Sunteți pe pagina 1din 28

rl in iind t, in ie qi ro gi

5. GENUL $I SEXUALITATEA
SEXUALITATEA UMANA Biologiagicomportamentul sexual. SEXUL,GENUL $I BIOLOGIA Influenfele sociale asupra Diferenlele gen:naturagi formarea de comportamentului sexual o Sexualitateain cultura occidentald. SOCIALIZAREA GENULUI prostitutia o Homosexualitatea Reac,tii parinlilor adu[iloro Stucliul ate gi genuluiCdr,tile o cupovegti televiziunea qi o CONCLUZTI: GENUL, SEXUA. Dificultatea a cregte de copiifird LITATEA $I INEGALITATEA discriminare sexo ,Apractica" de genul IDENTITATEA $I SEXUALITA. REZUMAT TEA GENULUI: DOUA TNONTT Teoria Freuddespredezvoltarea lui LECTURI SUPLIMENTARE genului Teorialui Chodorow o despre dezvoltarea genului TERMENI IMPORTANTI CONCEPTEDE BAZA

101

Ce inseamndsi fii bdrbat? Ce inseamni si fii femeie? Jan Morris, renumita scriitoarede lucrdri de cilitorie, fuseseb[rbat. Ca JamesMorris, ea a fost membr[ a expedilieibritanicecondusede Sir EdmundHillary carea cuceritEverestul.Fusese sporturi, chiar un bdrbatfoarte oomasculin" qoferde cursegi practicant anumeroase A$a cd s-a supus ca Totugi,se simtise dintotdeauna o femeie intr-un corp bdrbdtesc. unei operatii de schimbarede sex gi trdiegtede atunci ca femeie. Cartea,in care Morris povestegteexperienfaei legatd de schimbareade sex, ne inlesnegteo observaremai atenti a diferitelor lumi, in care trdiesc birba{ii gi femeile. dar se dintresexe ingusteazi, eu pot sddepun sociald cd Ni setot spune prdpastia - dupi ceamfiecut, ceade-a jumdtate secolului prinexperien{e XX, a in doua mirturie al gifemeie) cdnugisesc un aspect vietii -nici nici roluri (birbat in devia16 ambele cares6nu fie atitudine, nici nici un moment zilei, nici un contact, o situalie, o al gi mi Pdnigitonulvocii cu care sevorbea, diferitdlabdrba{i femei. finutapersoanei la sau incdpere mdagezam ce in meu,starea plutea aercind intramintr-o din spatele - subliniau stafut. mea schimbarea de constant o masdla restaurant gi Cu s-au modifica!la fel s-aintdmplat cualemele. cdt celorlalli Iar dacd atitudinile vrdndM-amadaptat deveneam. cu erammaimult trataticafemeie, at6tmaifemeie o ci Dacdsepresupunea nu mi pricepsi reparo maginisausEdeschid nevrAnd. considera Dac[ cineva nepriceputi. devenisem cd descopereamin modciudat sticl6, gi mi pentru mine,in modinexplicabil sepdrea miela fel. era cdo geant6 preagrea - deexemplu, de la invitati in orag mas6, cdndsunt ahrnci ci Mi amuzd observ sI * nucumulfianiin urmdospitarul acela prietenii dela orag mei citre vreunul dintre cu pe fi cumiltrateazdacum el.Atunci'm-ar salutat o md lingugitor tratapeminea$a juciug, ca gi gervetul un zdmbet cu plini de respect. Acumimi desface seriozitate plin acum Atuncimi-arfi luatcomanda degravitate, cumarvreasdmdbinedispund. gi fac)(Monis, 1974). (ceea ce ca sea$teaptd eusdspuncevaamuzant cd Acest lucru aproape ne face sdcredemcd un ,,el" poatedevenio ,,ea",intrucdt diferenlelesexualesunt foarte importantein viala noastrd.De reguld le ignordm tocmai pentru cd sunt atdt de discrete.Ele ne sunt intipdrite de la bun inceput. in acestcapitol vom studianaturacomportamentuluisexualuman gi vom analiza umane- gi diferentelesexuale. sexuale caracterul complexal sexualitnfii - trdsdturile Via{a sexualdin societdtilemoderne,ca atdteaalte lucruri, trece prin transformdri emolionalSa celor mai mul1idintre noi. Vom descoperi importante,care afecteazdviata gi vom incercasi interpretim semnificatialor ampl6, cdtre ce sunt acesteschimbdri sfrrqitul capitolului.

birb car gi a inv car ,,pd infl

C ser imp se ac GE dif se ori

se au ca ho fap bir bi

ag ce pl m pr pe la bi m

r02

rmita mbrd
tlsESE

,Jp;;nriralii gia activitdfii genuluinostru noastre proble;";;; sexuale. estede fapt in ce mdsurr invdfate' Nimeninu-'i "ii".iripuie c6r.;;;ii;"tea noastrie instinctivr, suntere care instinctivd e ?nsensul activitatea in sexuala multo;*lmul. a --.u. arfi faimoasere inferioare "pdsdri albine"' Totusi,unii si di;;;.liit"ru u.oJa-rai murtdimportanfd influenfelorsociare ---i"uiiirur"us.;;r;'ui;;;rafirdfii. SEXUL, GENUL

dintre bdiefi gi fete bdrbafifemei' si Pirerile oun,.n'o, ;,ttil ,y,litr;;ff::T..ritor gi cele dintre d; care caracteristicile lamdsura inniscuteauun impactdurabil in

incepemprin a cerceta originile.diferenfelor

rturi. upus sgx, fiiei

$I BIOLOGIA

3 cuvdntul "sex"' a$a cumeste folositin vorbirea curentd, ambiguu, se referd la o categorie este gi intrucdt de pers91-ne, gi Ia unele dar actepe careoameniile fac impreund facesex")' ("a ca si stabilim.ruritut.utrebuie ,a n..* distincfia sex in sensul diferenfelor dintre biologice9i anuiori.. dintre activitatea Laruurigi femei- gi sexuald' i'ebuit safu..-o Mai aistiryfieimportanr*..u GEN' timp ce sexulse in dintreSEXgi referd.la diferenlel.n"i... ui. ,orpului, diferenfele genulprivegte psihologit','o.iull'gi gi sex genestefundamentald, culturut.lintre bdrbafi femei.Distincfia gi intre intrucdtmurtediferenle intre bdrbafigi femeinu origine biologicd au Diferenfelede gent natura gi formarea in cemasurd diferenfele comportament de dintrefemeigi bdrbafi sexuluinu al gi suntrezultatul s3uh1i?Altfel spur,.ur. este ponderea diferenleror biorogice? unii

n,*smf; ,ttrf :;f*':Hi['f rd*rhrliilrffi t't"'ffi


lcdt mliza ale. lSri peri ltre

fr:lfii:'*::"ffi rroterai in

;#ff.:#:TitJ,t"^l1e

:'i,,T* f

c mp enrein a,. t.,i"* b ar o o rtam n u ta irb i e i culturile cddescoperirile i s rem si

sociorogiei duc

".,.r. en iremei lfiTiil:liifi **T:;iltrft'.'wllii, uo iieri inn s i i il,ffi


r03

nu sunti;t convingi de acest argument. spuncd niverul agresivitdfii Ei masculi ua'iuzd*ur, n" r fi;fi; ll .utturd,in timp cere fiepasive mai sd ce feme'or ri se sau blande unele in cuituridec6t artere in plus' adaugd dacd trdsdtura ei' lEtstrtain,9g7).in r o e maimurtruu*ui pufin universari, inseamnd mod distinct areo origine nu cd in bioiogicd; d;;;;iu a.rori ."iirr.ii generari, produc asemenea caracteristici. exemplu, caie De in majoritatea pehec ,"rr*1"r, feme'e igi o bund patre dil iog.ii-inOu-r, o..opii urtr.r cdnu pot lua :lre lavdndtoare rdzboi' oric'nd parte sau Di; ";;1dp..rp..tivd, diferenfere comporrament de dintre

biologice tundamentate uer.riuitu,., cetre .;;;1.1;TJ;fffifii. AIfi cercetdtori

posede tenainte

Dovezi ale lumii animale O Ce ne aratddovezile? posibilSsursdde informalie o constituiediferenlelede alcdtuire hormonald dintre sexe. Unii suslin cd hormonul sexual masculin, testosteronul,se asociazdcu tendinla masculind cdtre violen!6. Cercetdrile au incd de la nagtere, masculi sunt castrate de demonstrat, exemplu, cd dacdmaimulele li se adminrstreazd ele devin mai pulin agresive;la fel, daci femelelor de maimuld vor testosteron, deveni mai agresivedecdtfemelelenormale.Pe de altd parte, s-a domine pe al1ii,face sdle cd faptul in sine,de a da maimule\or ocaziasS-i descoperit creasc[ nivelul de testosteron.Astfel, comportamentulagresiv poate afecta sporit[. producerea hormonului, iar nu hormonul estecel careprovoaci agresiunea altd sursd posibild de dovezi este observareadirect[ a comportamentului O animalelor.Autorii care leagd agresivitateamasculinl de determinareabiologicd, o observdadesea agresivitateridicatd in rdndul animalelormai evoluate.Dacd ludm in consideraliecomportamentulcimpanzeilor,spun ei, masculii sunt invariabil mai existd de fapt mari diferenle intre tipurile agresivi decdtfemelele.Cu toate acestea, de animale. in rAndul gibonilor, de exemplu, existd puline diferenle notabile intre agresivitateasexelor.in plus, multe femele de maimule inferioare sau superioare sunt deosebitde agresivein unele situalii - cum ar fr, de exemplu, atunci c6nd sunt tinere sau ameninlate. Dovezi ale lumii umane in privinla oamenilor,una din surselede bazdprovinedin experienlagemenilor univitelini (identici). Gemeniiunivitelini se nascdintr-un singurovul 9i au aceeaqi intr-un caz,unul dintre gemeniiunivitelini masculini a fost grav mogteniregeneticS. reconstituiriiorganelorsalegenitale rdnit in urma unei circumciziigi s-aluat hotdrdrea ca organe feminine. Aga se face ci a fost crescut in continuare ca fiind fatd. La gaseani, gemenii prezentautrdsdturispecificemasculinegi feminine, aqacum sunt intdlnite in culturile occidentale.Fetila sejuca cu alte fetife, ajuta la treburile casei cdnd aveasi creascimare.Bdiatul preferacompania gi-gidoreasd se c[sdtoreascd gi-gidoreasddevind gi eraumaginulele camioanele altorbdiefi,jucdriile lui preferate pompier saupolilist. concludentdainfluenfei o C|tdvavreme,acestcazafostconsiderat demonstralie determinantea invSldrii sociale asupradiferenlelor de gen. Cdnd fetila a devenit adolescentd,a fost intqrvievati in cadrul unei emisiuni televizate. Interviul a demonstrat cdnu se simlea tocmai relaxatbcu identitateade gen gi cd probabil era ,,in realitate" bdiat, in fond. Aflase intre timp despretrecutul ei neobignuit9i seprea pentru conceplia despresine poate ca aceastdcunoagteresd fi fost rdspunzdtoare (Ryan,1985). posibilitateaexistenleiunor influenlebiologice,asupra Acest caznuqespinge totuqi, intre barbali gi femei. Daci ele existS, observate diferenlelorde comportament Problemardmdnecontroversatd, originea lor fiziologic[ nu a fost incl determinat6.

