Testul din anul 2019, la limba română, prima sesiune, pentru Școala de

Agenți de Poliție Vasile Lascăr Câmpina

Pentru fiecare întrebare a testului de cunoștințe sunt prevăzute patru
variante de răspuns notate cu litere de la a) la d). Dintre aceste patru
variante una și numai una singură reprezintă răspunsul corect.

1. Antonimul cuvântului „perenitate” este:

a) veșnicie;
b) efemeritate;
c) fățărnicie;
d) intoleranță.

2. Sensul cuvântului „a se da în stambă” este:

a) a se face de râs;
b) a se îmbrăca elegant;
c) a se lăuda;
d) a se legăna.

3. Seria care cuprinde numai omonime este:

a) mamă, coasă, pat;
b) război, corn, bob;
c) codru, pas, verde;
d) cort, cot, drept.

4. Sunt ambele forme corecte de plural ale aceluiași cuvânt:

a) bareme/ baremuri;
b) batice/ baticuri;
c) clișee/ clișeuri;
d) nivele/ niveluri.

5. Există pleonasm în structura:

a) partidă de fotbal;
b) dare de seamă;
c) harta mapamondului;
d) aterizare bruscă.

6. În enunțul „Toți colegi care i-am întâlnit sunt prietenii noștrii.” sunt:
a) o greșeală;
b) două greșeli;
c) trei greșeli;
d) patru greșeli.
7. Seria care conține numai forme corecte de genitiv-dativ este:
a) mazării, fasoli, cepii;
b) mazării, fasolei, cepei;
c) mazării, fasolei, cepi;
d) măzării, fasolii, cepei.

8. Seria care conține numai forme corecte de plural este:

a) mingi, ridichi, remarci;
b) mingii, ridichii, remarce;
c) mingi, ridichii, remărci;
d) mingii, ridichi, remărci.

9. Seria în care toate structurile sunt scrise corect este:

a) duce-m-aș, ascunzându-și-l, văzutu-l-ai;
b) ducem-aș, ascunzându-și-l, văzutul-ai;
c) duce-ma-ș, ascunzând-u-și-l, văzut-u-l-ai;
d) duce-m-aș, ascunzându-și-l, văzut-ul-ai.

10. Sunt derivate cu prefixe toate cuvintele din seria:

a) necinste, nepot, neclar;
b) înalt, inapt, începe;
c) desprinde, destul, desface;
d) dezonoare, descoase, dezumfla.

11. Sunt corect despărțite în silabe toate cuvintele din seria:

a) fii-că, func-ți-e, pun-ctaj;
b) fii-că, func-ți-e, punc-taj;
c) fi-i-că, func-ție, punc-taj;
d) fi-i-că, func-ți-e, punct-aj.

12. În cuvântul „gherghef” litera e notează:

a) două litere ajutătoare;
b) două semivocale;
c) două vocale;
d) o vocală și o literă ajutătoare.
13. Există diftong în toate cuvintele din seria:
a) ceară, seară, iară;
b) geam, gheară, trecea;
c) avion, voință, oi;
d) vioară, chioară, mioară.

14. Este accentuat pe ultima silabă cuvântul:

a) vibrație;
b) compresor;
c) mâhnire;
d) instituție.

15. Cuvântul monosilabic este:

a) seif;
b) aer;
c) ion;
d) ochii.

16. Paronimul este corect utilizat în:

a) Îmi era familial locul acela.;
b) Tata este funcțional la primărie.;
c) I-a fost cerut libretul militar.;
d) S-au destins la petrecere.

17. Sunt corect scrise toate cuvintele din seria:

a) rea-credință, bună-voință, rău-voitor;
b) reacredință, bunăvoință, răuvoitor;
c) rea-credință, bunăvoință, răuvoitor;
d) reacredință, bună-voință, răuvoitor.

18. În enunțul „- Lasă că-ți vin eu de hac, când te-oi găsi, zise Făt-
Frumos.” există:
a) trei semne de punctuație și cinci semne de ortografie;
b) patru semne de punctuație și patru semne de ortografie;
c) cinci semne de punctuație și trei semne de ortografie;
d) șase semne de punctuație și două semne de ortografie.

19. Sunt corecte toate formele din seria:

a) stăruie, bântuie, îndrumă;
b) stăruiește, bântuiește, îndrumă;
c) stăruiește, bântuie, îndrumează;
d) stăruie, bântuiește, îndrumează.
20. În enunțul „- Hai cu noi, Dane!”, virgula s-a folosit:
a) pentru a separa interjecția de restul enunțului;
b) pentru a izola apoziția de restul enunțului;
c) pantru a marca un raport de coordonare prin juxtapunere;
d) pentru a separa substantivul în cazul vocativ de restul enunțului.

21. În enunțul „- Ioana, dacă ești elevă silitoare, vei fi premianta clasei!”
există:
a) cinci cuvinte în cazul nominativ;
b) patru cuvinte în cazul nominativ;
c) trei cuvinte în cazul nominativ;
d) două cuvinte în cazul nominativ.

