oare numai rele la televizor?"
t gi bune, dar at6t de amestecate cu cele rele, inc6t nu mai sunt ,|fl
mas care, acceptdnd aceastd <amesteca re rea), ajung, oarecum, sd le
SA flcolo unclc r6ul c omostecot cu binele nu moi oste locul lui 't CI
ol Atunci cdnd a mdncat din pom Adam a cunoscut gi binele, 9i ara
aJun numai al raului. Un doctor ginecolog care face chiuretaje nu va de
osd ui Dumnezeu pentru cd a ajutat pe unele femei si nascd. Cind SI

(ecronul televizorului) curgo op6 de izvor curot6 ;i mizerio dintr-un da

vite, se oclop6 cle ocolo, ce gust vo simli: ol opoi sou ol b6legorului? ra!ia
in zor 9i aceasti conductd pare dura, dar in privin[a filmelor porn si
elorfilme (sexy) este foarte elocventd 9i exprimd realitatea
te care te uili la televizor, trebuie si gtii ci asimilezi tot ce vezi
-incet vei ajunge gi si fii ceea ce asimilezi!
ini toate sunt JOS,
pe se dd un nu erotice, revista aceasta este
ant
<La nt gi lucruri bune, noi le despd(im de cele
Ca sd alegi trebuie un criteriu in funclie de care sd te orienteziin privinla binelui
9i a raului. Adullii (peste 40 de ani), care n-au crescut
cu mizeriile de la televizor, s-ar
putea si aibd un criteriu in bunul lor sim[. Dar dacd nu sunt bine ancorali intr-o viali
religioasd, vor fi gi ei foarte ingdduitori in privinla raului. Ce criteriu are insd generalia
t6ndri (sub 30 de ani) care din copilSrie s-a hranit cu filme erotice, de groazd gi de
incredibila violenld? Personalitatea adolescentului se va forma pe aceastd temelie
spurcatd gi gubredi. Riul gi binele sunt amestecate in capul lui. El nu va apuca niciodata
vdrsta discernerii binelui de rdu, pentru ci n-a triit niciodatd numai in bine. in lumea
fizicA,pentru a vedea un obiect mai bine, trebuie sd te apropii de el. in lumea spiritualS,
aceasti lege este valabila numaiin cazulvirtulilor. in ceea ce privegte picatul, nu-l poli
1
 pl6ng
vedea decdt daci te distanlezi de el. Acesta este motivul pentru care Sfinlii igi
pdcatele gi se mirturiserc fia"etogi, iar homosexualii se m6ndresc cu patima lor, fac
paradd gi cer drePturi.
Televizorul nu cste un singur ctroc, ci ioclul intrca. CAnd a apdrut televizorul,
marele stat major al iadului l-a primi t ca pe cea mai plicutd surprizi
din istorie.
pentru ci ne
Televizorul este Periculos nu numai pentru cd ne aratd rele, ci 9i
invali sd facem foarte multe feluri de rele, oferind chiar vaste posibilit5li de -inalta
cal - in toate domeniile malefice
Di te relele televizorului, doud sunt cele mai mari
d
- calomnie ecarea gi dispreluirea aproapelui, 9i distrugerea
psihologici gi sufletea cdrei persoane ca 9i com oricirei idei, intenlii
sau institulii benefice.
I

Cum intri Prin miculec ?

ale
sufl SE n ti m e nt, VO in!i ) SU ntto a te co lora te potrivi m ag n
|- la
iu n 9?, d a to n te mag n lor sexy trece incet p r n eta pe le u
rm a te
ince ng e ceea CE a vAz ut d po acce pte ma gr ne d SI in cel e d tn U
ra im potriv rea ra! u nl a fost d obord te d e pati ma
te
m! rea m a intri SE scdrbe gte d e m ZE ri d, mora e d e aco o a
ind a r a U rm a d o regte SA fa ca into cmai cee a ce a vaz u t.
ea
Voi nta, n ema ifi n d con d usd d a ra!i u n e S intd n te de a fecti vita te
re la CA utare a d CS frAna n Aceastd t rece re SE fa ce in
ti m p d d ul
de la
po rnogrofi
vede m u Ite fi m e S SC cve nte CU SCC n e porn og ra fi CE Birui nto
psihi otdt lo n ivel CO n;tiont, cAt st, Io nivc subcon;tiont. i n SU bsol u ri e ,in
SE ri d ca in co n si-l
SU n t VI d eoteca porn og rafici cree azA m S ca ri ca re
e
p e o m SA fa CA u n e le UCTU n cu o p U te re ( S a ta n ucl ) pe ca re e n
U