d s

ge in fa

re mo su rds fat un zd de nu alt hai

ina ei p

ma con Dif cop par cat

104

:ele de culin, ile au rytere, teazd, e, s-a rsdle fecta orit5. rtului gic5, ludm lmai urile intre oare sunt

ffi;fl:f:ialacarea

ajuns geneticianul Richard Lewontin gdsi va probabil numerogi

Autoidentificarea elementard u.ul.ipersoaneca bdrbatsau femeie- o dati cu multirudinea de.aritudini, iJei,i1o9riti1.;;;resc acea _ identificare depinde deetichetacareis.apusatuncicdnd.'"'."pii'i;;;:"'curSnorTnalalevenimenteIor, aceste etichete corespund difer."f;il;;;iur. unor in,r" r.o-or"-i, hormonigi morfologie' Astfel,oirerengete uiotogice awi;;;r".Ial s o c i a l e ' m a i d e g r a b d d e c d i o c diferenlierii l orolurilee w o n t a u z d , dintre r ( L a

SOCIALIZAREA GENULUI
in timp ce dovezile biologice contribuiela inlelegerea originii diferenfelorde gen' un alt drum care poate fi urmat este ,ruoiut iociarizirii genurui, adic'

ilJ,TffiJ,I],]lit

degenprin intermediul factorilor sociali, cumar fi familiaei

Reacfiialeplrinfilor giadul,tilor
Multe studii au fost intreprinse-.lsupra gradului in care diferenlele rezultatulinfluenlelor sociate. de gen sunt stuaii .fu ..;;l.i mamd-copii uruta diferenfe intre modul cum

rilor eagi rav tale La unt sei nia ind r{ei nit r a ra ea ne ra ii, d,

;h#'HlJl,;fii:":,irlrl Ail;;;Gt
Studiulgenului ^

lor despre acelcopil,daci esteb'iat sau fate' cadrul in unuiexperiment.turi., cincitinere mame foststudiate relafie au unbebelug gase in cu de luni, pe numeBeth. s-a observat cd "t. uu.uu tendinfa zdmbeascd 9i sd-i sd-i des pupuli cajucdrii. Spuneau 9f.t. .a . ,,lulce,,,cd ,,pl6nge delicat"' Reaclia unuial doilea grupdemame falddeun copird. u...ugi v6rstd, nume Adam'a fostvizibil diferiia. pe Bebelugului ofereau reguld ise de un trenure! sau

sunt trata{i bdiefii r.,.il, .irl.?".u parinfii si ctnsiderd reacfiile cd sunt nediscriminate' c drorali lor Adullii secere afirme sr p..ronuiiiu,.u copildau unui rdspunsuri diferitein funcfiede pirerea

unuraceraeicopl, in ei imbrdcat

cucertitudine opracticd Inainte acegtia secaracteriz incongtientd.. ca sd eze peeiingigi claritate cu ca fiind bdiatsaufatd, ei primescun set de r.rn, p.everbale. exemplu, D; adurlii bdrbafigi femei manevreazdreguld de copiiiin moddiferit.cosmeticrt. p. .ur. t. folosesc confin parfumuri femeile diferitedecelepecarebebelugul Iepoate uso.ir.u masculinitatea. Diferenfele sistematice imbracdminte, in .oun.a.tc,, oferd semnele copilul in procesul vizuale pentru mic invdfdrii. vdrsta Joi ani, La a. copiii uri.:" o inferegere pa(iald ceea este a ce genul'Ei gtiudacd,un, uai.fi. saufetegi pot in general cataloghezepreciziepeceilalli' s[-i cu Totuqi, cofituinu ;ti., inainte implini de'a gase ani,

studiul genului cdtre de copiieste aproape

10s

ci genulcuivanu sepoateschimba, fiecareareun gengi cd diferentele sex cd de dintrefetegi bdietisuntdeterminate anatomic. Jucdriile, pe cd4ilecu pozegiprogramele televiziune carele urmiresccopiii de gi tind si accentueze diferenfele dintreatributele masculinitefii celealefeminitdtii. jucdrii gi cataloagele produse Magazinele prin pogtd categorisesc de de livrabile igi jucdrii, carepar a fi neutre de obiceiprodusele funcfiede gen.Chiargi unele in din punctdevedere gbnului, realitate suntaga. exemplu, gi pisicufele iepuragii in al nu De pentrufete,in timp ce leii 9i tigrii suntoonsiderati fiind mai suntrecomandate ca potrivitipentnr bdieti. VandaLucia Zammuner studiatpreferintele a legate jucdrii ale unor copii de gi (Zammuner, intreqapte zece din ItaliagiOlanda ani, 1987). a analizat Ea atitudinea copiilorfa16 o varietate jucdrii;s-auluatin considerafie jucdriilestereotipe de de atdt gi masculine feminine,cdt gijucdriile considerate nu fi diferenliate functiede in a jucdrii suntpotrivite sex.Li s-a cerutatdt copiilor cdt gi pdrintilorsd spund care pentru bdiefigi carepentrufete.Adultii gi copiii aufostin buni mdsurd acord. in de mare,copiii italieniau alesmai desjucdrii diferentiate functiede sexdecdt cei in olandezi descoperire confirmaagteptdrile, care intrucdtculturaitaliandtinde sd pdstreze priviremai traditionald o asupra diviziunilordegen,decdt olandezE. cea Ca jucdrii gi in altestudii,fetileledin ambele societdti alesintr-unnumir mai mare au neutre gensaubdietegti, deb[iefii careaudoritsdsejoacecujucdriidefete. ca fatd Clrfile cu povegti gi televiziunea gi in urmdcu 25 de ani, LenoreWeitzman colegiisii au intreprins analizd a o roluluigenuluiasupra pentru pregcolari, unoradintrecelemaicunoscute cdrfi copiii descoperind cdtevadiferenfeclareintre rolurile genurilor(Weitzman $.a. 1972), Bdietiijucau in povegtigi in desene rol cu mult mai important un decdtfetele, gi depigindu-le intr-unraportde 11la 1. Dacdseluauin considerare animalele cu genuri gi proporfia de95 la 1.Activitdfile determinate, era tipicmasculine feminine gi deasemenea, difereau. Birbafii erauantrenafi urmiriri plinedeaventuri activitdli in in aerliber,carepresupun independenfdputere. Acoloundeap6reau portretul fete, 9i lor era pasiv gi mirginit mai cu seamd activitdfidesfrgurate interior.Fetele la in giteaugi fEceau pentru personajele curdtenie masculine ii agteptau seintoarcd sd sau acas[.La fel se intdmpla9i cu birbatii gi femeileadultedin c64ile de povegti. * Femeilecare nu erau vdduvesau mameeraupersonaje imaginare cum ar fi vrdjitoarele sau zdnele. s-a descoperit Nu nici o singurdfemeiein toatecdrfile analizate sdaibi o ocupafie afara care in casei sale. Dimpotrivd, bdrbaliierauinfEligali judec[tori,regietc. poliligti, caluptdtori, Cercetiri relativ recente sugereazi lucruriles-auschimbat cd intrucdtva,dar cdfoarte multecdrfipentru (Davies, copiirimdn aceleagi 1991). Povegtile zdne, cu deexemplu, infrligeazdatitudinile gengi detipuriledescopuri tradilionale legate de gi ambilii,pe caresepresupune trebuie le aibl bdiefiigi fetele.,,lntr-obundzi ci s6 106

v in n U z

m d

c c m p

c d g m d s s b a p g c a m

va 9iprinfulmeu",in versiunea veni povegtilor z6ne acumcateva cu de sutedeani, ' insemna obiceici o fatd dintr-o familie sdracd de poatesdvisezela bogd{ie la gi noroc' Astizi, infelesula devenitmai aproape idealuriledragostei de ,o*unii... Unele feministe incercat rescrie au sd cdteva dintrecelemai faimoase.povegti'cu zdne,rdsturndnd le obignuite roluri : Nicin-am observat avea nas ctr un caraghios. giardta siguranfd maibine hJnele cu mult in acelea ciudate. Nu-i^nic-ideparte deatrigdtorpe l-amg6sit deun6zi. pe atdt cdt mai Aga incit cred o si mi prefac gisimplu cd pur ca-pantofiorul desticld rsta mi-e prea str6mt. (Viorst, 1987) Ca9i aceastd versiune Cenugdresei, versiunimoderne a atari suntdestinate maiales cirfilor pentnr publiculadultgi auavutun impact scdzut asupra povegtilor din carlile obignuite copiilor. ale Degi existd unele exceptii notabile, 9i analizaprogramelor deteleviziune destinate copiilor conformd este descoperirilor legate ca4ilepentrucopii. Studiiasupra de celormai vizionate desene animate arutdcimajoritateap.rrounrlfrprincipale sunt masculine acestea gicd domini actiunile urmdrire. de Imaginisimilare inclipurile apar publicitare se difuzeazdde-a care lungulprogramelor. Dificultatea de a creptecopii firi discriminare de sex June Statham studiat a experienta unuigrupdep[rinti convingi sd-gi creascd copiiiintr-un nediscriminatoriu punctdevedere sexului. mod din al 30'de adulfi din18familii au fost implicaliin acest experiment, carecuprindea copii intre gase gi 12 ani, Pdrinfii proveneau rdndurile luni din claseide mijloc ai in majoritate lucrau ?n invdtsm6nt,ca profesorisau conferenfiari. Stathana descoperitmajoritatea cd pirinlilor nu incercau modifice gi simplurolurile sd pur sexuale tradifionale, f[cdnd ca fetelesd semene mai mult a Uaieli,ci se cdt striduiau creeze si noi combinafiide masculingi feminin. Ei igi doreauca biiefii fie mai sensibili sentimentele sd la celorlalligi mai capabili a exprima de afecfiune, timp ce feteleerauincurajate in sd-gicaute ocizii de studiugi de promovare. pdrinfii au considerat trisdturileexistente Toti cd prin studi.r.u genului greude contracatat. au avutun succes sunt Ei moderat a convinge in copiii se joace cu jucdrii, care nu erauadaptate si genuluilor, dar chiar gi aceasta dovedita fi mai dificil decdt agteptau s-a se mulfi dintreei. Una dintre mame comentat a astfel: Dacr intriintr-un magazin jucirii,e plindejucdrii de rdzboinice pentru gi bdieli jucarii domestice pentru - ieea rezumd fete ce societatea, cum ea. aga e Asta felul e
in carese socializeazdcopiii: e firesc p9ntru bdiefi sd fie invdfafi sd loveasci qi s6 omoare- ceea ce eu gdsesc groaznic,imi face rdu. Mi strdduiesc s6 nu intru in magazinele jucdrii fiindci m6 apuc6furia. de