22. Cazul substantivelor subliniate în enunțul „Se auzea vuietul vântului

alungând cântecul păsărilor.” este, în ordine:
a) nominativ, genitiv, acuzativ;
b) acuzativ, genitiv, acuzativ;
c) nominativ, dativ, nominativ;
d) acuzativ, dativ, acuzativ.

23. Numărul de substantive articulate hotărât din enunțul „Seara, în

mijlocul familiei tânărul simțea bucuria apropierii celor dragi.” este:
a) patru;
b) cinci;
c) șase;
d) șapte.

24. Există adjectiv în enunțul:

a) Este remarcabil ce ai făcut.;
b) Frumos ar fi să mă saluți.;
c) S-a purtat politicos cu ei.;
d) De ieri, copilul pare bolnav.

25. Există numai adjective invariabile în seria:

a) perspicace, cumsecade, vivace;
b) sagace, cuminte, prosper;
c) rustic, eficace, atroce;
d) motrice, roz, frumos.
26. Cuvântul subliniat în enunțul „Foile cărții ei sunt îndoite.” este:
a) adjectiv pronominal posesiv, în cazul genitiv;
b) pronume personal, în cazul genitiv;
c) adjectiv pronominal posesiv, în cazul dativ;
d) pronume personal, în cazul dativ.

27. În enunțul „Dorința-mi de a te întâlni o simt cu toată ființa mea în

fiecare clipă în care ești departe de mine.” există:
a) cinci pronume;
b) șase pronume;
c) șapte pronume;
d) opt pronume.

28. Există pronume reflexiv în enunțul:

a) Le e dor de vacanță.;
b) Nu-ți convine situația.;
c) Mă vizitezi prea rar.;
d) Te-ai îmbrăcat elegant.

29. În enunțul „Nu ne atrage propunerea voastră.”, cuvântul subliniat

este:
a) pronume reflexiv, în cazul dativ;
b) pronume personal, în cazul nominativ;
c) pronume reflexiv, în cazul acuzativ;
d) pronume personal, în cazul acuzativ.

30. Valoarea morfologică a cuvântului „o” din enunțul „O fată citește și

alta doarme.” este:
a) adjectiv pronominal nehotărât;
b) numeral cardinal;
c) articol nehotărât;
d) pronume personal.

31. Valoarea morfologică a cuvântului „ce” din enunțurile „Ce cadou ai

primit?”, „Spune tuturor ce ai primit.”, „Ce frumos este!” este, în ordine:
a) pronume interogativ, pronume relativ, adjectiv pronominal interogativ;
b) adjectiv pronominal interogativ, pronume relativ, adverb de mod;
c) adjectiv pronominal interogativ, adjectiv pronominal relativ, pronume
interogativ;
d) pronume interogativ, adjectiv pronominal relativ, adjectiv pronominal
interogativ.
32. Numeralul în cazul genitiv este în anunțul:
a) El este al doilea.;
b) Răspunsurile celor doi sunt corecte.;
c) A plecat a doua oară.;
d) Le-a plăcut amândurora filmul.

33. Numeralul cu valoare adjectivală există în enunțul:

a) Douăzeci de elevi au fost prezenți.;
b) Locuiesc la etajul șapte.;
c) Al treilea copil îmi este nepot,;
d) Primul este fratele meu.

34. În enunțurile „Pisica este sub masă.”, „Nu era corect răspunsul.”,
„Filmul era urmărit cu interes.”, verbul „a fi” este, în ordine:
a) predicativ, copulativ, auxiliar;
b) copulativ, copulativ, copulativ;
c) copulativ, auxiliar, auxiliar;
d) predicativ, copulativ, copulativ.

35. Există verb la diateza reflexivă în enunțul:

a) Profesorii vă apreciază.;
b) Îmi vine să cânt.;
c) Părinții te ajută întotdeauna.;
d) Ne mândrim cu rezultatele voastre.

36. Există numai verbe la indicativ, mai-mult-ca-perfect, în seria:

a) trimiserăm, plecaseși, scriserăm;
b) citiseși, veniserăți, ajunseserăm;
c) dormiseră, zise, văzurăm;
d) pândisem, vorbeam, observară.

37. În enunțul „Văzând că este amenințat, a făcut plângere pentru a fi

protejat.” există:
a) patru verbe la moduri nepredicative;
b) trei verbe la moduri nepredicative;
c) două verbe la moduri nepredicative;
d) un verb la mod nepredicativ.
38. Cuvântul „a” este prepoziție în enunțul:
a) Miroase a cozonac.;
b) A cui a fost ideea?;
c) Această dorință e fetei ne miră.;
d) Fata a de acolo este sora mea.

39. Există numai conjuncții în seria:

a) să, că, ca;
b) fiindcă, însă, dacă;
c) deși, care, încât;
d) sau, deci, pentru.

40. Adverb relativ există în enunțul:

a) Ştim câte au întârziat.;
b) Vino oricând vrei.;
c) Ştiu cum ai procedat.;
d) Când vei veni?.

41. Părțile de vorbire care nu au niciodată funcție sintactică sunt:

a) prepoziția şi conjuncția;
b) adverbul şi articolul;
c) prepoziția şi numeralul;
d) conjuncția şi pronumele reflexiv.