exe m p U U n ta n e al
deu SI ca re a NU S e m a poate im potri VI D e
U Sa d AU
rnal nd t rece a pe e ng e o ta ta be cu ca 4i CA uta rom a n e e
manua lele chine in
p
ra,
pra
arii
gtientulsiu. intreaga sa personalitate este pecetluita
pornogra
cu (numa rul fiarei> (APoc. 13,8)
* lmaginalia este terenulin care aceste influenle se vad cel mai clar. Filmele
<eroii> lor, caPitd
lucreazd aici in doua moduri: unii tineri, v d, zlnd de ce sunt capabili
de vitejii prea mari
complexe de inferioritate fa!6 de sexul op us, se vid ur6!i, incapabili
sexuale
in domeniu, devin necomunicativi, inchigi in sine, trigti gi recurg a <defuldri>
( onanie gi altele inrudite cu ea) in care n-au nevoie de Partener.
Allii (bine indoctrinali
cu manifestari sexuale
de filme) devin obsedalide desfr6nare, incapa bili de infr6nare 9i
care dep6g escin perversitate Sodoma 9i Gomo ra. Uniica acegtia,
daci se cdsdtoresc,
vor spurca patul conjugal 9i vor aduce Pe lum e copii cu mari Probleme Psiho-fiz
CE

C6s6toriile in corc so foc p6cotole sodomics nu rczist6 in timp. Daca

acestea ar fi

3
cazuriizolate, rdul n-arfi aga de mare. Din pdcate, aceste perversiuni, pe care Dumnezeu
le-a pedepsit in Sodoma gi Gomora cu foc din cer 9i ploaie de pucioasd (a se vedea
cartea Facerea, capitolul 19, din Sf6nta Scripturd), s-au extins nespus de mult. Cine a
contribuit cel mai mult la aceastl pierzdtoare extindere? Televizorul, <educatorul>
poporului nostru.
latd cd treptat imaginea de la televizor devine viali. Treptat, imaginarul a reugit
batjocorirea gi schimonosirea realului. Ceea ce noi am prezentat schematic maiinainte
in care omul este invadat Si biruit de pornografie) gtiu gi congtientizeazd
regizo stor filme. Dovada faptului cd gtiu este insugi rezultatul oblin care
este scopul filme? Sd facd din fiecare cetatean al impdrdli umnezeu
(cregtin botezat) itor al Sodomei (aceasta este pe cetea fi pocaliptice) - iar
daca va muri fdri poca gi un viitor osdndit in iad

Dar oare de ce in primul desfrin u alte picate?

Aceasta deoarece, nimic n om sufletegte atdt de mult ca
des pe
Dum mii de ani, de cdnd
este, evo e oamenii sd fie educati sexu televizor pentru a se
inmu decum. Scopul reol ol prezanlai in fiocoro film o imoginii
de cu totul contror: distrugereo omonirii. Se gtie prea bine cd d rea
red pt natalitatea. in bordeluri, unde este cea mai intensi activitate se NU

SC ici un copil. Mom6 smerit6, grliulie;i iubitoore, 9i amantd senzuald, ata

gi Pe sunt doui feluri de insusiri ale femeii, care se exclud.
n u m a u n exe m pl u d n m u Ite a Ite e ase m dni toa re t-cl re s-a r pute a re
aa U in ca re rafi neazd te levizorul pdcat u c UTVI e i n U rmi CU cd teva de
ani fi de dragoste, romantice, prezentau tineri care igi mdrturiseau senti le,
dar nfa manifestdrilor fizice totul se reducea la o privire caldd, la o str6 de
mAn a U ) a o im bra ti S a re ne V in ovatd A p o a u a pd rut S d rut u ril e d n CE at
lungi p e ti S ante ) SI ma d ese i n cet ?ncet a U a pa ru t fe m e e SE m te,
I
dezb gi scenele erotice din ce in ce mai <curajoase> 9i mai variate sta
oad artd gi industrie a pornografiei (extrem de binoasa). Rdul nu s tct I