r07

De fapt, in realitate toli copiii au avut gi s-aujucat cu jucdrii oferite de rude, diferenliatein funclie de gen. in prezent existd cdteva c54i de povegti - av6nd ca personajeprincipale fete puternice,independente dar un numdr mic dintre ele infiliqeazdbdielii in roluri netradilionale.Mama unui biielel de cinci ani povesteadesprereaclia fiului sdu, atuncicdnd a inversatsexelepersonajelor povestea care i-o citea: pe din A fostpu{insupdrat cdndamparcurs cartein careo fati gi un biiat delineau o roluri tradifionale, schimbdnd biie{ii in fetegitoate toli fetele baiefi. in Cdnd inceput am ii venea mereu spund,,nu-fi bdiefii, placnumaifetele". trebuitsd-iexplicci si plac i1i A nu eraadevdrat, sescrie cd pufindespre (Statham,.l986). doarprea fete in mod evident, socializareagenului estefoarte puternicd gi incercareade a o modifica poale fi supdrdtoare. datd ce a fost ,,repartizat"un gen, societatea O agteaptd indivizii sd se comporte ca persoane,,feminine" $i ,,masculine". ca Aceste agteptdri sunt puse in practici gi reprodusein viala cotidiand (Lorber, 1994;Bourdieu 1990). ,rA practicatt genul Concepliile noastre despre identitateagenului, cdt gi atitudinile noastre sexuale gi inclinaliile legate de.ele, se formeazdat6t de timpuriu in copildrie, incAtca adulli le ludm de reguldca fiind de la sineinlelese.Totugigenul inseamnd mai mult decdt a inv5la sd te porli ca fatd sau ca biiat. Cu diferenlele de gen tr5im in fiecare zi. Cu alte cuvinte, genul nu existdpur gi simplu; noi to1i,a$acum se exprimdun sociolog,,,practicdm genul" in interacliunile noastre socialezilnice cu ceilalli (West gi Zimmerman, 1987). De exemplu, Jan Morris a trebuit sd invefe cum sd-gi manifestegenul, atunci cdnd a descoperitcdt de diferit trebuia sd se comporte, intr-un restaurant,ca femeie fald de un bdrbat. Dupi cum ea insdgi spune,,,nu existd nici un aspectal existenfei" care sd nu aibd o determinarede gen. Totugi, ea nu gi-a dat seama de aceastapdnd cdnd nu gi-a schimbat sexul. Modurile subtile in care ne ,,practicdm" geriul fac parte din via{a noastrd intr-o asemenea misurd, incdt nici nu ne ddm seamade ele, pdni cdnd nu dispar sausunt modificate semnificativ. Faptul ci genul seinvafi gi reinvafi continuu ilustreazdimportanfaconceptului de reproducere social[ (vezi cap. 1). Noi ne reproducem punct de vederesocialdin producemgi reproducem genul,intr-o seriede actiuniminore, de-alungul unei zile. Acelagi procedetrne ajutd si intelegemgenul ca institulie social6,creatdgi recreatd in interactiunile noastre cu ceilalli. Aga cum vom vedea in capitolele urmdtoare, diferentelede gen sunt de asemenea parte importantda altor institulii sociale,cum o ar fi familia, religia,muncagi clasele.

car mo se sc Un ex alt din Re

Br In

pa tra ev or al

108

rude, ,fete oluri sdu,

lea tea
a "

er'

re e,
la
9

n
Brenda ...MarkReesacum

n t i

fl:ffifi::,1ffiTTJg*"jl;:;f; ;;'

Transsexualii' asemenilui Jan Morris, sunt acei oameni carevor sdexisteca persoane alt sex gi de care suferit o operafiein acestsens. au Ei sunt supugia. ur.*.ni, tratamentului cu hormoni, pentru a-gi modifica forma trupului, controla creqterea pirutuiae pe suprafalaacestuia,gi dezvoltareacaracteristicilor sexuale secundare'cum ar fi barba sau sdnii. o astret de ,,remodelarea genului,, nu reprezintd o schimbare completda sexului:cromozomiigi organele int.-., cum ar fi pantecere to,. rdmdnneschimbate. un transsexual, care se nume$teacum Mark i...r, our.*u, ,,NeplScerea dominare total5 de existenfei' asupra intr-un trup nepotrivit, nu este inldturatd de cdtre un simplu tratamentpsihiatric. altemativr' constantulgi agonizantul singura la conflict dintre truf f irinte, o reprezintd prictisitorur, istovitor dinpunct vedereemolional,adesea de stdnjenitorgi intotdJaunu durero, -proces ai remodeldriigenului. Recompensa estelibertatea insi de a fi tu insuli.,, Din nefericire' aceastd libertate estecircumscrisdunui sistem carepare ilogic - gi cu care Marea

o,t'".da, poronja, rurcia Suedia, Erveria, si

care regard ;::ffii:lifitri:i:i1i:Ti:ij:::-.nt vitar conrera,..unoueterea sidreprurle deprine


Sursa: Guardian, 1996 (doar textul).

conform opiniei lui Rees: ,,Guvernulpermite ca alte documentesi fie schimbate, paqapoartelediplomele universitare incep6ndcu 9i gi sfirgind cu p.*ir.r. pentru biblioteci. Aceste ,..unouurJ transsexualitatea' ce reprezinti ceea o condilie ce necesitdingrijire medicald gi chiar suportdplata evaludrilorpsihologice, tratamentuluihormonal,intervenfiilor chirurgicale.cu toateacestea refuzd

109

IDENTITATEA $I SEXUALITATEA GENULUI: DOUA TEORII Teoria lui Freud despredezvoltareagenului Probabil ceamai influenti- dargi ceamaicontroversati teorie apariliei cd a identit6liigenuluieste a lui Sigmund cea Freud. DupdFreud, invdlarea diferenlelor de genin prima copildrie copiliria micd estecentratipe prezenla absenfa gi sau penisului. am penis"echival eazd ,,sunt cu bdiat",in timp ce ,,eusuntfat[" ,,Eu inseamnd am penis".Freudmenfioneazd, nu numaidiferentele cd, ,,nu anatomice conteazi - prezenfa absenfa aici penisului doarsimbolul sau este masculinitdlii sau al feminitafli. La vArsta 4-5 ani,conform de teoriei, bdiatul simteameninfat disciplina se gi de pe autonomia caretat6lsiu i le pretinde, inchipuindu-gi tatil vreasi-l lasefErd cE penis. Parfialcongtient, mai alesla nivel incongtient, dar bdiatulil considerd tatd pe drept rivalulafecfiunii partea din mamei sale. Reprim6ndu-gi sentimentele erotice fald de mam[ gi accept6ndu-l tat6ca pe o fiinfd superioard, pe b6iatulse identificdcu tat[l gi devine congtient identitatea masculini. de sa Bdiatul renunfdla dragostea sa pentrumamddintr-o teamdincongtientd, aceea poatefi castrat tatd.Pe de cd de altdparte, presupune fetelesuferide ,,invidia se ci penisului", intrucdt posedd nu organul vizibil careii facedistincfi bdieli.Mamaigi pierde importanfd ochii pe din in fetilei,carea observat eanu arepenisgi nu poate arate ceva.Cdndfata cd sd a$a seidentificd mama, asurniatitudinea cu igi supus6, inclusd recunoa$terea in clasdrii peloculal doilea. O dat[ ceaceastdfazda depigitd, fost copilula invdfat s6-gi reprime sentimentele erotice. DupdFreud, perioada dintreaproximativ anigipubertate unalatent6, gase este in careactivitdlile sexuale sdfie suspendate cdndschimbirile tind pdn[ biologice ale pubertdtii reactiva vor dorinlele erotice inft-unmoddirect. Perioada latenf[, de acoperind aniide'gcoald primard gimnazialS, ceain careceamaimareimportantd auin gi este o vialacopilului grupurile formate indivizideacelagi din sex. Opiniilorlui Freud s-au li adus obiectii majore, ales cdtre mai de feministe, dar gi de c[tre alti autori(Mitchell,1973; Coward, 1984). primulrdnd,Freud in pare sdechivaleze identitatea genuluipreamult cu congti entizarea organelor sexuale; cu siguranfd implicafigialli factori, subtili. al doilea sunt mai in rdnd, teoria pare sa sddepindd ideea penisul de cd estesuperior vaginului, perceput careeste doarca o lipsda organului masculin. de cenu ar fi organele Dar genitale feminine considerate superioare celormasculine? al treileardnd,Freudil trateazii tatdca in pe prim agent disciplinator, timp ce in multeculturimamaesteceacare in joacdun rol mai semnificativ impunerea in disciplinei. al patrulea in r6nd,Freudcrede cd studierea genuluieste concentratd jurul vdrstei 4-5ani.Majoritatea in de autorilor urmagi lui Freud subliniat importanla ai au insd studierii timpuriia copilului, incepdnd dinprimacopilirie.

ge Ch de Au co int Ac co m

9i im br si am C em

or fe co fo m pr

M co se id D a d F re

e n 9 te

110

)RII

lariliei rnfelbr bsenfa


'fatdo, lmice :iisau

,'lg td, lle

rd in
tr e

'itri".l.ff iou-u,tupu.i,ui.,dea #.ilil11lJt'#trffiqlfi'r:.,'ff


chodorowrediretiio".ura intrucdivaaccentulpus Masculinit pe gen de Freud. atea'9i rtti"iit*., este nu descrisa o pierdere anume .a continuarea gi renunfarea atagamentului mamd. ra de Identitatea mascurind forme se azd inurma -ui,'^"""'. preamult in Dimnnfd,,X f^ relafii emofionale al1ii. Dimpotrivd,- ^ : r ,imt femeiie cu .e

capdtr congtiinfi sine o ' 'Bdiefii de printr-o respingere 'ngmare rnam6, radicardapropierii de a creandu-gi lor inleleg.rru ru*urinitafii lor princeea feminin' invafi sdnu Ei cenu este ;;ftr sau consecinfd' suntrela'iu ,,bdlelerut-rnulii,, ,,bdieferur b'ietii in "ang*t tl;;il;;narea apropiaie surioarei,,. formeazd cu ce'arfi;ei iqi un*od.unalitic upriuir,irru.lii at til;*: propria viaf6 lor activ, acord'nd

sofur. opiniarui in t.,i, ,?:i:l'.;;ffi'Ji Ji";'tp;;;c' carac ti,'. a,,,il iiiii,.,,eicompas iune

il;J;l, ,u',,e,lu,9nd, exempru, de imbrdfiseze' ^d. sdconrinue o sd sdruteri oiliiteintot..J o s[ ri i. a... i*;;;;; brusctr existddistanfare de mam6'-feti1a, o ittiriiarriu rem.iull-utra, isiro'n.uri o .onurienrizare sinelui continud d; t;;;ilr fafa oarneni. mai Este probuuii.alaentiratea a amesteca va depinde sau eise va deceaa altcuiva, intai rui
mama, apoi

Acest ii..,?,rfi jp atagament il:ili ffebuiefu *'rioment dat sd fie,intrerupt,pertflr a separatd sinerui se obfineo -."pirrrui i ;;.;;.'rl a o.uin6maipufindependent ;:H!:rtt de chodorowsusfine cSprocesul desprindere;uyi1e de gifete' riry; r.1 in moduri Fetele diferite biieli la

*ffilfi:X' :ffiil::iliif il"::T'i*itt;il *i;'ni m e in '3 # i, f: am 3i intrucataceastaconstituieJ.*olneinRuenfar;;"il^ffifff

Degi mulliautori s-au folosit abordarea Freud de rui genului' fEcut in studierea eiau dezvor*rii modificdri maiore. ur*Jn.u.".rpru un chodorow este sociorogur (1978'rgsSl'Cili";t* Nancy susfine a invdlu te simli cd derivi atagamentul ra din bdiar fat! sau bebelugulriala de mai 1';ilfi] sai, racea fraged' v6rstd.

