Sunteți pe pagina 1din 17

O CONTRIBUŢIE VALOROASĂ LA DEZVOLTAREA

LIMBII ROMÎNE LITERARE: CAZANIA LUI VARLAAM

Epoca în c a r e t r ă i e ş t e m i t r o p o l i t u l V a r l a a m al Moldovei, a u t o r u l Ca­


zaniei de la Iaşi, n u e s t e p r e a d e p a r t e de î n c e p u t u r i l e l i t e r a t u r i i r o m î n e ş t i
scrise şi s e î n c a d r e a z ă în p e r i o a d a , destul de a m p l ă , de f o r m a r e a limbii
r o m î n e literare. De a c e e a , l i m b a operelor s a u , cel p u ţ i n , a principalei o p e r e
a lui V a r l a a m n u p o a t e fi î n ţ e l e a s ă decît dacă o p r i v i m în c a d r u l acestui
l a r g şi destul de n e o r g a n i z a t proces de z ă m i s l i r e şi de cizelare a limbii
r o m î n e literare.
P r o b l e m a originilor limbii r o m î n e l i t e r a r e a fost în ultimul t i m p mult
d e z b ă t u t ă , fără ca î n v ă ţ a ţ i i n o ş t r i s ă c a d ă de acord nici a s u p r a epocii de
formare, nici a s u p r a rolului pe c a r e 1-a putut avea l i t e r a t u r a în g e n e r a l
(orală şi s c r i s ă ) î n d e z v o l t a r e a acestei limbi literare. U n i i c o n t i n u ă să
confunde l i m b a l i t e r a r ă cu limba scrisă, alţii n u o b s e r v ă c a r a c t e r u l relativ
u n i t a r pe care 1-a a v u t l i m b a r o m î n ă din sec. XVI şi e x a g e r e a z ă rolul ele­
m e n t e l o r „ d i a l e c t a l e " , iar u n al treilea g r u p de specialişti s u p r a e s t i m e a z ă
roiul primelor t r a d u c e r i r o m î n e ş t i , a d e s e a extrem de s t î n g a c e .
Indicii v a r i a t e , d i n t r e c a r e m e n ţ i o n ă m aici n u m a i c a r a c t e r u l p o p u l a r
ai limbii r o n i i n e literare din e p o c a primelor n o a s t r e scrieri, ne dovedesc
că o r i g i n i l e limbii r o m î n e l i t e r a r e t r e b u i e c ă u t a t e nu în întîile cărţi scrise,
ci în creaţia p o p u l a r ă o r a l ă .

P e n t r u a m ă n u n t e cu p r i v i r e la a c e a s t ă problemă, a se ve­
dea: N. IORGA, Istoria literaturii româneşti. Introducere sinte­
tică. B u c , 1929, p . 11—28; L. O N U , In legătură cu problemele
limbii romîne literare, în Steaua, 1955, nr. 6, p. 117—121; nr. 7,
p. 9 9 — 1 0 3 ; n r . 9, p. 100—106; nr. 12, p. 107—111; I. C O T E A N U ,
Există limbă literară nescrisă? în Gazeta literară, an. II, ( 1 9 5 5 ) ,
n r . 49, p . 5; AL. G R A U R , Teoria şi practica în studiul limbii
literare, în Gazeta literară, an. III ( 1 9 5 6 ) , n r . 22, p. 4.

P r i m e l e c ă r ţ i r o m î n e ş t i s u r p r i n d tocmai procesul de î n c h e g a r e a limbii


r o m î n e l i t e r a r e şi n u c o n t r i b u i e direct, decît î n proporţii r e d u s e , la dez­
v o l t a r e a ei. Rolul s e c u n d a r pe c a r e 1-a j u c a t l i t e r a t u r a r o m î n ă scrisă în
d e z v o l t a r e a limbii r o m i n e l i t e r a r e din sec. XVI se d a t o r e ş t e u n o r factori
multipli: a ) l i t e r a t u r a a c e a s t a , în cea inai m a r e p a r t e a ei, este o l i t e r a t u r ă
18 — Buletinul U n i v . „V. Bafceş" şi „ B o l y a i " . Seria şt. socicle, I, V—2, 1966.
BDD-A26256 © 1956 Editura Presa Universitară Clujeană
Provided by Diacronia.ro for IP 86.127.27.5 (2018-12-19 08:08:21 UTC)
t r a d u s ă ; b ) t ă l m ă c i r i l e c u n o s c u t e , p r i n n u m e r o a s e l e erori de i n t e r p r e t a r e
şi de limbă, nu o g l i n d e s c fidel t o a t e posibilităţile de expresie ale limbii
r o m î n e de atunci; c) n u m ă r u l foarte r e s t r î n s , c a t i t l u r i şi t i r a j , al operelor
scrise; d ) r ă s p î n d i r e a a n e v o i o a s ă a c ă r ţ i i scrise în epoca veche; e) lipsa
unei strîns'e u n i t ă ţ i s p i r i t u a l e a p o p o r u l u i ; f) d e z v o l t a r e a a n a r h i c ă a cul­
turii şi lipsa u n e i acţiuni o r g a n i z a t e de c u l t u r a l i z a r e a maselor.
Cu t o a t e g r e ş e l i l e p e c a r e le au, puţinele cărţi r o m î n e ş t i din sec.
XVi au c o n s t i t u i t , î n schimb, premiza dezvoltării u l t e r i o a r e a literaturii
scrise, p r e m i z a dezvoltării unei l i t e r a t u r i scrise î n b u n ă m ă s u r ă o r i g i n a l e
( l i t e r a t u r ă istorică, r e l i g i o a s ă , artistică e t c ) , a cărei limbă este v i g u r o a s ă
şi m u l t m a i î n g r i j i t ă decit în scrierile sec. XVI.
D a c ă p r o b l e m a originilor şi a vechimii limbii r o m î n e l i t e r a r e , limba
r o m î n ă din sec. XVI şi u n e l e a s p e c t e ale limbii r o m î n e l i t e r a r e m o d e r n e au
fost totuşi c e r c e t a t e m a i temeinic s a u m ă c a r d i s c u t a t e l a r g , a s u p r a rolului
pe c a r e 1-a a v u t l i t e r a t u r a sec. XVII în evoluţia l i m b i i r o m î n e l i t e r a r e s-a
scris în g e n e r a l p u ţ i n la n o i . N e lipsesc n u n u m a i m o n o g r a f i i lingvistice
sistematice a s u p r a principalelor o p e r e l i t e r a r e (istorice, r e l i g i o a s e , a r t i s t i c e
etc.) din a c e a s t ă p e r i o a d ă , ci şi l u c r ă r i d e s i n t e z ă pe b a z a o b s e r v a ţ i i l o r
directe. Lipseşte, de altfel, o istorie ştiinţifică a limbii r o m î n e literare.
I n v e d e r e a e l a b o r ă r i i unei istorii a limbii r o m î n e l i t e r a r e , v o m p r e z e n t a ,
în cele ce u r m e a z ă , cîteva o b s e r v a ţ i i p r i v i t o a r e la c o n t r i b u ţ i a pe c a r e a
dat-o, în a c e s t s e n s , u n u l d i n t r e cei m a i .prodigioşi activişti p e t ă r î m u l vechii
culturii r o m î n e ş t i : V a r l a a m , m i t r o p o l i t u l Moldovei.
N u a v e m p r e t e n ţ i a de a e x p u n e aici în toată a m p l o a r e a p r o b l e m a ro­
lului lui V a r l a a m în d e z v o l t a r e a limbii r o m î n e l i t e r a r e . F a p t e l e de l i m b ă
ce deosebesc p e V a r l a a m d e î n a i n t a ş i i săi, locul p e care-! ocupă el î n epoca
s a şi l e g ă t u r i l e d i n t r e scriitorii u r m ă t o r i şi V a r l a a m sînt p r o b l e m e c a r e n u
pot fi a t a c a t e cu s u c c e s decît d u p ă ce v o m a v e a monografii s a u s o n d a j e
a s u p r a t u t u r o r a c e s t o r scriitori, m o n o g r a f i i s a u sondaje făcute c u a j u t o r u l
metodelor ştiinţifice de cercetare a limbii literare.
Ne m u l ţ u m i m să p r e z e n t ă m doar cîteva e l e m e n t e , p r i v i n d î n m o d
special l i m b a c ă r ţ i l o r lui V a r l a a m , şi s ă d e m o n s t r ă m că a c e s t c ă r t u r a r d e
s e a m ă a c o n t i n u a t şi d e z v o l t a t t o c m a i t r ă s ă t u r a specifică a limbii r o m î n e
l i t e r a r e din p e r i o a d a ei de c o n s t i t u i r e : c a r a c t e r u l ei p o p u l a r . A c e s t e e l e m e n t e ,
a l ă t u r i de cele p e c a r e ni le oferă c o n t e m p o r a n i i şi u r m a ş i i săi, vor p u t e a
servi, m a i târziu, şi p e n t r u alte g e n e r a l i z ă r i .
I n t r o d u c e r e a t i p a r u l u i î n M o l d o v a şi p r i m u l efort s u s ţ i n u t al >uoui căr­
t u r a r m o l d o v e a n de r ă s p î n d i r e a cuvântului r o m î n e s c t i p ă r i t s e d a t o r e s c lui
VARLAAM.
O r i g i n a r din p ă r ţ i l e P u t n e i , în t i n e r e ţ e e g u m e n a l m ă n ă s t i r i i Secul,
V a r l a a m — p r i n c u l t u r a sa teologică — a j u n g e foarte r e p e d e m i t r o p o l i t a l
Moldovei ( 1 6 3 2 ) , c a l i t a t e p e c a r e şi-o m e n ţ i n e pină în u l t i m u l a n d e d o m ­
nie a lui V a s i l e L u p u ( 1 6 5 3 ) . P e n t r u nivelul p r e g ă t i r i i s a l e t e m e i n i c e ş i
p e n t r u c u n o a ş t e r e a limbii greceşti, pe l î n g ă a celei s l a v o n e , e s t e semnifi­
cativ faptul că, în 1639, m i t r o p o l i t u l m o l d o v e a n c a n d i d e a z ă , a l ă t u r i de alţi
doi c o n c u r e n ţ i c h i a r la s c a u n u l p a t r i a r h i e i e c u m e n i c e din C o n s t a n t i n o p o l .