DU a noiin lard folosirea cuvAntului: < a

fost ea
rdd U

indesitfilme personaje e MOSEXUA li, au apirut <<vesele>,

de divertisment gi interviuri cu ei. Care este mesajul acestor facituri, care de care mai
perfide 9i mai imunde, care s-a incercat a ni se inocula? Acela c5, de fapt gi de drept
(?!) gi ei sunt oameni ca gi noi, obignuili, ba chiar cu unele calitili deosebite - fiind
invocate chiar nume de personalit5li artistice, literare etc. - , iar pornirile lor sexuale nu
sunt nici picate, nici manifestiri patologice, ci alternative <cumsecade> la manifestirile
heterosexuale. latd cum s-a escaladat astfel o alti culme ingrozitoare a raului.
Ni se sugereazd cd, ceea ce face majoritatea este bine (spiritul de turmi), gi
astfel inaintarea in rdu igi continua acfiunea indobitocitoare, degi a ajuns deja foarte
departe. Au inceput sd apard (deocamdata sporadic) gi secvenle cu aluzii la pacatul
zoofiliei, al desfrdnarii cu animale care, ca gi sodomia, opregte 15 ani de la impSrtdsirea

4
 cu Sfintele Taine pe savdrgitorii lor. $i iatd cum vedem implinindu-se, sub ochii nostri,
proorocia fdcuti de Sfdntul Antonie cel Mare cu aproap e 1700 de ani in urmd: ..Va veni
vremea ca oamenii sd innebuneasci gi cdnd vor vedea pe cineva cd nu innebuneste,
se vor scula asupra lui, zic6ndu-i ca el este nebun, pentru ci nu este asemenea lor_.
Nimeni nu poate sa ajungi intr-o singuri zi un mare picdtos. Diavolul stie lucru
acesta gi aclioneazdin consecin!a: darama treptattoate puterile bune ale sufletului si
ridica in locul lor templul sdu. <imparafia lui Dumnezeu este inlSuntrul vostru) spune
lVdn l. Tot acolo vrea 9i cel riu sd igi zideascd intu necata sa impdrilie
L a, citd vreme a rdmas supusi legilor divine, a fost categorici nta
acestui pdca eapsa cu moartea, in Vechiul Testament; apoi, inch a. Acum,
practica ho u mai este pedepsitd de lege. Rdulinsa n opre gte niciaici,
pentru ci mai sunt ba re trebuie sd cadd. Homosexu si infieze copii (va
dali seama la ce va fi supus il care are parinfi {i: pe care dintre ei il va
I striga "tat6", gi pe care-l va striga m6"?), vor cisdtoreascd in bisericS, vor
j sa fie hirotoni(i preo{i, vor legifera o minoritate care cere drepturi
care t,
nelegi
OC nu numo i c6 f6ceou ocest pErcot, ce
s6 s6v6rseoscir si ci r6utoteo.
f,

se poate distruge o persoani nevinovati prin televizor ?

colomniotoor@, mincinoosa, nu pot fi vcrificotc de publicul Io e
acest uni creeaza atitudini ostile fafa de persoana vizatd. chiar dacd du
astfel isiuni mincinoase va apdrea o emisiune care restabileste adevdrul si
sdmd ului a fost aruncata. Omul acela, inconjurat de neincredere, suspi SI
dug in partea celorlalli, incepe s5-gi piardd echilibrul lSuntric chiar da
nevi inciunile spuse despre el, acuzafiile de care nu se poate apdragisen
neputi ddrdmd l5untric. Nu numai oameni, dar gi idei gi institulii pot fi distr n
I acea latd ce forli au la indemAni cei care conduc televiziunea in a
si inl
f ndeazdunziar sau un post de televiziune pentru calomnierea a
uner C€RTIFICRT D€ CORCCTITUDIN€ ORfI,ICNI itu
fvl
ic,
inrobesc lui. Croeozd P lo te SEU ite
la desene animate, iar dupa 12 - 14 ani la filme de <ac(iune>, de rdzboi, la filme
pornografice, <sexy>r, de extremi violen(6 gi de groazd. in afari de aceasta, desenele
animate de astazi umbla tot mai vadit la modelarea unei conceplii false a copilului
despre Dumnezeu gi lume. in unele desene animate, eroul principal, <demonic>, este
un personaj pus pe pozne gi, chiar daca are cornile, este prezentat astfel incdt sa
devini c6t mai simpatic. Potrivit inval5turii cregtine insd, demonul - chiar mic dacd
este - nu este dec6t tot un lucrdtor viclean al rautilii 9i impreund colaborator cu fralii
sdi incornora[i mai mari, in urzirea de planuri megtegugite spre pierderea neamului
omenesc.
Robo{ii cu ochii rogii gi aripi (draci moderni) care se rdzboiesc intre ei gi ucid cu