Teoria chodorow rui despre dezvortarea genurui

datoritr rolului prima' pr r;r;;;1eile il joacnin socializurr-u Femeile t*ptl'a pe sine ,i*purie a copi'or. " s. a.n".r.;;;lh.giur 9i reprimat rerafiilor. aceste Bdrbatiigi-au neyoigi ca il*: adoptd;;";f,. mai de fo4a Lucrarea chodorow faldde ceilarfi. lui u inr.unrit ir r'."""reroase exemplu' critici. Janetsayers,de a sugerat chodo'o*nu cd explicd luptafemeilor, noastre' *ui.u r.arndin vremurile pentru deveni a fiinfeautonome, independente (sry;.r;iiaol. Femeile giblrbafii) aratdea' o structurd (ca au psitroiogi;;; contradictorie teoria chodorow'Feminitatea lui dec6t rezurtd din poate;;ffi sentimente agresivitate de sau

dauto-apreciereaA,.;T;!?,![triil]{!"$fi yenjnf fi .#,:.Jil:fr ,f

i,*, ['il;l']l'ilXl 1 #? *,ff'ffiT'"'f*,f g;:*j fril1T,*:i::*?1, : 1!

r11

autolmpunere'care sunt revelate doar indirect sau in anumite contexte (Brennan, 1988)' Chodorow a fost de asemenea criticatdpentru concepliaei limitatd asupra familiei, bazatdp.e modelul burghezuluide rasdurue.Ce seintampld,de exemplu,in familiile cu un singur pdrintb sau in cele in care copiii sunt cresculide mai mulli adulfl? Acestecritici nu submineazdtotugi ideile lui Chodoroq carerdm6nimportante. Ele ne invala multe desprenaturafeminitalii, gi ne ajutdsdinlelegemoriginile a ceea ce s-anumit inexpresivitateamasculini - dificultatea pe careJintaropindbdrbafii in a-giimpdrtdgisentimentele gi altora. lor

t , p

.c

SEXUALITATEA UMANA
Ca 9i in cazul studiului asupradiferen{elorde gen, oamenii de gtiin{6au avut opinii divergente referitoare importanlabiologi.utui fa{dde influen}ele la socialegi culturale asupra comportamentului sexual urnun. o asemdnareimportantd in cercetarea diferentelor de gen gi a sexualitilii este aceeac[ ambele domenii au privit cdtrelumea animaldpentrua o inlelegepe ceaumand.Ne vom opri mai int6i asupra cdtorvaargumente biologicegi a criticiloiprovocatede ele.Apoi vom examina influenlele sociale.asupra comportamentului sexual, ceea ce ne va conduce la discutarea extremeivarietdtia sexualitadiumane. Biologia gi comportamentul sexual Se poate spunecd, existd o bazd, biologicd a sexualitdlii,deoarece ^ anatomia feminind estediferd de ceamasculin iar exlperienla d, orgasmuluiestede asemenea diferit[' Mai existd9i un imperativbiologic de reprodu..r., altminterispecia umani ar dispdrea' Unii-biologi suslinci existdo explicalieevoluiionistd a intrebdriide ce bdrbafii tind sd fie mai promiscui sexualoecat ferneile(vezi cap.2).Argumentul esteci bdrbalii au o dispozigiebiologicd a fecunda de cdt sepoatede multe femeile, pentru a se asiguracd spermalor are cdt mai multe $anse supraviefuire.Femeile, de care la un moment dat au un singur ovul care poate fi fertilizat, nu au asemenea interese' ?qidorescin schimbparteneristabilipentru Ele a protejamogtenirea genetici investitd in protecfia copiilor lor. Acest urgu..nt este sus{inut de studii ale comportamentuluisexualal animalelor,careafirmd cd masculii sunt in mod normal . mai promiscuidecdtfemeleleaceleiagi specii. Totugi, studii mai recenteau ardtatcdinfidelitatea feminini estede fapt c6t se poatede comundin regnul animal, iar activitdfile sexualeale multor animalesunt mult mai complexe dec6t se credea.Exista in trecut conceplia conform cireia, femeilese imperecheau acei masculicare cu aveaucel mai ridicat potenfialpentru o mogteniregeneticdsuperioard. Dar un studiu recent asuprafemelelor-pisdria contrazisacestlucru demonstrdnd acestea ci au un partenerde imperecherein plus nu pentru genelesale' ci pentru cd poate fi un pdrinte mai bun sau poate oferi un

r h

L fe fe u tr (b F c cd in pu ul gi sa m m se er gi In al ho ho de ina

la a ma de car

rt2

&D, )ra ,in rl!i te. ea fii

teritoriu mai adecvatpentru cregterea urmagilor. Dupd cum conchidea studiul, inseamni mai mult decdtdoar transferulde spermd.Aceste ,,Copulafia femele s-ar putea ia in consideralieviitorul lor" (citat in sd Angier, tlo+1. Concluziile acestorcercetdrisunttentante, mai alesin privinfa implicaliilor pentru comportamentul sexual uman. Aga cum vom vedea, sixualiiatea este mult prea complicatd pentrua puteafi atribuitdin intregime trdsdturilor biologice. Influenfele sociale asupra comportamentului sexual Majoritatea oamenilor,in toatesocietdlile, suntheterosexuali adicdigi stabilesc relafii emotionale pldcereasexualdla parteneride sex "p;;. gi in toate societdfile heterosexualitatea reprezint bazacdsdtoriei a familiei. d gi Dar existi de asemenea, multe gusturi gi inclinalii sexualeminoritare.Judith Lorber distingenu mai pufin de zeci identii[1i sexualediferite la fiinfele umane: femeia hetero sexuald, bdrbatuIhetero sexual,femeia lesbiand,b6rbatulhomosexual, femeia bisexuald, bdrbatulbisexual,femeiatravestitd (careseimbracdde regul6ca unbdrbat)9i birbatul travestit (care se imbracd de reguld ca o femeie), femeia transsexuali (femeia care devine bdrbat, ca Jan uonis; gi barbatul transsexual ft[rbatulcaredevine femeie).Practicilesexualepropriu-zisesunt gi mai diverse. Freud considera oameniisunt,,fiinfepolimorfperverse". ci prin aceasta intelegea el ci oamenii o largd gamd de dorinfe-sexuale ra pot au le da curs chiar gi atunci ii cdnd, intr-o anumitdsocietate, unele sunt privite ca ilegalesau imorale.Freud gi-a inceput cercetdrilela sfhrgitul secolului al XIX-lea, cana mulli oameni erau foarte pudibonzi punct de vederesexual;cu toate din acestea pacientii lui au dovedit o uluitoare diversitate practici sexuale. de Printrepracticilesexuale posibilesenumdrau giurmdtoarele: bdrbatsauo femeiepoate un uu.u relalii ,.*uui. cu femei, bdrbafi sau ambele'Acest lucru se poate intdmpla cu un singur partener o dati sau cu mai mulfi'Existd posibilitateade a se satisfacesingur din punct de vedere sexualmasturbareasau de a nu intrefine relalii sexualecelibatul. pot exista relatii sexuale transsexualisau cu travestifi; se pot folosi pornografia cu sau obiectele erotice; poatepracticasado-masochismul se (folosireain scopurieroticea legifurilor

Jt

ii n u ri a
I

ii;;illit;; in toatesocietdfileexisti norrn. sexualecare aprobd unele practici, dezaprob6nd altele' Totugiaceste norrnedifer5 mult in func1ie societate. astfelde de un caz este homosexualitatea. cum se va vedeamai departe, Aga unele societdli fie au tolerat homosexualitatea, fie auincurajat-o activ in anumitecontext.. in tanJul grecilor antici, deexemplu,dragosteaunui bdrbat fa15de un bSiat era idealizatd cafiind cea mai inaltd formd de dragostesexuald. Tipurile de comportamentsexualacceptatevariazdde asemenea la o culturi de laalta,ceeace ne demonstreazd majoriiateaatitudinilor cd fald de sexualitatesunt maicurdnddeprinsedecdt inndscute.Cel mai extins studiu in acest sens a fost desfigurat cam acum patru decenii de catre clellan Ford qi Frank Beach (1951), care trecutin revistddovezi antropologice la peste au de doud sutede ,oci.ta6. Ru

gi producerii a durerii); poate sex animale se face cu (zoofiiie) etc.

r13

nnan, supra rlu,in mulli ;ante. ceea 'bafii

teritoriu mai adecvat pentrucregterea urmagilor. Dupd cum conchidea "copulafia studiul, inseamnd mult decdt mai doartransrerur spermd. de putea ia in considerafie Acestefemeles-ar sd viitorulror,,(cita;i"e"gi., 1gg4). concluziile acestor cercetdri tentante, sunt maiales privinfa in impricaliilorpentru comportamentul sexualuman.Aga cum vom vedea,se*uutiiui.u.rr. murt complicatd pentru putea atribuita prea a fi in intregimeirdsdturilor biologice.
Majoritatea-oamenilor, in toatesocietdfile, suntheterosexuali adicdigi stabilesc

Influenfere sociare asupracomportamenturui sexual

;','tri":Li"'1{..:'J[:;:l,T];1kn[Tfig;tr-'in,ou,.soc
avut le qi lin iau ntdi rina ela Dar existd asemenea, de multegusturili'il.ri"a1ii ,.xuule Lorber minoritare. distinge Judith nu-maipufin ae zeri identiidgi se*uur.diferitela fiinfeleumane: femeia heterosexuald, uatuutur rr.terosexual, femeia lesbiand, u!.iutur homosexual, femeia bisexuald' bdrbatut bisexual, femeiairaurstita (care imlrurd dereguld ,. unbdrbat)9i bdrbatultravestit ca (care,. iru*.e de regurd ca o femeie),femeia transsexuald (femeiacare devinebdrbat, ,u lun Morris) gi b5rbatul (birbatul transsexual caredevint rtttitj' practicile sexuale propriu-zise gi mai sunt Freud considera oamenii diverse. cd runi,,nint.pohrnoiii.*.rr.,,. prin aceasta inlelegea cd oamenii o largdgamd er au de iorinle're*uar. .u le pot i, da curschiargi cdnd' intr-oanumititoiitoti-ui.t. suntpriuii.'.u ilegare irnorale. atunci sau Freudgi-a

nia nea
lnd
IC

,tul ile, lle,


lea

ici tle
tal
SC

homosexualitatea' futG;; fieau

artere'rotusiacestenormeoire,eriJj;ffi '1T::ffitru;Tt1'.?[:rff homosexualitatea' cum : Aga seva yefea,nui o.purte, unelesocietdfi


altele T..trrci ^^^^.^ --

J"?l*H]*,,x".#*:it':::: []iiifiLiriru];Tfffr:?ff
fie au tolerat activin unumite'context.. i" ,a"Ju grec'or antici, a1a

saucu travestifi,'r.poi'rorosi pornografra obiectele erotice; poate sau se practica sado-masochismul (roiori,-uin scopurierotice a regdturilor

.uun pun.n.,. sau mai ,ineu, odat6 cu ffi3:li;#il,t ifi;.T ffT: masturbareaanu -' sau de r"rrq,t"ltr.,l;t i".iilH,rit;*ii**il;; rt':m sexuale transsexuali cu

sexuale. fracticilesexuale giurmitoarele: bdrbat posibile numdrau se un 'uu o r.rri, poate uu.urelafii,.*uul.-ru femei, b6rba{i intdmpra

an I{i en roarte pudibonzi ifJ::::i :i*,l;, ffi; e.u,omu oamerau i lll,,ffi T,TTl;il vedere curoate c din de punct sexual; ffi::,H:ff1il:?rTXn?ff uluitoare diversitate practici de printre

nt
.4,

ll;ff'#*?jJruK:::lklut

de uei., ideari canind,oui un era zatd, ..u

ru
a
]S

ln

cel mai extinsstudiuin acest desfbgurat acumpatru sensa fost cam decenii cdtreCi.iiu" Ford de care trecutin revistddoveziantropologice au 9i FrankBeach(195r), de la peste doui sutede societd{i. Au

varia zd ta c e c n dm s "ure ,,JlHl'.1'"'."[Tf"?::li.f1::'"ftate atta,a e e e on "' de ocurturd ra e tr {}*ffi ,HJ,ffiil:deasemenea rrH? :il,?n l.1: mai cur'nd deprinse lH:: decdtinnat.rt..

