CAMPINA 2006 A2

1. În cuvântul poartă există:

a. şase litere şi cinci sunete; b. şase litere şi şase sunete; c. cinci litere şi cinci sunete.

2. În cuvântul iepure există următoarele sunete:

a. v + v + c + v + c + sv; b. sv + v + c + v + c + v ; c. sv + sv + c + v + c + v.

3. Cuvântul departe se accentuează corect astfel:

a. départe; b. departé; c. depárte.

4. În cuvântul tigroaică există un:

a. diftong; b. triftong; c. hiat.

5. Sunt despărţite corect în silabe toate cuvintele din seria:

a. ca-rte; a-lee; mer-geau; b. ră-spuns; co-pt; drept-unghi; c. îm-bu-jo-rat; scon-tat; punc-tu-al.

6. Enunţul în care unul dintre paronimele din paranteză (oral-orar; temporal-temporar; arbitral-arbitrar)
apare folosit incorect este:
a. Lucra după un orar fix. b. Cerul este temporal noros. c. A luat o decizie arbitrară.

7. Sensul cuvântului lucrativ este:

a. profitabil; b. elaborat; c. eronat.

8. Aparţin vocabularului fundamental toate cuvintele din seria:

a. inegal, agă, braţ; b. copil, varză, ştachetă; c. lemn, cu, mazăre.

9. Aparţin aceleiaşi familii lexicale toate cuvintele din seria:

a. a orbi, orbire, orbitor, orb; b. orbital, orbitor, orb, orbit; c. orbire, orbită, orbi, morb.

10. Enunţul care nu conţine un pleonasm este:

a. Conlucraseră împreună la realizarea proiectului. b. Când l-a văzut, a traversat pe cealaltă parte.
c. Bunicul suferea de mult timp de o gastrită cronică.

11. Sunt sinonime cuvintele din seria:

a. amănunţit, detaliat; b. limpede, opac; c. zgârcit, ipocrit.

12. Antonimul cuvântului dificil este:

a. complicat; b. facil; c. uzual.

13. Seria în care nu există niciun neologism este:

a. barză, copil, tâmplă; b. brânză, indiciu, cap; c. cocoş, preferinţă, gheată.

14. Sunt formate numai prin compunere cuvintele din seria:

a. departe, floarea-soarelui, bunăvoinţă; b. îmbujorat, rea-voinţă, untdelemn; c. facere, auriu, bineînţeles.

15. Cuvântul (a) îmbătrâni este format:

a. numai prin derivare cu prefix; b. numai prin derivare cu sufix; c. prin derivare parasintetică.

16. Sunt acceptate ambele variante de plural ale substantivelor:

a. coperte – coperţi; b. chibrite – chibrituri; c. dispecerate – dispeceraturi.
17. Enunţul în care nu există nicio greşeală este:
a. Codri noştri aur poartă. b. Arbitrii cei oneşti sunt apreciaţi. c. Fi atent, nu fii distrat!

18. În enunţul Era un băiat cum fiecare şi-ar dori., cuvintele subliniate sunt, în ordine:
a. articol nehotărât, pronume nehotărât; b. numeral cardinal, pronume nehorărât;
c. articol hotărât, adjectiv pronominal nehotărât.

19. Sunt defective de plural toate cuvintele din seria:

a. icre, fier, tărâţe; b. sânge, aur, unt; c. ochelari, tăiţei, nor.

20. Cer cazul dativ toate prepoziţiile din seria:

a. înaintea, datorită, conform; b. potrivit, asupra, contra; c. mulţumită, graţie, contrar.

21. În enunţul „Într-o vale se deschidea un lac neclintit adunat din ploile primăverii.” (Mihail Sadoveanu),
substantivele au, în ordine, cazurile:
a. Ac. + N + Ac. + G; b. Ac. + N + Ac. + D; c. Ac. + Ac. + Ac. + G.

22. În citatul „Dumneata, domnule Calistrat, zise munteanca, mi se pare că nu prea mănânci.” (Mihail
Sadoveanu), cuvintele subliniate au, în ordine, următoarele valori morfologice:
a. substantiv simplu, pronume personal, pronume relativ; b. pronume personal, pronume reflexiv, conjuncţie
subordonatoare; c. pronume personal de politeţe, pronume personal, pronume reflexiv.