5
 lor este asupra lof' (Levitic 20, 27). "lar partea celor necredincio,gi... Ei fermecdtori...
este in iezerul care arde, cu foc gi cu pucioasd" (Apocalipsa 20, 27).
Jocurile de noroc n-ar putea imbogifi atAt de repede pe unii, pulini, dar vicleni,
pe seama altora, mulli, dar creduli, daci n-ar fi televizorul. Naivul telespectator vdzdnd
premiile colosale v6nturate pe micul ecran se 9i vede cAgtigitorul unuia dintre ele. El
nu gtie ci adevira[ii cAgtigdtori sunt - matematic - cei ce organizeazdjocurile. PUIlNll
Pncfvllnll (uL€G FlRlMrTURrt€, rRR c€r fvlnr fvlulTr nnmfiru cu truzill€ spuLB€RRTG !

publicit6!ii
irn vind unui produs, pe piala, un rol important il are reclama. ci c6nd un
film serial are su public, produsele cdrora li se face recla timpul lui sunt
mai bine vAndute, aga omul care iu begte un film serial ite> fara sd vrea pe
16ngd acesta 9i produsul face reclami. Ce in aceasta? Raul este ci
tr televizorul devine astfel, dintr-un dea sa-zts nt, stdpdnul intregii noastre
vieli, care ne poruncegte cum sd ne 6nc6m, cum sd vorbim, cum si
gAndi v-
ul te
CA re co m erc a VA ca fea S t-a S p o cU a
apari! viziune a unui serial a ci rui acliune se invdrtea in jurul une
cafea najele principale ale acestui serial, un tdndr gi o t6nard, au o e
COMUl rca de cafea comercializata de acea firma americanS. Pe ma
ameri rdgeau personajele acestui film le cregtea gi apetitul pentru ca
pricin
uimitoorc rdbdoreo prostoosc6 de coro dou dovod6 unii oomeni,
l6n96 da 45 dc minute, ?nghit obligotoriu ;i I5 minute de publicitote !
ricanizarea. lVajoritatea covdrgitoare a filmelor fiind americane, da ia
ris stilului de via{d american, strdin felului nostru de a fi. Prin aceste
l.
realiz e fapt o colonizare ideologicd de la distanld, o inrobire a mental a
I sensil cregtine a unui intreg popor. Chiar dacd cea mai mare parte a ame r
+ sunt c neoprotestanli, trebuie spus cd aceste filme n-au in ele nici
n Sunt pur 9i simplu pagdne gi anticrestine. Occidentul, pe U
invad s-a d ebara S a t d e e e fi n d SU prasa tu rat r
elimin
si
ele. Violen intre rude, , incesturi, viol tdzi m ai
tot spaliul lor. Oare ce fel de informalie poate fi aceasta, cd in cutare sat un om beat a
venit acasd, a luat toporul 9i l-a omordt pe tatdl sdu? Sau altele de acest gen. Aceste
"stiri" reprezentau inainte subiectul de discufie gi de berf5 al babelor de pe la sate gi al
celor lipsili de orice orizont spiritual si intelectual, iar astazi se transmit la ore de
maximd audienfi, de oameni gcoli(i special pentru o asemenea activitate. Pe de altd
parte zvonurile ("in ziua cutare va fi un cutremur devastator", "iarna aceasta va fi
polar6" etc.)terorizeazd, streseazi pe bieliioamenicare doresc sd afle ultimete noutali.
Televizorul devine astfel un puternic factor de sfress.
Ne cultivim prin televizor? Nimeni nu ajunge om de culturi pierzdnd timpulin
fala micului ecran, ci citind cd(i, tocindu-gi coatele. Televizorul cauti cu insucces si