113

fostdescoperite astfel varialiiizbitoare ceea este a ce considerat dreptcomportament sexual,,normal"gi intre normelede atractivitate De in sexuald. exemplu, unele prelungit, put0nd preferabil culturi,preludiul durauneorioreintregi,este considerat gi chiarnecesar preludiulestepracticinexistent. in inaintea copulafiei; altele, ?n prea pot unele societdli considerd relatiile s-e cI sexuale frecvente ducela debilitate fizicdgi boali. in r6ndulpopulafiei Semiang Pacificulde Sud,betraniisatului din propovdduiesc distanlarea timp a episoadelor in sexuale, acegtia dar credtotodatl ci o persoand p6rulalb poate cu relatiisexuale fiecare in noapte! avea (atdt in majoritatea normale de culturilor, atractivitiliisexuale dinpunctul vedere gi al femeilor),se concenlreazd cur6ndpe aspectul al bdrbatilorcAt mai fizic la femeimaimult decdt barbafi, la in in situalie pare cursdea seschimba Occident, care pe mdsurice femeiledevintot mai activein altedomeniide activitate cele dec6t fiind domestice. toateacestea, feminineconsiderate ca Cu trisiturile frumuselii celemai importante diferdfoartemult. in Occidentul modern esteadmirat corp un sublire, o construcfie cu feciorelnicS, timpcein alteculturiformele dezvoltate mai in (vezicap.6). in unele suntconsiderate fiind mult mai atractive ca societilisinii nu suntconcepuli un stimulent in ca sexual, timp ce altesocietl]ile conferi o mare pe pun importanfd fetei,iar altele erotic6. Unelesocietdli marepretpe frumuselea formagi cnloarea ochilor,saupe formanasului a buzelor. ori Sexualitatea cultura occidentali in AtitudinileOccidentului decomportamentul fap au sexual fosttimp deaproape gi primulrdnddecregtinism. diferitesecte culte doud de ani influenfate mii in Degi cregtine avutopinii diferitein privintaloculuice secuvinesexualitdlii viatd, au in punctul vedere de dominant bisericii al cregtine fostacela oricecomportament a cd sexual este suspect, excepfia cu reproducerii. uneleepoci, in aceastl celuinecesar opiniea produs disputd mul;i o aprigl in societate luatdin ansamblu. alteori, Dar au in oameni ignorat aureaclionat sau impotriva inv6titurilorbisericii, angajdndu-se mod curentin practici(cumar fi adulterul) interzise autoritdflle religioase. de A$a gi poate trebuie fie cumammenfionat capitolull, ideea implinirea in cd sexuald si cdutatd interiorulcdsitorieiseintdlnea in destulde rar.
. in secolulal XIX-lea prejudeciJilereligioasereferitoarela sexualitate fost au parfial inlocuite de unele medicale.Cu toate acestea, majoritateaprimelor scrieri semnatede medici, desprecomportamentulsexual,erau la fel de vagi ca gi acelea alebisericii.Unii susfineau oricetip de activitate ci sexuald nelegatd reproducere de grave.Sespunea masturbarea produceorbire,nebunie, cauzeazd,neajunsuri ftzice cd boli de inimd gi alte nenorociri, in timp ce sexul oral putea cauzacancerul. epoca in victoriand,ipocrizia sexuald in plind dezvoltare. credeacd femeilevirtuoase era Se sunt indiferentefati de actul sexual,acceptdnd atenfiile sotilor lor doar ca o datorie. prostitulia se dezvoltagi in acelagitimp, in oragelegi metropolelein expansiune, adesea toleratddeschis, femeile,,pierdute" fiind vdzuteca o categorie completdiferitd de cea a semenelor respectabile. lor

M devot comp lua un din so comp carea ln mai li oam greg sexu ' acce fi[s[t prem sex prito fost pen

pri do an im tre fos re oa $.

ex se cE se b P a e m g

tl4
I

Mullibirbafi epoca din victoriand, aparenfd ceti{eni in erau sobri, binecresculi, devotalisofiilorvizitaucuregularitate lor, prostituate intrefineau sau amante. Acest comportament eratratatcu indulgenf[,in timp ce o femeie,,respectabil6" igi care lua amant consideratd avdnd comportament un era ca un gi scandaios eraalungaie din societatea decentd, legituralor iegea iveald. dacd la Atitudinilediferitefaldde comportamentul al bdrbatilorgi cel al femeilorformaustandarde sexual diferite. careau existat multdvremegi alecdrorr[m6gite mai fac sim]itegi azi. se invremurile noastre, atitudinile tradilionaie coexist[, impreund unelemult cu mailiberale de sexualitate s-auformatcu precddere anii '60. Existd legate care in oameni, in special influenfali invdlimintele cei de cregtinismuluio credcd este care gegit airelaliisexuale s[ inainte cdsdtorie iauatitudine oricealtdform6de de qi la sexualitate cu exceptia activitdfii heterosexuale interiorul din cds[toriei, degieste acceptat de citre mult mai multd lume faptul cd pldcerea acum sexual6 esteo gi dezirabil[ importante. $sltur6 Altii, dimpotrivd, practicd aprob6 sau deschis sexul premarital, adopt6nd atitudini tolerante dediferitele fafd practicisexuale. Atitudinile sexualedevenit indoiali mai permisive ultimii 30 de ani in majoritatea au fbrd in prilor occidentale. fihe gipiese teatrusuntinfbfigate ln de scene carealt6datd fi ar fostconsiderateinacceptabile,timpcematerialul total in pornografic disponibil este pentru adultcare-ldoregte. orice Comportamentul sexual: studiul lui Kinsey poate Se vorbidesigur, despre valorile publice sexualiteli, ale practicile despre private, intruc0tprin insdgi natura lor acestepractici nu au o atestare documentard. Alfred Kinseygi-ainceputcercetdrile Statele C0nd in Unite in '40 '50, mii 9i erapentruprima oardcdndcinevaintreprindea investigatie o importanti asupra comportamentului sexual. Kinseygi colegiisdicercet6tori au febuit infrunte s[ condamnarea cdtreorganizafii de religioale,iar lucrarea a lui fo$ denunl caimoraldin ziaregi in Congresul atd american. el nu a renunlat, Dar reugindoblind si pdni la urmdpovestea viefii sexuale la optsprezece de de mii oameni, o mostrlsuficient reprezentativi populafiei de a albeur.ii..ne (Kinsey, g,a. 1949, 1953). Rezultatele Kinseyausurprins augocat toat[ lumea, lui gi pe deoarece relevau 'existenfa maridiferenfe unei intreagteptdrile publiculuireferitor comportamentul la predominant aceavreme comportamentul rexual in gi sexual real.El a descoperit ctraproape dintre 70% bdrbalivizitaserd prostituate cd84%avuseser[ gi experienle sexuale premaritale. Totugi,urmdndacestdublu standard al femeiiorgi al (cel ,40yo ca ,blrbalilor) dintrebirbatidoreau sotiilelor sdfie virginein ziuacdsdtoriei. Pe$e dintrebdrbatipracticaserd 90% masturbarea aproap 60Yo formi sau gi e o
alta activitatesexualdorald. in rdndul femeilor, aproximativ 5A%avuseserd de experienfe sexuale premaritale,degi majoritateacu viitorul lor so!. Cam 60% se gi acelagi masturbaserd procentau declaratcd avusesericontactesexualenormale giorale.

115

Prdpastia public qi comportamentul dintre atitudinileacceptate real, demonstratd de studiul lui Kinsey, era deosebit de mare in acea perioaCdanume, chiar dupd terminarea celui de-al doilea rdzboi mondial. O perioada de liberalizare sexuald incepuse dejamai demult,prin anii '20, cdndmulli tineri s-ausimlit eliberatide codul moral strict careguvernase generaliileanterioare. Comportamentul sexuals-aschimbat foartemult, dar problemelereferitoarela sexualitate sediscutauinci in mod deschis, nu devenit familiar azi. Cei care practicau activitdli sexualeputernic dezaprobate, le ascundeau public, frrd sd realizezemdsurain care gi allii erau angajaliin practici in similare.Perioada care libertateasexualdera la mod6,in anii '60 a adusla lumind in atitudini declarate aproapi de realitdlilecomportamentaleexuale. ate s Comportamentul sexual dupd Kinsey in anii '60, migcdrile socialecare amenintauordinea existentd,cum ar fi cele contraculturalesau ,,hippy", diferitele stiluri de viatd, au renunfatde asemenea, la gi normelesexualeexistente. Acestemigcdripropovdduiaulibertateasexuali, iar invenlia pilulei contraceptive pentrufemei a permisca pldcerea sexuald fie clar delimitatdde sd reproducere.Grupdrile feministe au inceput sd exercite presiuni pentru o mai mare independenld fa!5 de valorile sexuale masculine, renuntarea standardul la dublu (bdrbat gi femeie) qi recunoagterea nevoii femeilorde a oblineo mai maresatisfaclie in sexuald relaliilelor. Pdnd de curdnd, a fost dificil de gtiut cu acuratete de mult s-a schimbat cdt comportamentul sexualdin vremeacercetdrilor Kinsey.La sfhrgitulanilor'80, lui Lillian Rubin a intervievato mie de americaniintre 13 gi 48 de ani incercdndsd descopere, schimbiri avuseseriloc in comportamentul ce sexualgi atitudinilesexuale in ultimii aproximativ 30 de ani. Conform descoperirilorsale, existaurealmente progrese semnificative. Activitatea sexuald incepeade reguli la o vdrst[ mai micd decdtin cazul generatieianterioare; plus, practicile sexualeale adolescenlilor in tindeausdfie la fel de variateca qi celeale adullilor.Standardul dublu persista, insd nu la fel de intensiv.Una dintre celemai importanteschimbiri era aceea femeile ci ajunseserd pretindi gi sd urmdreascd oblin5 plicerea sexuali in relatiile lor. sd sd Ele agteptau primeascS, numai s[ ofere satisfacliesexualS, sd nu fenomendespre care Rubin suslineacd arc consecinle majore pentru ambelesexe. Femeile se simt mai libere din punct de vedere sexual astdzi,decdt au fost vreodatd; dar o dati cu aceastdlibertate, cu care majoritatea bdrbalilor sunt de acord,a apirut o afirmare pe caremul1i bdrbali nu reugesc o accepte.Bdrbalii pe sd care i-a intervievatRuben spuneau ,,sesimleaunelalocul lor", gi se temeauc[ ci ,,nu fbceauceeace trebuie" gi c[ ,,e irnposibil sd mai satisfacio femeie in ziua de azi" (Rubin, 1990). Bdrbalii sesimt nelalocullor? Nu contrazice aceasta ceeace ne-amobignuit tot sbagteptdm? Cdci in societatea modernd,bdrbalii continui sddomine in majoritatea mediilor, iar ei sunt in generalmult mai violenli fap de femei, decAtinvers.Aceastd violenld estedestinatd marepartecontrolului gi menlinerii subordondriifemeilor. in

$i op gi ca

se co de De an fa b[ fo in cd pr D de -

si cd pa d fo a s g

s s d C a n a v E 7 m s

116

rtd od

la ul
,4t

unii $itotugi, autorisuslincd maseulinitatea o recompensd in aceeagi este dar, m[surd, opovar6. marepartedin sexualitatea O masculind,adaugi ei, esteobligatorie dar nu gisatisfdcdtoare. Dacd bdrbalii ar trebui sd inceteze sd-gi foloseasc6sexualitatea ca mijloc control,nu ar aveade cagtigat de doar femeile,ci gi ei ingigi.

