PDF GRATUIT

COPIL I“TEȚ

Edu ație fi a iară

pentru copii

Ruva Gabriel

1
 PDF GRATUIT

Cuprins

Prefață…………………………………………………………………………………………. 3

1.1 De e edu ație fi a iară pe tru opii …………………………………. 6

1.2 “ urtă istorie și e oluție a a ilor ………………………………………… 12

1.3 Cadranul banilor ………………………………………………………………….. 15

2.1 Cu să de ii falit. “faturi pra ti e ……………………………………….. 18

2.2 Cu să de ii falit: le ția despre pasi e; apli ație …………………. 20

2.3 Cu să de ii ogat. Sfaturi practice ……………………………………. 27

. Cu să de ii ogat: le ția despre a ti e; apli ație ………………. 29

Î lo de î heiere ………………………………………………………………. 35

2
 PDF GRATUIT

Prefață

Î ur ă u doar âți a a i, da ă i-ar fi spus i e a ă sistemul de

î ăță â t de stat este o fațadă a progra ării so iale, ă este i efi ie t și este
o eput astfel î ât să for eze slugi supuse autorității, aș fi o siderat ă a el
cineva este duș a ul eu ideologi și ă jig irea î i e adresată ie, u
sistemului. Aș fi fost î stare să dis ut î o tradi toriu zile î tregi fără să aju g
la reu a ord, pe tru ă părerea ea despre siste era ă a esta tre uie
î u ătățit, dar după hipul și ase ă area ea.

Și totuși, u a u e o te t e o o i , so ial și politic combinat cu o stare

lău tri ă de leha ite și dezgust față de or itul î gol și ătutul pasului pe lo ,
au fă ut a si pla le turare a u ei ărți să ă plaseze î ta ăra opusă î ai
puți de de ore.

Iar a eastă s hi are de paradig ă a a ut lo pe tru si plul oti ă a

hotărât să ites a ea arte fără prejude ăți, fără să jude su ie ti , i pur și
si plu, să o ser da ă realitatea o fir ă sau i fir ă afir ațiile di tre
coperte.

Detașarea față de ideile pre o epute pe are le a ea față de so ietate,

politi ă, religie sau a i, -au ajutat să aru o pri ire î „ urtea e i ului și
să-i î țeleg pu tul de edere. Nu să fiu de a ord u el, i doar să-l î țeleg.

A fost o e tul î are lu ea s-a schimbat.

Pentru pri a dată î iața ea știa e tre uie să fa . A fost a trezirea

dintr-u so adâ , e a durat peste douăze i de a i. A fost pe tru pri a
dată â d realiza ă su esul î iață u se ăsoară î diplo e, fu ții, poziții
sociale sau bani.

Pâ ă atu i traie toria ea so ială, s opurile ele, redi țele ele erau
fixate abil, de mic copil, î ele ai as u se lo uri ale i ții de ătre fa ilie,
ș oală sau so ietate.

Din momentul s hi ării de paradig ă am devenit responsabil pentru

propria iață, -a detașat de i flue țele „realității î o jurătoare, de

3
 PDF GRATUIT

progra area so ială și a î eput să filtrez i for ațiile di tr-un punct de

vedere neutru. A păstrat doar e ă ajuta să e oluez, iar î ti p a î ățat
să ă feres de opiniile și sfaturile nocive de ge ul „ u poți fa e asta! , „să-ți
e pli de e u o să eargă , „î ti de-te doar ât ți-e plapu a , „toți ogații
fură , „ ai i e săra și urat, de ît ogat și urdar , et .

Toți ști ă î a ul a î eput o riză fi a iară glo ală are a res ris
legile e o o iei. “ute de ilioa e de oa e i di î treaga lu e au fost luați pe
epregătite și s-au o su at ade ărate dra e î ei âți a a i de re esiu e.

Criza este u u â t are apare zil i î e isiu ile de știri, de divertisment

sau î a alele dis uții di tre a i i.

“ opul a estui i i urs de edu ație fi a iară este de a oferi o ază ori ărui
om interesat de propriul destin, fiind dedicat copiilor dar și pări ților care
doresc pentru copiii lor un viitor mai bun.

Ci e su t eu, a să ă î ăț pe oi u să de e iți stăpî i pe propria iață?

“u t u o do orât de siste , luat pe epregătite de riza ale ărei se e

au apărut î ă di toa a a ului , dar are a reușit să se redreseze î tr-un
timp foarte scurt.

Pri ele i for ații le-a pri it î er â d să dez olt diferite for ule de
afa eri î siste MLM. A itit ulte ărți și a apli at î ățăturile î iața
reală.

Î a ul 2010, î are ugetarii au pri it lo itura de grație di partea crizei,

â d e iturile reale au fost pra ti î ju ătățite, a fost sufi ie t de pregătit
psihi pe tru a î fru ta realitatea.

Mai ult, a fost pri ul a î are a î registrat u su es fi a iar ota il,

fiind practic neafectat de deciziile politi e și e o o i e de o atere a rizei.

A fost a ul î are s-a ăs ut proie tul „COPIL I“TEȚ .

4
 PDF GRATUIT

De ce scriu acest curs?

Pe tru ă prea ulți oa e i suferă, u au o dire ție pe are să o ur eze.

Pe tru ă prea ulți oa e i su t legați u forța la o hi și su t o duși de or i
pe pote i eu late. Pe tru ă iitorul opiilor oștri e prea i porta t pe tru
a ră â e spe tatori pasi i.

Așa ă, da ă rei u ade ărat să o ții su esul î iață, pri ul lu ru pe are

tre uie să-l faci este să-ți dorești asta. Vei afla i e tre uie să de ii î ai te de a
prospera fi a iar și are su t pri ii pași pe are tre uie să-i faci pentru a-ți
trăi isele.

Me țio ez ă apli ațiile i serate pri tre râ durile teoreti e au fost efe ti
prelucrate parti ipa ților la ursul de edu ație fi a iară susți ut atât î adrul
proie tului COPIL I“TEȚ, ât și î adrul săptă â ii „Ș oala altfel sau, după
u a fost rede u ită, „“ă știi ai ulte, să fi ai u .

Ceea ce- i dores eu, este a, după le turarea a estui aterial, să știi e ai
de fă ut, iar da ă ți se pare util, u ezita să-l î părtășești priete ilor tăi.

Pe tru su esul tău,

Ruva Gabriel
http://copilistet.com

5
 PDF GRATUIT

Capitolul. 1
1.1 De ce edu ație fi a iară pe tru opii

Cele ai afe tate persoa e de riză au fost ele are au a ut datorii. Poate
ă u e ai adu e a i te, dar a fost o re e â d auzea la radio, edea
la tele izor și peste tot pri oraș, estitele re la e fă ute de ă i sau
diversele magazine ce vindeau produse pe datorie.

„Credit doar u uleti ul! ; „Cu peri a u , plătești ai târziu! ; „Redu ere
% ; „Do â dă a a tajoasă, rate a esi ile! … Vă ai a i tiți?

A gajații și-au pierdut slujbele. Criza de utează î forță, ilioa e de oameni

nu-și ai pot plăti fa turile. Copiii sunt victime inocente ale sistemului financiar
glo al și, pro a il ă deja au î ățat e tre uie să fa ă pe tru a-și atinge
s opurile î iață. Pări ții au a ut ti p să le spu ă ă, da ă or e a, de
e e plu o asă sau u auto o il, el ai i erit e să o tra teze u redit,
apoi să ți ă u di ții de o sluj ă sigură și i e plătită, sperâ d ă, la u o e t
dat or ieși la pe sie și atu i or a ea ti p să fa ă e or.