BDD-A26256 © 1956 Editura Presa Universitară Clujeană


Provided by Diacronia.ro for IP 86.127.27.5 (2018-12-19 08:08:21 UTC)
I n l i t e r a t u r a eclesiástica r o m î n e a s c ă V a r l a a m este c u n o s c u t p r i n ur­
mătoarele lucrări tipărite:
Carte romînească de învăţătură, Iaşi, 1643; Şeapte taine a besericii,
Iaşi, 1644; Paraclisul născătoarei de dumnezeu, Iaşi [probabil 1645]; Răs­
punsul împotriva catihismusului calvinesc, [probabil M ă n ă s t i r e a Dealului,
1
în Ţara. R o m î n e a s c ă ] 1645.
P r i m a din aceste c ă r ţ i , c u n o s c u t ă m a i ales s u b n u m e l e de Cazanie,
este o t r a d u c e r e s a u o c o m p i l a ţ i e p e r s o n a l ă . Şeapte taine este t r a d u s ă în
c o l a b o r a r e c u E u s t r a t i e Logofătul. Paraclisul c o n ţ i n e — d u p ă t o a t e probabi­
lităţile — o p a r t e t r a d u s ă : î n c e p u t u l ( p a r a c l i s u l p r o p r i u z i s ) , apoi 48 de
v e r s u r i o r i g i n a l e ( d e s p r e pedepsirea n e c r e d i n c i o ş i l o r ) şi d o u ă povestiri (pe
t e m e din Vechiul T e s t a m e n t ) e x p u s e „într-o formă artistică p e r s o n a l ă "
( D a n S i m o n e s c u ) . Iar Răspunsul este o l u c r a r e o r i g i n a l ă
A s u p r a c ă r ţ i l o r lui V a r l a a m , a se v e d e a : BRV. ( = Biblio­
grafia romînească veche), I 137—143, 536—537, IV 190 (Caza­
nia); I 147—150 (Şeapte taine); I 150—151, IV 190—194 (Răs­
punsul), — u n d e s e d a u şi indicaţii bibliografice; D A N S I M O ­
N E S C U , Contribuţii la Bibliografia romînească veche, în Studii
şi cercetări de bibttologie, I, ( 1 9 5 5 ) , p . 2 4 7 — 2 4 8 ş i G. Ş T R E M -
P E L , Sprijinul acordat de Rusia tiparului romînesc in secolul
al XVII-lea, în aceeaşi r e v i s t ă , voi. cit., p. 29—30 (Paraclisul).
I n l e g ă t u r ă cu a c t i v i t a t e a lui V a r l a a m ( i n c l u s i v bibliografia
r e s p e c t i v ă ) , vezi î n special: N . I O R G A , Istoria literaturii româ­
neşti, I, ed. II, B u c , 1925, p. 2 6 2 — 2 7 6 ; id„ Istoria bisericii
romînesti si a vieţii religioase a romtnilor, I, ed. II, B u c , 1929,
p. 302—326, 337—339; D. R U S S O , Studii istorice greoo-romine,
I, B u c , 1939, p. 229—236; N . C A R T O J A N , Istoria literaturii
romîne vechi, II, B u c , 1942, p. 109—113, 115; F L . M U R E S A N U ,
Cazania lui Varlaam, Cluj, 1944; P . C O N S T A N T I N E S C U - I A Ş I ,
Relaţiile culturale romîno-ruse din trecut, B u c , Ed. Acad. R.P.R..
1954, p. 132—133.
D i n t r e operele p u b l i c a t e ale lui V a r l a a m , cea m a i i m p o r t a n t ă p e n t r u
istoria limbii r o m î n e l i t e r a r e , este, fără î n d o i a l ă , Cazania.
D i n titlul acestei l u c r ă r i , p r e c u m şi din prefeţe, n e d ă m s e a m a c ă au­
torul u r m ă r e ş t e n u n u m a i c o n s o l i d a r e a bisericii r o m î n e s t i , ci şi scopuri
didactice. î n t î i a p r e f a ţ ă , Cuvîntul inpreună câtrâ toată semenţiia rome-
nească, de fapt o î n c h i n a r e a d r e s a t ă p o p o r u l u i r o m î n — scrisă de sigur
de V a r l a a m ca din p a r t e a d o m n i t o r u l u i V a s i l e L u p u , e s t e p r e ţ i o a s ă p e n t r u
că m ă r t u r i s e ş t e deschis s t r ă d u i n ţ a a u t o r u l u i v e r s i u n i i r o m î n e s t i a Cazaniei
de a s c r i e p e înţelesul t u t u r o r r o m î n i l o r şi de a folosi o l i m b ă cît m a i
a l e a s ă : a u t o r u l prefeţei e c o n ş t i e n t de faptul că, p r i n Carte romînească de
învăţătură, el oferă u n „ d a r limbii r o m î n e s t i " . I n p r e î a ţ a a doua, a d r e s a t ă
cititorului, V a r l a a m a r a t ă motivele p r i n c i p a l e c a r e l-au d e t e r m i n a t să
r e d a c t e z e ş i să publice c a r t e a : 1) „ l i m b a n o a s t r ă r o m î n e a s c ă . . . n - a r e ciarte

Exemplarul cunoscut nu poartă indicaţia locului de apariţie.

BDD-A26256 © 1956 Editura Presa Universitară Clujeană


Provided by Diacronia.ro for IP 86.127.27.5 (2018-12-19 08:08:21 UTC)
276 Livtu Ónú

pre l i m b a s a " , — b i n e î n ţ e l e s : c a r t e de î n v ă ţ ă t u r ă b i s e r i c e a s c ă —, şi, de


aceea „cu n e v o e i a s t e a î n ţ e l e g e c a r t e a alţii [ = altei] l i m b i " ; 2) „lipsa
dascălilor ş-a< î n v ă ţ ă t u r e i " , deoarece „cit a u rost învăţînd rraai de m u l t ă
v r e m e , a c u m nice atîta n i m e n u î n v a ţ ă " .
C o n ţ i n u t u l Cazaniei lui V a r l a a m este în p r i m u l r î n d om i1e t ic
( p a r t e a întîia şi, m a i puţin, p a r t e a a d o u a c u p r i n z î n d îndeosebi p r e d i c i ) ,
d a r şi l i t u r g i c (predicile s î n t însoţite, de obicei, de e v a n g h e l i i l e r e s ­
pective), h a g i o g r a f i c (cîteva vieţi de sfinţi, n u m a i în p a r t e a a d o u a )
şi a r t i s t i c l i t e r a r (trei compoziţii versificate, foarte s c u r t e : u n a la
început, alta d u p ă p a r t e a întîia şi ultima — la sîîrşitul c ă r ţ i i ) .
C e r c e t ă r i l e î n t r e p r i n s e pînă în p r e z e n t n - a u p u t u t stabili c a r e este
c o n t r i b u ţ i a o r i g i n a l ă a lui V a r l a a m în r e d a c t a r e a lucrării şi ce a p a r ţ i n e
izvoarelor utilizate d e el. C h i a r în titlul 1 ucrării s« le, c ă r t u r a r u l m o l d o ­
v e a n m e n ţ i o n e a z ă : „ d i n m u l t e scripturi t ă l m ă c i t ă din limba s l o v e n e a s c ă
pre limba r o m î n e a s c ă " , iar î n prefaţa sa c ă t r e cititori el afirmă ceva m a i
precis; „ a d u n a t - a m din toţi tîlcovnicii [ = interpreţii] sventei e v a n g h e l i i ,
dascălii besericii n o a s t r e " . Izvoarele principale pe c a r e le-a folosit mitro­
politul m o l d o v e a n n - a u fost încă identificate. S-au c o n s t a t a t n u m a i unele
a s e m ă n ă r i cu Evangheliarul (1561) şi Cazania (1581) lui Coresi şi cu
Cazania (1642) de la G o v o r a . E posibil insă c a u n e l e din a c e s t e a s e m ă n ă r i
să se d a t o r e a s c ă u n u i izvor s a u u n o r izvoare comune. D e aceea, conside­
raţiile n o a s t r e în p r i v i n ţ a creaţiei stilistice vor fi r e z e r v a t e .
I n p r o b l e m a izvoarelor Cazaniei, vezi: I. BĂLAN, Limba
cărţilor bisericeşti, Blaj, 1914, p. 129—130; GR. S C O R P A N ,
Locul Cazaniei lui Varlaam in vechea noastră literatură omile-
tică din secolele XVj şi XVII, î n Cercetări istorice, an. X I I I —
XVI (1940, I a s i ) , nr. 1—2, p. 545—596 si în Studii si cercetări
istorice, a n . XVII (1943, I a s i ) , voi. X V I I , p. 8 9 — 1 2 0 ; AT. P O P A ,
Cazania lui Varlaam 1643, T i m i ş o a r a , 1944, p. 108—117; F L .
M U R E Ş A N U , Cazania lui Vaarlam, Cluj, 1944, p. f.102—103, 127.
Nu p u t e m c o n s i d e r a , deci, î n t e m e i a t ă afirmaţia că a c e a s t ă Ca­
zanie „în m a r e m ă s u r ă este o o p e r ă o r i g i n a l ă " ( P . C O N S T A N -
T I N E S C U - I A S I , Relaţiile culturale romino-ruse din trecut, B u c ,
1954, p. 133).'

F i e şi în ipoteza că de ila u n c a p ă t la a l t u l , a r fi t r a d u s e s a u com­


2
pilate, cele p e s t e 1 . 0 0 0 de p a g i n i de t e x t aie Cazaniei o g l i n d e s c , î n m o d
realist, cea m a i î n g r i j i t ă formă pe c a r e o avea limba r o m î n ă l i t e r a r ă
în p r i m a j u m ă t a t e a secolului al XVlI-lea.
S i n t e z ă a n o r m e l o r limbii r o m î n e l i t e r a r e din a c e a s t ă epocă, l i m b a
lui V a r l a a m e s t e foarte u n i t a r a p e p l a n fonetic, lexical, morfologic şi sin­
tactic, P u ţ i n e la n u m ă r şi periferice în s i s t e m u l l i m b i i - r o m î n e , a b a t e r i l e d e
la n o r m e l e î n v i g o a r e s e d a t o r e s c n u n e s i g u r a n ţ e i lui V a r l a a m î n m î n u i r e a
m a t e r i a l u l u i lingvistic ci faptului că însăşi limba r o m î n ă l i t e r a r ă d e a t u n c i
nu era u n i t a r ă .

