CAMPINA 2004

1. Seria care cuprinde cuvinte aparţinând vocabularului fundamental este: a) eu, aşa, găină,
bacalaureat; b) apă, trei, luptă, a scrie; c) a merge, bunic, viaţă, capodoperă; d) miercuri, a trăi,
mamă, departament.

2. Cuvintele „oţelar, greşeală, realism, băieţel” sunt formate prin: a) derivarea cu sufixe;
b) derivare cu prefixe; c) conversiune; d) compunere.

3. Cuvântul „doisprezece” este format prin: a) compunere prin alăturare; b) compunere prin
abreviere; c) derivare; d) compunere prin sudare.

4. Între cuvintele „lumină / întuneric” există o relaţie de: a) antonimie; b) sinonimie; c) omonimie;
d) paronimie.

5. Sinonimul verbului „a jindui” este: a) a dori; b) a chinui; c) a schingiui; d) a tortura.

6. În cuvântul „poamă” există următoarele sunete: a) C-Sv-V-C-V; b) C-V-Sv-C-V; c) C-Sv-V-V-

V; d) C-Sv-V-C-Sv.

7. Seria care conţine cuvinte corect despărţite în silabe este: a) în-ver-zit, toţi, plim-ba-re, mis-te-rul;
b) în-ver-zit, to-ţi, plim-ba-re, mis-te-rul; c) în-ver-zit, toţi, pli-mba-re, mis-te-rul; d) în-verz-it, toţi,
plim-ba-re, mis-te-rul.

8. În contextul: „În spatele grădinii erau trei tei bătrâni” numărul cuvintelor care conţin diftongi
este de: a) 4 ; b) 3; c) 2; d) 5.

9. Varianta în care paronimele sunt corect folosite este: a) Ne aşteaptă un pericol eminent. Am
cunoscut un elev iminent.; b) În text am găsit o lagună. Lacuna din Marea Mediterană este mare; c)
Maşina a rămas pe geantă. Janta femeii s-a rupt; d) Conţinutul materiei îmi este familiar. Am
sărbătorit Crăciunul într-un cadru familial.

10. Cuvintele care fac parte din familia lexicală a lui „mână” sunt: a) mânuţă, mănuşă, mânui,
înmâna; b) mânuţă, mănuşă, mânui, manşetă; c) mânuţă, mănuşă, manichiură, înmâna; d) mânuţă,
manufactură, mânui, înmâna.

11. Cuvântul „altruist” este: a) regionalism; b) neologism; c) arhaism; d) cuvânt popular.

12. În cuvântul „picioare” există următorul grup de sunete: a) hiat; b) diftong; c) triftong; d) iambic.

13. Antonimul cuvântului „nicăieri” este: a) niciodată; b) pretutindeni; c) întotdeauna; d) mereu.

14. În enunţul „Aşteaptă-mă la gară” substantivul subliniat este în cazul: a) nominativ: b) genitiv;
c) dativ; d) acuzativ.

15. În contextul „Binele este dorit fiecăruia dintre noi”, cuvântul subliniat s-a format prin: a)
conversiune b) compunere c) derivare cu sufix d) derivare cu prefix.

16. Seria de cuvinte corect accentuate este: a) dúminică, séver, uníc, tráfic; b) butelíe, carácter,
ántic, símbol; c) mátur, vérigă, fenómen, bólnav; d) şervét, lozíncă, actór, anóst.
17. În enunţul „La urmă, Agripina ştia că mai erau pe acasă şi alte gospodine”, există: a) un
substantiv propriu şi un substantiv comun; b) un substantiv propriu şi două substantive
comune; c) un substantiv propriu şi trei substantive comun; d) un substantiv propriu şi nici un
substantiv comun.

18. În contextul: „În port era o atmosferă insolită”, cuvântul subliniat are sensul: a) fără soare; b)
însorită; c) neobişnuită; d) senină.

19. În enunţul: „Iarba pare de omăt”, verbul subliniat este la conjugarea: a) I; b) a IV-a; c) a II-a; d)
a III-a.

20. Enunţul în care există un verb la gerunziu este: a) Puterea de a te concentra este esenţială; b)
Merge la scăldat; c) A plecat plângând; d) Apa este de băut.

21. În enunţul: „Îi era greu să înveţe”, există: a) un pronume personal; b) un pronume demonstrativ;
c) un pronume reflexiv; d) un pronume relativ.