Și, de fapt sfaturile lor su t por ite di suflet, oa e ii a eștia su t o i și

ă a esta e dru ul el ai u î iață. Ceea e u realizează ei, e ă lu ea se
s hi ă u o iteză ui itoare. Da ă sfatul a esta era u pâ ă a u -25 de
a i, a u e depășit. E iudat ă iște adulți u realizează ă ei au ur at e a t
a elași sfat și totuși su t la li ita fali e tului perso al.

De ce-și î dea ă opiii să le al e pe ur e?

După u spu ea , a u pot să-i î țeleg și pe ei are se des ur ă greu,

dar și pe oa e ii de su es. Doar ă îi o păti es pe pri ii și îi ad ir pe ei
di ur ă.

Păi oa e ii săra i fa a elași lu ru pe are-l fă ea eu î d apăra u

î erșu are siste ul de edu ație de stat. Voia s hi are, „dar să u se
odifi e i i ! . “pu ea o sesi : e rău de atâta re e, sigur a fi i e î
urâ d!

6
 PDF GRATUIT

„“pera ța oare ulti a , este e presia ea ai des utilizată de ei are u

su t apa ili să e olueze. Pro le a e ă, de ele ai ulte ori, spera ța
supra iețuiește ai ultor ge erații.

E foarte i e să speri ă o ei du e ai i e, dar u lăsa pe alții să de idă

â d să o du i tu ai i e. “peră la o iață i u ă, dar de i o respo sa il
pe tru propria ta iață!

Și u poți fa e asta?

“ă aru ă o pri ire ele e tară asupra e oluției so ietății.

Î ur ă u ii de a i, so ietatea u era la fel de o ple ă a î zilele

oastre. De o i ei, șeful de tri , liderul o u ității era el ai puter i ăr at
sau el ai u â ător. Apre ierea și su esul erau ăsurate î fu ție de
a ilitățile fizi e, de supra iețuire sau de a ilitatea liderului de a pro ura hra ă
pe tru tri ul său.

Câ d oa e ii au î eput să ulti e pă â tul, ei ai ogați erau ei are

deți eau suprafețe î ti se de tere . Erau âți a pri ilegiați pe tru are
u eau restul oa e ilor. A eștia își apărau a erile o strui du-și ade ărate
ar ate, are ai a eau și rolul de a o trola ulți ea e tre uia să u eas ă
pă â tul. Deja era foarte i porta t să te aști î fa ilia are tre uie, ei
săra i e â d șa se reale de reușită î iață. Nu era e oie să deții ulte
i for ații, oti pe tru are doar o i ă parte a populației pri ilegiate a ea
parte de edu ație.

Lucrurile s-au s hi at î să odată u apariția ași ilor u elte. Oa e ii u

ade ărat ogați deți eau u doar tere uri, i ai ales fa ri ile are produ eau
u urile de larg o su . La î eput, oa e ii au a ut de suferit, pe tru ă u
robot industrial putea face mult mai exact munca a zeci sau sute de oameni.
Dar, pe ăsură e a res ut u ărul ași ilor u elte, a res ut și e oia de
forță de u ă i struită spe ial pe tru a le a e ra.

Și, uite așa apar pri ele ș oli profesio ale, fă ute după hipul și ase ă area
odelului prusa . Marii i dustriași au ăzut ă ar atele ger a e a eau
su ese răsu ătoare pe â purile de luptă și au ai o ser at ă, fie are soldat
era tri is ai î tâi î tr-u stagiu de pregătire la re u itele ș oli ilitare. A olo
î ățau e este dis ipli a, supu erea și autoritatea.

7
 PDF GRATUIT

A fost o e tul î are oii ogătași au realizat ă u ai au e oie de

armate pentru a controla lumea.

Era e oie de edu ație.

A tualul siste de edu ație este fosila ie a e hiului siste , a pri ului și
ultimului sistem agreat de toate statele lumii. Schimbul este parși și su ă a
așa: eu te î ăț u să u ești î fa ri ile ele, iar tu ă ei î ogăți și ai
mult.

Schimbul acesta este mascat de multele beneficii pe care masele le au sau

el puți le-au avut sau li s-a pro is ă le or a ea da ă se or ula pe sistemul
propus de ei.

Da ă î eți i e te re o pe sez u re u oașterea a ade i ă. Vei pri i

diplo e de e ele ță și te oi lăsa să alegi tu do e iul î are să u ești
pe tru i e. Da ă î eți i e, ei pri i o sluj ă sigură și i e plătită. Vei primi
diferite sti ule te da ă u ești u tre uie și ești as ultător. Te tri it î
o edii, iar â d ei fi ătrâ , a pregătit pe tru ti e u pla de pe sie, astfel
î ât să trăiești fără griji pe tru tot restul ieții.

Da ă u î eți i e, tu tre uie să știi ă u ești u de ât pe tru u a

e alifi ată, u a de jos pe are, ori u , tre uie să o fa ă i e a. Doar u
rezi ă a e oie doar de șefi.

Ăsta e oti ul pe tru are siste ul a tual de edu ație este conceput pentru
succesul a 10% di ele i. Tre uie „triați șefii iro rați de restul u itorilor.

S-a î tî plat î să e a î ulti ul se ol, supra u it se olul itezei: oile

des operiri știi țifi e și teh ologi e au î li at ala ța î fa oarea elor are
deți i for ația. A apărut o ouă ge erație de hiper ogați. Odată u apariția
al ulatoarelor și a i ter etului, a apărut u ou tip de o su ator:
o su atorul de i for ație.

Mo e tul istori ar at de ăderea zidului ţerli ului este u si ol al

i trării î tr-o ouă eră: era i for ației. Ve hile legi o for ărora tre uia să
ergi la ș oală, să î eți i e, să ai o diplo ă a să poți aspira la o sluj ă sigură
și i e plătită, u ai su t ala ile.

8
 PDF GRATUIT

Milioa e de oa e i au ăzut ă statul sau arile o pa ii u le ai plăteau

pensiile cuvenite conform promisiunilor. Aju și la ătrâ ețe, î lo de
i e eritata odih ă, rela area la pes uit sau e ursiile pe are u le-au fă ut
i iodată, oa e ii se trezes aru ați î tr-u răz oi al supra iețuirii. ţa ii de
pensie acoperă u greu heltuielile de să ătate, de ulte ori fii d i sufi ie ți
pe tru a asigura ă ar su ziste ța.

U de e pro isiu ea ă statul a a ea grijă de ei?

Î o e tul a esta, î Ro â ia su t ai ulți pe sio ari sau șo eri de ât

populație a ti ă are o tri uie la fo durile so iale: pe sii, șo aj sau să ătate.

Oamenii politi i, ei are ar tre ui să gestio eze u tre uie a ii ole tați
de la populație, se pri ep foarte bine la justificarea cheltuielilor.

Iar â d heltuielile lor cresc, scad sumele destinate fondurilor de pensii,

să ătate, șo aj, edu ație, et .

Și totuși, toți a ești oa e i o ti uă să-și î ețe opiii să eargă la ș oală,

să î ețe a să o ți ă o diplo ă și apoi să-și găseas ă o sluj ă sigură și,
eventual, i e plătită.

