Mituri vs realitate in neurostiinte

Mitul 1: Folosim 10% din creier

Cel mai probabil ati auzit de acest mit larg raspandit in media si alte
surse. Se refera la un fel de legenda conform careia creierul , odata ajuns
la capacitate de 100%, este capabil de lucruri remarcabile precum
abilitati paranormale, telepatice, samd.

Sigur ca aceasta afirmatie nu poate fi reala, avand in vedere ca un om

care foloseste 10% din capacitatea creierului este, cel mai probabil, in
stare neurovegetativa. Adevarul este ca ne folosim creierul la capacitate
maxima in fiecare zi, inclusiv in timpul somnului. Creierul sustine
constant buna functionare a circulatiei sangvine, a organelor, a tuturor
proceselor emotionale si decizionale.

Mitul 2: Suntem impartiti, ca oameni, in doua categorii: “cei care

folosesc emisfera dreapta” sau “cei care folosesc emisfera stanga”

Un alt mit foarte raspandit in ultimul timp si preluat de o multitudine de

companii este informatia conform careia indivizii se impart in aceste
doua categorii. Isi folosesc in mod dominant fie emisfera dreapta,
asociata cu o natura creative si visatoare sau emisfera stanga, asociata cu
gandirea analitica sau matematica.

Creierul nostrum este format dintr-o multitudine arii corticale care, intr-
adevar, au functii specifice diferite. Ele sunt intr-o constanta comunicare
pentru a asigura reusita si performantele in diverse sarcini.

Mitul 3: Ramanem cu acelasi numar de neuroni toata viata

Mitul acesta sustine ca ne nastem cu un anumit numar de neuroni care

ramane constant de-a lungul vietii. Neurogeneza, procesul prin care se
nasc noi neuroni, este un proces care , la varsta adulta, devine mai lent.
Studiile au observant existent procesului de neurogeneza si la adultii
sanatosi clinic, in arii corticale importante precum hipocampul.
Mitul 4: Alcoolul ucide neuroni

Acest mit este legat de mitul precum ramanem cu acelasi numar de

neuroni de-a lungul vietii. Se refera la faptul ca, in urma consumului
constant de alcool sau al consumului in cantitati mari de alcool se ajunge
la moarte celulara.

Desi consumul de alcool, constant sau in exces are efecte negative

asupra organismului, cu siguranta nu a fost legat stiintific de moartea
neuronala.

Mitul 5: Creierul fiecaruia are o singura modalitate principala de

invatare

Aceasta teorie sugereaza ca fiecare om are un anumit tip de invatare

principal prin care reuseste sa asimileze informatie. Spre exemplu,
aceste tipuri se refera la modalitati fie vizuale, auditive sau kinestezice.
Cu alte cuvinte , anumiti copii invata in principal vazand, auzind sau
experimentand. Desi este un concept atragator, nu exista nici o dovada
concreta care sa asteste aceasta terorie. Mai mult decat atat, poate devein
periculos atunci cand este aplicat ad literam, privand copiii de
dezvoltarea tuturor simturilor holistic.

Mitul 6: Exista trei tipuri de creier: reptilian, limbic si superior

Ca orice alt mit, si acesta teorie are un sambure de realitate. Este

adevarat ca anumite arii corticale se ocupa in principal de functii
specifice, insa simplificarea aceasta, desi este usor de inteles, duce la
interpretarea eronata. Ariile corticale trimit informatii unele catre
celelalte si sunt in perfecta sincronizare si comunicare constanta.
Procesele comportamentale, decizionale, reactiile emotionale se bazeaza
pe acesta comunicare intre mai multe structuri ale creierului, nefiind
specifice unei singure compente in mod izolat.

Mitul 7: Creierul femeilor este diferit de creierul barbatilor

Exista anumite diferente fiziologice care pot determina diferente in
modul de functionare. Totusi, diferente mari dependente de gen intre
modul in care apar conexiunile intre retele neuronale nu au fost
descoprite sau sustinute de cercetari ulterioare.

Mitul 8: Creierul copiilor este ca un burete in primii ani de viata

Este adevarat ca , in primii 3-4 ani de viata, creierul copiilor este

subiectul unor procese extraordinare. 700 de sinapse noi se formeaza in
fiecare secunda, secunda se secunda, ora de ora. Chiar daca doarme sau
se joaca , creierul este activ in aceasta maniera cel putin. Totusi,
informatiile si comportamentele pe care un copil le asimileaza sunt
dictate de temperamentul innascut, de epigenetica si de particularitatile
individuale pe care copilul le are. Acest process este complex si face
subiectul mulot cercetari care sunt in continua desfasurare.

Mitul 9: Copiii trebuie sa invete o limba straina inainte de a o invata pe

a doua

Acest mit sustine ca invatarea a doua limbi straine in acelasi timp

cauzeaza competitia ariilor corticale pentru resurse. Adevarul este ca
atunci cand un copil care invata doua limbi straine in prima parte a vietii
capata o mai buna cunoastere a structurii limbilor straine pe de-a-
ntregul.

Mitul 10: Dezvoltarea creierului se opreste odata cu finalul adolescentei

Dezvoltarea ariilor corticated, la nivel structural si functional, este

diferita. Exista arii corticale care ajung la maturitate la varste diferite.
Acest mit este eronat, din moment ce dezvoltarea si maturizarea ariilor
corticale prefrontale trec de varsta adolescentei, ajungand la maturitate
complete in jurul varstei de 24-30 de ani.

Mitul 11: Exista doar anumite perioade de varsta in care putem face
schimbari
Mitul acesta seaman cu mitul opririi nasterii noilor neuroni si sustine ca ,
odata fixate anumite comportamente sau sinpase, aceste raman nealterate
de-a lungul vietii. Creierul nostrum este plastic si profund adaptativ,
aceste caracteristici fiind descries in procesul de neuroplasticitate.
Conform neuroplasticitatii, putem altera structure constant de-a lungul
vietii, prin potentare sau deprimare, singura diferenta fiind nivelul de
effort depus.