CURIOZITI DESPRE MINTEA UMAN

Mintea umana este un lucru uimitor. Cunoasterea, procesele gandirii, analiza, cantitatea
de informatii stocata si viteza cu care acestea sunt percepute si asimilate sunt doar cateva din
procesele care exemplifica modul fascinant in care lucreaza mintea noastra
Coninnd aproximativ 100 de miliarde de neuroni, creierul este cea mai complex
structur a corpului uman. Fiecare neuron poate crea minim 1.000 de legturi, astfel c ntr-un
creier pot exista 100.000.000.000.000 de conexiuni neuronale. De asemenea, neuronii din creier
pot transmite n fiecare secund pn la 1.000 de semnale electrice, viteza cu care aceste
impulsuri se deplaseaz fiind uneori de 400 de kilometri pe or.
Misterele creierului uman au fascinat omenirea nc din primii ani ai civilizaiei umane.
Prima meniune n scris a acestui organ dateaz de acum 6.000 de ani, regsindu-se ntr-un text
n care un autor necunoscut din Sumeria a descris efectele euforice ale macului. Dificultatea
studierii acestui organ misterios a fcut ca, de-a lungul timpului, creierul s devin obiectul
multor credine false. Spre exemplu, egiptenii credeau c mintea se afl n inima unui om,
considernd creierul un organ neimportant. n timpul procesului de mumificare, creierul era
eliminat pur i simplu, n timp ce alte organe erau pstrate cu grij i mblsmate.
Dovezile istorice arat c Alcmeon din Crotone, care a trit n jurul anului 500 .e.n., a
fost primul om care a realizat, n urma a numeroase disecii, c gndurile, senzaiile i inteligena
rezid n creier i nu n inim, aa cum se credea la acea vreme. Aristotel, care a trit n secolul al
IV-lea .e.n., continua s susin c inima este organul gndirii, creierul fiind doar un mecanism
ce rcete inima. Acest mit a persistat pn n secolul al II-lea e.n., atunci cnd Galen, un medic
roman ce avea ca pacieni numeroi gladiatori, a observat c acetia i pierdeau facultile
mintale atunci cnd sufereau lovituri n zona capului.
Galen credea c n creier se gsesc patru umori (sngele, flegma, bila neagr i bila
galben) al cror echilibru reprezenta cheia spre o via sntoas. Galen a neles rolul esenial
al creierului n ceea ce privete memoria, emoia i simurile, chiar dac l atribuia inexistentelor
umori. Ideile lui Galen au dinuit mai bine de un mileniu, susinute i de faptul c n Evul Mediu
autoritile bisericeti au interzis efectuarea diseciilor pe cadavre omeneti. De aceea, de multe
ori medicii apelau la remedii bizare precum trepanaia pentru a elimina piatra nebuniei din
craniul pacientului tratat.
Misterele creierului au nceput s fie elucidate abia ncepnd cu secolul al XVII-lea, pe
msur ce oamenii de tiin au neles, studiind pacienii cu probleme mentale, c diferitele pri
ale creierului joac roluri distincte. Cu timpul, creierul a nceput s fie studiat n cadrul mai
multor ramuri ale medicinei i tiinei, ns, n ciuda progresului extraordinar, numeroase mituri
exist i n ziua de azi.
Folosim doar 10% din creier?
Unul dintre cele mai rspndite mituri despre creierul uman este acela c oamenii l
folosesc doar n proporie de 5%-10%. Studiile istorice arat c acest mit a fost conceput la
sfritul secolului al XIX-lea, afirmaia fiind folosit n diferite brouri i reclame ce promiteau
potenialilor clieni ansa de a folosi prile neaccesate ale creierului, devenind astfel mai
inteligeni i mai nelepi. Un alt moment cheie n rspndirea acestei credine false despre creier
1