Și ai dreptate să ă î tre i a u : și e e rău î asta? Nu a i trat î era

i for ației? Nu e azi e esar, ai ult a ori â d, să fi o persoa ă i struită și
i e pregătită? Nu tre uie să-ți âștigi u a e iste ța? Și u ai șa se ai
ari, pe ăsură e ești ai ș olit?

Da, e ade ărat. Azi, ai ult a ori â d î istorie, î ățătura e ea ai

i porta tă.

Și a u o să-ți spu ă tot azi, e poate pe tru pri a dată î istorie â d poți
alege să iei de la siste ai ult de ât ia sistemul de la tine!

Azi poți folosi siste ul de edu ație pe tru a de e i stăpâ pe propria iață.
A ăzut ai sus u a e oluat so ietatea î ti p. Dar a ăzut și ă sfaturile
au ră as a eleași. Chiar și ei % di ele ii are se des ur ă i e la ș oală,
după o ti uarea studiilor, aju g să fie i tele tuali a gajați la stat pe salarii
mici.

9
 PDF GRATUIT

Da ă u ă rezi, pri ește-i pe das ăli. Majoritatea su t oa e i deose iți,

care-și iu es u a, dar su t deseori frustrați ă u su t apre iați la
ade ărata lor aloare. Și totuși, perpetuează u siste al ăror i ti e su t.

De e rezi ă fa lu rul ăsta?

Da ă ai itit pâ ă ai i, ai o ser at ă u ii oa e i au fost „sortați pe tru a

a e ra di erse ași i u elte, alții pe tru a fa e ordi e pri tre hârtii, alții
pe tru a i e ta și î u ătăți oi teh ologii, et . ţi eî țeles ă era e oie și
de oa e i are să-i î ețe pe eilalți e au de fă ut, adi ă de das ăli.

Și a u e ti pul să aflii are e area pro le ă a siste ului de edu ație:

dezvoltarea a doar două tipuri de i telige ță.

Î ur ă u apro i ati de a i, Ho ard Gard er, a ide tifi at î artea sa

„Cadrele i ții ai ulte tipuri de i telige țe: i telige a li g isti ă -
ver ală,i telige a logi o- ate ati ă, i telige a uzi ală - rit i ă,
i telige a izual- spa ială, i telige a aturalistă, i telige a orporal-
ki estezi ă, i telige a i tra-perso ală și i teli ge a i ter-perso ală.

Și totuși, deși se fa deose it de ulte aterii pâ ă la ârsta de -15 ani

orespu zătoare laselor - , după ei a i de ș oală toți opiii su t supuși
u ui e a e ațio al sta dardizat doar la ateriile: li a și literatura
ro â ă și ate ati ă !

Ce se î tâ plă u ei are su t u i la sport, uzi ă, dese , alte știi țe ale

aturii, li i străi e, et ? După a i de iață, da ă u te des ur i la u
e a e de doar două ore la u a di ele două dis ipli e, ești u ratat!

Nu ți se pare a surd?

Partea ea ai rea e ă i i ă ar pări ții u realizează ă-și î pi g opiii

spre o ap a ă e îi a ți e lo ați î tr-o ade ărată „ ursă de șoare i pe tru
tot restul ieții lor.

A găsit pri tre fișiere ai e hi di al ulator, u de u era i di ată sursa

și nici autorul) o fa ulă are ilustrează perfe t eea e reau să spu :

10
 PDF GRATUIT

FAţULĂ

„Odată, de ult, î tr-o pri ă ară, a i alele au de is ă tre uie să fa ă e a

u edu a ia puilor lor, pe tru a-i ajuta u ade ărat să se des ur e, ulterior, î
ia ă.

Au orga izat o ş oală a pădurii, î are, de comun acord, au adoptat un

progra u i de î văţare a ALERGATULUI, ÎNOTULUI şi CĂ ĂRATULUI ÎN
COPACI, a fii d a ilită i i dispe sa ile toate trei , fie el er i or sau prădător,
pe tru supra ie uire de i OţLIGATORII pe tru a sol ire .

Evident că puiul de ra ă s-a do edit e ele t la î ot, depăşi du-şi hiar

i stru torii, dar era sla la ALERGAT, u de a tre uit să i siste ult, î dau a
hiar a ÎNOTULUI, pe tru a, pâ ă la ur ă, să....alerge araghios, aproape
a epta il, u pre ul ....ră â erii î ur ă....la î ot.

La fel, puiul de iepure, e pert î ALERGAT, u oia, la î eput, i i să audă de

...apă, dar a î ățat să-şi î i gă treptat groaza, reuşi d să se e i ă, pe i il,
la suprafa a la ului, u pre ul, î să, al tre uratului pi ioarelor la alergare, după
epuizarea şi stresul î otului.

Cât despre CĂ ĂRATUL ÎN COPACI , ai i a ele iete a i ale a ia reuşeau,

î tr-u târziu, să se aga e, u eforturi jal i e, pe âte u ......tru hi do orât de
furtu ă sau pe âte u iot ai oduros, s or os sau s or uros.

La sfârşitul i stru iei, toa a târziu, pre iat şi..... şef de pro o ie a fost
re u os ut î u a i itate si gurul...... Destul de u ÎNOTĂTOR, a epta il
CĂ ĂRĂTOR şi ât de ât ALERGĂTOR î a elaşi ti p......puiul de ŞARPE, ajuns
acum la maturitate.”

Î ai te de a tre e ai departe, ți e i te sfatul a esta: da ă ești iepure,

alergatul te a ți e î iață!

11
 PDF GRATUIT

1.2 S urtă istorie și evoluție a a ilor

după Ro ert T. Ki osaki- Co spirația elor ogați

ţa ii au e oluat odată u reșterea o ple ității so ietății u a e, a easta

a â d e oie de ijloa e ai sofisti ate de a tra za țio a afa erile.

“e țiu ea ur ătoare des rie, î ter e i foarte si pli, etapele e oluției

banilor- cum au evoluat de la bani reali, la bani magici.

1. Barter (trocul): unul dintre primele sisteme monetare a fost barterul,

adi ă pur și si plu s hi ul u ui produs sau ser i iu pe u alt produs sau
serviciu. De e e plu, da ă u fer ier a ea u pui și a ea evoie de pantofi, el
putea s hi a puiul o tra pa tofilor. Pro le a e ide tă u tro ul este ă e
le t, i o od și o su ator de ti p. Este difi il să ăsori alori relati e. De
e e plu, da ă iz arul u oia puiul? “au da ă îl oia, âți pui alorau, î od
real, pa tofii lui? Era e oie de u s hi ai rapid și ai efi ie t, așa ă au
apărut a ii.

Ca u o e tariu: da ă e o o ia o ti uă să s adă și a ii de i
i sufi ie ți, o asista la o reștere a arterului. U ul di tre lu rurile u e
despre arter este ă gu er ului îi este foarte greu să-l i poziteze. Dire ția de
i pozite u a eptă pui.

Apli ație: doi ursa ți olu tari și-au ales âte a o ie te di ele a ute la
î de â ă și au si ulat u tro , ego ii d pâ ă â d a ele părți au fost
ulțu ite.