23. Cuvântul subliniat din enunţul „V-aş apăra şi nu ştiu cum se poate.” (Tudor Arghezi), cuvântul subliniat
este:
a. pronume personal, cazul Ac.; b. pronume reflexiv, cazul Ac.; c. pronume personal, cazul N.

24. În citatul „Ai noştri se pregăteau a apăra ... acea strâmtoare, care era cheia ţării lor.” (Nicolae
Bălcescu), există şi :
a. un pronume posesiv, un adjectiv pronominal posesiv; b. un pronume reflexiv, un pronume demonstrativ;
c. un pronume posesiv, un pronume relativ.

25. Valorile morfologice ale cuvintelor subliniate din enunţul „Un curcubeu a-ntins o punte / Din casa mea
pân-la a ta” (Dimitrie Anghel) sunt, în ordine:
a. adjectiv pronominal posesiv, pronume posesiv; b. adjectiv pronominal posesiv, pronume personal;
c. pronume posesiv, pronume personal.

26. Sunt pronume demonstrative toate cuvintele din seria:

a. acela, acelaşi, fiecare; b. aceasta, care, aceia; c. acesta, aceeaşi, acelea.

27. Adjectivul se acordă cu substantivul determinat:

a. în gen; b. în gen şi număr; c. în gen, număr şi caz.

28. În propoziţia Nimănui nu-i datorez nimic., pronumele negative sunt, în ordine, în cazurile:
a. D, Ac; b. N, D; c. G, N.

29. Sunt invariabile toate adjectivele din seria:

a. verde, roşu, frumos; b. gri, bej, vernil; c. limpede, oliv, tenace.

30. În propoziţia Era considerat cel mai abil dintre toţi., adjectivul subliniat este la gradul de comparaţie:
a. comparativ de superioritate; b. superlativ absolut; c. superlativ relativ.
31. Verbul din citatul „O ploaie şi un haos s-au aşternut pe lume!” (Vasile Voiculescu) este la:
a. modul conjunctiv, timpul perfect; b. modul conjunctiv, timpul prezent; c. modul indicativ, timpul perfect
compus.

32. Este la diateza reflexivă verbul din enunţul:

a. Se gândeşte la fericirea ei. b. În fiecare dimineaţă, pleacă la şcoală. c. Era lăudat de toţi.

33. În enunţurile El a rămas trist. Candidatul era emoţionat. Anchetatorul devenise suspicios., verbele au
valoare:
a. auxiliară; b. predicativă; c. copulativă.

34. Există verbe numai de conjugarea a II-a în seria:

a. a bea, a părea, a vedea; b. a mânca, a şedea, a merge; c. a face, a plăcea, a zice.

35. Există numai locuţiuni verbale în seria:

a. aducere-aminte, a băga de seamă, a lua loc; b. a pune la cale, a trage pe sfoară, a-şi da seama;
c. pe de rost, a-şi arunca ochii, a avea loc.

36. Există numai verbe la moduri personale în seria:

a. aude, se face, se ridică, izbucnind; b. vedea, citit, de cules, s-a dus; c. aleargă, să vadă, ai fi auzit, ascultă.

37. Numeralele din enunţul Cei doi prieteni câştigaseră înzecit. sunt, în ordine:
a. cardinal cu valoare adjectivală, multiplicativ cu valoare adverbială; b. ordinal cu valoare adjectivală,
multiplicativ cu valoare adverbială; c. distributiv cu valoare substantivală, fracţionar cu valoare substantivală.

38. Sunt scrise corect toate numeralele din seria:

a. patrusprezece, al miilea, al douăzecişiunulea; b. şaisprezece, cincizeci şi doi, al două miilea;
c. treisprăzece, înmiit, opt zeci.

39. Funcţiile sintactice ale substantivelor din enunţul Razele soarelui de primăvară cuprind pământul. sunt,
în ordine:
a. subiect, atribut substantival nominatival, atribut substantival prepoziţional, complement indirect;
b. subiect, atribut substantival genitival, atribut substantival prepoziţional, complement direct;
c. subiect, atribut apoziţional, complement direct, complement indirect.

40. Cuvântul subliniat din propoziţia Îi place sucul., are funcţia sintactică de:
a. subiect; b. nume predicativ; c. complement direct.