BDD-A26256 © 1956 Editura Presa Universitară Clujeană


Provided by Diacronia.ro for IP 86.127.27.5 (2018-12-19 08:08:21 UTC)
3
F o n e t i s m e ca buăr (f. I v ° ) . bucin (f. 2 v°) „bucium", cărtulari (f.
174 r ° ) , dascălii (f. III v ° ) , de ca (î. 167 v°)si deaca (1. 171 / - ° ) „ d a c ă " , făcă-
toriu (î. I v ° ) , înblă (f. II v ° ) , nedirepţi (f. 1 v ° ) , să poc (î. III v ° ) , pu-
tredeşte (f. 29 v ° ) , samă (î. 2 r ° ) , smentească (f. II v ° ) , y a m a ş (î. 1 r ° ) ,
viiaţa (f. II v ° ) , vonicii (f. 1 v°) e t c — s î n t c u r e n t e în acea epocă.
S u b s t a n t i v e l e feminine în -e au în m o d o b i ş n u i t t e r m i n a ţ i a d e gen-
dat s g . in -ei (mărei f. II v°, chemărei i. II v ° j ; în s c h i m b , t e r m i n a ţ i a ,
p e n t r u aceleaşi cazuri, acelaşi n u m ă r , a unor s u b s t a n t i v e feminine în -ă,
ca ţară, n u e încă c r i s t a l i z a t ă . Se scrie m a i ales ţărăi (domnul Ţărăi Mol­
dovei f. I r ° ) , d a r şi ţărăei ( d a t . ţărăei Machedoniei, U/i. 16 v ° ) , p r o b a b i l
.o c o n t a m i n a r e grafică ce r e p r e z i n t ă p r o n u n ţ a r e a ţârei*.
Metafonia lui e şi o, în c a z u r i l e tipice în c a r e s-a r e v e n i t la e şi o, se
m e n ţ i n e în foarte p u ţ i n e cuvinte, dar aceste excepţii sînt c u r e n t e (de exem­
plu: 3 sg. grăiaşte î. II v ° , 3 sg. iaste f. 169 v°, nral. noaă f. 1 r° e t c ) . De
a s e m e n e a e frecventă forma cu o n e m e t a f o n i z a t , î n ' cîteva î m p r u m u t u r i
m a i noi (ca: groznic f. 379 v ° e t c ) , c a r e — pe u r m ă — a u diftongat şi ele
a c e a s t ă vocală.
P e l î n g ă aceste a s p e c t e fonetice c u r e n t e , u z u a l e şi relativ vechi, in-
tîlnim şi:
5
1) unele a r h a i s m e , mai p u ţ i n frecvente, ca — de pildă — p ă s t r a ­
rea s p o r a d i c ă a lui -u după u n g r u p de d o u ă c o n s o a n e (un domnu f. III v°,
simtu f .1 r° „ s î n t " e t c ) ; m e n ţ i n e r e a u n o r c o n s o a n e în g r u p u r i c o n s o n a n ­
tice de m u l t simplificate ( g e n . pl. bezdnelor f. 198 r°, 3 pl. dvarbăsc f. 94 v°,
3 pl. dvorbiră f. 250 r ° ) e t c .
2) unele fonetisme noi, p o p u l a r e , c a r e nu s-au g e n e r a l i z a t nici
a s t ă z i în limba l i t e r a r ă (sâmn f. I v°, să să scape f. II v°, 3 sg. să margă
f. II v°, singur f. ÎII v°, pl. ai f. 150 v ° — de la sg. an etc);
3) u n e l e f a l s e analogii (jeate f. II v° e t c ) ;
4) u n e l e a s p e c t e a r h a i c e şi r e g i o n a l e , în acelaşi timp, ca:
a ) p r e z e n ţ a lui dz, faţă de z din alte r e g i u n i (astădzi f. 36 v°, s. pl.
dosădzi f. 36 v°, dzisa f. 37 r ° , dzi f. 36 v ° si dzuă f. 167 \°, îngreuiadză
f. 36 r° e t c ) ;
b) p r e z e n t a lui gi ( s a u g, fată de / din alte r e g i u n i (agiunge.ni f. 35 \ ° ,
adiutoriul f. Îl' r°, fjiudecă f. 4 v ° , diudeţ f. 65 r ° , dosi 63 v° e t c ) ;
5) u n e l e fenomene r e g i o n a l e m a i noi, ca — de exemplu — pala-
talizarea labialei f în h (aceii hieri f. I v°, hiecine f. III r°, hiţi f. II r°,
are hi f. II v ° , „ a r fi" e t c ) , proces c a r e însă n u e g e n e r a l i z a t (există unele
a l t e r n a n ţ e ca: fiecărui f. 30 r°, tuturor fierilor f. II v°, din fire f. II v° e t c ) .
O m e n ţ i u n e deosebită merită o serie de fonetisme s p e c i a l e . Bu­
năoară:
1) prezenţa lui i in locul lui î ( c a r e e g e n e r a l î n limba literară a e p o c i i ) :
sint (f. III v ° j , 3 sg. să osindească (f. 3 r ° ) , să ne osindim (î.3v°),dinsul

3
Trimiterile la originalul Cazaniei au ca bază numerotarea toilor adoptate in ed.
critică din 1943 (Bucureşti. Fundaţia pentru lit. şi artă).
4
In schimb, în cazuri ca dat. Lucăei (f. 128°), de la Luca, dacă avem in vedere
situaţia de azi, e posibil ca realitatea fonetică să fi fost Lucăi.
5
Care ar putea fi, uneori, şi arhaisme grafice.
BDD-A26256 © 1956 Editura Presa Universitară Clujeană
Provided by Diacronia.ro for IP 86.127.27.5 (2018-12-19 08:08:21 UTC)
(t 152 v ° ) , dzua simbetei (f. 153 r ° / v ° ) , pi. simbete (f. 133 r ° ) , atitea oa­
meni (f. 379 v ° ) , singe (11 fi. 71 v ° ) , sintem (f. 169 v°, H/f. 17 v ° ) e t c ;
2) p r e z e n ţ a l u i e în locul lui î s a u ă: 3 pl. nedejduesc (f. 6 v ° ) , să-l
ospetedze (î. 379 v ° ) , pepientesc (î. II r ° ) , romenească (î. II r ° ) , vedzuse
(i. 168 r ° ) etc.
3) t e n d i n ţ a de extindere a trecerii lui i ( s a u ă ) în £t ( s a u ăi), ş i la
alte c a z u r i (în afară de mtine, pline e t c ) : demlineată (Il/f. 35 r ° ) , rămîine
(f. II v ° ) , / o i / e y tătiine-său ( I I / l r°) etc.
E i n t e r e s a n t de r e m a r c a t că s/nr a l t e r n e a z ă cu simt (f. 3 v ° ) ş i c h i a r
cu sîmtu (f. 1 r ° ) , d e s p r e c a r e am vorbit, iar romen'ească şi pementesc —
cu romînească (f. II r ° ) şi pămînt (f. 170 v ° ) .
Aceste fonetisme p a r t i c u l a r e ar putea a p a r ţ i n e şi u n u i c u l e g ă t o r tipo­
graf a c ă r u i limbă m a t e r n ă v a fi fost r u s a , u c r a i n e a n a s a u g r e a c a , cu atît
m a i m u l t cu cit le î n t î l n i m şi în Răspunsul inpotriva catihismusului cal-
vinesc, t i p ă r i t în 1645, d u p ă t o a t e indiciile, la M ă n ă s t i r e a D e a l u l u i , u n d e
de a s e m e n e a aiu lucrat m e ş t e r i tipografi s t r ă i n i . D e e x e m p l u : au nedejduit
(f. 4 v ° ) , singe (f. 5 r ° ) , sinteţi (î. 2 r ° ) , 3 s g . spementeadză (f. 4 v ° ) ,
6
svintă (f. 4 r ° ) . Si a c o l o aceste fonetisme au a l t e r n a n t e : sînt (f. 5 v ° ) ,
7
scînta (f. 2 v ° ) .
D a t ă fiind î n s ă r ă s p î n d i r e a m a r e a acestor fonetisme nu n u m a i în
sec. XVII, ci şi m a i tîrziu, b a chiar şi-n sec. XVI, c r e d e m că a v e m de-a
face, m a i de g r a b ă , c u p a r t i c u l a r i t ă ţ i fie r e g i o n a l e , fie individuale, c a r e
s-au p u t u t dezvolta atît din c a u z e i n t e r n e , cit şi sub influenţa u n o r v o r b i ­
tori s t r ă i n i s a u a u n o r m a n i e r e grafice s t r ă i n e . I n orice c a z î n s ă ele n u
s-au g e n e r a l i z a t şi constituie a b a t e r i de la n o r m e l e în v i g o a r e ale limbii
literare.
I n l e g ă t u r ă cu fonetismele r e g i o n a l e şi c u c o n c e p ţ i a lui Vadaam
d e s p r e limba l i t e r a r ă , nu p u t e m neglija faptul că în Răspunsul inpotriva
catihismusului calvinesc autorul — din p r q p r i e iniţiativă s a u la s u g e s t i a
lui U d r i ş t e N ă s t u r e l — r e n u n ţ ă la aspectele c u / p a l a t a l i z a t . In prefaţa
acestei cărţi a p a r , consecvent, forme ca: ar fi (f. 5 r ° ) , să fim (f. 5 v ° ) ,
ar fi (f. 2 v ° ) , să fie (f. 3 r ° ) , mai de-a firea (î. 3 r ° ) , firea mea (f. 3 v ° ) ,
8
fieştecine (f. 4 r ° ) , va fi (î. 4 v ° ) . Acest fapt confirmă, p e d e o parte, ipo­
teza că t i p ă r i t u r a s-a e x e c u t a t in Ţ a r a R o m î n e a s c ă , p e de altă p a r t e , p ă ­
rerea că V a r l a a m era conştient de necesitatea unei limbi literare u n i t a r e .

Indicaţii s u m a r e a s u p r a s t r u c t u r i i fonetice a cuvintelor Ca­


zaniei s e g ă s e s c în AL. R O S E T T I , Varlaam, în Cum vorbim,
an. I, ( 1 9 4 9 ) , nr. 8, p. 13.

6
BRV, I 191—193.
7
Id. ib. In favoarea tezei că meşterul tipograf a modelat uneori structura fonetică
a cuvintelor după propriul său grai sau după cunoştinţele sale de limbă roniînă, ar
pleda confundarea, în unele cazuri, a terminaţii'.or conjunctivului prezent cu cele ale
indicativului prezent, confuzie specifică străinilor care nu şi-au însuşit bine limba romînă:
3 sg. să scapă (f. II v ° ) , pe aceeaşi pagină cu să scape (f. II v ° ) . sau 3 pl. să-,,
tremite (f. l ' v ° ) „să trimită"
8
BRV. I 191—193.

