Grile. Pomian

IONUȚ POMIAN
10 TESTE GRILĂ
2012
1
TESTUL-GRILĂ NR. 1
I. FONETICĂ, LEXIC, ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE, ISTORIA
LIMBII ROMÂNE :
1. Cuvântul macrosistem s-a format prin :

a. derivare progresivă
b. derivare stadială
c. schimbarea valorii gramaticale
d. compunere prin sudură
2. Forma corectă este în:

a. sarmală
b. ucraineni
c. țărance
d. aragazuri
3. Acordul este corect realizat în propoziţia:

a. Munţii şi valea sunt acoperiţi.
b. Valea şi munţii sunt acoperite.
c. Văile şi muntele sunt acoperiţi.
d. Văile şi muntele sunt acoperite.
4. Cuvântul postdicţie este in raport de antonimie cu :

a. predicţie
b. antecliză
c. prezumţie
d. dicţie
5. Cuvântul macedoromân este in raport de sinonimie cu :

a. aromân
b. istroromân
c. macedonean
d. meglenoromân
6. Sensul expresiei a pune la index este:

a. a introduce pe cineva în lista autorilor canonici
b. a trata (pe cineva) ca lider spiritual a unei grupări, organizaţii etc.
c. a trece o carte in lista cărţilor interzise
d. a fi chinuit de ceva; a pune la suflet
2
7. Sensul expresiei calul troian este:
a. refugiu în timpul unui cataclism
b. pretext invocat de cineva, aparent credibil, dar care are o raţiune ascunsă
c. aglomerare de fiinţe de mare diversitate
d. mijloc perfid folosit pentru subminarea cuiva
8. Fie denumirile geografice: Azerbaidjan, Bangladesh, Brescia,

Reykjavik.
Sunt corect scrise:
a. numai a doua şi a treia
b. toate
c. numai a doua
d. nici una nu este scrisă corect
9. Fie formele: desperat, bleumaren, satin, descojit. Sunt greşite:

a. nici una nu este greşită
b. numai a doua
c. numai prima şi a patra
d. toate
10. Sunt corect accentuate cuvintele din seria:

a. alocromátic, alopecíe, aló, agorá
b. aiúrea, áidoma, aló, aláltăieri
c. álandala, ágoră, álo, aláltăieri
d. aídoma, alandála, álo, aláltăseară
11. Sunt corect despărţite în silabe cuvintele din seria:

a. gol-a-ve-raj, dif-tong, i-gno-ra, de-stu-pa
b. ma-no-pe-ră, în-ăl-bi, in-o-pi-na, in-e-dit
c. miz-an-trop, ex-a-cer-ba, ad-op-ta, tox-e-mi-e
d. om-o-nim, par-o-nim, sin-o-nim, pa-şopt-ism
12. Fie formulele: angro, business, grizly, fair-play, week-end.

Sunt corecte:
a. nici una nu este corectă
b. numai prima, a doua şi a cincea
c. numai a doua, a patra şi a cincea
d. toate
3
13. Fie formele: el bănuie, el bântuieşte, tu îl chinui, ele ronţăiesc. Sunt
corecte:
a. toate
b. numai prima şi a treia
c. numai a treia şi a patra
d. nici una nu este corectă
14. Cuvântul boieroaică are:

a. 4 semivocale şi 3 vocale
b. 7 semivocale
c. 7 vocale
d. 4 vocale şi 3 semivocale
15. Avem două hiaturi în:

a. poezioară
b. poeziilor
c. poetei
d. poetesei
16. Enunţul ,,Fii şi tu cum ai mai fost / Întrutotul de acord!’’ conţine:

a. nici o greşală
b. 1 greşală
c. 2 greşeli
d. 3 greşeli
17. Enunţul ,,De cât rău aţi îndurat se ştie că dumneavoastră înşişi fii-veţi
mai acri şi, chiar mai sobrii decât maeştri aceia care vor prezida procesul.”
conţine:
a. 6 greşeli
b. 4 greşeli
c. 5 greşeli
d. 7 greşeli
18. Cuvintele chef, iaurt, moft, ienibahar sunt de origine:

a. turcă
b. neogreacă
c. slavă
d. franceză
19. Substantivul impiegat este de origine:

4
a. spaniolă
b. italiană
c. franceză
d.portugheză
20. Avem un cuvânt din substratul limbii române în:

a. zgaibă
b. zgardă
c. zgârci
d. zgâria
II. MORFOSINTAXA PROPOZIŢIEI ŞI A FRAZEI:
21. Structura morfematică a cuvântului subliniat din enunţul:

,,Hotărârile ar putea fi comunicate curând.’’ este:
a. radical+sufix modal-temporal+desinenţă
b. radical+sufix modal +desinenţă
c. radical+sufix temporal+sufix modal +desinenţă
d. rădăcină+sufix modal+sufix temporal
22. Structura morfematică a adjectivului nedorit este:
a. rădăcină+sufix modal-temporal+desinenţă
b. radical+sufix derivativ
c. rădăcină+sufix derivativ+desinenţă
d. radical+sufix derivativ+desinenţă
23. Structura morfematică a verbului ,,(eu) pustiii” este:
a. radical+sufix modal+sufix temporal+desinenţă
b. rădăcină+sufixe
c. radical+desinenţe
d. radical+sufix modal-temporal+desinenţă
24. Structura morfematică a substantivului partea este:
a. radical+articol hotărât
b. rădăcină+desinenţă+articol hotărât
c. radical(=rădăcină)+desinenţă
d. rădăcină+articol hotărât
25. Structura morfematică a verbului Revezi! este:

a. radical+desinenţă
b. rădăcină+sufix+desinenţă
c. prefix+rădăcină+desinenţă
d. radical+sufix+desinenţă
5
26. Cuvântul subliniat din enunţul: ,,De ce-l consideri tâmpit ?”
a. E.P.S /adj. var., N.
b. E.P.S /adj. var., Ac.
c. compl. circ. de mod /adv. de mod
d. compl. circ. de mod /adj. var., N.
27.Cuvântul subliniat din enunţul: ,,Fetiţă bălaie , străluceşti ca soarele!”

este:
a. adj. var., V. /f.f.s.
b. adj. inv., V. /f.f.s.
c. atr. adj. /adj. inv., V.
d. atr. adj. /adj. var., V.
28. În enunţul: ,,Nu ştiu ce i-a prostit.”, cuvântul subliniat este:

a. compl. direct /pron. rel., Ac.
b. subiect /pron. rel., N.
c. compl. circ. de mod /adv. rel. de mod
d. compl. circ. de mod /pron. rel., Ac.
29. Secvenţa subliniată din textul:,,Făra a fi fost profesor, tot i-a ştiut
explica foarte bine.” este:
a. compl. circ. concesiv /vb. pred., inf. perfect, d. pasivă
b. compl. circ. concesiv /vb. pred., d. pasivă+nume pred., subst. comun, N.
c. compl. circ. concesiv /verb cop.,inf. perfect+nume pred., subst. comun , N.
d. predicat verbal /vb. cop, inf. perfect+nume pred., subst. comun, N.
30. Cuvântul subliniat din enunţul:,,Tot îl denunţ, fie ce-o fi!” este:
a. compl. circ. concesiv /adv. concesiv cu val. pred.
b. compl. circ. concesiv /adv. predicativ
c. pred. verbal /verb pred., impers., conj. prez.
d. pred. verbal /verb pred., impers., imperativ
31. ,,Se va fi prezentând el onorabil, însă nimeni nu-l ia în serios.” Secvenţa

subliniată este:
a. pred. verbal /verb pred., pers., ind.-viitor II
b. pred. verbal /verb pred., pers., prezumtiv-prezent
c. pred. nominal /verb cop., ind-viitor I(academic)+nume pred., gerunziu
d. pred. nominal /verb cop., d. reflexivă, prezumtiv-prezent+nume pred.,
gerunziu
6
32. În enunţul:,,Nu se ştie datorită căruia s-a terminat jocul.”, secvenţa
subliniată este:
a. compl. circ. de cauză /pron. rel., D. cu prep.
b. compl. circ. de cauză /pron. rel., G. cu prep. (accidental nearticulată)
c. compl. indirect /pron. rel., D.
d. compl. indirect /pron. rel., D. cu prep.
33. Cuvântul subliniat din enunţul:,,Cum soseşte, trimite-l la director.” este:

a. compl. circ. de mod /adv. rel. de mod
b. compl. circ. de timp /conjuncţie subordonatoare
c. compl. circ. de timp / pron. rel., Ac.
d. compl. circ. de timp /adv. rel. de timp
34. Cuvântul subliniat din enunţul: ,,Întotdeauna l-am stimat pe-al lui
Popescu” este:
a. compl. direct /subst. propriu (însoţit de art. posesiv şi art. hotărât), Ac. cu
prep.
b. compl. direct /subst propriu, neart., Ac. cu prep.
c. atr. substantival prepoziţional /subst. propriu, Ac. cu prep.
d. atr. subst. genitival /subst. propriu, G. cu prep.
35. Cuvântul subliniat di enunţul:,, Le vei înmâna cărţi tuturor celor din
sală?” este:
a. compl. indirect /pron. dem., D.
b. compl. indirect /pron. rel., D.
c. atr. adj. /adj. pron. dem., D.
d. atr. adj. /adj. pron. int., D.
36. Avem o locuţiune conjuncţională subordonatoare în:

a. numai că
b. chit că
c. aşa că
d. doar că
37. După conţinutul ei, popoziţia enunţiativă poate fi:
a. propriu-zisă, optativă, dubitativă, potenţială sau imperativă
b. fie propriu-zisă, fie imperativă
c. fie optativă, fie imperativă
d. numai propriu-zisă
7
38. Genul personal se distinge prin particularităţi:
a. exclusiv sintactice
b. exclusiv fonetice
c. exclusiv flexionare
d. flexionare, fonetice şi sintactice
39. Complementul direct intern areca termen regent:

a. exclusiv verbe de mişcare
b. exclusiv verbe tranzitive
c. verbe tranzitive şi intranzitive
d. exclusiv verbe intranzitive
40. Există unele adverbe care, din perspectiva categoriei comparaţiei, cunosc
exclusiv:
a. gradul comparativ
b. gradul pozitiv şi superlativ absolut
c. gradul comparativ şi superlativ
d. gradul comparativ şi pozitiv
41. Structura frazei:,, Crede-mă că era atât de frumoasă de-ţi era mai mare
dragul.” este:
a. PP+CD+CNS
b. PP+CI+CNS
c. PP+CD+ATR
d. PP+CI+ATR
42. Subordonata din fraza:,,Cum se face că nu mi-ai spus pâna acum?” este:
a. completivă directă
b. subiectivă
c. predicativă
d. modală
43.,, Având darul să prezică cu exactitate, omul acesta era cu neputinţă să

nu desluşească ceva din mintea celor care-l obligau să tacă.” Structura frazei
este:
a. AT+PP+CD+AT+CD
b. CD+PP+SB+AT+CI
c. AT+PP+SB+AT+CD
d. AT+PP+SB+AT+CI
8
44. Subordonata din fraza:,, Dacă s-a aşezat lângă sobă, bunica s-a şi apucat
de împletit.” este:
a. temporală
b. condiţională
c. modală
d. altă variantă
45. ,,Mi-a plăcut, că-i inteligent!” Subordonata frazei este:

a. completivă indirectă
b. completivă directă
c. subiectivă
d. cauzală
TESTUL-GRILĂ NR. 2
LIMBII ROMÂNE:
1. Toate cuvintele sunt omonime în:

a. diligenţă, măritiş
b. marcă, ombilic
c. but, geniu
9
d. ostentativ, demonstrativ
2. Sensul cuvântului rabiat este:

a. doctrina rabinilor; rabinism
b. persoană suferind de rabie
c. furios, turbat
d. perioadă de timp cât funcţionează un rabin; rabinat
3. Sensul cuvântului dilatoriu este:

a. care îşi măreşte volumul, care dilată, dilatant
b. care are caracter neprofesionist, amator
c. care provoacă o întârziere, o amânare
d. care serveşte pentru a justifica ceva
4. Sensul expresiei a giorno este:

a. ca ziua
b. pe curând
c. bravo!, halal!
d. succes
5. Cuvântul subliniat din sintagma ,,spirit olimpian” este în raport de

sinonimie cu:
a. reprobabil
b. senin
c. judicios
d. serafic
6. Seria care conţine exclusiv sinonime este:

a. formaţie, alcătuire, ansamblu, echipă, component, întocmire
b. crescut, mărit, ridicat, avânturat, majorat, urcat
c. autohton, băştinaş, aborigen, indigen, neaoş, pământean
d. decent, cuviincios, respectuos, insidios, politicos, reverenţios
7. Avem o sintagmă corectă în:

a. fetei însăşi
b. întreg stadionul
c. ei uscă
d. prăjitură cu căpşune
8. Nu aparţine limbii române termenul:

10
a. reporteraş
b. repauzare
c. kilocuvânt
d. obstretică
9. Cuvântul căpşun s-a format prin:

a. schimbarea valorii gramaticale
b. derivare regresivă
c. derivare parasintetică
d. compunere
10. Avem sufixe pentru denumirea unei colectivităţi în:

a. –eşte, -iş, -ie
b. –ărie, -et, -işte, -iş, -ime
c. –aş, -uş, -uşoară
d. –ătate, -esc, -inţă
11. Nu avem cuvânt compus în:

a. a binevoi
b. dumneavoastră
c. Munţii Sebeşului
d. Aleea Salcâmilor
12. Nu reprezintă un tip de regionalisme:

a. arhaismele
b. muntenismele
c. ardelenismele
d. oltenismele
13. În structura ,,el o ajuns ieri” avem:

a. un regionalism fonetic
b. un regionalism lexical
c. un regionalism gramatical (morfologic)
d. un arhaism
14.Avem împrumuturi din limba slavă în seria:

a. zapis, pâlc, muncă, mied
b. sorb, repede, mesteacăn
c. zacuscă, sovhoz, sotnic
11
d. pârcălab, sicriu, chip
15. Nu este semn ortografic:

a. linia de dialog
b. linia de pauză
c. liniuţa de unire(cratima)
d. apostroful
16. Avem o formă scrisă greşit în:

a. Evul Mediu
b. Bulevardul 1848
c. Institutul de Lingvistică
d. Strada Primăverii
17. Enunţul: ,,Drăguţ i-i din parte-i să nu-ţi creieze iar aceleaşi probleme
ambigui măcar că
naturii-i perfide i tot tot una.” conţine:
a. 3 greşeli
b. 4 greşeli
c. 6 greşeli
d. 7 greşeli
18. Enunţul: ,,De-i trăi şi-i fii părinte

Să fi bun ca înainte!” conţine:
a. 1 greşeală
b. 2 greşeli
c. nu conţine nici o greşeală
d. 3 greşeli
19. Ca semn ortografic, cratima se foloseşte:

a. în repetiţii
b. la despărţirea cuvintelor în silabe
c. între două numerale care arată aproximaţia numerică
d. între două numerale care arată limitele unei distanţe sau ale unui interval
de timp
20. Punctul nu este utilizat în unele abrevieri când:

a. abrevierile aparţin unor cuvinte/expresii din limbi străine
b. abrevierea este imediat urmată de un nume propriu
12
c. abrevierea vizează termeni din domeniul administrativ
d. abrevierea este formată din începutul unui cuvânt şi finala lui vocalică
21. Structura frazei: ,,Ceartă-l dumneata acum, că, de nu,