2. Mărfuri: pentru a accelera procesul de schimb, oamenii au convenit

asupra unor obiecte tangibile care reprezentau valoare. Scoicile au fost printre
primele for e de a i. A elași lu ru s-a î tâ plat și u pietrele olorate,
prețioase, ărgelele, itele, aprele, aurul sau argi tul. De ât să s hi e puiul
pe pa tofi, fer ierul putea, pur și si plu, să-I dea iz arului șase pietre
olorate pe tru pa tofi. Utilizarea ărfurilor a a elerat pro esul de s hi . “e
puteau face mai multe afaceri î tr-un timp mai scurt. Astăzi, aurul și argi tul
ră â etaloa e a eptate drept a i pe pla i ter ațio al.

Apli ație: ei doi olu tari de ai sus au fi at prețuri pe tru produsele

s hi ate și apoi le-au â dut î s hi ul a ilor… de piatră.

12
 PDF GRATUIT

3. Banii- hita ță: pe tru a păstra etalele și pietrele prețioase î

sigura ță,oa e ii ogați își dădeau aurul, argi tul și pietrele prețioase spre
păstrare u or oa e i î are a eau î redere. A ea persoa ă e itea apoi ătre
el ogat o hita ță pe tru metalele sau pietrele prețioase ale a estuia. A esta
a fost î eputul a ti ității a are.

Î ti purile e hi, â d u egustor ălătorea, tra ersâ d deșertul de la o

piață la alta, el u tra sporta aur sau argi t, de tea ă să u fie prădat pe drum.
Î lo ul lor, el a ea o hita ță pe tru aurul sau argi tul saau pietrele prețioase
pe are le lăsase spre păstrare. Da ă a hizițio a produse la desti ație, plătea
pe tru a este produse u hita ța.

Vâ zătorul lua atu i hita ța și o depozita î propria a ă. Î lo să

tra sfere aur, argi t sau pietre prețioase pri deșert ătre ealaltă a ă,
a herii di ele două orașe e hili rau, pur și si plu, sau o pe sau
o turile o er iale î tre u părător și â zător u de ite și redite o tra
chita țe. A esta a fost î eputul siste ului a ar și o etar oder . Di ou,
a ii au e oluat, iar iteza afa erilor a res ut. Astăzi, for ele oder e ale
hita țelor, poartă u ele de e uri, trageri di a ă, tra sferuri pri a luri
sau online, carduri de debit.

Afa erea pri ipală a ă ilor a fost des risă el ai i e de al treilea Lord
Roths hild a fii d „fa ilitarea iș ării a ilor de la pu tul A, u de su t, la
pu tul ţ, u de e e oie de ei .

4. Bani- hita ță a rezervă fra țio ară: pe ăsură e ogăția a res ut pri
o erț, tezaurele a herilor s-au u plut u ărfuri prețioase, u ar fi aur,
argi t și pietre prețioase. ţa herii au î țeles foarte repede ă lie ții lor u
foloseau aur, argi t și pietre prețioase. ţa herii au î țeles foarte repede ă
lie ții lor u foloseau aurul, argi tul sau pietrele prețioase î si e. Chita țele
erau ult ai o e a ile pe tru tra za țiile de afa eri. Chita țele erau ult
ai ușoare, ai sigure și ai ușor de tra sportat. Pe tru a produ e ai ulți
a i, a herii au tre ut de la depozitarea ogăției, la î pru utarea ogăției.
Câ d e ea u lie t pe tru a î pru uta a i, a herul pur și si plu e itea
î ă o hita ță u do â dă. Cu alte u i te, a herii au î țeles ă u au
nevoie de proprii a i a să fa ă a i. ţa herii au î eput, efe ti , să
tipăreas ă a i.

Deoare e a herii fă eau a i di do â zi, u a durat lt pâ ă ei au

î eput să dea î pru uturi pe tru ai ulți a i de ât a eau î tezaur. De

13
 PDF GRATUIT

e e plu, ei ar fi putut să tezaurizeze de dolari î aur, dar să ai ă î

ir ulație de dolari su for ă de hita țe are ar putea preti de ei
de dolari di tezaur. Î a est e e plu, ei au reat o rezer ă fra țio ară de la
: doi dolari î hita țe, pe tru fie are dolar de aur, argi t sau pietre prețioase
di tezaur. Ca titatea de a i di tezaur era doar o fra țiu e a hita țelor puse
î ir ulație. ţa herii strâ geau do â da pe tru a i pe are, di pu t de
edere teh i , u îi a eau. Da ă oi a fi fă ut a est lu ru, ar fi fost considerat
fraudă sau o trafa ere- și totuși e perfe t legal a ă ile să fa ă asta.

Cu ai ulți a i î ir ulație, oa e ii se si țeau ai ogați. Nu era nicio

pro le ă u a eastă a titate diluată de a i, ât ti p proprietarii aurului,
argi tului și pietrelor prețioase nu le ereau î apoi î a elași ti p. Î ter e i
oder i, e o o iștii ar spu e: „e o o ia a res ut, pe tru ă s-au extins
resursele de a i .

Apli ație: a sta ilit a u ursa t să joa e rolul a herului. Apoi o parte
di restul parti ipa ților au adus la a ă aurul pe are-l a eau și au pri it
hita țe î fu ție de a titatea pe are a depus-o fie are. După a eea,
a herul ostru a dat a i î pru ut, s rii d pur și si plu hita țe, tuturor
elorlalți parti ipa ți la urs. Î o e tul a esta le-a spus să fa ă o „ oadă
la a ă și să eară aur î s hi ul hita țelor. Î od e ide t, a a u a
putut satisfa e toate ererile. A aju s la o luzia ă este o situație de „ riză
și a dis utat despre ase ă ările u situațiile reale.

14
 PDF GRATUIT

1.3 Cadranul banilor

E istă o arte e traordi ară s risă de Ro ert T. Ki osaki l sfârșitul a ilor , a

doua di seria „Tată ogat, tată săra , u ită „Cadra ul a ilor . Este artea
despre care am afirmat la î eputul a estui aterial ă a fost oti ul
s hi ării de paradig ă pe are a suferit-o.

Iată, pe s urt, o des riere a adra ului și a eea e reprezi tă el:

A P

L I

A – Angajat
L – Liber profesionist
P – Patron
I – Investitor

Î i adu a i te ă, i ediat e a des his artea, a fost ui it să o stat ă

Ro ert u păstrează se retul adra ului pe tru a-l dez ălui la sfârșitul ărții.
Di potri ă, apare pe pri a pagi ă u tot u e pli ația su ară a ceea ce
reprezi tă literele di fie are adra , apoi pe pagi ile ur ătoare și de fie are
dată â d rea să e e pli e u pro edează diferiți oa e i pe tru a-și âștiga
banii:
așa

A P

L I

15
 PDF GRATUIT

sau așa

A P

L I

sau î ori e altă o i ație.

Ceea e a dis utat la î eputul ursurilor dedi ate edu ației fi a iare s-a
bazat pe interpretarea pe care le-o dă Ki osaki a estor patru litere. A dis utat
despre cuvintele pe care le foloses oa e ii di diferitele adra e și despre
atitudi ea lor față de diferitele e e i e te are le i flue țează iața.

A e ide țiat difere țele fu da e tale di tre felul de a gâ di al oa e ilor

di partea stâ gă a adra ului și odul de gâ dire al oa e ilor di partea
dreaptă a adra ului.