i este atribuit lui Albert Einstein. Legenda spune c un jurnalist l-ar fi ntrebat pe omul de tiin
care este secretul inteligenei sale, iar acesta i-ar fi spus c oamenii i folosesc doar o mic parte
din potenialul creierului lor, pe cnd el folosete ceva mai mult. Chiar dac arhivele nu confirm
c acest interviu ar fi avut loc vreodat, legenda sa a permis rspndirea mitului.
Ulterior, aceast legend a fost folosit de autorii de cri de dezvoltare personal, acetia
promind potenialilor clieni dezvluirea unor secrete care s le permit s foloseasc o parte
mai mare din creier. De asemenea, legenda a fost preluat i de magicieni pentru a explica
presupusele lor puteri paranormale. Daca aceasta idee este doar un mit sau dimpotriva, Einstein
avea dreptate sa afirme ca isi foloseste un procent mai mare din creier, ramane inca un subiect
deschis. O afirmaie mai apropiat de adevr, spun specialitii, este aceea c nelegem doar 10%
din modul n care funcioneaz creierul.
Muzica lui Mozart ii ajuta pe bebelusi sa devina mai isteti?
Un alt mit referitor la creierul uman este acela c muzica lui Mozart contribuie la
dezvoltarea cognitiv a bebeluilor, fcndu-i mai inteligeni dect ar fi fost n mod normal.
Aceast legend a ajutat la dezvoltarea unei companii americane, Baby Einstein, ce a obinut
profituri de milioane de dolari din vnzarea de pachete speciale de cri i CD-uri destinate
prinilor care i doresc copii mai istei. Acest mit i are originile ntr-un studiu efectuat n anii
50 de un specialist ORL, conform cruia pacienii cu probleme de auz i de vorbire prezint
mbuntiri semnificative ale sntii atunci cnd ascult muzica lui Mozart. Apoi, un studiu
realizat n anii 90 pe un grup de studeni americani a sugerat c persoanele care au ascultat 10
minute muzica lui Mozart nainte de un test IQ prezentau rezultate mbuntite, obinnd, n
medie, 8 puncte n plus.
n scurt timp, mesajul a fost rspndit cu ajutorul mass-media nainte ca alte studii s
poat infirma sau confirma descoperirea. Cercetrile ulterioare au relevat c, atunci cnd oamenii
ascult orice tip de muzic ritmat nainte de un test de gndire, sunt mai operativi i mai
entuziasmai, ceea ce creeaz condiiile pentru un rezultat mai bun. Aceste studii nu au fost
popularizate, astfel c mitul muzicii lui Mozart a continuat s se rspndeasc, aducnd un profit
semnificativ companiilor care au tiut s speculeze legenda. Cercettorii afirm c prinii ar face
mai bine dac ar cheltui aceti bani pentru a-i asigura copilului ansa s nvee s cnte la un
instrument muzical, deoarece exist numeroase dovezi care arat c acest lucru mbuntete,
ntr-adevr, concentrarea, ncrederea n sine i capacitile de coordonare.
Ce mistere urmeaz s mai fie elucidate?
Cu toii am auzit despre efectul placebo, ce evideniaz capacitatea de vindecare pe care o
are creierul uman. Chiar dac oamenii de tiin nu neleg nc n totalitate cum funcioneaz
efectul placebo, rezultatele incredibile pe care acesta le are fac ca el s fie un instrument din ce n
ce mai folosit de ctre doctori.
Fa de medicamentele convenionale, pilulele placebo au cteva avantaje majore: au mai
puine efecte secundare i nici nu cost mult. ns doctorii germani au fcut o descoperire
interesant: cu ct placebo-ul era mai scump, cu att procentul cazurilor tratate cu succes era mai
mare. De asemenea, cu ct un fals remediu este mai complex, de exemplu o injecie n
comparaie cu o pilul, cu att este mai eficient. Rezultatele descoperite de doctorii germani
confirm studiul efectuat de Dan Ariely n 2008, care a artat c un fals remediu prezentat ca
fiind mai scump are o rat de succes mai mare dect unul cu un pre mai sczut.
n mod curios, i medicamentele placebo au efecte secundare, dei nu conin nicio
substan activ. Un studiu efectuat pe un fals remediu ce a fost prezentat pacienilor ca fiind un
medicament contra migrenelor a artat c acesta a provocat efecte secundare similare cu cele
2