42. În enunțul „Locuind cu mine, vei putea înțelege plăcerea mea de a

studia acest domeniu.” există:
a) patru predicate;
b) trei predicate ;
c) două predicate ;
d) un predicat .

43. Funcția cuvintelor subliniate în enunțul „În juru-mi, oamenii aflaseră

ce s-a întâmplat.” :
a) atribut pronominal, complement direct ;
b) complement circumstanțial de loc, subiect ;
c) complement circumstanțial de loc, complement direct ;
d) complement indirect, subiect.
44. În enunțul „Toate colegele mele de clasă au participat la concursul de
frumusețe de la Piteşti.” există :
a) cinci atribute ;
b) patru atribute ;
c) trei atribute ;
d) două atribute.

45. Cuvintele subliniate în enunțul „Pe crestele munților, zăpada părea

puncte de lumină.” sunt :
a) complement indirect, în cazul dativ; complement direct în cazul
acuzativ ;
b) atribut substantival în cazul dativ; complement circumstanțial de mod,
în cazul acuzativ ;
c) atribut substantival, în cazul genitiv; nume predicativ, în cazul
nominativ ;
d) complement circumstanțial de loc, în cazul acuzativ, complement
direct, in cazul acuzativ.

46. Subiectul multiplu apare în enunțul :

a) Toți copiii au venit la voi? ;
b) Exercițiul şi modul cum ai rezolvat sunt corecte. ;
c) Bunicii noştri sunt aşteptați. ;
d) Oamenii toți erau nemulțumiți.

47. În enunțul „Toți au rămas surprinşi că am fost lăudați.” există, în

ordine :
a) predicat verbal, predicat verbal ;
b) predicat nominal, predicat nominal ;
c) predicat verbal, predicat nominal ;
d) predicat nominal, predicat verbal.

48. În enunțul „Casa aceasta din fața lui este nouă.”, cuvântul subliniat
este:
a) complement circumstanțial de loc, în cazul dativ ;
b) atribut pronominal, în cazul dativ ;
c) atribut pronominal, în cazul genitiv ;
d) complement indirect, în cazul dativ.
49. Numele predicativ în cazul genitiv există în enunțul :
a) Câinele este al meu. ;
b) Pisicile sunt ale dumneavoastră? ;
c) Fata este a treia. ;
d) Andrei este împotriva-mi.

50. Verbul este predicat verbal în enunțul:

a) Poate că voi veni la tine. ;
b) Este clar că ai greşit. ;
c) Evident că nu ai dreptate. ;
d) Numai tu eşti capabil de a înțelege.

51. În enunțul „Este adevărat că trebuie să se afle ceea ce crezi că s-a

întâmplat în acea noapte.” există :
a) patru subordonate subiective ;
b) două subordonate subiective ;
c) trei subordonate subiective ;
d) o subordonată subiectivă.

52. Există o subordonată cauzală în enunțul :

a) Știam că a greșit din cauza neatenției. ;
b) Cum nu ești atent, de aceea, nu înțelegi nimic. ;
c) Voi sta acasă de va ploua. ;
d) M-am temut că te vei supăra.

53. Există o subordonată completivă directă introdusă prin conjuncție

subordonatoare în enunțul :
a) Îmi place să desenez. ;
b) Am înțeles ce ai explicat. ;
c) Este mai bine să pleci. ;
d) Am aflat că ai câștigat.

54. Există o subordonată circumstanțială de scop în enunțul:

a) Am plecat după cumpărături.;
b) Sunt mândru că voi participa la festival.;
c) Am plecat să cumpăr banane. ;
d) Sunt fericit că vei ajunge acasă astăzi.
55. Există o subordonată predicativă în enunțul:
a) Nu era cum îl credeam.;
b) Dacă nu vine este pentru că s-a îmbolnăvit.;
c) Se pare că este bolnav.;
d) S-a ajuns la ce nu mi-am dorit.

56. Elementul introductiv al subordonatei din fraza „L-am descoperit pe

cel care furase.” este:
a) pe cel care;
b) pe cel;
c) care;
d) pe care.

57. O subordonată circumstanțială există în enunțul:

a) Mă privea ca și cum nu mă cunoștea.;
b) Spune-mi locul unde ne întâlnim.;
c) Am aflat când plecăm.;
d) Mărturisește cum s-a întâmplat!.

58. Subordonata din fraza „Caută a afla răspunsul la întrebările care-l

frământă.” este:
a) completivă directă;
b) atributivă;
c) completivă indirectă;
d) subiectivă.

59. Subordonatele din enunțul: „Dându-și seama că a greșit, a luat

hotărârea să plece.” sunt, în ordine:
a) completivă directă, completivă directă;
b) circumstanțială de cauză, atributivă;
c) circumstanțială de cauză, completivă directă;
d) completivă indirectă, atributivă.

60. Subordonata din enunțul Profesorul, că e profesor, și tot mai greșește.

este:
a) circumstanțială de cauză;
b) circumstanțială concesivă;
c) atributivă;
d) circumstanțială condițională.

!!!Fiecare răspuns corect este apreciat cu un punct.