22. În enunţul: „Aceştia sunt colegii mei”, pronumele subliniat are funcţia sintactică de: a)
complement direct; b) nume predicativ; c) subiect; d) atribut

23. În enunţul: „Doi se ceartă, iar al treilea câştigă” există, în ordine: a) un numeral ordinal şi unul
cardinal; b) un numeral cardinal şi unul ordinal; c) un numeral cardinal şi unul colectiv; d) un
numeral ordinal şi unul colectiv.

24. Forma verbală „am plecat” reprezintă: a) modul indicativ, timpul imperfect; b) modul indicativ,
timpul perfect simplu; c) modul indicativ, timpul mai mult ca perfect; d) modul indicativ, timpul
perfect compus.

25. În enunţul: „Niciodată nu mi-o închipuiam astfel”, există: a) un adverb de timp şi unul de mod;
b) un adverb de timp şi unul de loc; c) un adverb de loc şi unul de mod; d) un adverb de timp şi unul
predicativ.

26. În enunţul: „Spre a merge la Almaş, pe drumul cel mare, ar fi trebuit să suim un deal”, există: a)
4 prepoziţii; b) 3 prepoziţii; c) 5 prepoziţii; d) 6 prepoziţii.

27. În enunţul „Vai de noi!”, cuvântul subliniat are valoare morfologică de: a) adverb; b) prepoziţie;
c) interjecţie; d) conjuncţie.

28. Seria care conţine numai substantive defective de plural este: a) lapte, cinste, miere, box, Buzău;
b) lapte, lene, cimbru, box, Bucegi; c) lapte, cinste, miere, box, boală; d) lapte, cinste, cimbru,
fotbal, icre.

29. În enunţul „Mingea lui este albă, iar a lui Mihai este roşie”, valorile morfologice ale cuvântului
„lui” sunt, în ordine: a) articol hotărât proclitic, pronume personal; b) articol hotărât proclitic,
pronume posesiv; c) pronume personal, articol posesiv; d) pronume personal, articol hotărât
proclitic.

30. În contextul: „Cartea este a lui Mihai”, structura subliniată are funcţie sintactică de: a) atribut
substantival genitival; b) complement indirect; c) atribut substantival prepoziţional; d) nume
predicativ.

.
31. Contextul în care există un pronume demonstrativ de apropiere este: a) Maşina celuilalt era
veche; b) Gândul ăstuia era la tine; c) Atitudinea acelora era deplasată; d) Scrisul este acelaşi.

32. În contextul: „Platoul era de porţelan”, verbul „a fi” are valoare morfologică de: a) verb
impersonal; b) verb copulativ; c) verb predicativ; d) verb auxiliar.

33. În contextul: „Cartea aceasta a fost mai puţin interesantă decât celelalte”, adjectivul
„interesantă” se află la gradul: a) comparativ de inferioritate; b) comparativ de superioritate; c)
comparativ de egalitate; d) superlativ relativ de inferioritate.

34. În contextul: „Copacul de acolo e verde”, structura subliniată are funcţia sintactică de: a)
complement circumstanţial de loc; b) atribut substantival prepoziţional; c) atribut adverbial; d)
atribut verbal.

35. Situaţia care conţine un verb la diateza reflexivă este: a) Fata se piaptănă; b) Vecinii îşi dau
bună-ziua; c) Şi-a uitat umbrela acasă; d) Băiatul a fost văzut ducându-se la restaurant.

36. În contextul: „Mi-am adus aminte de tine”, predicatul este exprimat prin: a) verb predicativ; b)
verb copulativ; c) interjecţie predicativă; d) locuţiune verbală.

37. În contextul: „Trei porumbei erau în parc”, cuvântul subliniat are valoare morfologică de: a)
numeral cardinal cu valoare adjectivală; b) numeral cardinal cu valoare substantivală; c) numeral
cardinal cu valoare adverbială; d) numeral ordinal.

38. În enunţul: „Prietenul nostru a venit ieri”, cuvântul subliniat are valoare morfologică de: a)
pronume posesiv; b) adjectiv pronominal de întărire; c) adjectiv pronominal posesiv; d) pronume
personal.

39. În contextul: „Înoată contra curentului”, prepoziţia subliniată cere cazul: a) dativ; b) acuzativ;
c) genitiv; d) nominativ.

40. În enunţul: „Şi-a uitat pălăria”, cuvântul subliniat are funcţia sintactică de: a) atribut
pronominal; b) complement indirect; c) complement direct; d) subiect.