41. Cuvântul subliniat din citatul „Şi-a lăsat paltonul la intrare.” este:
a. pronume reflexiv în dativ , atribut pronominal datival; b. pronume personal în dativ , atribut pronominal
datival; c. pronume reflexiv în acuzativ, complement indirect.

42. Nume predicativ exprimat prin substantiv în cazul acuzativ există în enunţul:
a. El este profesor. b. Caietul pe care îl cumpărase era de muzică. c. Vânatul era din pădure.

43. În enunţul Desigur că voi veni., există:

a. un adverb predicativ, predicat verbal; b. un adverb predicativ, predicat nominal;
c. un adverb de mod, complement circumstanţial de mod.

44. Există complement circumstanţial de loc exprimat prin substantiv în genitiv în enunţul:
a. Se aşezase deasupra norilor. b. Maşina din faţa casei era roşie. c. Venise de la bunicii săi.
45. În citatul „Pupăza zbrrr! pe-o dugheană...” (Ion Creangă), interjecţia este:
a. atribut apoziţional; b. predicat verbal; c. complement direct.

46. În fraza „Ş-am umblat, zise el, la nemţi pe drumuri...” (Mihail Sadoveanu), propoziţiile sunt:
a. PP + P. Incidentă; b. P. Incidentă + PP; c. PP + PP.

47. Propoziţia subordonată din citatul „Azi-dimineaţă m-am trezit, / căci mi-a bătut în geam caisul.” este:
a. C.I.; b. C. D.; c. C.Z.

48. În enunţul Ce nu se ştia era că va veni şi el cu noi., propoziţiile sunt, în ordine:

a. SB + PP + PR; b. PR + PP + SB; c. CD + PP + PR.

49. Există o propoziţie subiectivă în enunţul:

a. Dorinţa lui era să reuşească. b. Se ştia că va câştiga concursul. c. Ştia că nu e bine aşa.

50. Propoziţiile subordonate din citatul „De te-ndeamnă, de te cheamă / Tu rămâi la toate rece” (Mihai
Eminescu) sunt ambele:
a. condiţionale; b. consecutive; c. concesive.

51. Prin expansiune, complementul circumstanţial de cauză devine:

a. subordonată circumstanţială de cauză; b. subordonată circ. de scop; c. subordonată circ. de loc.

52. În fraza Era fericit, dar nu pe cât şi-ar fi dorit, raportul dintre propoziţii este de:
a. coordonare prin juxtapunere; b. subordonare prin conjuncţie subordonatoare; c. coordonare adversativă.

53. Propoziţia Nu îi plăcea nimic din jurul său. este:

a. propoziţie simplă, enunţiativă, afirmativă; b. propoziţie dezvoltată, enunţiativă, negativă;
c. propoziţie dezvoltată, exclamativă, negativă.

54. Sunt termeni regenţi ai propoziţiilor subiective adverbele din seria:

a. fireşte, desigur, probabil; b. uşor, mult, bineînţeles; c. sigur, clar, repede.

55. Pronumele relativ din enunţul Nu ştia cine l-a trădat are funcţia sintactică de:
a. complement direct; b. subiect; c. complement indirect.

56. Verbul subliniat din enunţul Intrând pe uşă, a auzit telefonul. este la:
a. modul gerunziu, predicat verbal; b. modul gerunziu, subiect; c. modul gerunziu, complement
circumstanţial de timp.

57. Raportul de coordonare copulativă se realizează prin:

a. conjuncţiile dar, iar; b. conjuncţiile şi, ci; c. conjuncţia şi.

58. Propoziţia subiectivă din fraza Oricine vine cu gând bun să intre că este bine primit. este:
a. oricine vine cu gând bun; b. să intre; c. că este bine primit.

59. Termenul regent al propoziţiei completive indirecte din fraza Îşi aducea aminte că nu i-a spus tot. este:
a. un substantiv; b. un verb; c. o locuţiune verbală.

60. În fraza „E destul să te gândeşti ce poţi face cu banii, ca să şi guşti bucuria lucrului pe care nu l-ai
cumpărat” (Barbu Delavrancea), propoziţiile sunt, în ordine:
a. PP + CD + CI + CS (F) + AT; b. PP + SB + CI + CNS + AT; c. PP + SB + CD + CNS + AT.