BDD-A26256 © 1956 Editura Presa Universitară Clujeană


Provided by Diacronia.ro for IP 86.127.27.5 (2018-12-19 08:08:21 UTC)
V a r l a a r n foloseşte n u m e r o a s e c u v i n t e d e o r i g i n e l a t i n ă s a u expresii
c o m p u s e cu d e m e n t e latine, c a r e a s t ă z i sînt total d i s p ă r u t e s a u m a i există
în arii izolate, c a a r h a i s m e , s a u c a r e s-au p ă s t r a t cu alte s e n s u r i : alalţi
(f. 1 r ° ) „ceilalţi", [ 3 p l . grăia] ande-sine (f. 141 v ° ) „ei î n t r e e i , între s i n e " ,
ascultoi (f. 309 r ° — de 3 o r i ) „ a s c u l t ă t o r i " , aşeaş (f. III r ° ) „astfel", căci
că (f. III r ° ) „ p e n t r u că; d e o a r e c e " , să cerce (f. 378 v ° ) „ s ă c a u t e " , chiar
(f. 226 v ° , f. 278 v ° e t c . ) „ c l a r " , cineş (î. III r ° ) „fiecare", ctndai (f. 39 r ° )
„ c î n d v a ; p o a t e " , cursără (11/33 v ° ) „ a l e r g a r ă " , 3 s g . să caste (f. 275 r ° )
„să t r ă i a s c ă " , despuitoriul (f. 379 r ° ) „ s t ă p î n i t o r u l " , să va dezveaşte (f.
97 v ° ) , „ s e va d e z b r ă c a " , dumnedzoe (Il/f. 62 r ° ) „ z e i ţ ă " , flămînâiunea
ii. 251 v ° ) „ f o a m e a " , â u d e ţ (11/34 r ° ) „ j u d e c ă t o r " , pr-ins (f. II v ° ) „ p e el,
pe d î n s u l " . spr-ins (f. 167 v ° ) „ s p r e el, s p r e dânsul", inmă (11/27 v ° )
„ m a m ă " , 3 s g . învise (f. 79 r ° ) „ î n v i e " , mai (f, 3 r ° ) „ m a i m u l t " , mainte
(f. II r ° ) „ m a i n a i n t e " , mişel ( I l / f 99 r ° ) „ s ă r a c , n e n o r o c i t " (cf. sărac, pe
aceeaşi p a g i n ă ) , nice dănăoară (f. 101 v ° , f, 78 r ° ) „ n i c i o d a t ă " , cu nus
(f. 2 2 v ° ) „cu d î n s u l " , i m p e r a t . pasi (II/f. 32 r ° : scoală şi pasi!) „ m e r g i ,
pleacă, d u - t e " , să (f. II r ° ) „ d a c ă " , săvai că (f. I I I r ° ) „ m ă c a r c ă " , 3 s g .
să şerbască ( I I / , 1 v°) „ s ă s e r v e a s c ă " , şerbul (Il/f. 2 v ° ) „robul, s c l a v u l " ,
tind ... tind . . . (f. 6 3 r ° ) ,,ba . . . ba a c u m ... a c u m . . . " , pl, tunure (f. 379 v ° )
„ t u n e t e " , virtucoşii (f. 298 r ° ) „cei p u t e r n i c i " etc. M a j o r i t a t e a a c e s t o r cu­
v i n t e s a u s e n s u r i sînt c u r e n t e î n epoca respectivă.
A s e v e d e a si listele s u m a r e din N. C A R T O J A N , Ist. lit. ro­
mine vechi, II, 194*2, p. 111—112; F L . M U R E Ş A N U , Cazania
lui Varlaarn, 1944, p. 111.
Mitropolitul m o l d o v e a n s-a d e b a r a s a t de m a j o r i t a t e a slavonismielor
bisericeşti, c u r e n t e î n c ă r ţ i l e r e l i g i o a s e r o m i n e ş t i din secolul XVI ( t i p ă r i ­
t u r i şi m a n u s c r i s e ) şi î n p r i m e l e decenii a l e secolului XVII ( m a n u s c r i s e ) .
N. C a r t o j a n r e m a r c ă just c ă aceste e l e m e n t e s l a v e „ s e î n t î l n e s c r a r , la dis­
t a n ţ e m a r i " şi c ă , „înţelese într-o v r e m e cînd c u l t u l divin s e s ă v î r ş e a în
9
limba s l a v ă , e l e d a u azi scrisului s ă u u n u ş o r c a r a c t e r a r h a i c , m a i ales
că ele s e î m p e r e c h e a z ă uneori cu e l e m e n t e latine, azi d i s p ă r u t e d i n cir­
10
culaţia l i m b i i " .
Iată citeva s l a v o n i s m e o b i ş n u i t e şi m a i tîrziu, fixate în limbă ( u n e l e
cu s t r u c t u r a fonetică s i m p l i f i c a t ă ) : g e n . pl. bezdnelor (f. 198 i * ° ) , blago­
slovită (f. II v ° ) „ b i n e c u v î n t a t ă " , boiarin (f. 379 v ° ) „boier" cu pl. ( a r t . )
boiarii (II/f. 16 v ° ) , 3 pl. bueciră (f. 3 4 7 V ) ,,rodiră din b e l ş u g ( h o l d e l e ) "
etc.
I a t ă a c u m u n e l e s l a v o n i s m e c u r e n t e în l i m b a literaturii eclesiastice a
vremii, d a r c a r e m a i tîrziu a u d i s p ă r u t din limba r o m î n ă : blagocestiv
(f. III v ° ) „evlavios, p i o s " , bodzii (II/f. 17 r ° ) „zeii", ciudesa ( a r i ; f.
167 r ° ) „minunea,", c u pl.ciudese (f. 171 v ° ) , isţeleniia (f. b v ° ) „vinde­
c a r e a " , au isţelit (f. 175 v ° ) „ a u v i n d e c a t " , liubovul (U/t 16 r ° „ i u b i r e a "
măceniia (II?f. 16 r ° ) „ s u f e r i n ţ a " , oblastiia (Il/f. 16 v ° ) „ţinutul, ţ a r a " ,
oteţi (f. 2 v ° ) „ p ă r i n ţ i ( î n s e n s u l b i s e r i c e s c ) " , 3 pl. răpştiia (f. 378 v ° )
9
Recte: slavonă bisericească. L. O.
1 0
N. Cartojan, Ist. lit. romine vechi, II, 1942, p. 111.

BDD-A26256 © 1956 Editura Presa Universitară Clujeană


Provided by Diacronia.ro for IP 86.127.27.5 (2018-12-19 08:08:21 UTC)
„ m u r m u r a u , c î r t e a u " , 3 pl. să scărăndivăsc (î. 379 v ° ) „se s c î r b e s c " , spă­
senie (f. II r ° ) „ i s p ă ş i r e " , stepenă (f. 3 r ° ) „ t r e a p t ă " , 3 s g . să stidiia (i.
379 v ° ) „ s e r u ş i n a " , tilcovnicii (î. III v ° ) „interpreţii, c o m e n t a t o r i i " , ivoreţ
(î. II v ° ) „ f ă c ă t o r " etc. Cea m a i m a r e p a r t e a acestor s i a v o n i s m e sint le­
g a t e de v i a ţ a r e l i g i o a s ă , exprimă n o ţ i u n i din d o m e n i u l religiei. P r i n n a t u r a
lucrurilor, într-o c a r t e de predici, de e v a n g h e l i i şi vieţi de sfinţi, unele no­
ţiuni cu c o n ţ i n u t religios, mistic, m o r a l , se repetă foarte des. F r e c v e n ţ a
m a r e a u n o r c u v i n t e ca ciudesă „ m i n u n e " ( d e 136 de o r i ) , liubov (de 85 de
o r i ) , spăsenie etc. s e explică, deci, prin c a r a c t e r u l mistic, religios, al cărţii,
şi n u o g l i n d e ş t e cîtuşi de puţin c i r c u l a ţ i a şi r ă s p î n d i r e a lor î n l i m b a c o m u n ă
a poporului.

P e n t r u s l a v o n i s m e l e lui V a r l a a m , a s e vedea şi listele su­


m a r e pe c a r e le d a u (cu unele e r o r i ) I. BĂLAN, Limba cărţilor
bisericeşti, 1914, p. 132 şi N. C A R T O J A N , Ist. Ut. romîne vechi,
II, 1942, p. 111. O p r e ţ i o a s ă listă completă, cu toate trimiterile
la o r i g i n a l , se află în F L . M U R E Ş A N U , Cazania lui Varlaam,
1944, p. 106—1 f0 ( t r e b u i e s c o a s e însă de aici: adăvăsi, înpeliţă,
săvai, aciuedzi, măgură); g l o s a r u l de la p.217—227 c o n ţ i n e nu­
m e r o a s e i n t e r p r e t ă r i lingvistice g r e ş i t e (de e x e m p l u : e t i m o l o g i a
lui iubire: lat. lubere! e t c ) .

F o a r t e p u ţ i n e sint cuvintele de alte origini, o b i ş n u i t e în limba epocii,