De e e plu, u A aută sigura ța u ui lo de u ă, a u ui salariu lu ar, a

u or e efi ii pre ăzute pri tr-un contract, a unui plan de pensii avntajos.
A ești oa e i u i t â d spu ă a ii u su t i porta ți pe tru ei. Mult
ai i porta t este se ti e tul de sigura ță. Î re e de riză, or ăuta
angajamentele sigure, chiar da ă u su t a a tajoase pe tru ei.

La fel a ei di adra ul A, u L ade ărat u ește pe tru a ii săi. “tarea

sa de spirit este ara terizată de se ti e tul de i depe de ță. A est L este
propriul șef și îl auzi deseori spu â d „da ă rei a u lu ru să fie i e fă ut,
atu i tre uie să-l fa i hiar tu . Este spe ialistul sau profesio istul la are
apelezi â d rei să-ți rezol i u ele pro le e. Meseriile ele ai ăutate de
li er profesio iști su t a elea î are se pot e ide ția pri profesionalism, de
e e plu edi ii, a o ații, age ții de â zări, u itorii alifi ați di di erse
i dustrii, a de e e plu ei di o stru ții, i dustria auto, et .

Î o trast u ei di partea stâ gă a adra ului, ei di P și I su t oti ați

de sentimentul de libertate. Un P adoră să se î o joare de spe ialiștii din
A și L. Motto-ul lui este „de e să fa eu u lu ru, â d pot să plătes pe i e a
să-l fa ă ai i e hiar de ât i e? .

16
 PDF GRATUIT

Difere ța fu da e tală î tre afa erile de tip L și P este î răspu sul la

î tre area „da ă ple i u a î a a ță, â d te î tor i, afa erea ta este ai
prosperă? . Da ă răspu sul este da, atu i ai o afa ere de tip P. U L ar putea
să u ai găseas ă i io afa ere după u a .

Ultimul cadran, cel al investitorilor, este adra ul a ilor. Da ă ei di

partea stâ gă u es pe tru a i, iar ei di P găses A sau L are să
u eas ă pe tru ei, ei di I pu a ii să u eas ă di greu pe tru a i. U
I i estește î afa erile di P, iar o parte a dis uțiilor s-a axat pe o parte din
di ersele tipuri de i estiții pe are le poate fa e u I.

Pe tru ai ulte detalii, ă re o a d u ăldură să itiți a eastă arte.

La fi alul î tâl irii a purtat dis uții pe aza u ui fil uleț a i at, u it
„ o du ta de ilioa e , po este are se regăsește su o for ă foarte
ase ă ătoare și î artea „Cadra ul a ilor .

Pe s urt, e or a despre doi a i i, Pa lo și ţru o, are trăiau î tr-un sat

are u a ea apă ure tă. Fii d ti eri, ăutau oportu ități de a-și î u ătăți
iața. A eastă oportu itate a apărut â d săte ii au dorit să plăteas ă doi
oa e i pe tru a rezol a pro le a apei. Cei doi a i i u au ratat o azia, dar î
s urt ti p, Pa lo, are era ai i , și-a dat sea a ă ar fi ult ai ușor da ă
apa ar fi adusă la sat pri tr-o o du tă. ţru o i i u a rut să audă despre
ideea priete ului său, o ti uâ d să are găleți. Pa lo a u it î să î ti pul
li er și, î âți a a i a reușit să ter i e o du ta. Di a el o e t, a ii au
î eput să urgă î uzu arul său de fie are dată â d i e a folosea apa de la
ro i et. Chiar și â d Pa lo dor ea sau era ple at di lo alitate. Î s hi ,
ţru o a ărat găleți toată iața, fii d e pus î od o sta t a ide tărilor sau
bolilor, are puteau ori â d să-i ameni țe afa erea.

A eastă para olă des rie odul î are își pot âștiga oa e ii a ii.

Î tre area este î să: e alegi, să ari găleți sau să o struiești o du te?

Co luzia a fost ă, pe tru a-ți putea î pli i isurile, tre uie să î eți să
o struiești „ o du te , î lo de a „ ăra găleți toată iața.

17
 PDF GRATUIT

Capitolul 2
2.1 Cu să devii falit. Sfaturi pra ti e

A u , după e a izio at po estea lui Pa lo și ţru o, ur ează o î tre are

fireas ă: e o fa e î iață? Co strui o du te sau ără găleți?

Î o ti uare o or i despre a ti e și pasi e și reau să o fa e pri tr-o

po este i spirată de realitate.

Pe tru a easta a e e oie de u perso aj, să-i spu e ET și să-l

o sideră repreze tati pe tru realitatea oastră.

Eroul ostru a ter i at o fa ultate, stă î tr-un apartament cu chirie, nu este

susți ut fi a iar de pări ți, a ti ează î partea stâ gă a adra ului și are u
venit lunar foarte bun.

ET are heltuieli lu are u hiria, utilitățile atașate și â area dar este

si gur și e stâlpul dis ote ilor și al lu urilor de oapte. Di feri ire, âștigă
sufi ie t ât să-și acopere toate cheltuielile.

După u ti p, ET se hotărăște să se așeze la asa lui. Și-a î tâl it pere hea

și, e ide t, î doi iața este ai ușoară. Chiria u ai este a a tajoasă pe
ter e lu g și proaspeții ăsătoriți o tra tează u redit pe tru a hizițio area
u ei ase. Și i eî țeles, pe tru u auto o il are să le refle te starea de i e.
Cu surplusul de bani, cei doi pot petre e alături de priete i și pot ple a destul
de des î e ursii.

Î s urt ti p apar pri ii opii, iar e oia de o asă ai are e di e î e

ai e ide tă. Mai fa u dru la a ă pe tru o refi a țare și u a eastă
o azie s hi ă și ași a. A u au e oie de o ași ă ai are, de fa ilie.

Copiii res , iar ET tre uie să fa ă rost de ai ulți a i, de i a u i ai

ult și hiar a tre ui să răreas ă o iș uitele a a țe.

Î o e tul a esta al ieții, ET este surpri s de riza fi a iară și ră â e

fără sursa de e it. Di pă ate, toate reditele o tra tate au ră as, iar
fa turile o ti uă să i ă lu ar.

18
 PDF GRATUIT

Ce se a î tâ pla u ET și fa ilia lui? Ce tre uie să fa ă a u pe tru a

supra iețui a estor o e te grele?

Și acum, le ția despre pasi e: toate lu rurile pe tru are plătești și are îți
scot bani din buzunar sunt pasive.

Despre a ti e, ai târziu.

Dar pâ ă atu i, iată o listă u e ți-ai putea u păra pe tru a aju ge ai

repede la fliment:

 O asă ai are, evident, printr-u redit la a ă;

 O ași ă ouă, î rate;
 Mo ilă ouă, î rate;
 Ele tro as i e, î rate;
 Ele tro i e și aparatură IT, î rate;
 Va a țe.

19
 PDF GRATUIT

2.2 Cu să devii falit: le ția despre pasive; apli ație

Î ele e ur ează, oi des rie pe s urt u s-a desfășurat a eastă le ție î

adrul ursului de edu ație fi a iară pe tru opii, susți ut la î eputul a ului
î adrul proie tului COPIL I“TEȚ.

Parti ipa ții su t î știi țați ă o or i despre a ti e și pasi e și ă o o

face printr-u jo de si ulare a realității. Dar parti ipa ților u li se spu e u
se u ește le ția.