îi ajunge să fii dumneata certat de dânsul.” este:
a. PP+CZ+PR
b. PP+CŢ+CZ+CD
c. PP+CŢ+CZ+PR
d. altă variantă
22. Fie fraza: ,,Cum se întâmplă că a mai rămas de stabilit unde îi veţi caza,
mai că-mi vine să vă consider nişte neserioşi.” Structura frazei este:
a. CZ+SB+SB+PP+SB+SB
b. CZ+SB+CD+PP+SB
c. CZ+CD+SB+PP+CD
d. CZ+SB+CD+PP+SB+SB
23. Fie fraza: ,,Înveţi mai mult, ştii tot mai mult.” Subordonata este:
a. temporală
b. condiţională
c. modală comparativă
d. circumstanţială de măsură progresivă
24. Fie fraza: ,,Sunt convins că tot nemulţumit va fi, de-l ajut, de nu.”
Structura acesteia este:
a. PP+CI+CŢ+CŢ
b. PP+CI+CŢ
c. PP+CD+CV+CV
d. PP+CI+CV+CV
25. Structura frazei: ,,Neisprăvitule ce eşti, de ce l-ai minţit că nu bine ai

urcat în tren că te-am şi sunat ca să îţi cer să revii la serviciu?” este:
a. AT+PP+CD+CT+CS+CD
b. PP+PP+CD+CT+CS+CD
c. AT+PP+CI+CT+CS+CD
d. PP+CZ+CI+CT+CS+CD
26. Cuvântul subliniat din enunţul: ,,Oare ce am mai greşit?” este:

13
a. adv. interogativ/ f.f.s.
b. compl. circ. de mod/ adv. de mod
c. compl. circ. de mod/ adv. interogativ
d. adverb relativ-interogativ/ f.f.s.
27. Cuvântul subliniat din enunţul: ,,Domnule elev, cam puţin te-ai pregătit!”
este:
a. substantiv în V./ f.f.s.
b. atr. subst. apoziţional/ substantiv, V.
c. atr. subst. vocatival/ substantiv, N.
d. atr. subst. apoziţional/ substantiv, N.
28. În enunţul: ,,Fie-mi permis a-mi expune concluziile!”, cuvântul subliniat

este:
a. pred. verbal/vb. impers., conjunctiv-prezent cu morfemul să eliptic, d.
pasivă
b. pred. nominal/ vb. cop. la modul conj.(cu morfenul să eliptic)+nume pred.,
adj., N.
c. pred. nominal/ vb. cop. la modul imperativ+nume pred., adj., N.
d. altă variantă
29. Funcţia sintactică a cuvântului subliniat din enunţul: ,,...Şi s-a prefăcut
într-o prinţesă de toată frumuseţea.” este:
a. nume predicativ
b. compl. circ. de mod
c. compl. indirect
d. altă variantă
30. În enunţul: ,,Să crape ăl curios!”, cuvântul subliniat este:

a. subiect/ pron. dem., formă populară, N.
b. subiect/ pron. pers. semiind., N.
c. articol dem./ f.f.s.
d. articol pos./ f.f.s
31. În enunţul: ,,Se auzea necontenit tic-tac!”, cuvântul subliniat este:

a. compl.direct/ loc. interjecţională
b. compl. circ. de mod/ interj. compusă, Ac.
c. subiect/ interj. compusă
d. subiect/ loc. interjecţională
14
32. Cuvântul subliniat din enunţul: ,,Respectând, vei fi respectat.” este:
a. pred. verbal insuficient/ vb. pred., gerunziu, d. activă
b. compl. circ. de condiţional/ verb pred., gerunziu, d. activă
c. compl. circ. condiţional/ vb. impers., gerunziu
d. compl. circ. condiţional/ vb. nepred., d. activă
33. Secvenţa subliniată din enunţul: ,,Părând totul în regulă, inspectorul nu

a insistat.” este:
a. nume predicativ/ subst., Ac. cu prep.
b. nume predicativ/ loc. adj., Ac.
c. nume predicativ/ loc. adj.
d. compl. circ. de mod/ loc. adv.
34. Cuvântul subliniat din enunţul:,,Ştiai că şi-a schimbat bicicleta pe un