dar d i s p ă r u t e m a i t î r z i u s a u cu s e n s u r i d i s p ă r u t e :
1) p r e r o m a n e : moşi „ s t r ă m o ş i , s t r ă b u n i " (f. III v°: gen. pl. moşilor).
2) m a g h i a r e : 3 s g . adăvăsise (f. 336 r ° ) „ c h e l t u i s e " , 3 pl. tiiuruesc
(). 2 r ° ) „ p r o m i t " , guruirea (Il/f. 26 v ° ) „ p r o m i s i u n e a " , hotnog (f. 229 v°)
„ c o m a n d a n t militar, s u t a ş " , 3 s g . leşuia (11/17 v ° ) „ p î n d e a " , vicole (f.
36 r ° ) „viscole", 3 s g . vigăduia (f. 350 r ° ) „petrecea, s e v e s e l e a " etc.
3) n e o g r e c e ş t i : amăgeul (f. 126 r°) „ ş a r l a t a n u l " , 3 s g . schizmeşte (f.
[ v ° ) „ s e p a r ă , d e z b i n ă " , ( d e r i v a t pe teren r o m i n e s c , din temelie) 3 sg.
tcmeliuiaşte (f. I v ° ) „ î n t e m e i a z ă , s t a b i l e ş t e " etc.
4) turceşti: aslam (f. 296 v ° ) „ d o b î n d ă , c a m ă t ă " etc.
5 ) sîrbeşti: marmăziu (TI/f. 46 r°) „vin de M a l v a z i a " etc.
6) n e c u n o s c u t e s a u cu origini discutabile: cuconie (11/16 v ° ) „copilă­
rie", 3 pl. să impomciişadză (f. 237 v ° ) „ s e î m p o t r i v e s c " , în pomciş (f. 3 r°)
„ î m p o t r i v ă " , 3 s g . ticăiţeşte (f. II v ° ) „ î n c e a r c ă " , etc.
O listă foarte s u m a r ă a c u v i n t e l o r de alte originii, vezi in
FL. M U R E Ş A N U , Cazania lui Varlaam, 1944, p. 111 (cu riteva
erori de i n t e r p r e t a r e ; de exemplu: căthanele f. 183 r ° t r e b u i e
citit caftanele T d e la turc. kaftan], n u câtanele [ d e la m a g h .
katona] e t c ) .
B o g ă ţ i a şi v a r i e t a t e a v o c a b u l a r u l u i , t r ă s ă t u r i i m p o r t a n t e a l e limbii
literare, se p o t observă m a i bine din c a z u r i l e d e sinonimie, c a r e sînt destul
de frecvente în Cazania lui V a r l a a m . Astfel, î n t î l n i m c u v i n t e ca:
1) Vendecanea [orbului] (f. 167 r ° ) , isţeleniia (lui] (f. b r ° ) şi tămă­
duirea (f. b v ° ) .
BDD-A26256 © 1956 Editura Presa Universitară Clujeană
Provided by Diacronia.ro for IP 86.127.27.5 (2018-12-19 08:08:21 UTC)
2) pi. s. vendecă-l (f. 171 v ° ) , l-au istelit (i. 175 v ° ) si au tămăduit
[pre un orb] (f. 167 r ° ) .
3 ) făcătorul (f. II r ° ) şi tooreţ (f. II v ° ) .
0
4) împotrivă (f. c v ° ) şi în pomciş (f. 3 r ) .
5) ciudesâ (f. 251 r ° ) şi minune (f. 171 v ° ) .
6) 3 s g . adăvăsise (f. 336 r ° ) si 3 s g . cheltuise (f. 338 r ° ) .
7) liubov (f. 228 r ° ) , iuboste (11/45 r ° ) şi dragostea (f. 344 r°).
8) nice dănăoarâ (f. 101 v ° ) şi nice odată (11/27 r ° ) .
9) dezvăscură (f. 104 r ° ) si dezbrăcară (f. 104 r ° ) .
10) rob (f. 2 6 8 r ° ) s i serb (î. 94 r ° ) .
11) maică (Il/f. 25 v ° ) şi înmă (U/27 v ° ) etc. etc.
D a r V a r l a a m foloseşte şi t a u t o l o g i i , p r e c u m sînt:
1) ciudese şi minuni (Il/f. 26 r ° ; multe ciudese şi minuni au fost pre
lume...).
2) liubovul şi dragostea (f. 374 r ° ) ; liubov şi iubire (f. 18 v ° ) .
3 ) idoli şi bodzi (f. 322 r ° ; ne închinam idolilor şi bodzilor).
4) voroavele şi cuventele (11/29 r ° ) .
Aceste t a u t o l o g i i a c o r d ă stilului u n colorit n e g a t i v şi n u trebuie con­
f u n d a t e cu c a z u r i l e de a p a r e n t ă t a u t o l o g i e , c a mişel şi sărac, u n d e există
totuşi o diferenţă de n u a n ţ ă . Mişel este folosit în s e n s u l de „nenorocit,
n e a j u t o r a t care, de obicei, a j u n g e şi să fie lipsit de a v e r e , de b a n i " ; iar
sărac î n s e a m n ă „lipsit de avere, lipit p ă m î n t u l u i " . P a s a j u l u r m ă t o r este
c o n c l u d e n t : [el] era smearin şi sărac şi mişel. Sărac, că din dumnedzău
fu om, din-părat slugă, din bogat sărac. Mişel, că nice de o dzi n-avea
hrană şi bucate ( I I / î . 99 r ° ) .
E x i s t ă şi o serie d e c a z u r i în care Cazania p r e z i n t ă în a n u m i t e p ă r ţ i ,
se piare t r a d u s e , e r o r i de t ă l m ă c i r e : i m p . foloseşteşte-mi! (f. 257 v ° „ a j u t ă -
mi!", stricaţi (f. 220 v°) „ l e p r o ş i " , stricăciunea (f. 363 v ° ) „ l e p r a " , [vame­
şul] să ucidea [în piept] (f. 5 v ° / 6 r ° ) „se l o v e a " etc. M a j o r i t a t e a n u pot
fi decît decalcuri s a u t r a d u c e r i a p r o x i m a t i v e a l e cuvintelor c o r e s p u n z ă t o a r e
din o r i g i n a l .
O listă de a s e m e n e a „cuvinte cu înţeles s c h i m b a t " , cu citate
şi t r i m i t e r i l e n e c e s a r e , fără să le interpreteze, dă F L . M U R E -
Ş A N U , Cazania lui Varlaam, Cluj, 1944, p. 111—113. Cuvinte
ca: dănăoară „ n i c i o d a t ă " , vonicii „vitejii", nu-şi a u locul aici.
D i n d o m e n i u l morfologiei m e n ţ i o n ă m d o a r cîteva fenomene specifice:
1) f o r m a veche de p l u r a l mînule (U/p. 30 r ° ) „ m î i n i l e " .
2) genitivul cu de: Mitropolitul de Ţara Moldovei (f. I r ° ) , fedor de
domnu de Muldova (f. III v ° ) etc.
3) a l t e r n a r e a a c u z a t i v u l u i n u m e l o r de p e r s o a n ă şi al p r e n u m e l o r per­
s o n a l e fără pre cu a c u z a t i v u l c u pre, c a r e este p r e d o m i n a n t : pînă am um­
blat în pustie pre tine aţn avut aâutoriu (Il/f. 14 r ° ) , nu părăsi pre mene
(II/f- 14 r ° ) , d a r mene nu mă trage inima să mai întru în casa mea
(Il/f. 5 v ° ) .
4) v o c a t i v e de tipul: s g . oame! (f, 217 r ° ) si s g . orne! (II/f. 89 v ° ) ,
învăţătoriu! (Í. 167 v ° ) etc.
BDD-A26256 © 1956 Editura Presa Universitară Clujeană
Provided by Diacronia.ro for IP 86.127.27.5 (2018-12-19 08:08:21 UTC)
5) articolul p r o n o m i n a l uniform a: toate faptele ceriului si a pămintu-
lui (f. II v ° ) .
6) p r e z e n ţ a particulei -a la p r o n u m e l e d e m o n s t r a t i v e acest, acel,
cînd acestea a u funcţie a t r i b u t i v ă şi precedă e u v î n t u l d e t e r m i n a t : într-
acasia limbă (f. II r ° ) , acela sămn (f. II v ° ) , spre acesta lucru (f. I I I v ° ) ,
intr-acela chip (f. 2 r ° ) , acesta împărat (11/16 r ° ) , pre-acestea nuări (f.
27 r ° ) etc.
7) forme p u ţ i n o b i ş n u i t e d e n u m e r a l : ai treii (f. III r ° ) „cei de-al
treilea".
8 ) a s p e c t u l vechi al conjunctivului p r e z e n t al verbului a avea: să aiub
(f. 275 v ° ) „ s ă a m " .
9) a s p e c t e vechi de p r e z e n t o p t a t i v : 3 sg. are hi (f. II v ° ) , 3 pl. are
putea (f. III r ° ) .
10) i m p e r a t i v u l prohibitiv de pers. 2 pl.. în forma l u n g ă : nu uitare ti
(f. II r ° ) .
11) m e n ţ i n e r e a u n o r forme vechi de i m p e r a t i v , d e l a lat. ambulare
( c a r e altfel n'e-a d a t a îmbla > a umbla): bleml (U/î. 7 7 r ° : De veri vrea,
inpărate, blem în beserscă să-f vădz dumnedzăii tăi!) „ s ă m e r g e m , h a i ,
ha idem!" şi blemaţi! (f. 78 v ° : Blemaţi iară în jidovi! „ M e r g e ţ i [ d u c e ţ i - v ă ] ,
iar la j i d o v i ! " ) , refăcut d u p ă blem.
P e n t r u faptele de morfologie, vezi şi F L . M U R E Ş A N U , Ca­
zania lui Varlaam, 1944, p. 113.
I n s i n t a x ă sînt de s e m n a l a t :
1) r e g i m u l a c u z a t i v a l al u n o r prepoziţii c a r e Cu t i m p u l a u fost în­
locuite de a l t e formaţii: veni oastea predur cetate (f. 173 r ° ) , veni derept
acela loc (f. 378 v ° ) . '
2) folosirea conjuncţiei de c u funcţie c o p u l a t i v ă şi cu s e n s c o n s e c u t i v
— final (dusu-,m-ăm de m-am spălat î. 168 r ° ) s a u c u funcţie p r o n o m i n a l ă
r e l a t i v ă (acolo era un om de avea treidzeci şi opt de ai întru boala sa
f. 150 v ° ) , — t r ă s ă t u r i ale g r a i u r i l o r p o p u l a r e .
3) t e n d i n ţ a de a n u î n c e p e fraza s a u p r o p o z i ţ i a c u c u v i n t e auxiliare, c a r e
se r e a l i z e a z ă p r i n i n v e r s i u n e a particulelor auxiliare ale construcţiilor v e r ­
bale: dusă-să şi să spălă (f. 168 r ° ) , dusu*m-am de m-am spălat (f. 168 r ° ) .
4) t e n d i n ţ a , p o p u l a r ă în u n e l e c a z u r i ş i m a i tîrziu, d e a aşeza c o n s t r u c ­
ţia n o m i n a l ă „ n u m e p r o p r i u de p e r s o a n ă + a t r i b u t a p o z i ţ i o n a l " î n a c e a s t ă
topică, cu n u m e l e d e p e r s o a n ă î n a i n t e : întru toată olastia lui Maximilian
tnpărat ( I I f. 16 v ° ) , de-acasta ne învaţă Pavel apostol (f. 129 v° — 130 r ° ) .
A v î n d în v e d e r e n u m a i topica, n u se p o a t e afirma c u c e r t i t u d i n e c ă
l u c r a r e a lui V a r l a a m a r fi o t r a d u c e r e . F r a z a s e d e s f ă ş o a r ă , î n g e n e r a l ,
liber, foarte n a t u r a l ş i e m u l t deosebită de fraza forţată a t r a d u c e r i l o r r o -
11
m î n e ş t i din secolul X V I . „ F r a z a lui [ V a r l a a m ] , observa N. C a r t o j a n , —
b o g a t ă în c o m p a r a ţ i i pitoreşti şi expresii plastice, s e d e s f ă ş o a r ă î n t i p a r e
1 2
sintactice c a r e n u se prea deosebesc de cele d e a z i " .