Fie are parti ipa t pri ește o fișă de lu ru, are o ți e u ta el a el de

ai jos, pe are ei tre uie să-l completeze. Acesta reprezi tă u odel de
de larație fi a iară, si plifi at la e tre .

Deoare e parti ipa ții su t opii, ele i el ult la li eu, a presupus

ur ătoarele:

 Fiecare participant a terminat o facultate;

 Lo uiește si gur, î tr-un apartament cu chirie;
 Îsi plătește si gur heltuielile de î treți ere.

Ur ătorul pas al si ulării presupune stabilirea apro i ati ă a heltuielilor

pe are le au fie are di tre ei. A estea su t tre ute î de larația fi a iară.

20
 PDF GRATUIT

Venit Cheltuieli
o Apa ……………….…………………..
lei
o Cure tul ……..….………………….
lei
o T +i ter et .…….…………………
lei
o Telefo a o a e t …….…..
lei
o Î treți erea la lo …………..
lei
o Chiria
………………………………... lei
o Căldura
……………………………… lei
o Alte heltuieli â are,
distra ție, di erse altele)
…………………….400lei
TOTAL: …………… 1000 lei
Active Pasive

Ur ătorul pas este sta ilirea e itului fie ărui parti ipa t. Suntem de acord
ă este e ide tă di ersitatea odurilor î are pot fi âștigați a ii, pe tru ă
u toți oa e ii au a eeași eserie, profesie, et . Este e ide t ă u toți
oa e ii au a elași e it. U ii su t atrași de u do e iu, alții de alt do e iu de
activitate, prin urmare sursele de venit vor fi diferite.

Pe s urt: oa e i diferiți, a ti ități diferite, e ituri diferite.

Și, u parti ipa ții î ă u știu e a u e or fa e î iață, a ers u

simularea mai departe: fiecare participant extrage un bilet dintr-o ulți e, iar
pe fie are ilet este i di ată sursa de e it și su a pe are o îștigă.

21
 PDF GRATUIT

Iată e s ria pe ilețele:

 Ești a gajat la patro pe tru u salariu de lei plus ti hete de asă.

 Ești a gajat la stat pe u salariu de lei.
 Ești șef o parti e t la o i stituție pu li ă. Ai u salariu de lei.
 Ești fu țio ar a ar. Câștigi

0 lei.
Ești șofer pe TIR. Ai e ituri lu are de lei.
 Lu rezi î do e iul IT. Ai e ituri lu are de lei.
 Ești li er profesio ist edi sto atolog, a o at, arhite t, etc.). Ai
e ituri upri se î tre lei și lei.

Î a eastă etapă a jo ului, o si ula felul î are a țio ează % di

oa e i. Eu de i o sulta tul fi a iar are îi a ajuta să-și î partă a ii u
trebuie. Știu e a de fă ut, pe tru ă eu a ur at a elași odel a
ajoritatea oa e ilor. A tre uit doar să-mi aduc aminte ce sfaturi am urmat
eu și pe ale ui.

Iată u de urg lu rurile ai departe.

Deși fie are parti ipa t are alte e ituri, la fi alul jo ului toți aju g î a eeași
situație, grație sfaturilor „ i e i te țio ate pe are a a ut grijă să le dau.

“pre e e plifi are, să spu e ă u parti ipa t, pe u e Marius u e

fi ti , are âștigă lei di do e iul IT, î i ur ează eră dător sfaturile:

-Văd ă lo uiești la argi ea orașului, î tr-o su ur ie, pro a il î tr-o

garso ieră, da ă plătești doar lei hiria. Ai o imagine de promovat. Nicio
fată u se a uita la ti e da ă u te uți î e trul orașului. Chiar da ă ei plăti
o chirie de 250- euro, să spu e lei. De acord?

-„Da

-Mu ești ult î ti pul săptă â ii. Î eeke d ergi să te distrezi și să te

si ți i e u priete ii. Care este su a lu ară pe are rezi ă o ei heltui
suplimentar?

-Păi să fie reo 00 lei.

-H . E î regulă. Dar ti pul tre e și ai e oie de u si ol al faptului ă-ți

merge bine. Ce auto o il ai fi î â tat să o du i?

22
 PDF GRATUIT

-Cu sigura ță o ași ă sport, u ulți ai putere.

-“ă știi ă eu, a solut î tâ plător, -am uitat zilele astea pe internet la
ofertele auto. Nu ai putea î ă să te ati gi de odelele s u pe. Dar u ești
de el puți trei lu i de zile și ori e a ă ar putea să-ți acorde un credit pe 5-
a i, u o do â dă a a tajoasă. Știu u sigura ță ă te poți î adra la o rată
de el puți 10 lei pe lu ă. ţifă și heltuiala asta?

-„ţifă .

-E ti pul să e o upă și de o fortul tău. Nu ai a ut ti p să-ți pui î ă

sufi ie ți a i deoparte. Dar ai poți î ă o tra ta u redit pe tru
a hizițio area de o ilă ouă și aparatură IT perfor a tă. La ur a ur ei ești
î do e iu. Ce părere ai?

-„“u t o i s ă su t iște heltuieli e esare. “u t de a ord să fa și

heltuiala a easta, dar a ia aștept să ăd are este se retul are ă a fa e
ogat. Cu e itul eu este de de lei, red ă ar tre ui fă ut e a î
pri i ța asta.

-Ai î redere î i e! Da ă rei să aju gi ogat, tre uie să te porți și să

a țio ezi a u o ogat. Vei atrage ătre ti e oa e i ase ă ători și
oportu itățile u or î târzia să apară. Da ă tot ai adus or a, hai să aru ă o
pri ire asupra de larației tale financiare.

Venit Cheltuieli
o Î treți ere aparta e t, utilități,
Salariu: 5000 lei telefon, tv,
i ter et…………… lei
o Chiria
………………………………... lei
o Alte heltuieli â are,
distra ție, di erse altele
……………………. 00lei
o Rata automobil
………………… lei
o Rata o ilă, ele tro i e și
electrocasnice
…………………… lei
TOTAL: …………… 0 lei

23
 PDF GRATUIT

Active Pasive

-Di âte o ser , după lu i de u ă ai reușit să pui e a a i deoparte.

Ratele au apărut după pri ele trei lu i, așa ă, î azul tău ai ai la dispoziție o
su ă de peste lei. Ur ează o le ție foarte i porta tă. Și pe tru a să fiu
sigur ă o î țelegi, a tre ui să fa i ur ătorul lu ru: i agi eazăți ă tu hiar ai
u it fără pauză a este lu i. Ai putea să ai dai a elași ra da e t da ă nu
iei o pauză?

-„Nu!

-Crede- ă ă eriți o a a ță, u o ediu are să te re igoreze și di are

să ii pregătit pe tru oua ta iață. Cu a ii pe are îi ai, u de ai putea erge?

A u e țio ez ă fie are parti ipa t la urs i-a urmat sfaturile. Unii au
a ut ai ulți a i pe tru o edii, alții ai puți i. Pri ur are, desti ațiile de
a a ță au ariat de la desti ațiile e oti e, la refugiul ătre sigura ța asei
pări tești, u de, redeau ei, pot să-și reî arce bateriile timp de o lu ă.

-ţi eee! Mă u ur să ă re ăd! Cu a fost a a ța? V-ați distrat? A-ți ră as

fără a i? V-ați si țit i e? “u teți pregătiți pe tru oua iață?