41. În enunţul: „Toamna se numără bobocii”, cuvântul subliniat are valoare morfologică de: a)
substantiv; b) adverb de timp; c) adjectiv; d) verb.

42. În fraza: „Fiindcă l-a văzut că nu are simţul umorului, a încetat să-l mai tachineze”, există: a) 3
propoziţii; b) 4 propoziţii; c) 2 propoziţii; d) 5 propoziţii.

43. Propoziţia: „Nicio fată nu mi-a răspuns”, este: a) enunţiativă, negativă, dezvoltată, b)
interogativă, negativă, dezvoltată; c) enunţiativă, afirmativă, dezvoltată; d) enunţiativă, negativă,
simplă.

44. Enunţul: „Grija acestora pentru maşină era exagerată”, constituie: a) o frază; b) o propoziţie;
c) un text; d) o îmbinare de propoziţii.

45. Între cele două propoziţii din fraza: „Nu pot să cred aşa ceva”, conjuncţia „să” marchează un
raport sintactic: a) de coordonare prin joncţiune; b) de coordonare prin juxtapunere, c) de
interdependenţă; d) de subordonare.

.
46. Propoziţia în care subiectul este exprimat prin pronume este: a) Aceştia sunt copiii gazdei; b)
Cei doi au plecat; c) Copiii gazdei sunt aceştia; d) A învăţa înseamnă a depune efort.

47. Fraza în care conjuncţia „că” introduce o propoziţie subiectivă este: a) Se ştie că vom pleca; b)
Problema este că vom pleca; c) Îşi pune problema că vom pleca; d) Se gândeşte că vom pleca.

48. În fraza: „Dacă-mi spui totul, te iert”, există: a) o propoziţie cauzală; b) o propoziţie concesivă;
c) o propoziţie condiţională; d) o propoziţie concesivă.

49. Enunţul în care există un atribut substantival prepoziţional este: a) Uşa de la casă este lăcuită; b)
Uşa casei este lăcuită; c) Uşa este lăcuită; d) Uşa mea este lăcuită;

50. În enunţul: „Acolo erau poieni ascunse în stejărişul de pe coasta dealului”, există: a) 3
complemente circumstanţiale de loc; b) 4 complemente circumstanţiale de loc; c) 2 complemente
circumstanţiale de loc; d) nici un complement circumstanţial de loc.

51. În fraza: „În spatele grădinii erau trei tei bătrâni pe care nimeni nu-i mai văzuse atât de
înfloriţi”, propoziţia subliniată este: a) subiectivă; b) completivă directă; c) completivă indirectă; d)
atributivă.

52. În enunţul: „Ioane, vino aici!”, virgula, desparte: a) substantivul în vocativ de restul enunţului;
b) verbul la imperativ de restul enunţului; c) subiectul de predicat; d) două propoziţii coordonate
prin juxtapunere.

53. În fraza: „Nu mai pot să vin la voi, zise el”, propoziţia subliniată este: a) principală; b)
secundară; c) incidentă; d) regentă.

54. În fraza: „Şi-a adus aminte de ceea ce i-ai spus”, propoziţia subordonată este: a) completivă
indirectă; b) atributivă; c) subiectivă; d) predicativă.

55. În enunţul: „Maria, Ioana şi Mihai au plecat în vacanţă”, tipul subiectului este: a) multiplu; b)
simplu; c) subînţeles; d) inclus.

56. Fraza: „Niciodată nu mi-o închipuiam astfel şi trebuie să recunosc că-i stă bine” conţine, în
ordine, următoarele tipuri de propoziţii: a) principală, principală, completivă directă, completivă
directă; b) principală, principală, subiectivă, subiectivă; c) principală, principală, predicativă,
completivă directă; d) principală, principală, subiectivă, completivă directă.

57. În fraza: „Ar citi, dar îi este somn”, există un raport de coordonare: a) copulativă; b) disjunctivă;
c) conclusivă; d) adversativă.

58. Propoziţia care nu are subiect este: a) Afară plouă cu găleata; b) Mi-e dor de tine; c) E uşor de
reţinut poezia; d) A învăţa este uşor.

59. În fraza: „Era să întârzii la gară”, propoziţia subliniată este: a) predicativă; b) completivă
directă; c) subiectivă; d) completivă indirectă.

60. În structura: „A rupt-o la fugă”, cuvântul subliniat are funcţie sintactică de: a) complement
direct; b) nu are funcţie sintactică; c) complement indirect; d) atribut pronominal.

...