11
Cf. N. Cartojan, Ist. Ut. romine vechi, II, 1942, p. 112.
12 Id. ib.
BDD-A26256 © 1956 Editura Presa Universitară Clujeană
Provided by Diacronia.ro for IP 86.127.27.5 (2018-12-19 08:08:21 UTC)
E a d e v ă r a t î n s ă că n u se p o a t e c o n t e s t a nici ceea ce r e m a r c a s e N. I o r g a :
„ m l ă d i e r e a u n o r p e r i o a d e c o n s t r u i t e d u p ă s l a v o n a m e d i e v a l ă , c a r e şi ea
13
î m p r u m u t a s e ţ e s ă t u r a de frază a vechii limbi g r e c e ş t i " . Şi a c e s t fapt se
explică n u n u m a i p r i n i z v o a r e l e s l a v o n e s a u r u s e p e c a r e le-a folosit V a r ­
l a a m , ci — in p r i m u l irînd — prin p r a c t i c a r e l a t i v î n d e l u n g a t ă p e c a r e o
avea mitropolitul m o l d o v e a n în oficierea serviciului divin î n s l a v o n ă , l i m b a
liturgică a bisericii r o m î n e ş t i d e a t u n c i .
F i e c ă e t r a d u c e r e , compilaţie s a u c o m p i l a ţ i e cu p ă r ţ i o r i g i n a l e , l i m b a
Cazaniei lui V a r l a a m , cu t o a t e i m p u r i t ă ţ i l e ei — c a r e n u s î n t p r e a n u m e ­
14
r o a s e - - e m u l t m a i precisă decît a Cazaniei lui Coresi d i n 1 5 8 1 .
I n foarte p u ţ i n e c a z u r i s t r ă d u i n ţ a a u t o r u l u i v e r s i u n i i r o m î n e ş t i a
Cazaniei din 1643 s p r e o e x p u n e r e s i m p l ă şi c l a r ă a a j u n s la o f o r m u l ă
n e g a t i v ă , adică la o frază artificială, g r e o a i e , încâlcită. De e x e m p l u : în
p a r t e a de început a prefeţei c ă t r e cititori, î n c e p u t u l predicii din d u m i n e c a
întîia a „ p o s t u l u i m a r e " etc. Iată începutul prefeţei c ă t r e cititori:
De mare jeale şi de mare minune lucru iaste, o, iubite cetitoriu, cind
toate faptele ceriului şi a pămîntului înblă şi mărg toate careaş la sorocul
şi la marginea sa, la carea înţelepciunea cea vecnică le-du făcut şi nice
puţin nu smentesc, nice greşesc sămnul său. Numai singur amăritul om
ce-i făcut pre obrazul şi pre chipul tvoreţului său, cu mente şi cu graiu de
la dinsul cinstit domn şi biruitoriu pămîntului şi mărei, paserilor şi do­
bitoacelor, peştilor şi tuturor fierilor, cum grăiaşte şi prorocul că „cu pu­
ţinei îl mic şură pr-ins mai mic decît îngerii", adecă pre om, numai căci-i
cu trup, iară cu sufletul iaste fără de moarte, ca şi îngerii. La care mar­
gine şi La care soroc iaste făcut de dumnedzău să margă, în loc cedare hi
să grijască şi să neuoiască, nice leac să nu smentească, nice să să scape
de acela sămn. Iară el departe rămîine şi ticăiţeşte să scapă, că şi din fire
de va socoti omul şi din scriptură nu va afla alt săvîrşlt chemărei sale
sau altă margine, fără numai viiaţa acea vestită şi cu năroc şi blagoslo­
vită, carea, săvai că o şi doresc şi o pohtesc toţi oamenii, iară în care lucru
stă şi să ţine aceea viiaţă unii cu totul nu-ş ştiu, nice vor să ştie; alţii
are putea să şi ştie, iară ei de bună voia lor căotînd nu văd şi audzind
nu înţeleg; al treii, săvai că şi ştiu şi văd şi cu drag o pohtes, iară lu­
crurile cele de treabă ce duc la aceea viiaţă nu vor să le facă
(f. II v° — III r ° ) .
Iar a t u n c i cînd vrea să se ridice, î n Cazanie, lia u n limbaj poetic, la
poezie p r o p r i u - z i s ă , V a r l a a m n u r e u ş e ş t e decît să n e dea v e r s u r i l u n g i , ine­
g a l e ca d i m e n s i u n e şi f ă r ă r i t m , fără a r m o n i e , doar cu r i m ă feminină îm­
perecheată. Cele trei compoziţii versificate ale Cazaniei (f. I v°, f. 382 r°
şi U/p. 116 r ° ) , î n s u m î n d 28 d e v e r s u r i , r e p r e z i n t ă : p r i m a — u n i m n de
l a u d ă a d r e s a t puterii d o m n e ş t i , iar celelalte d o u ă — i m n u r i c u c a r a c t e r
religios.

1 3
N. Iorga, Ist. bisericii romîneşti, I, ed. II, 1929, p. 322.
1 4
Vezi şi I. Bălan, Limba cărţilor bisericeşti, 1914, p. 130; Gr. Scorpan, Locul
Cazaniei lui Varlaam.... în Cercet. istorice, an. XIII—XVI (1940). p. 545—596 şi an.
XVII (1943), p. 89—120,
BDD-A26256 © 1956 Editura Presa Universitară Clujeană
Provided by Diacronia.ro for IP 86.127.27.5 (2018-12-19 08:08:21 UTC)
Cu titlu informativ r e p r o d u c e m d o u ă din aceste compoziţii versificate:

Stihuri in stema domniei Moldovei


Deşi vedzi cândva s ă m n g r o z n i c ,
să n u te miri când să a r a t ă p u t e r n i c
Că puternicul puterea-1 inchipuieşte
şi slăvitul p o d o a b a - l schizmeşte.
C a p de b u ă r şi la domnii moldoveneşti
ca p u t e r e a aceii hieri să o socoteşti.
De u n d e m a r i domni s p r e l a u d ă ş-au făcut cale,
de-acolo şi Vasilie-vodă a u ceput lucrurile sale.
Cu î n v ă ţ ă t u r i ce în ţ a r a sa t e m e l i u i a ş t e
n e m u r i t o r i u n u m e pre lume sie zideşte.
(f. I v ° )
[Epilog]
Valuri m u l t e r ă d i c ă furtuna p r e m a r e
mai v î r t o s g i n d u l o m u l u i întru lucru ce are.
Ne atîta grijea şi frica începutului,
cit grijea şi p r i m e j d a a svîrşitului.
Hiece început de folos nevoinţa-1 a r a t ă ,
i a r ă svîrşitul a tot l u c r u l ia plată.
L ă u d a t ă să hie ia lui d u m n e d z ă u putere,
c a r e a d u p ă început au d a t si svîrsire.
( p a r t e a II, f. 116 r°)
V e r s u r i l e d e s p r e pedepsirea necredincioşilor Începătura stihurilor, (48
de v e r s u r i ) din c a r t e a sa r e c e n t descoperită Paraclisul născătoarei de
dumnezeu, tipărită la Iaşi, probabil în 1645, — p a r a fi m u l t m a i d e g a j a t e ,
în s c h i m b . Iată s i n g u r e l e v e r s u r i citate de unul din cercetătorii care s-au
o c u p a t cu a c e a s t ă c a r t e :

Jitie a c e a s t ă prea f r u m o a s ă
Şi din Biblie v e c h e s c o a s ă ,
La o a m e n i s ă le cetească
15
Şi în veci s ă se p o m e n e a s c ă .
Versurile r e p r o d u s e a u r i m ă feminină î m p e r e c h e a t ă şi chiar o struc­
tură ritmică a p r o x i m a t i v a s e m ă n ă t o a r e .
I n d o m e n i u l versificaţiei, V a r l a a m nu s-a p u t u t ridica la u n limbaj
poetic. Versurile s a l e sînt prozaice, neîngrijite, inexpresive.
S u b r a p o r t u l limbii l i t e r a r e m u l t m a i v a l o r o a s ă e s t e insă e x p u n e r e a
sa în p r o z ă , u n d e V a r l a a m r e u ş e ş t e să n e dea a d e v ă r a t e p a g i n i de n a r a ­
ţiune a r t i s t i c ă . Aici a u t o r u l foloseşte o limbă v i g u r o a s ă , î n c h e g a t ă ,
b o g a t ă , foarte expresivă, plină d e n a t u r a l e ţ e . Iată cîteva exemple:
[ î n c e p u t u l predicii din d u m i n e c a a t r e i a : ]
1 5
G. Ştrempel, Sprijinul acordat de Rusia . . ., • în Studii şi cerc. de bibliologie.
I (1955), p. 29.

BDD-A26256 © 1956 Editura Presa Universitară Clujeană


Provided by Diacronia.ro for IP 86.127.27.5 (2018-12-19 08:08:21 UTC)
Cînd petrece omul in fum, atunci-i lăcrărnadzâ ochii şi de iuţimea
fumului doru-l ochii şi orbăsc; iară deaca iase la văzduh curat şi la vreme
cu senin, de să prinblă pre Ungă izvoară de ape curatoare, atunce sîmtu
mai veseli ochii si mai curaţi, si sănătate dobindesc din văzduh curat
(f. 225 v°—226 r ° )
[ E v a n g h e l i a din d u m i n e c a a 2 8 - a : ] '
Dzise domnul pilda acasta:
Un om oarecarele făcu cină mare şi chemă pre mulţi şi tremisă robii
săi in caşul cinei să dzică chemaţilor: „Veniţi, că iată simt gata toate".
Şi începură depreună a să lepăda toţi. Cel dinţii dzise lui: „Un sat am
cumpărat şi am treabă să mă duc să-i vădz. Rogu-te să mă aibi lepădat".
Şi altul dzise: „Cinci pluguri de boi am cumpărat şi mă duc să-i socotesc.
Rogu-te să mă aibi lepădat". Şi altul dzise: „Mutare am luat şi pentr-acea
nu poc veni". Şi veni robul acela şi spuse demnului său acestea. Atunce
să mînie domnul casei şi dzise robului său: ,Eşi de sirg prin răspîntii şi
pre uliţele cetăţei, şi calicii şi orbii şi şchiopii şi nevolnicii adă încoace".
Şi dzise robul: „Doamne, făcut-am cum ai dzis, ce încă mai iaste loc". Şi
dzise domnul cătră rob: „Eşi pre căi şi pre cărări şi-i îmbie să între ca
să împle casa mea". Că vă grăesc voaâ că nice un om de-acei chemaţi nu
va gusta de cina mea, că mulţi simt chemaţi, iară putini-s aleşi.
(f. 356 v ° — 3 5 7 r ° ) .
[Viaţa sfintului Nicolaie. î n c e p u t u l şi u n f r a g m e n t din p a r t e a de la
inceput: ]
Acesta svînt şi mare lumină lumii şi adutoriu de sîrg tuturor creştini­
lor, svîntul Nicolae, era dintr-o cetate de la Anadol, ce să chiamă Patara;
născut din părinţi creştini, nice prea bogaţi, nice foarte iară săraci, ce
atîta avea cit le sosiia pentru sine şi pentru săraci fi] ce cerea. Alt fecor
n-au avut fără de-acesta, că nice mainte d-ins, nice apoi alt fiiu n-au născut
înmă-sa. Numai pre-acesta ce avea şi iniîiu ş-apoi. De mitiutel arătă cum
va hi si deaca va creste mare
( p a r t e a II, f. 28 v ° ) .
Intr-aceea vreme era un om bogat foarte, şi avea trei fete frumoase
foarte şi nemăritate. Iară pentru o nevoe oarece, să tîmplă de sărăci, şi
în sărăcie ca aceea cddzu, cit nu mai avea ce face şi cu ce să hrăni
( p a r t e a II, f. 29 v ° ) .
[Din predica la „ a d o r m i r e a maicii d o m n u l u i " : ]
Era ufnj-npărat mare şi puternic, şi avea doi robi. Deci audzi
că în cutare loc să face tîrg mare şi mare neguţăiorie şi dobîndă acolo.
Şi chemă robii săi şi le dzise: „Luaţi avuţie multă şi vă duceţi în cutare
ioc, unde să adună tîrg. Şi faceţi acolo neguţătorie, şi într-o lună iară să
vă întoarceţi. Iară carele va zăbăvi mai mult, numai cu capul va plăti".
Deci-ş/iJ luară amîndoi robii aceia avuţie şi să dusără. Deci unul, ca un
nebun şi rrău ce era, nu cunpără lucruri ce iubita inparatul şi să să întoarcă
curund, ce cunpără case şi dugheane şi ocine, şi ctte înpăraiului nu-i tre­
buia, nice-i făcea lui dobîndă. Şi pînă a direge robul acela casele şi dughea-
riele, ocinele, trecură trei-patru luni şi mai mult. Iară celălalt rob, ca un-
BDD-A26256 © 1956 Editura Presa Universitară Clujeană
Provided by Diacronia.ro for IP 86.127.27.5 (2018-12-19 08:08:21 UTC)
286 Liviu 6nit