câine?” este:
a. compl. direct/ subst., Ac.
b. compl. indirect / subst., Ac.
c. compl. direct intern/ subst., Ac.
d. compl. circ. de mod/ subst., Ac.
35. Cuvântul subliniat din enunţul: ,,Mai las-o dracului cu fumatul!” este:
a. compl. circ. de loc/ subst., D. locativ
b. compl. indirect/ interjecţie, D.
c. compl. indirect/ subst., D.
d. compl. circ. de mod/ subst., D.
36. Nu avem locuţiuni adjectivale în:
a. aşa-zis, aşa-numit
b. peste seamă, fără număr şi fără seamă
c. de rasă, de duh
d. cu hotărâre, la greu
37. Avem exclusiv verbe neregulate în:

a. a uza, a fi, a lua
b. a bea, a usca, a avea
c. a da, a vrea, a contorsiona
d. a convinge, a mânca, a sta
38. Secvenţa subliniată din enunţul: ,,Mâniatu-te-ai, că te-am trimis la strâns

paie?” este:
a. compl. circ. de scop/ subst., Ac. cu prep.
15
b. compl. circ.de scop/ vb. pred., tranz., supin
c. compl.circ.de loc/ subst., Ac. cu prep.
d. compl. circ. de loc/ vb. pred., tranz., supin
39. Sufixele timpului imperfect (modul indicativ) sunt:

a. -m, -i, -ø, -m, -ţi, -u
b. –esc, -ăsc
c. –a-, -u-, -se-, -i-, -â-
d. –a-, -ea-
40. Adverbele pronominale pot fi:

a. relative sau interogative
b. relative sau corelative
c. demonstrative, nehotărâte sau negative
d. nu există adverbe pronominale
41. Există substantive epicene în:

a. hotele-hoteluri, chibrite-chibrituri
b. student-studentă, profesor-profesoară
c. cocoş-găină, mamă-tată, frate-soră
d. girafă, cimpanzeu, păduche, viperă
42. Structura morfematică a verbului ,,(eu) am lucrat” este:

a. auxiliar+rădăcină+sufix
b. auxiliar+radical+desinenţă
c. auxiliar+rădăcină+desinenţă
d. auxiliar+rădăcină+sufix+desinenţă
43. Structura morfematică a substantivului basma este:

a. rădăcină+sufix
b.rădăcină+desinenţă
c. rădăcină+sufix+desinenţă
d. radical(=rădăcină)
44. Structura morfematică a verbului (a) încrâncena este:

a. prefix+radical+sufix
b. prefix+rădăcină+desinenţă
c. prefix+radical+sufix
d. prefix+rădăcină+sufix
16
45. Segmentul final –a este o particulă (deictică) adverbială în:
a.dânsa
b. alta
c. a treia
d. aceasta
TESTUL-GRILĂ NR. 3

LIMBII ROMÂNE:
1. Enunţul: ,,Ei înşişi au proiectat acei fistichii pantofi purpurii şi, creându-
şi-i singuri, în atelierele proprii, fii sigur c-or câştiga întreit, fie ce- o fi.”
Conţine:
17
a. nu conţine nici o greşeală
b. 3 greşeli
c. 4 greşeli
d. o greşeală
2. Enunţul: ,,Zglobii-ţi copii şi cheflii-ţi socrii au agreeat întrucâtva propria-

mi opinie de a-i asculta, ca mai demult, şi pe acei iluştri maeştri ai vioarei.”,
conţine:
a. 3 greşeli
b. 5 greşeli
c. 8 greşeli
d. nu conţine nici o greşeală
3. Cuvântul arăboaică are:

a. 3 vocale şi 4 semivocale
b. 6 vocale şi o semivocală
c. 4 vocale şi 3 semivocale
d. 7 vocale
4. În cuvântul autumnal avem:

a. 4 vocale
b. un hiat
c. un triftong
d. un diftong
5. Care dintre următoarele serii conţine numai cuvinte despărţite corect în