-„Daaa! “puseră ei î tr-un glas. Apoi i-a lăsat să-și po esteas ă î tâ plările
imaginare din lu a de o ediu. Ca i ute.

-A pro is ă la î toar ere ă a aștepta o surpriză, ă eți î epe o iață

ouă. Nu a spus î să ă a fi o surpriză plă ută. Î lu a are to ai a tre ut,
riza a afe tat toate do e iile î are a ti ați oi. A gajații de la stat sau de la
pri at deopotri ă, și-au pierdut slujbele. Chiar și li er profesio iștii su t
afe tați, pe tru ă lie ții lor su t de ase e ea, afe tați de riză, de i lu rările
s-au serviciile voastre nu mai sunt cerute. Î tre area ea este: da ă e iturile
oastre au dispărut, e e-ți face cu cheltuielile?

Nu ă pot spu e e rea ție pli ă de ui ire au a ut opiii.

24
 PDF GRATUIT

-Cu ? A ră as fără a i? Ce le ție ai e și asta? Cu să de ii ogat â d

suntem î ățați să ne cheltuim toți banii și cu ce ne-a ră as să ai erge
și- e ursii sau a a țe u de să s ăpă de toți?

-“ă ă ore tez: u ați heltuit toți a ii, i ați heltuit și a ii pe are i-ați fi
âștigat î ur ătorii -10 ani!

-Cu adi ă?

-Păi reditele oastre au ră as! Da ă u ă plătiți datoriile, a a ă a lua

u u ai u urile a hizițio ate, i și e a pe deasupra! Adio asă, auto o il,
o ilă, ele tro as i e și ele tro i e! “per ă -ați si țit i e î a a ță, pe tru
ă u e-ți ai pupa u a î urând!

-Dar nu-i ore t! Da ă u -ați fi î ățat greșit, -aș fi des ur at ult ai

bine cu banii!

-Așa este. “ă u uită î să ă ilioa e de oa e i au î ățat le ția a easta

pe iu, u î tr-u jo . Viața este ult ai dură. Co siderați ă su teți oro oși
ă ați î ățaat le ția a easta pri tr-o si ulare a realității și u pe pielea
oastră. Cu oașteți persoa e are au pro edat la fel a oi și a u se des ur ă
foarte greu cu banii?

A ur at o dis uție î are fiecare cursant a povestit despre cineva pe care-l

u oaște și a tre ut pri tr-o situație ase ă ătoare.

Am su li iat apoi ă, î ge eral, u urile u părate pe datorie su t PA“IVE.

Pe s urt, pasi ele su t ele are îți s ot a ii di uzu ar.

25
 PDF GRATUIT

Venit Cheltuieli
o Î treți ere aparta e t, utilități,
Salariu: 5000 lei telefo , t , i ter et…………… lei
o Chiria ………………………………... lei
o Alte heltuieli â are, distra ție,
di erse altele ……………………. lei
o Rata auto o il ………………… lei
o Rata o ilă, ele tro i e și
electrocasni e …………………… lei
TOTAL: …………… lei
Active Pasive
-telefonul, televizorul;
-automobilul
- o ila, ele tro i ele și ele tro as i ele;
-casa, apartamentul;
-excursiile, concediile;
-
…………………………………………………………………

Mai mult, am analizat povestea i agi ară a fie ărui ursa t și fie are a fost
î urajat să spu ă u se si țea â d știa ă putea heltui ai ult de ât
produ ea, pre u și e ar fa e a u diferit.

-Și toate a estea doar pe tru ă u știați u se u ește de fapt le ția de

azi! A spus eu î î heiere.

-Cu ? Au î tre at ei surpri și.

-Cu să devii falit! Sfaturi pra ti e.

26
 PDF GRATUIT

. Cu să devii ogat. Sfaturi pra ti e

ET este î tr-u o e t difi il al ieții, dar poate î ăța să depășeas ă

a eastă situație. Da, a spus ă poate î ăța să depășeas ă a eastă situație,
pe tru ă u poți fa e a eleași lu ruri și să aștepți alte rezultate.

Pe tru a reuși î iață are e oie de u ou od de gâ dire și de u ou

od de a a țio a. ET a eglijat dez oltarea perso ală și edu ația fi a iară.

A este două tipuri de edu ații erg â ă î â ă, iar pe tru reușita

pu li ă, e e oie ai î tâi de reușita perso ală.

Vestea u ă pe tru ET este ă el ai u o e t pe tru a î epe este

momentul prezent.

Iar ET a luat hotărârea să-și s hi e iața.

Pri ul pas pe are tre uie să-l fa ă este o fru tarea u realitatea. ET
tre uie să știe foarte lar situația lui perso ală și fi a iară preze tă. Pe tru a
ajunge acolo unde-și dorește, el tre uie să știe ai î tâi u de se află, iar pe tru
î eput, ET și-a o pletat de larația fi a iară.

Al doilea lu ru pe are tre uie să-l fa ă este sta ilirea o ie ti elor fi a iare.
A este o ie ti e tre uie să fie pe diferite i ter ale de ti p, pe ter en lung,
ediu și s urt. Da ă pâ ă a u ET s-a preo upat ai ult de a hizițio area
pasi elor, de azi î ai te el se a o e tra pe a hizițio area a ti elor. Iar u ul
di o ie ti ele pe ter e lu g este: „peste i i a i, toate heltuielile fa iliei
vor fi a operite i tegral de e itul pasi rezidual ge erat de a ti e .

Astfel, ET a luat hotărârea de se o upa de propriile i terese. “ta ilirea

o ie ti elor este e tre de i porta tă, deoare e și-a sta ilit o dire ție de
ur at î iață. O ie ti ele pe ter e lu g au e irea de a u lăsa a ti itățile
de ruti ă să-l a ată de la dru ul său, adi ă să u adă î ap a a ifării pe o
age dă a lu rurilor „de fă ut .

Ur ătorul lu ru e tre de i porta t pe are ET tre uie să-l fa ă este să-și

gestioneze banii. I difere t de su a pe are o are la dispoziție, el a tre ui să
dire țio eze u pro e t di totalul su ei pe are o are la dispoziție spre o tul
de i estiții. ţa ii di a est o t or fi folosiți e lusi pe tru a hizițio area

27
 PDF GRATUIT

activelor. Iar el a hotărât ă a dire țio a % di toți a ii pe are-i are spre

a est o t, hiar da ă î preze t u prea are a i, dar e hotărât să-și creeze
acest obicei.

A u , pe tru ă are î i te pla ul pe are să-l ur eze, ET tre uie să

do â deas ă oi u oști țe fi a iare, să se i struias ă î do e iul fi a țelor.
Așa ă a hotărât să-și a orde i i ore pe săptă â ă pe tru a iti pagi a de
afa eri a ziarului preferat și Wall “treet Jour al, pe tru a as ulta știrile
financiare la televizor sau la radio, pentru a asculta materiale audio
edu ațio ale referitoare la i estiții și i struire fi a iară, pe tru a iti re iste
sau uleti e fi a iare și pe tru a ju a î preu ă u priete ii jo uri edu ati e
gen Monopoly.