is, le ci rd

0 noud fidelitate?
in 1994,o echipd de cercet[tori a publicat lucrarea Organizarea sociald a sexualitdlii: practici sexuale in Statele (Jnite, cel mai cuprinzdtor studiu asupra comportamentului sexual din toate {irile dupd Kinsey. Spre surpriza multora, descoperirile sugerauun conservatorismsexual.r.n1iul in rdndul americanilor. lor De exemplu ,83yodintre subiecli avuseserd doarun partener(saunici unul) in cursul anului precedent, cifrd care in rdndul celor cdsdtoiili se ridica la 96yo.Fidelitatea fa1[ sofestec6t se poate de'comund:doar l0% dintre femei gi sub 25% de dintre blrbaliau mdrturisitci avuseserd relalie extranconjugald cursul viefii lor. Cono in form acestui studiu,americaniinu au in medie mai mulide trei parteneriin decursul i'ntregiilorviefi. ciudanaturii aparentnemanifestd comportamentului in a lor sexual, cateva schimbdri distinctereiesdin aceststudiu,ceamai semnificativi fiind o cregtere progresivd a nivelului experienleisexualepremaritale,mai alesin rdndul femeilor. Defapt,mai mult de 95% dintre americanii care se cdsdtoresc prezent,posed6 in deja experienld o sexuald(Laumantr$.&., lgg4). Cercetdrile asupracomportamentuluisexualcomportdtotugi dificultdli. pur gi 'simplu, gtie,in ce mdsurdoameniispunadevdruldlspre viafa lor sexual6, nu se atunci cdnd suntchestionali de cdtre un cercetdtor.Organizarea sociald a sexualitdyii, pare demonstreze americanii sunt mai pu{in aventurogi s[ cd in viala lor sexuald decdt timpulobservaliilorlui Kinsey.Esteposibil ca observafiilelui Kinr.y in sdnu fi fost foarte corecte.Poatecd teamade SIDAa f5cut ca mulli oameni sd-girlstrdngd activitatea sexualS. poatecd in climatul politic foarteconservator azi, oamenii Sau de sunt inclinafisd ascundd mai uneleaspecte activitdfilorlor sexuale. sepoate ale Nu gicucertitudine. Valabilitatea cercetdrilorasupracomportamentuluisexuala fost, de cur6nd, serios pusdla indoiald (Lewontin, 1995). Cei care criticau cercetirile de mai sus afirmau ele nu oferd informafii corectedesprepracticile sexuale. parte cd O din controversd bazape rdspunsurile se persoanelor mai v6rstnicechestionate. Cercetdtorii spuneaucd 45% dintre bdrbalii cu vdrsta cuprinsd intre 80-g5 de anisusfineau aveaurelafii sexualecu partenerullor. Ciiticii spun cd cd esteun neadev[r de evident, incdt pune la indoiald intreaga cercetare. atdt Cercetdtorii audemonstrat ajutorul primit de la specialigtiicaie studiaz6persoanele cu in virstd, carei-au acuzatpe critici cd au stereotipenegative legate 9i de b6tr6nefe. Eiauaritat cd, intr-un studiu efectuat asupraunor bdtrani neinstitulionalizaii, 74To dintre acegtia erau activi sexual. intr-un alt studiu au descoperit ce majoritatea bdrbafilor de peste 90 de ani igi menlin interesul fa{d de practicarea sexului.

le la ia le rt n

r17

Homosexualitatea Homosexualitatea existd toate in culturile. ideea persoand Dar de homosexualdadicd cineva cu-gusturi sexuale marcate clar diferit de majoritatea populatiei este relativrecent6. studiilesaleasupra in sexualitdfii, MichelFoucaul taardtatciinainte desecolul XVUI-leanoliunea paresdfi existat al nu (Foucault, 1978). Actul sodomiei eradenunfat autoritdlile de gi de lege;in Anglia gi in alte cdteva bisericegti tdri europene putea pedepsit moartea. toate el fi cu Cu acestea, sodomia eradefinitd nu in mod precisca delicthomosexual. se aplicarelatiilorintrebdrbatigi femei, Ea gi oameni animale, gi intrebdrbaligibdrbafi. cdt Termenul a luat ,,homosexualitate" nagtere anii 1860, deatunci in iar homosexualii fosttot maimultprivili caun tip au aparte oameni, de afectalide o anumiti devialiede comportament sexual(Weeks, 1986). Termenul ,,1esbian6" referire homosexualitatea de ca la feminind apare mai tdrziu. Pedeapsa moartea cu pentru,,acte impotrivanaturii" a fost abolit[ in Statele Unitedupdoblinerea independen{ei, Europa sfhrgitul iarin la secolului XVIII-leagi al inceputul secolului XIX-lea.Totugi, al pdnd acum cdteva decenii, homosexualitatea a rdmas delictin aproape un toate occidentale. Acestfaptneajutdsdexplicdm de firile ceimpotrivirea de homosexualitate, nu mai e pedepsitd lege,persistd fafd degi de in atitudinile ionale multora. emof ale Homosexualitateatn culturile neoccidentale in uneleculturine-occidentale, relafiile homosexuale acceptate chiar sunt sau incurajate intreanumite grupuri.Populalia Batakdin nordulSamatrei, exemplu, de permite relaliilehomosexuale inaintea cdsdtoriei. pubertate, La bdiatulpdrdsegte pdrinteascddoarme casa gi intr-olocuinfd impreund l0- 15tineridevdrsta sau cu sa mai mari. Se formeazd parteneriat un sexualintre cuplurileformatein grup, iar tineriibdielisuntiniliali in practicile homosexuale. Situalia pdn[ cdnd continud tinerii se c6sdtoresc. datd c[sdtorili, majoritatea O tinerilor,dar nu to]i, aban doneazd, activitelile homosexuale (Moneygi Ehrhar lg72). dt, Printrelocuitorii din EastDuy, un sat din Melanesia Oceanul Pacific, homosexualitatea de asemenea este toleratdo doarceamasculind. dar inaintea cdsdtoriei, timp ce locuiesc casa in in bdrbalilor, tineriisemasturbeazdreciproc giaurelaliisexuale anale. Relaliile homosexuale exist6, asemenea, birbalii de intre gi in vdrstd bdieliitineri,uneorichiarpreatineri.Fiecare derelatie tip este complet gi acceptatd sediscutd deschis. Mulli birbaficdsitorifisuntbisexuali aurelatii gi cu bdieli tineri, in timp ce menlin o viafd sexuald activdcu sofiile 1or. Homosexualitatea nu vizeazdgi relatiile heterosexuale care pare si fie necunoscutd asemenea in (Davenport, societdli 1965, vezi gi Shepherd, 1987).

hom est sex unu circ reg cum com com

act ugu Ho qi s dev gay (Pl

ho ma ho da

he pu ho he su pu do

era mi do niv ve $.

int

118

Homoexualitatea tn cultura oceidental d s tntr-un studiudevenitclasic,KenethPlummerdistingea patru tipuri de homosexualitate in culturaoccidentald modernd, Homosexualitatea tntdmpldtoare : csteint0lnire o pasageri, homosexuald carenu determind hotdrdtor totalitatea viefii sexuale acuiva. Asemenea exemple atracfiile carele resimtb6ietiidegcoald pe sunt unulpentru gi de aici practicarea altul masturbdrii reciproceActivitdlilestabilede , circumstantd se referdla imprejurdrilein care actelehomosexuale loc cu au regularitate,sE preferinta fErd devind persoane. altecircumstanfe, absolutd acelei a in omarfi inchisorile unitdlilemilitare,undebdrbatii sau trdiesc desp64ifi femei, de comportamentul deacest este faptobignuit, sexual tip privit caun substitut un pentru comportamentul heterosexual, nu neapdrat preferabil. dar Homosexualitatea personalizatd sereferd indivizicareauo preferintipentru la ivit{ilehomosexuale, suntizolafidegrupurile dar undeaceasta acceptatd este cu Aici homosexualitatea o activitate uurinfi. este gi prieteni. ascuns[de colegi Homosexualitatea de viald sereferi la indivizii careau ,,iegitla suprafald" ca mod is'au asociat allii av6ndaceleagi cu preferinte sexuale asemdndtoaren au care devenitpuncte dereferinld viatalor.Aceste in persoane aparfin reguli subculturilor de activitdlilehomosexuale sunt integrate intr-un stil de via!6 distinct , in care ,1975). Procentajul populatie (atdtmasculindcdtgi din feminind) carea avutexperienfe a sau resimfit inclinaliiputernice cdtre homosexualitate multmai este decAt al persoanelor ducun stil de via16 cel care declarat gay.Extinderea ualitdlii societdfile in occidentale fostfEcutipublici pentru a primaoari o cucercetdrile Alfred Kinsey. lui Conform descoperirilor maipulindejumitatedintre sale, americani complet sunt uali,lu0nd in considerare gi activitdtile sexuale inclinaliilede dupd lor Dinegantionul sfudiat Kinsey, fuseserd de 8% implicati activitili exclusiv in uale timp de trei ani sauchiarmai mult. Alli 10%avuseserd relafii atdt e,cdtgihomosexuale, mult saumaiputinin egald mai mdsur6. mai Cea inzdtoare descoperirelui Kinseya fostcd37%dintrebdrba{i a avuseseri cel o experienfd homosexual[ pdndla nivelulorgasmului. l3% resim]iser5 Alli homosexuale, nu le diduseri curs. dar
Procentele homosexualitate r6ndul femeilor indicatede cercetirile lui Kinsey de in maimici. Aproximativ 2Yodintre femei erau exclusiv homosexuale,l3o/o au isitci avusese experien{e homosexuale, alte llYo au admis cd sim{iser5 iar

,
I

i t i

homosexuale, s[ le deacurs.Kinseygi colegiis6iau fost surpringi fbrd de ridicat homosexualitate de revelatde studiilelor, agaci rezultatele fost au suplimentar folosind metode diferite, concluziile fostaceleagi dar (Kinsey au 1948, 1953).
Rezultatele lucririi, Organizarea sociald a sexualitdlii, pun sub semnul

iidescoperirile studiului Kinseyasupra lui prevalenfei homosexualitSlii. Spre

r 19

deosebirede cei 37% de subiecli cercetali de Kinsey, doar 9o/odintre bdrbafi, in studii ulterioare, au rdspuns ci avuseserdint0lniri homosexualepdnd la nivelul (fa1dde I3%) gi numai 3% orgasmului,doar 8o/o awseserddorinle homosexuale cd cd avuseser[o relalie sexual6cu alt bdrbat in anul precedent. Aga cum au remarcat autorii acestui studiu, stigmatul care rdmdne aplicat homosexualitalii a contribuit probabil la o raportarein general,sub nivelul real al comportamentuluihomosexual. $i, a$a cum observaun critic, egantionulluat la intdmplarede Kinsey nu areugit sdreleveze geograficdde homosexuali concentralia din oragele mari, unde homosexualiiconstituieprobabil pdni la l0% din intreaga populalie(Robinson,199 4). Grupurile de lesbienenu sunt atdt de organizatedecdtsubculturilegay masculine, iar o proporlie mai micd se afld intr-o relalie intdmpldtoare.Homosexualitatea masculindcapdtdmai multd atenliedecdtlesbianismul,dar cu toateacesteagrupurile militante de lesbienesunt adesea tratateca qi cele ale organizafiilormasculine.Dar, deqi existi uneori o cooperarestrdnsd intre homosexualiibirbali gi femei, existdqi unele diferenfe,in specialin mdsurain care lesbienelese implicd activ in migcarea feministd.Caracterulspecific al viefii lor de lesbieneestestudiatinprezent de cdtre sociologi,mai amdnunfit. Cuplurile de lesbieneau adesea copii, in urma unei relafii cu un bdrbata uneia dintre partenere, alteleprin inseminareartificialS,dificultateaconstdndin oblinerea custodieiacestora. Exprimarea deschisl rimdne un proces pe care mulli il depdgesc greu. cu P[rinfiloE rudelor,prietenilorgi copiilor,dacdexist6,trebuiesdli seaducdla cunogtinfd acest fapt. Experienla poate rdspldti strddania.in cartea Thereb SomethingI've Been Meaning to Tell You,Loralle MacPike a prezentatdescrieri fEcutede femei care se hot[rdserd sd-gideclarehomosexualitatea. Despreproprie ei experienfd,ea scria: gi Ca multealte,,antilesbiene inn[scute", eu am fost copleqitd bucuriefafdde de noulmeueugi nouameaviatd.Nici partenera gi nici eunu fusesem mea vreodatd implicate intr-orelafiedelesbianism inainte, cdnici unadintrenoi nu a adus mai aga gi in viatanoastrd fundament prietenii acel social acele din carefacparte comunitatea gay; daram inceputsi ne apropiem pufindealtelecare, cdte intr-unfel saualtul, pdreau ni sedestdinuie... fostfoartenorocoase, si Am rezultatele fostpozitive au gimaiplinedeinvdfiminte (MacPike, decdt mi-a;fi imaginat 1989). Atitudini fald de homosexualitate Atitudinile de intoleranp fap de homosexualitate s-aumanifestatat6tde puternic in trecut,incdt relativ recent au fost risipite o parte a miturilor care invdluiau acest subiect. Homosexualitatea esteo boal6gi nu seasociazdinmodevidentcu vreun nu psihic. Bdrbalii homosexualinu sunt neapirat predispugisd aibd o deranjament meserie,cum ar fi coafatul, decora{iileinterioaresau artele.