silabe?
a. a-u-to-hton, de-lic-tu-al, fii-că, ob-iec-ţi-e
b. a-u-to-hton, de-lic-tu-al, fi-i-că, o-biec-ţi-e
c. a-u-toh-ton, de-li-ctu-al, fii-că, o-bi-ec-ţi-e
d. au-to-hton, de-lic-tu-al, fi-i-că, o-bi-ec-ţi-e
6. Avem cuvinte de origine latină în seria:

a. cocoş, grădină, ceas
b. mătase, corn, creastă
c. crenel, crai, crâng
d. obraz, obşte, vatră
7. Cuvântul ignobil este în raport de sinonimie cu:

a. ardent
18
b. febril
c. incapabil
d. infam
8. Adjectivul diligent are ca antonim neologic pe:

a. zelos
b. naiv
c. prezumţios
d. indolent
9. Fie perechile de cuvinte: (1) izocrom/izocron; (2) dicţie/dicţiune;

(3)marmotă/marmită, (4)detraca/detracta. Avem:
a.omonime în (1), sinonime în (2) şi (4) şi paronime în (3)
b. sinonime în (2) şi paronime în (1), (3) şi (4)
c. sinonime în toate
d. paronime în toate
10. Cuvântul arivist este în raport de paronimie cu:

a. parvenit
b. arhivist
c. îmbogăţit
d. arhivar
11. În enunţul: ,,Acel muscal mi-a oferit în dar un muscal nou.”, secvenţele
subliniate reprezintă:
a. cuvinte polisemantice
b. omonime morfologice
c. omonime parţiale
d. omonime totale
12. Nu fac parte din masa vocabularului:

a. numele de zile, luni, anotimpuri
b. termenii tehnico-ştiinţifici
c. elementele de jargon şi argou
d. arhaismele
13. Perechea de cuvinte paludism/impaludism reprezintă:

a. sinonime totale
b. sinonime aproximative
c. paronime
19
d. antonime
14. Sensul cuvântului imparicopitat este:

a. care îşi exercită puterea în mod despotic şi arbitrar
b. care a fost stabilit dinainte; destinat
c. (despre animale) care au copitele distruse
d. (despre animale) care prezintă un număr impar de degete
15. Verbul a aniversa s-a format prin:

a. compunere prin sudură
b. schimbarea valorii gramaticale
c. derivare regresivă
d.derivare progresivă cu sufix
16. Compunerea nu poate apărea la:

a. verbe
b. adverbe
c. articole
d. interjecţii
17. Sensul expresiei sabia lui Damocles este de:

a. simbol al călăuzei salvatoare
b. neînţelegere între oameni
c. pericol care se poate materializa oricând
d. moment de grea cumpănă şi primejdie
18. Cuvintele droaie, fluier, groapă, ţap provin din:

a. latină
b. substrat
c. slavă
d.maghiară
19. Limba româna s-a dezvoltat din:

a. slavă
b. tracă
c. latina literară
d. latina populară
20. Nu reprezintă un dialect al limbii române:

a. protoromâna
20
b. dacoromâna
c. istroromâna
d. aromâna
21. Poate funcţiona ca verb bitranzitiv:

a. a trece
b. a putea
c. a afirma
d. a auzi
22. Substantivul care poate fi substituit printr-un pronume apare în:

a. Iubirea învinge.
b. L-am întâlnit trei dimineţi consecutive.
c. O vreau ca şefă.
d. Du-te naibii!
23. Nu există pronume nehotărâte în:

a. orişicare, orişicine, orişicât
b. câtva, câtăva, cutare
c. mult, multă, puţin, puţină
d. unul, una, altul, alta
24. Nu reprezintă o categorie gramaticală:

a. numărul
b. diateza
c. conjugarea
d. gradele de comparaţie
25. În structura modului prezumtiv-timpul prezent nu poate apărea un verb

la:
a. modul indicativ-timpul viitor
b. modul indicativ-timpul prezent
c. modul conjunctiv
d. modul condiţional
26. Subordonata din fraza: ,,Dacă a ajuns acasă, s-a şi apucat de treabă.”
este:
a. condiţională
21
b. modală
c. temporală
d. altă variantă
27. Subordonata din versurile: ,,Cât e noaptea-n lung şi-n lat

nu s-aude un bărbat.”(Lucian Blaga) este:
a. modală
b. circumstanţială de loc
c. completivă indirectă
d. temporală
28. Subordonata din fraza: ,,De ce să nu-l părăsesc, dacă nu mă respectă?”