ţetept ce era, cumpără pietri scumpe şi de ce trebuia înpăratului. Şi să


duse la înpăratul, şi înpăratul cinsti-l pr-ins şi-l mări, căci să arătă cre-
dincos. Iară pre celalalt tremise cuvînt şi-i tăiară capul ca unui vrăjmaş
inpărătutui
( p a r t e a II, f. 106 r°—106 v ° ) .
C a r a c t e r u l o r a l al acestor n a r a ţ i u n i ş i lirismul de c a r e sînt p ă t r u n s e ,
cu tot c o n ţ i n u t u l teologic al textului, le conferă v a l o a r e a de a l e a s ă proză
artistică. A v e m a face cu p r i m e l e p a g i n i d e p r o z ă artistică
î n l i m b a r o m î n ă . Chiar şi î n c a z u l că textele respective sînt t r a d u s e ,
v a l o a r e a lor în procesul de dezvoltare a limbii r o m î n e l i t e r a r e şi a literaturii
r o m î n e n u s c a d e c u nimic.
N. I o r g a afirma d e s p r e l i m b a Cazaniei lui V a r l a a m că „ n u e alta decît
1 6
limba de la ţ a r ă " . N a t u r a l , n u p u t e m identifica limba t i p ă r i t u r i l o r m i t r o ­
politului m o l d o v e a n c u g r a i u l p o p u l a r m o l d o v e a n din acea epocă. Cu t o a t e
a l t e r n a n ţ e l e s a u inconsecvenţele s a l e şi cu t o a t e elementele r e g i o n a l e , n u
p u t e m s u s ţ i n e c ă a c e a s t ă l i m b ă o g l i n d e ş t e cu fidelitate limba p o p u l a r ă .
L i m b a c ă r ţ i l o r lui V a r l a a m este o l i m b ă l i t e r a r ă cu c a r a c t e r p o p u l a r , cu
a n u m i t e t r ă s ă t u r i r e g i o n a l e , d a r şi cu u n e l e influenţe a l e frazei s l a v o n e
medievale. N u m ă r u l faptelor r e g i o n a l e d e limbă e s t e foarte r e d u s şi — cu
excepţia p a l a t i z ă r i i l u i f în // — nu e semnificativ: cîteva rostiri (d p e n t r u
/, dz p e n t r u z, h p e n t r u ţ — în a n u m i t e s i t u a ţ i i ) , nici acelea g e n e r a l i z a t e ,
şi, p r o b a b i l , cîteva cuvinte. M a j o r i t a t e a v o c a b u l a r u l u i , î n t r e a g a s t r u c t u r ă
g r a m a t i c a l ă şi aproape î n t r e g sistemul fonetic sînt c o m u n e limbii majori­
tăţii c ă r ţ i l o r r o m î n e ş t i scrise de r o m î n i în j u m ă t a t e a a d o u a a secolului a l
XVI-lea şi în p r i m a j u m ă t a t e a secolului al XVII-lea.
D e a c e a s t ă r e a l i t a t e îşi dă s e a m a , m a i tîrziu, ş i . N . I o r g a , într-o a l t ă
l u c r a r e a s a , î n c a r e — v o r b i n d de l i m b a Cazaniei lui V a r l a a m — s c o a t e
pe p r i m u l p l a n „ a d e v ă r u l g r a i u l u i r o m î n e s c " al c ă r t u r a r u l u i m o l d o v e a n ,
(expresie p r i n c a r e trebuie s ă î n ţ e l e g e m : a u t e n t i c i t a t e a şi n a t u r a l e ţ e a limbii
romîne c o m u n e a p o p o r u l u i ) , fără să conteste influenţa p u t e r n i c ă a
17
limbii p o p u l a r e şi influenţa o r i g i n a l e l o r s l a v o n e c a r e i-au servit c a i z v o a r e .
C a r a c t e r u l l i t e r a r a l limbii Cazaniei n u c o n s t ă atît în s l a v o n i s m e l e
s a v a n t e pe c a r e le c o n ţ i n e , şi acelea — a m v ă z u t — p u ţ i n e la n u m ă r , şi
nici în r e l a t i v m u l t e l e s a u puţinele d e c a l c ă r i ale frazei izvoarelor s l a v o n e ,
cît în c a l i t ă ţ i l e artistice ale m a t e r i a l u l u i lingvistic, î n v o c a b u l a r u l a l e s ,
in fraza, îngrijită, î n intenţia evidentă şi m ă r t u r i s i t ă de a s c r i e p e î n ţ e l e s u l
t u t u r o r romînilor. D e s i g u r , p e n t r u a c e a s t a , V a r l a a m a p e l e a z ă , întîi de
toate, la b o g ă ţ i a de mijloace de e x p r e s i e a limbii p o p u l a r e , a g r a i u r i l o r
p o p u l a r e , fără s ă neglijeze nici l i m b a c ă r t u r a r i l o r .
C u m n u se p o a t e a d m i t e c ă limba a c e a s t a este o „ l i m b ă p o p u l a r ă " ,
nu s e p o a t e a d m i t e deci nici teza u n o r î n v ă ţ a ţ i r o m î n i c ă l i m b a lui V a r ­
18
l a a m a r r e p r e z e n t a u n „dialect l i t e r a r " al limbii r o m î n e . Din p a r t i c u l a r i -

1 6
N. Iorga, Istoria Ut. romaneşti, I. ed. II, 1925, p. 264.
1 7
N. Iorga, Ist. bisericii romîneşti, I, ed. II, 1929, ,p. 322.
1 8
Vezi, în special: G. Ivănescu. Problemele capitale ale vechii rotnine literare, Iaşi,
1948; id., Problemele fundamentale ale limbii literare romîneşti, în laşul literar, 1956,
nr 1, p. 73—79,

BDD-A26256 © 1956 Editura Presa Universitară Clujeană


Provided by Diacronia.ro for IP 86.127.27.5 (2018-12-19 08:08:21 UTC)
tăţile s e m n a l a t e de noi m a i s u s se poate uşor observa că nici nu a v e m
e l e m e n t e suficiente p e n t r u a c o n s i d e r a limba cărţilor lui V a r l a a m drept un
19
grai, necum un „dialect" .
I n ce p r i v e ş t e stilul Cazaniei, avînd în v e d e r e c u p r i n s u l ei v a r i a t , nu
p u t e m vorbi de un „stil o m i l e t i c " , de u n „stil l i t u r g i c " , de u n „stil ha­
20
g i o g r a f i c " şi de u n „stil l i t e r a r " , — c o r e s p u n z ă t o r c u c o n ţ i n u t u l e x p u n e r i i .
De a s e m e n e a n u p u t e m î m p ă r t ă ş i teza c ă în acest caz a v e m d e a face cu
„stilul l i t e r a t u r i i r e l i g i o a s e " , în s e n s u l de: l i m b a literaturii religioase, da­
torită c a r a c t e r u l u i cărţii. D e o a r e c e stilul u n e i c o m u n i c ă r i priveşte,
în p r i m u l rînd, m o d u l de e x p u n e r e , m o d u l de f o r m u l a r e a gîndirii, în
c a z u l n o s t r u trebuie să a d m i t e m c ă stilul Cazaniei lui V a r l a a m este —
întîi de t o a t e — o r a l , deci cu calităţi artistice literare şi — pe alocuri —
r e t o r i c - d e s c r i p t i v, livresc, fără c a l i t ă ţ i a r t i s t i c e .
I n aprecierea rolului Cazaniei lui V a r l a a m în procesul de d e z v o l t a r e
a limbii r o m i n e literare, n u trebuie să se neglijeze nici r ă s p î n d i r e a ei,
circulaţia ei. T i p ă r i t ă î n t r - u n tiraj m a r e şi în condiţii tehnice s u p e r i o a r e
p e n t r u v r e m e a aceea, c a r t e a lui V a r l a a m s-a r ă s p î n d i t în t o a t e r e g i u n i l e
locuite de r o m î n i . F ă r ă să m a i v o r b i m de Moldova, peste c a r e a u t o r u l
era mitropolit, a u fost aflate n u m e r o a s e e x e m p l a r e la diferite biserici sau
la p a r t i c u l a r i i n C r i ş a n a , T r a n s i l v a n i a , M a r a m u r e ş , Oltenia, M u n t e n i a şi
— m a i p u ţ i n e — chiar în B a n a t . Bibliotecile Academiei R.P.R. ( c e n t r a l ă
şi ale filialelor), bibliotecile u n i v e r s i t a r e , bibliotecile institutelor teologice, m a ­
joritatea bibliotecilor publice din m a r i l e o r a ş e , diferite m u z e e r e g i o n a l e , au
colecţionat n u m e r o a s e a s e m e n e a exemplare.
D a r c a r t e a lui V a r l a a m nu s-a r ă s p î n d i t n u m a i în ediţia tipărită cu
grija a u t o r u l u i , ci şi în copii m a n u s c r i s e făcute de diferiţi c ă r t u r a r i în se­
colele al XVII-lea (încă din primii ani d u p ă a p a r i ţ i a e i ) , al XVIII-lea şi
chiar al XlX-lea. U n e l e din aceste copii se află d e p o z i t a t e a s t ă z i în diferite
biblioteci; cele m a i m u l t e c o n t i n u ă să fie p ă s t r a t e la diferite biserici sau
de p a r t i c u l a r i .
D e a s e m e n e a , Cartea rom'mească de învăţătură a lui V a r l a a m a fost
folosită efectiv în m u l t e c a z a n i i tipărite. Astfel, r e d a c t o r i i ediţiei a doua a
Cazaniei de la G o v o r a , t i p ă r i t ă la M î n ă s t i r e a D e a l u l u i ( 1 6 4 4 ) , iau de
la V a r l a a m m u l t e descrieri de vieţi de sfinţi, iar Chiriacodromionul de la
B ă l g r a d (1699) şi cele de la B u c u r e ş t i (1732, 1765, 1768 e t c ) n u sînt
decît reeditări ale cărţii m i t r o p o l i t u l u i m o l d o v e a n .
Informaţii la: N. I O R G A , Ist. bisericii romineşti, I, ed. II,
1929, p. 323—324 ( d e s p r e copii şi folosirea c ă r ţ i i i n ediţii ur­
m ă t o a r e ) şi, în special, în AT. P O P A , Cazania lui Varlaam,
1944, p. 11—12 ( d e s p r e c o p i i ) , 108—117 ( d e s p r e folosirea