mod pen ade ima mod car nu mot

acc Nor Civ din Haw trib

hom cisd sta de t de i

120

I
0

t I
I

i
I

Doi homos exuali Rusia, fafac]ddirii StdriiCivile din in

I
?

l I

Unele tipuri de comportamentgay masculinpot fi perceputeca incercdri de a ificaobignuitele conexiuni intre masculinitategi putere- unul dintre motivele rucare'probabil, homosexualii sunt atdt de des percepuli ca repr ezentdnd drate amenin{dri pentru comunitateaheterosexuald. Bdrba[ii gaytindid respingd efeminatdce Ie este asociatd, general,devffnd de la aceastain in doul uri. Unulestecultivareaunei efemindrifrapante o masculinitate de ,,cazar-rnd,,, parcdiazd stereotipul.Celdlalt estecreareaunei imagini ,,macho".Nici acesta este mod convenfional tocmai masculin; bdrbafii care se imbracd precum in bcicligtii cowboy-iiparodiazAgiei sau masculinitatea, exagerare prin I @ertelson, 9g6). totugi,in unele privinle, homosexualitatea devenit tot mai mult parte $i a o ptatd societ5lii cotidiene. Mai multe a !5ri din Europa, cum ar fi Danem arca, vegia Suedia gi permit acumpartenerilorhomosexualiid seinregistrezelaStarea ill 9is5pretindi drepturile conferite de cdsdtorie. Unele ora$egi guu.*e locale 0landa, Franfa 9i Belgia au inceput s[ recunoascd relafiile homosexuale.in iraii clsitoria homosexualdpoate fi oblinutd legal printr-un procesjudecat la Totmai mulli activigti gay lupti pentru legalizareadefinitivd a cdsdtoriei rxuale. ce sestrddui atdtdemult, cdndin rdndul cuplurilor heterosexuale De e ia pare sd-gipiardd importanla? se strdduiepentru c6 igi doresc aceraqi tut, aceleagi drepturi gi obligalii ca toati lumea.Cdsdtoria ,inpiezent, e mai intAi toate legaturd o emolionald,dar dacdestelegalizatdde cltre stat, beneficiazd gi implicafiile specificate lege.Ea ddparteneriiordreptulde a lua deciziiimportante de

t21

in problemelemedicale, dreptul la mogteniregi dreptul la o parte din pensie gi alte beneficii economice.,,Ceremoniile devotiune"- cisitoriile nelegale- care au de devenitpopulareatdtin rdndul homosexualilorcdt gi intre heterosexualiidin America, nu conferdacestedrepturi gi obligatii legale.La polul opus,acesta estedesigur,unul dintre motivele pentru caremulte cupluri heterosexuale decid, in prezento amdne si cdsdtoriasau sd nu se cdsdtoreascd deloc. Opozanfiicisdtoriei homosexuale condamnd fiind frivoli 9i ne-natural6. Ei o ca o percep calegalizdndo orientaresexual[ pe carestatul ar trebui sd o curme. Exist[ grupuri de presiunein America dedicate persuaddrii homosexualilor caredorescs6-gi schimbemodul de viali 9i sd se cdsitoreascdcu persoanede sex opus. Unii incl gi mai vdd homosexualitatea pe o perversiune se opun violent oricdreiprevederi ca carepoateduce la legalizarea ei. Majoritateapersoanelor gay vor pur gi simplu sI fie considerate obignuite. ca Ele subliniazdcdhomosexualii nevoiede sigurantd au economicdgi emotionaldla fel ca gi ceilal1i. carteasa WrtuallyNormal (1995)Andrew Sullivan sustinecu tdrie in virtulile cdsdtoriei homosexuale. Fiind catolic Aihomosexual, suferit el insugicumplit, a incercdndsi impace credintasareligioasi cu comportamentul sexual.El susfine siu cd homosexualitatea estepe de o parteun dat natural qi nu cevace poti pur gi simplu inseamnda-i cere sd renunfela ,,alege".A cere cuiva sd renuntela homosexualitate gi de a fi iubit de cdtre altcineva.Aceastddragostear trebui sd se $ansade a iubi poatd exprima in cadrul cisdtoriei. Pentru ca homosexualiisd nu fie pe cale sd devind o minoritate alienatd,conchideel, cdsdtoria gay trebuiesd fie legalizatd. in incheierea acestuicapitolne vom ocupade problemaprostitutiei.Prostitulia masculin[ reprezinti un fapt obignuitin unele subculturi masculinegqy. Prostitufia feminind estetotursimult mai r[spdnditd in societate ansamblulsdu,de aceea ne in vom concentraasupraei.

(la Ra pra ter co

oc ca ina ca su rea de ,,p fie fem de asi

gin cal tele sto

frostitufia Prostitufiapoate definitdcaoferirea favorurisexuale scopul fi de in cdgtigului pecuniar. Cuvdntul aintratin vocabularul curent spre sfhrgitul secolului ,,prostituat6" alXWII-lea.in antichitate, majoritateapracticantelorsexualitdlii in scopuri economice (amante eraucurtezanele, concubinele intrelinute)sausclavele. sau Curtezanele pozilieinalt[ in societdlile concubinele aveau adesea o tradilionale. gi tipic al prostitufiei Un aspect moderne acela femeile clienliiloa de este cd, reguld secunosc nu intreei.Degibirbaliipotdeveni relalia se nu obignuili", ,,clienli stabilegte inceputpe bazacunogtinlelor la personale. nu se intdmpliin Aceasta majoritatea formelordeoferiredefavorurisexuale pentru in cdgtig material, trecut. Prostitulia directlegatider[spdndirea este comunitlfilor mici,dedezvoltarea marilor gi zone urbane de comercializarearelafiilor in tradilionale sociale. comunit[Fle de micidimensiuni, relaliilesexuale controlate insdgi prin erau vizibilitatea in zonele 1or. urbane, recent dezvoltate stabilesc mai multi ugurinfd, se cu legdturi care sociale potrdmAne anonime.

pro pro acc ma Ma pro ofic Ge ma

ser nal dec rar caz caz

r22

ii alte .reau erica, ,unul mdne. ,ld. Ei ixistd : sd-gi i inc[ 'ederi nuite. la fel rtdrie rnplit, rstine mplu ntela sd se lle sd td. :itulia :itugia |ea ne

Prostitulia azi Prostituatele MareaBritanieprovin aziinprincipal din mediile sociale din s6race, (lafel ca in trecut) dar lor li s-au aldturat gi numeroase femei din clasa de mijioc. Rata creqterea divorlurilor a determinat unele femei devenite in sdracec6tre practicarea prostitu{iei. in plus, unele femei care nu-gi pot gdsi de lucru dupd terminarea studiilor licreazd in saloanede masaj sau in reJelede dame care oferd companie domiciliu, timp in careacestea la insd continudsd-gicauteo slujbd. Paul J. Goldstein a clasificat prostitulia, drept o funclie de impticarea ocupalionatd de.context ocupalional. Impl,icared se refer[ Si la frecvenfa cu care femeiepractic[ prostitufia. Multe femei o fac doar temporar, o vdnz6nd sex inainte dupd abandonarea sau acesteimeserii. ,,Prostituateleocazionale,, sunt cele care acceptd adesea bani in schimbulunor relalii sexuale, temporar,dar qi pentrua-qi suplimenta veniturile. Altele sunt implicate perrnanent practicarea in prostituliei realizdndu-gi extrag cdgtigul debazddin ea. iontutul ocupalionalinsgamnd tipul demediude lucru gi procesul de interacliune in care se implicd femeia. O igi ,plimbdreafd" cautd de lucru pe stradd O call-girl igi solicitd ciienlii la telefon, . fiecdbirbaJiivin la ea acasdsauprimescvizita .i. O ,,prostifuat[de casd,, esteo femeie lucreazdintr-un club privat sauintr-un bordel. O prostituat6 care de ,,salon demasaj erotic" oferd servicii sexuale intr-un stabiliment care se presupune cd asigur[ doarmasaj intr-un cadru legal gi proceduri de intre]inere a sdndtdfii. Multefemei practicdde asemenea sistemulbarter(platain bunuri gi sauservicii ginuinbani) schimbulserviciilorlor sexuale. in Majoritatea subiectelor categoria din call-girl studiatede Goldsteinpracticaucu regulaiitatesistemulbarter - sex contra televizoare, repara{iiale maginii gi aparatelor electrice,haine,asisten![legal[ sau g). $omatologicd (Goldstein,197 O rezolufiea ONU, adoptatdin 1951, ii condamndpe cei care orga nizeazd pro$itulia profitd de pe urma activitdlii prostituatelor, sau dar nu condamn6practicarea pro$itufiei sine. Un total de 53 de statemembre,inclusiv in Marea Britanie, au acceptat formal aceastd rezolu{ie,degilegislalialor referitoarela prostitulie prezinti mari diferenle. unele fdri, prostitufia-caatare in estelegal[. Altele, printre care gi Marea Britanie, interzic doar anumite tipuri, cum ar fi solicitarea stradaldsau pro$itufia infantild.Unele guvernelocalesaunafionalepermit existenlabordelurilor oficial recunoscute sau a saloanelorsexuale- cum ar fi ,,centreleerotice,,din Germania caselede toleranlddin Amsterdam.Dar in foartepufine sau fdri prostitulia . masculind legalizatd. este Legisla{ia impotriva prostitutieiarareoriii pedepsegte clien{i.Cei carecautd pe servicii sexuale sunt arestafisaudafi in judecat5,iar inprocedurile de la nu tribunalidentitatea poate fi pdstratdsecretd. lor Existi mai puline studii despreclienli, decdt despre carepracticdprostituliacu scopulde a obline profit gi cei se int6-pii rarca' cineva sd sugereze- a aga cum se afirmd sau se pi.rupune adeseain cazul prostituatelor cd acegtiaar suferi de deregliri psihice. Dezechilibrul, in cazul acestor cercetdri, exprimd cu sigurantd o acceptarefErI discerndm6nt a