Î urâ d, ET a î eput să o ser e oportu itățile are se as u d î spatele

a estei rize. Și-a dat sea a ă, pe tru a reuși, tre uie să î ețe să rezol e
pro le e. Oa e ii îl or plăti pe tru asta. Așa ă s-a hotărât să î eapă u
afa eri i i și să î ețe să rezol e pro le ele fi a iare, pe tru a ăpăta ât
ai repede depri derile pre ăzute de adra ele P și I.

Î a elași ti p, a î eput să se î o joare de oa e i are au reușit, și-a găsit

u e tor are să-l po ățuias ă și are să-l i spire, a î eput afa eri i i, a
greșit și a î ățat di greșeli, apoi a ers ai departe.

28
 PDF GRATUIT

2.4 Cu să devii ogat: le ția despre a tive; apli ație

“ă re e i la po estea lui Pa lo și ţru o pe tru a edea u să a țio ă și

e tre uie să fa e pe tru a âștiga ai ult u i d ai puți . “ă re ar ă
pe tru î eput ă, Pa lo u ea î ti pul li er fără a i e a să-l plăteas ă. El
știa ă după e a o strui o du ta, a fi li er di pu t de edere fi a iar
pe tru tot restul ieții.

Este eea e se u ește „a â area re o pe sei sau „ u a pe gratis .

U a gajat rea î totdeau a să fie plătit pe tru ti pul său. U a trepre or
este dispus să u eas ă ult ti p fără a fi plătit pe tru a-și construi propria
afacere.

Așadar, hai să ede u a putea a â a re o pe sa î cazul jocului

nostru.

Iar pri a î tre are la are tre uie să- i răspu deți este „Câți a i puteți
pu e deoparte? .

A aliză tot situația lui Marius, are a de is ă poate pu e deoparte

lei.

29
 PDF GRATUIT

Luna 1

Venit Cheltuieli

Salariu: 5000 lei o Apa ……………….…………………..

lei
o Cure tul ……..….………………….
lei
o T +i ter et .…….…………………
lei
o Telefo a o a e t …….…..
lei
o Î treți erea la lo
………….. lei
o Chiria
………………………………... lei
o Căldura
……………………………… lei
o Alte heltuieli â are,
distra ție, di erse altele
……………………. lei
TOTAL: …………… lei
Active Pasive

Economiile tale: 3000 lei

30
 PDF GRATUIT

Apoi i-a arătat e oluția e o o iilor sale î diferite perioade de ti p:

După lu i:

Venit Cheltuieli

Salariu: 5000 lei o Apa ……………….…………………..

lei
o Cure tul ……..….………………….
lei
o T +i ter et .…….…………………
lei
o Telefo a o a e t …….…..
lei
o Î treți erea la lo …………..
lei
o Chiria
………………………………... lei
o Căldura
……………………………… lei
o Alte heltuieli â are,
distra ție, di erse altele)
……………………. lei
TOTAL: …………… lei

Active Pasive

E o o iile tale: lei +do â da

31
 PDF GRATUIT

După lu i:

Venit Cheltuieli

Salariu: 5000 lei o Apa ……………….…………………..

lei
o Cure tul ……..….………………….
lei
o T +i ter et .…….…………………
lei
o Telefo a o a e t …….…..
lei
o Î treți erea la lo …………..
lei
o Chiria
………………………………... lei
o Căldura
……………………………… lei
o Alte heltuieli â are,
distra ție, di erse altele
……………………. lei
TOTAL: …………… lei

Active Pasive

Economiile tale: lei +do â da

32
 PDF GRATUIT

După doi a i:

Venit Cheltuieli

Salariu: 5000 lei o Apa ……………….…………………..

lei
o Cure tul ……..….………………….
lei
o T +i ter et .…….…………………
lei
o Telefo a o a e t …….…..
lei
o Î treți erea la lo …………..
lei
o Chiria
………………………………... lei
o Căldura
……………………………… lei
o Alte heltuieli â are,
distra ție, di erse altele
……………………. lei
TOTAL: …………… lei

Active Pasive

E o o iile tale: lei +do â da

Deși este i e să e o o isești, pe ter e lu g u e o idee foarte u ă, așa

ă a pus ur ătoarea î tre are: după ât ti p rezi ă poți i esti î tr-o
afa ere și are rezi ă ar fi afa erea are ți s-ar potrivi?

Me țio ez ă răspu surile au fost iarăși foarte ariate, o for e u

actualele situații de pe de larațiile lor fi a iare, de la agazi de hai e la
â a a doua, la li i ă sto atologi ă pri ată.

33
 PDF GRATUIT

Marius a ales să i esteas ă toate e o o iile di tr-u a î tr-o afacere

o li e are, după u a îi poate adu e u profit de lei.

“ituația lui fi a iară după doi a i ar arăta astfel:

Venit Cheltuieli

Salariu: 5000 lei o Apa ……………….…………………..

lei
50000 lei o Cure tul ……..….………………….
lei
o T +i ter et .…….…………………
lei
o Telefo a o a e t …….…..
lei
o Î treți erea la lo …………..
lei
o Chiria
………………………………... lei
o Căldura
……………………………… lei
o Alte heltuieli â are,
distra ție, di erse altele
……………………. lei
TOTAL: …………… lei

Active Pasive

Afacerea ta:
E o o iile tale: lei +do â da

Următoarea ți tă pe are tre uie să o ati gă este li ertatea fi a iară, iar

pentru aceasta tre uie să-și tra sfor e sursele de e it î e it pasi și,
e ide t, să re u țe la sluj ă.

34
 PDF GRATUIT

După e a ter i at o stru ția o du telor, Pa lo u a ai fost e oit să

are găleți pe tru tot restul ieții. Și oi eți fa e la fel. După e sursele de e it
pasi or a operi toate heltuielile lu are și î ă e a pe desupra, puteți să ă
retrageți „la pe sie , sau, da ă ă pli tisiți, o ti uați pro esul.

Î lo de î heiere

Vreau să spu ă a fost plă ut surpri s de rea ția opiilor după ter i area
ursului, ai ales ă, u putea î heia fără să la sez o pro o are: să e
ede peste o săptă â ă și să u ără a ii pe are i-au âștigat folosi du-
se de oile u oști țe.

Pro o area a fost pri ită u e tuzias , iar ur ătoarea oră au fă ut o listă
u posi ilele a ti ități adu ătoare de e it. Mi-a plă ut să-I privesc cum
ge erau idei după idei și le a alizau, le tre eau pe listă și apoi o luau de la
apăt. Î tr-u fi al, au fost de a ord î u a i itate să orga izeze u al u
o azia zilei de artie, la are să i ite toți das ălii di ș oala lor.

Ceea ce m-a i presio at a fost ti pul s urt î are s-au o ilizat și prețul
negociat la unul di restaura tele di oraș. Deși ti pul a fost s urt, ai puți
de o săptă â ă pâ ă la artie și o parte di das ăli au a ut rezer ări la alte
restaura te, au ego iat a la fie are lie t adus de ei, să le ră â ă lei. Cu
toate a estea, prețul pe tru fie are i itat a fost u lei su el ai i preț
erut de restul restaura telor di zo ă.

Î fi al, lasă-mi un mesaj pe site-ul http://www.copilistet.com, sau

http://matematica.copilistet.com/wp/, î are să- i spui părerea ta despre
a est aterial și, da ă îl găsești util, u ezita să-l distri ui și priete ilor tăi,

Cu prietenie,

Ruva Gabriel

http://www.copilistet.com

35