1 9
Vezi şi N. Cartojan, Ist. Ut. romîne vechi, II, 1942, p. 111—112. Cu atît mai
puţin întemeiată este teza că limba Cazaniei reprezintă „limba moldovenească". P. Con-
stantinescu-Iaşi, Ral. culturale romîno-ruse din trecut, 1954, p. 133, afirmă că „traducerea
lui V a r l a a m . . . este prima carte în l i m b a m o l d o v e n e a s c ă " (sublinierea noastră.
L. O.). Ceva mai departe, însă, acelaşi autor afirmă că această carte, Cazania, este
„scrisă într-o limbă r o m î n e a s c ă l i t e r a r ă " (id. ib.; sublinierea noastră. L. O.).
2 0
Cf. A. I. Efimov, Istoriia russkogo literaturnogo iazîka, M., 1954, pag. 77 ş. u.

BDD-A26256 © 1956 Editura Presa Universitară Clujeană


Provided by Diacronia.ro for IP 86.127.27.5 (2018-12-19 08:08:21 UTC)
cărţii în ediţii u r m ă t o a r e ) ; F L . M U R E S A N U , Cazania lui Mat'
taa'm, 1944, p. X I I — X I I I , 119; 124—127, 202—216, 228—229
( d e s p r e r ă s p î n d i r e a g e o g r a f i c ă a c ă r ţ i i ) , 183—201 ( d e s p r e
copiile m a n u s c r i s e ) , XIV, 128—181 ( d e s p r e folosirea cărţii în
ediţii u r m ă t o a r e ) ; GR. S C O R P A N , Locul Cazaniei lui Var-
laajm..., în Cercei, istorice, an. X I I I — X V I ( 1 9 4 0 ) , p. 545—596,
şi a n . XVII ( 1 9 4 3 ) , p. 89—120.

A c e a s t ă m a r e r ă s p î n d i r e şi circulaţie a cărţii, în forma t i p ă r i t ă la


Iaşi ( 1 6 4 1 — 1 6 4 3 ) , şi în copii m a n u s c r i s e , şi utilizarea s a u r e e d i t a r e a ei
in diferite c a z a n i i de m a i tîrziu, n e î n d r e p t ă ţ e s c să a f i r m ă m că V a r l a a m
a contribuit, într-o m ă s u r ă considerabilă, în c o m p a r a ţ i e c u alţi c ă r t u r a r i
r o m î n i din epoca veche, la c o n s o l i d a r e a şi unificarea limbii r o m î n e literare.
D o a r cronicarii şi a n u m i t e c ă r ţ i p o p u l a r e a u m a i avut, p r i n t r e iubitorii de
c a r t e ai epocii, o a s e m e n e a priză.
Cu t o a t e c ă p a r e a îi, î n cea m a i m a r e p a r t e a s a , o t r a d u c e r e s a u
o compilaţie, Cazania lui V a r l a a m r ă s p u n d e — în p r i m u l r î n d — u n o r
necesităţi teologice şi didactice, d a r dă — în acelaşi t i m p — un i m p u l s
excepţional dezvoltării limbii r o m i n e literare, p u n î n d în v a l o a r e b o g ă ţ i a
limbii p o p u l a r e , limba t r a d u c e r i l o r r o m î n e ş t i m a i vechi şi, în deosebi, pri­
ceperea c ă r t u r a r u l u i m o l d o v e a n în m î n u i r e a cuvîntului.
Indicaţii s u m a r e şi consideraţii în l e g ă t u r ă cu limba c ă r ţ i l o r
lui V a r l a a m şi, in special, în l e g ă t u r ă cu limba Cazaniei, se
g ă s e s c la N. I O R G A , Ist. lit. româneşti, I, ed. II, 1925, p. 2 6 3 —
267; id., Ist. bisericii romîneşti, I, ed. II, 1929, p. 3 2 1 — 3 2 3 ;
I. BĂLAN, Limba cărţilor bisericeşti, 1914, pag. 127—135; N .
C A R T O J A N , Ist. lit. romîne vechi, II, 1942, p. 111—112; AL.
R O S E T T I , Varlaam, în Cum vorbim, I ( 1 9 4 9 ) , nr. 8, p. 13—14.
P e n t r u textul Cazaniei, vezi ediţia critică: V A R L A A M , Cazania
1643, [ed. J. B y c k ] , B u c , F u n d a ţ i a p e n t r u l i t e r a t u r ă şi a r t ă , 1943.

C o n t r i b u ţ i a lui V a r l a a m la d e z v o l t a r e a limbii r o m î n e l i t e r a r e n u
p o a t e fi a p r e c i a t ă pe deplin., i n s ă , decît in u r m a unei l a r g i şi a p r o f u n d a t e
c o m p a r a ţ i i cu c o n t e m p o r a n i i , î n a i n t a ş i i şi c o n t i n u a t o r i i săi. S î n t e m con­
vinşi că, după ce sondajele a s u p r a literaturii vechi se vor fi înmulţit, cer­
cetătorii n o ş t r i vor îi în m ă s u r ă să evalueze m a i de a p r o a p e rolul pe c a r e
1-a a v u t V a r l a a m în procesul g e n e r a l de î m b o g ă ţ i r e , perfecţionare şi cri­
s t a l i z a r e a limbii r o m î n e l i t e r a r e .
LIVIU ONU
Catedra de limba romină
Universitatea „V. Babeş"

BDD-A26256 © 1956 Editura Presa Universitară Clujeană


Provided by Diacronia.ro for IP 86.127.27.5 (2018-12-19 08:08:21 UTC)
llEHHLlft BKXAfl B P A 3 B H T H E PyMLIHCKOrO M T E P A T Y P H O r O
S 3 L I K A : „ n P O n O B E ^ H BAPJIAAMA"

(P e 3 m M e)

OftHa H3 c a M B i x pacnpocTaHëHHBix KHOT y p y M H H B X V I I B . „ K a p T f l


P0MHHHCK3 He HHBaitaTypa" (SCCBI, 1 6 4 1 — 1 6 4 3 J a i a „nponoBe,T;H'' ( „ K a 3 a H H f l ) a

MoaRaBCKoro MHiponojiHTa B a p j i a a M a peasHCTHiecitH o i p a a t a e r cainyio OTHUTH-


(JpoBaHHyio (popuy, KOTopyio nms p y M H H C K H f l SHTepaiypHHË H3BIK B n e p B o f i
noaoBHHe X V I I BeKa, H cocTaBiaeT nepBBie CTpaHHn,Bi xyHoaKecTBeHHOft nposBi
Ha pyMBIHCKOM H3BIKe.
CBOHM ôoraiCTBOM, a K c n p e c c H B H O C T B i o ,
macTHraocTwo H iipocTOTOfi r i p o H o w
a
Be;ffl , XOTH H oTBeiaeT, B nepsyio o i e p e ^ B , TeoaonraecKHM H SH^aKTniecKHM
Iie.3HM, ^aëT MOIH,HBIË TOSqOK p33BHTHH) JHTepaTypHOIX) pyMBIHCKOrO H3BIKa,
BHflBJtHH oorarcTBO HapoKHoro JIBBIKH, H 3 H K a npeatHHx pyMBiHCKHx nepeBoffoB,
H, o c o O e H n o , MacTepcTBo MOJAaBCKoro KHaatHHKa B oôpanieHHH CO CJOBOM.
B HaHHOfi CTaTte ^aëTca aHajiH3 j J I p o n o B e a e Ë " c TOIKH 3peHHH HCTOPHH
jiHTepaiypHoro H3BiKa, HPHBOKHTCH MHoroiHCJieHHBie iraraTH c uejiBio BSHBJIBHH
p o j i n B a p a a a M a B pa3BHTHH pysiHHCKoro aniepaTypHoro H3BiKa.

U N E CONTRIBUTION P R É C I E U S E AU D É V E L O P P E M E N T D E LA
LANGUE R O U M A I N E LITTERAIRE: LES S E R M O N S D E
VARLAAM

(RÉSUMÉ)

U n d e s livres les p l u s répandus au X V I I siècle parmi les R o u m a i n s ,


e

Cartea romîneascâ de învataturâ (Iiassy, 1641—1643) ou „ C a z a n i a " (Ser­


mons) du métropolite moldave Varliaam reflète de m a n i è r e réaliste la forme
la plus s o i g n é e qu'avait la langue roumaine littéraire dans la première
moitié du X V I I siècle et contient les premières pages de prose
e
artistique
roumaine.
P a r la vigueur, la richesse, l'expressivité, la plasticité et la simplicité
de leur langue, les Sermons — bien que r é p o n d a n t s u r t o u t à des nécessités
d'ordre théologique et d i d a c t i q u e — d o n n e n t une impulsion au développe­
ment du roumain littéraire et mettent en v a l e u r la richesse de la langue
populaire — l a n g u e des traductions roumaines plus [anciennes — et, en
particulier, lia m a î t r i s e d e l'érudit m o l d a v e e n l'art d'écrire.
N o t r e é t u d e représente u n e analyse sùccinte de la l a n g u e des Sermons
au point de vue de l'histoire de la langue l i t t é r a i r e et comprend de nom­
b r e u s e s citations illustratives, ayant p o u r but de m e t t r e en évidence le rôle
de V a r l a a m dans le d é v e l o p p e m e n t de la langue r o u m a i n e littéraire.

BDD-A26256 © 1956 Editura Presa Universitară Clujeană


19 — Buletinul Univ.Provided
„V. Battes" şi „fiolyai".
by Diacronia.ro forŞefia şt. sociale,
IP 86.127.27.5 1, 1—2, 08:08:21
(2018-12-19 \ffl>, UTC)

Powered by TCPDF (www.tcpdf.org)