igului olului rmice e sau or, de nu se rl5 in recut. rarilor


lle de :onele ) care

123

stereotipiilor ortodoxe asuprasexualitdtii,dupi care este,,normal" ca bdrbalii sa-gt caute o varietate de debugeurisexuale,in timp ce aceleacare le satisfacaceste nevoi sunt condamnate. Prostitulia infantild gi Prostitulia ajunge adesea in rdndul copiilor. Un studiu asupraprostituliei infantile in StateleUnite, Anglia qi Germaniaoccidentaldaardtatcd majoritateasunt copii care au fugit de acasd,nu au alte venituri gi recurg deci la prostitulie pentru a-gi cdgtigaexistenla Faptul cd mulli copii fugili recurg la prostitulie este in parte o consecinli timpurie, dar aceasta neintenlionalda legilor care protejeazdcopiii de exploatarea Se nu inseamndcdtofi copiii carerecurg la prostitulie au fugit de acas6. pot distinge (Janusgi Hein Bracey, 1980):fugarii, trei categorii de copii care se prostitueazd care fie igi pirdsesc domiciliul gi nu sunt gasili de cdtre pdrinfi, fie fug de fiecare datl dupd ce sunt adugi inapoi; vagabonzii, carede regulSlocuiesc acas5,de unde lipsescperioadede timp, de exemplu cdtevanopli la rdnd, in mod repetat;respinSii, ai cdror pdrinli sunt indiferenli de soartalor sauii respingde-adreptul. Toateaceste categoriiimplicd in egal6mdsurdbaiefii gi fetele. Prostitulia infantild face parte din industria,,turismului sexual" in mai multe zoneale lumii - de exemplu, Thailanda gi Filipine. Excursiile cu program sexual inclus, gAnditein scopuri de prostitulie, atragin acestezone bdrbali din Europa, deja ca fiind ilegale. StateleUnite gi Japonia- in Marea Britanie au fost declarate publice impotriva acestor Membrele grupurilor feministe asiaticeau organizatproteste continuS.Turismul sexualin Orientul indepdrtatigi excursii, care cu toate acestea de are originile in procurareagi asigurarea prostituatepentru trupele americanein timpul rdzboaielordin Coreeagi Vietnam.in Thailanda,Filipine, Metnam, Coreeaqi Taiwan, s-au constituit centre de ,,odihnd gi recreere".Unele s-au men{inut, mai alesin Filipine, continu6ndsdasigureservicii specificeturigtilor sosili cu vaporul sau militarilor staliona! in zon6. i De ce existi prostitulia? Cu siguranld ea este un fenomen rezistent, care a toate incercdrile guvernelorde a-l elimina. in special,este vorba despre depSgit birbafilor, gi nu invers- degisuntgi imprejurdri, femei care-qivdnd favorurile sexuale de cum ar fi la Hamburg, in Germania,unde ,,casele pldcere" existd pentru a oferi Desiguabdielii saubdrbalii se prostitueazd femeilor servicii sexualemasculine. Si intre ei. Prostitulia nu poate fi explicatd printr-un singur motiv. S-ar putea pdrea ca bdrbalii au pur gi simplu nevoi sexualemai puternice sau mai persistentedec6t explicalie femeile gi de aceearecurg Iarezolvdrile oferite de prostitulie. Dar aceastd nu esteplauzibilS. Majoritatea femeilor par capabiles6-giofere propria sexualitate vdrstd. intr-un mod mai intens decdtbirbalii de aceeagi ar qi simplu pentrua rdspunde unor nevoi sexuale, Dacdprostitulia ar existapur existacu siguranlamul1i bdrbali care sd se prostituezepentru femei.

in pe co mu pe nu de car rds

aju rela Dif tipi

mu ale soc inc

gi s fa1 de c

C)

t24

Concluzia generald ceamai convingdtoareesteaceeacd prostitulia exprimd, gi lnoarecare mdsuri ajutd sd se perpetLreze,tendinfa blrbafilor de a tratafemeile ca peobiecte carepotfi ,,folosite"in scopurisexuale. irostitulia exprimdintr-un anumit p:jr1: dintre bsrbali 6i femei. Desigur, mai sunt implicate :t:j:-j,]|]g:.tt-,ii" *. nulte elemente. alte Prostitufiaoferd o modalitatede obfinerea satisfacliei sexuale pentru care,din cauzaunor probleme fizicesau cei a unor coduri morale restrictive, nu4ipot alli partenerisexuali. Prostituatelesatisfac gdsi blrbalii care sunt departe decasl, doresc intdlniri sexualefrrd implicalii sauau gusturi sexuale neobignuite, pe

femei accepta. acegti Dar factori suntrelevanfidoarin misura |u 1.1u1 ,Yl^di: rii prostitufiei
lJv

rvvvrYrrsr!v,

gi nu pentru naturaumandin general.

CONCLU GENUL,SEXUALITATEA INEGALITATEA ZTIZ $I


Inultimii ani,puline domenii ale sociologieis-audezvoltatsemnificativ sauau I sdseafirmeca fiind esenliale disciplineiin ansamblulsdu,cum ar fi studiul iilordegen.in mareparte,aceasta reflectdschimbdrile via\asocialdinsdgi. din renfele stabilite intre identitdlilemasculinegi feminine,perspectivele gi modurile ede comportament incep sd fie privite intr-o lumind noud. Studiul genuluipune problemedificile sociologieicontemporane, cu at6t mai

Ne putem imagina o societatein care diferen{ele de gen dispar, astfel Its[ fim cu tofii androgini(adici sd avem aceleagi caracteristici gen)? de Sexualitatea apareca o arie a comportamentului ne uman deosebitde complexd supusaunor schimbdri fundamentale societdlile din moderne. Atitudinile noastre ldesex, gi comportamentul cdt nostrusexual,reflectdmarile transforme.i;;;i;l; care vom ocupain capitolul urmdtor. ne

tl:u:alnua fostperceput modtradilional u-na in ca dintrepreocupdrile centrale disciplinei' concepte Ce putemfolosi pentrua inlelegeimportanla genuluiin ietate?

Termenul ,,sex" este insuficient definit. Aga cum este folosit de obicei, el denumegte diferenlele fizice gi culturale intre bdrbafi gi femei (ca in ,,sexul masculin" ,,sexulfeminin"), cdt gi actul sexual. qi Esteutil sd facemdistinclia intre gi gen,in sensulfiziologic saubiologic, sex acesta urmd fiind un condin cept cultural ansamblude trIsdturi comportamentale (un dobdndite). Uniioameni susfin cd diferenfelede comportamentdintre sexe sunt determinate genetic, nu existd o dovadd categoricdin dar acestsens. Socializarea genuluiincepeimediatdupdnagtere. Chiarpdrinlii, careigi inchipuie cdigitrateazl copiii in mod nepdrtinitor,tind sdreaclioneze diferi tfatd.debdie{i gifafa fete.Acestediferenle sunt susfinute de de multe alte influenfe culturale.

t2s

lui genului apartin Sigmund identitdiii () Cele dearoltdrii asupra douiteoriiprincipale penisului, simbol absenia prezenlasau gi Dup[ Freudo Freud NancyChodorow. bdiatuluicu in sau al masculinitdlii feminitdlii,estehotdrdtoare identificarea Atdt mama. rolul pecareil detine subliniazd Chodorow tat[l gia feteicu mama. d^e mama, bdieliisedesprind ea dar cu la blielii cdtgi feteleseidentificd inceput in de in pentru afirmamasculinitatea, timp ce fetelerimdn ataqate aceasta a-gi gi pus accentul de Freud:masculinitatea nu contrazice Chodorow continuare. strdns ataqamentului pierdere, ceaacontinuitilii ca este feminitatea perceputd o (dificultatea care cu masculind inexpresivitatea explicd Aceasta fafddemam6. iqi bdrbatii exprim[sentimentele). mereuin acfiunile I Genulnu esteun dat nativ.Esteceeace noi ,,practiclmo' - oamenicare s-ausupusunui transsexualilor zilnice. Experienta noastre sexuald demonstreazi medicalpentrua-gi schimbaanatomia tratament gen instalirii dintr-un in altul. dificultatea sexuale. atitudinii in majord modelarea a creqtinismulavuto influenfd @ in Occident, duble standardele 9iipocrizia, rigidesuntcomune sexuale cu in societdlile norrne unele &$o gi real6poatefi imens6, cum aratd normele practica dintre Prdpastia variazimult in cadrul sexuale Practicile sexual. studiiale comportamentului fu16 represive de atitudinile uneiculturidai gidela o cultur[ la alta.tn Occident, '60, in loculuneimaimaripermisiviteli anii au homosexuald cedat sexualitatea se alec[rei efecte resimt9i in zilelenoastre. pdnd la Unii o sexual[este problemicomplicatd. autoriau distins Identitatea O bisexualii homosexualii, prinffe care:heterosexualii, diferite, sexuale identit6li zece gitranssexualii. de (} Se parec6 homosexualitateaexistatin toateculturile,totugiconceptul a esterelativnou.Abia in ultimul deceniuactivitatea homosexuali" ,,persoand tip unui ca a homosexual[fostconsideratd fiind caracteristicd anumit depersoane - categorie opoziliecu categoria in a anormald, cdreidevierese definegte normal". ,,heterosexualului contracost.ln societ[1ile inseamnloferireade serviciisexuale I Prostitulia prostitutia masculind cea inclusiv 9i diferitetipurideprostitufie, existd moderne sau nafionale in este Prostitulia legalizatd unele decitre guvernele infantild. !6ri legii. in se aceasta situeazi afara statelor in majoritatea dar regionale,

dif f L_

I le

IH l(C I rn I ti IN I of IC f ni I fo I ex IR I br I ce I cu IW I Po I an I for I Ma IW

t26

d rl u it
td

m
Henning Bech, When Men Meet intdmpindin dorinfa de a obline (Cambridge, Polity press, lggT). O egalitatea bdrbafii. cu interpretare naturi masculinitdlii Lynne Segal,Slow Motion: asupra i Changgia legiturilor cuhomosexualitatea. ing Masculinities, Changing ei Men Nancy Chodorow,TheReproduction (London, Virago,1990).O disculie ofMotherting (Berkeley, Universityof controversatd desprenaturaschimCalifornia 1978). studiu Presso Un deve- bitoare viefiioamenilor experienlele a gi nitdejaclasicasupragenului,care lor in societatea modernd. folosegte psihanalitici teoria pentrua M a r y o n T y s o e ,L o v e I s n ' t euite explica socializarea genului. Enough: The Psychologyof Mate/ R,W. Connell,Masculinities(Cam- Female Relations hip (London, bridge, PolityPress, 1995). introdu- Fontana, O 1992), discutie O interesantd cere ampld intr-un nou domeniual gi pdtrunzdtoare asupradragostei, a cunoagterii gipoliticii. aventurii romantice a relaliilorintergi lVarren Farrell, TheMyth of Male umane viafasocialicontemporand. in Power(London, Estate, Fourth 1994). Jeffrey Weeks, Sexualityand its O nalizd condifiilorsociale carese Discontents: a in Meanings,Myths and formeazd aspecte masculinitllii. ModernSexuality unele ale (London, Routledge, Marilyn French, The WarAgainst 1989). Unadintrecelemai bunepersY[omen (London, HamishHamilton, pectivegenerale asupra problernelor 1992), document Un detaliatasupra sexualitifii in raport cu societetile dificultdlilor care femeile le moderne. pe

n .u
IS

:e

le rri zd
e. a, le ul 1e

,0,
la ilii de ,ea ne ria ile )ea ,aU

r27