produse de medicamentele anti-migren! Att beneficiul de pe urma pilulei-placebo ct i

efectele secundare sunt exclusiv efectul gndirii noastre, iar efectul negativ poart numele de
nocebo.
Cercetatorii de la Universitatea Oxford au studiat cele dou caviti osoase ale craniului
n care se afl globul ocular i capacitatea creierului a 55 de cranii umane de la 12 populaii
diferite din ntreaga lume i au constatat c populaiile umane au creierul cu att mai mare, cu
ct triesc mai departe de Ecuator. Aceast diferen a mrimii creierului nu se datoreaz
inteligenei crescute a populaiilor, ci nevoilor acestora de a avea zone ale vederii mai mari
n creier, care s se acomodeze la lumina redus ntlnit la latitudinile mari, au
concluzionat cercettorii.
Craniile utilizate la studiu dateaz din anii 1800 i include exemplare ale populaiilor
indigene din Anglia, Australia, Insulele Canare, China, Frana, India, Kenya, Micronezia,
Scandinavia, Somalia, Uganda i Statele Unite ale Americii. Cercettorii au mprit dimensiunea
cavitilor oculare i a cavitii creierului n funcie de latitudinea fiecrei tri de origine i au
descoperit c dimensiunile ochilor i a creierului sunt strns legate de latitudinea la care a trit
fiecare populaie.
Atata timp cat ochii sunt deschisi, creierul nostru este bombardat constant cu stimuli. Cu
toate acestea, procesele de gandire nu sunt intotdeauna corecte. Ni se intampla sa gresim chiar si
atunci cand suntem convinsi ca avem dreptate. I se poate intampla oricui, indiferent de varsta,
sex, experienta sau inteligenta. Iata care sunt cele mai comune erori in gandirea umana .
Eroarea jucatorului de noroc se refera la tendinta unei persoane de a crede ca
probabilitatile viitoare sunt influentate de evenimente din trecut. Realitatea este cu totul alta,
bineinteles. De exemplu, probabilitatea sa nimeresti cap cand dai cu banul este de 50%,
indiferent daca in ultimele 10 dati cand ai incercat ai nimerit doar pajura.
Reactivitatea este tendinta oamenilor de a se comporta diferit atunci cand stiu ca sunt
urmariti. In 1920, Hawthorne Works a organizat un studiu pentru a vedea daca si cum
influenteaza luminozitatea spatiului de lucru activitatea muncitorilor. Ceea ce au descoperit a fost
cu adevarat uimitor: schimband luminozitatea, productivitatea crestea. Atunci cand studiul s-a
incheiat, insa, productivitatea muncitorilor a revenit la cote normale.
Concluziile studiului au aratat ca intre luminozitatea spatiului si productivitate nu exista,
in realitate, nicio legatura. Stiind ca sunt observati, muncitorii au devenit brusc mai harnici. Ni se
intampla si noua asta. Atunci cand stim ca suntem priviti, ne purtam in asa fel incat sa facem o
impresie buna.
Vi s-a intamplat, cu siguranta, sa priviti un nor si sa vi se para ca ia forma unui obiect, a
unui animal sau a unei persoane. Acest fenomen poarta numele de pareidolie si se refera la
tendinta de a acorda unei imagini oarecare o semnificatie. Bineinteles ca semnificatia nu este
reala, ci este atribuita de privitor.
Ca sa intelegeti mai bine la ce se refera auto-implinirea destinului, va voi da urmatorul
exemplu. Sa ne imaginam ca va afati intr-o relatie si ca, din diferite motive creeti ca se relatia se
va termina prost. Inconstient, veti incepe sa va porti diferit, distantandu-va de partener.
Comportandu-va astfel, predictia ca relatia se va incheia prost, se va adeveri.
Mentalitatea de turma reprezinta tendinta de a adopta opiniile si comportamentul
majoritatii pentru a te simti in siguranta si pentru a evita un conflict in grupul social sau cultural.
Mentalitatea de turma este explicatia pentru care anumite comportamente, tendinte, mai bune sau