7
 se substituie actului de culturS; dimpotrivS, s-a observat ci interesul pentru carte dispare
Ia copiii ce-gi petrec timpul in fa[a televizorului.
Gronofagia. Chiar emisiunile aparent nevinovate (meciurile de fotbal, intrecerile
sportive) au un aspect negativ: pierde,rea timpului. Fiecare clipd a vie[ii omului are o
valoare infinitd. [n fimp, omul c6;ti96 sou pierclc ve;nicio. Cumplite sunt, in incongtien{a
gi iresponsabilitatea lor, expresiile: <.[mi pierd timpul cu... Mi-am omor6t timpul cu...),
Copiii mei nu se uiti la prostii.Aga zic 9i cred pdrinlii care nu gtiu ce programe
vizioneazd copiiiin absenla lor, sau chiarin prezenla lor, atunci cdnd <bdtrdnii> dorm.
Unii copii 9i adolescen[i lin telecomanda in m6nd gi filmul erotic se transformd intr-o
secundd, printr-o simpli apisare de buton, intr-un nevinovat film documentar.
Cdntecele. in marea lor majoritate sunt indecente, spurcate, arunci in aer bunul
sim!, pudoarea, prin mesaje pornografice, indemnuri la violenld gi anarhie 9i refrenuri
ce se lipesc imediat de mintea t6narului. Sunt posturi de radio gi televiziune care de
dimineafa pAnd noaptea nu transmit dec6t asemenea soiuri de muzicS, prin care se
demonizeazdmai ales mintea tinerilor(viitoriiadul(i). Cu umoru-i inegalabil, in "Jurnalul I

fericirii" , Pdrintele Nicolae steinhardt a numit-o muzica lui "bughi-mambo-rag" Ca SI

filme c6ntecele, fiind in cea mai mare parte americane, produc o ameri rea
poporului gi a lumii intregi. Tinerii gi tinerele de pe stradi aratd inele lor
cum sunt echi rurile muzicii de astdzi.
Cele spuse in r6nduri vor apdrea unora exag nilaterale sau chiar
absurde, dar in realitate re vine prin micul aga
- alintat el in prezent -
ecran este cu mult mai mare si de evaluat. ind de naturd spirituala nu se
vede nici cu luneta, nici cu micros nrcr oate fi cdntarit cu cdntarul

U care IS t ra ie ste cu SE rioz itat,e fagd d UI nte le botez u U ( da

to[i slujitorii lui;i de tootc lucrurilc lui;i dc toot6 truficr lui ;i m6
cuH elimina cu desdvArsire din casa luisidin viata luiacest lucru n SC
lVai lo unde sunt 9i copii, nu existd altd solulie.
cum spune un p6rinta de lo M6n6stireo Fr6sino,i, Psoltirea ;i nt
cre;tinului. Cei cors vor un odev6rot
"divertism@nt,,, il pot oflo curot, r
..Rug6ciuni do dimineo!6" li
SI
"do, seor6.., in ..Poroclisul Moicii ,in
Domnului Nostru lisus Hristos,. Cei cor@ vor moi mult dec6t occste I
s6d 6 Psoltireo intrc orele 0-3 nooptoo. Vor cunooste ..sonzolii tori" duh
st
I
vo negrc;it trEriri coresti, vor Tnfelege ;i experimcntcr c6t este de
supronumit "fll6uto pocdinlci", morele dosc6l ol lumii si
loon flur, core spune: ..Dulcs estc somnul, dor moi dulcc cste
iem delicatul 9i mult controversatul subiect cu o scurtd gialeasa
nelipr b U z el e d n m n ti e S n m e m u Ito r e vl avi OS cregti n d in
toate
Tale, S;fin;le>.
Amin.