mai putin bune, au prins. Este suficient ca un grup restrans sa creada ca anumite haine, masini,
pasiuni sau un anumit comportament este cool pentru ca restul sa le adopte.
Rezistenta activa poate fi explicata prin nevoia de a face opusul a ceea ce ti se cere sa faci
din dorinta de a te impotrivi unei idei pe care o percepi ca o ingradire a liberului arbitru. Este
foarte comuna in randul adolescentilor, dar nu numai. Ceea ce este bizar este ca, de cele mai
multe ori individul nu isi doreste sa actioneze in vreun fel anume, dar faptul ca ii este interzis il
face sa isi doreasca acest lucru.
Oamenii au tendinta de a prefera rasplata mai mica, dar imediata in detrimentul uneia
consistente dar pentru care este nevoit sa astepte o perioada mai lunga de timp. Cu alte cuvinte,
cei mai multi oameni vor prefera sa primesca 100 de lei astazi in loc de 1000 lei peste un an.
Prelungirea compromisului este tendinta oamenilor de a continua un efort care in trecut sa dovedit ineficient. Este normal ca unele decizii pe care le luam sa nu fie corecte. Lucrul logic
pe care ar trebui sa il facem atunci cand o masura se dovedeste a fi eronata este sa incercam alta
varianta. Cu toate acestea, anumite persoane continua sa investeasca mai mult in decizia
respectiva, sperand sa nu se duca de rapa
Efectul Placebo este tratamentul prin puterea gandului. Pacientilor li se dau pastile de
zahar sau sunt injectati cu ser fiziologic, spunadu-li-se ca acesta este tratamentul minune pentru
afectiunea lor si, ca prin minune, acestia se insanatosesc. Ce se intampla, insa, atunci cand
pacientul afla ca tratamentul pe care il credea vindecator este doar un truc. Un caz pe care
medicii il citeaza des este cel al domnului Wright. Domnul Wright suferea de cancer limfatic. In
ciuda incercarilor medicilor si a tratamentelor la care a fost supus, tumoare continua sa se
extinda. Ca o incercare finala, doctorii i-au spus domnului Wright despre un tratament nou si
revolutionar: Krebiozen. Cateva luni mai tarziu, domnul Wright a parasit spitalul vindecat. Nu
dupa foarte multa vreme a aflat ca medicamentul era un fals si ca nu continea nici o substanta
minune care l-ar fi putut ajuta. S-a stins in cateva zile.
Timpul parea sa aiba mai multa rabdare cu noi in copilarie. De vina este, si de aceasta
data, subiectivitatea cu care percepem timpul.
Motivul pentru care timpul pare sa treaca mai repede atunci cand imbatranim, nu are
legatura cu varsta, ci cu modul in care informatia este procesata. Pentru ca tinerii au constant
experiente noi, timpul pare sa treaca mai greu, in timp ce atunci cand nu mai apar surprize,
timpul se comprima. Oamenii de stiinta au observat ca, atunci cand cer unui adolescent si unui
batran sa estimez, fara sa numere, in cat timp a trecut un minut, raspunsul adolescentului este
mult mai precis.

4C357 M354J D3M0N57R34Z4 C4 M1N73A

N0457R4 E573 C4P4B1L4 D3
4B57R4C71Z4R1 3X7R40RD1N4R3!
4B50LU7 1MPR3510N4N73!
L4 1NC3PU7 A FO57 M41 GR3U, D4R
4CUM, L4 4L D01L34 R4ND, M1N73A 74
1NC3P3 54 C17345C4 4U70M4T, F4R4 54
M41 G4ND345C4. P071 54 73 M4NDR3571!
NU 7071 04M3N11 P07 C171 73X7UL 4574