este:
a. temporală
b. condiţională
c. consecutivă
d. cauzală
29. Subordonata din fraza: ,,Să-mi fi solicitat ajutorul, n-aş fi refuzat-o.” este:
a. temporală
b. condiţională
c. concesivă
d. altă variantă
30. Fie enunţul: ,,Fie ce-o fi, eu tot îl admir!”, structura frazei este:
a. PP+SB+PP
b. PP+PR+CV
c. CV+SB+PP
d. PP+PR+PP
31. Structura frazei: ,,Pe atunci nu ştiam că îi place să fie anunţat .” este:
a. PP+CD+CD
b. PP+SB+SB
c. PP+CD +SB
d. PP+CD+CI
32. În enunţul: ,,Mă caută prea des în cancelarie, situaţie care îmi
displace.”, cuvântul subliniat este:
a. atribut substantival apoziţional/ subst., N.
b. subiect/ subst., N.
22
c. subiect reluat/ subst., N.
d. compl. direct/ subst., N.
33. Cuvântul subliniat din enunţul: ,,Fie pâinea cât de rea,/ Tot mai bună-n
ţara mea!” (Proverb) este:
a. E.P.S./ adj. var., 2 term., 4 forme flexionare, N.
b. atribut adjectival/ adj. var., 4 term., 4 forme flexionare, N.
c. nume predicativ/ adj. var., 4 term., 4 forme flexionare, N.
d. nume predicativ/ adj. var., 2 term., 4 forme flexionare, N.
34. Secvenţa subliniată din enunţul: ,,De ce vă sfiirăţi a-i denunţa?”

a. compl. circ. de cauză/verb prdicativ
b. compl. direct/ verb nepredicativ
c. compl. indirect/ verb predicativ
d. compl. indirect/ verb nepredicativ
35. Cuvântul subliniat din enunţul: ,,În sinea lui era convins că va reuşi.”
este:
a. compl. circ. de loc/ subst., Ac. cu prep.
b. compl. circ. de loc/ pron. refl., Ac. cu prep.
c. compl. indirect/ pron. refl., Ac. cu prep.
d. compl. indirect/subst., Ac. cu prep.
36. În enunţul: ,,Din două rele îl alegi pe cel mai mic.”, cuvântul subliniat
este:
a. compl.direct/ articol dem., Ac.
b. morfem al gradului comparativ/ f.f.s.
c. compl.direct/ pron. dem., Ac.
d. altă variantă
37. Fie versurile: ,,...Şi latr-a pustiu

Şi urlă a morţiu.”(Folclor). Cuvintele subliniate sunt:
a. compl. circ de mod/ subst., Ac cu prep. +compl. circ. de mod/ subst., Ac.
cu prep.
b. compl. indirect/ subst., Ac. cu prep.+compl. indirect/ adv., Ac. cu prep.
c. compl. circ. de mod/ subst., Ac. cu prep.+compl. circ. de mod/ adv. cu
prep.
23
d. compl. indirect/ subst., Ac. cu prep. +compl. circ. de mod/ adv. cu prep.
38. Cuvântul subliniat din enunţul: ,,Împotriva obiceiului său, a acţionat

altfel de data aceasta.” este:
a.compl. indirect/ subst., G. cu prep.
b. compl. circ. concesiv/ subst., G. cu prep.
c. compl. circ. de mod/ subst., D. cu prep.
d. compl. circ. de mod/ subst., G. cu prep.
39. Cuvântul subliniat din enunţul: ,,Nu ştiu ce urmează.” este:

a. subiect/ pron. rel., inv., N.
b. subiect/ pron. rel., var., N.
c. compl. direct/ pron. rel., inv., Ac.
d. compl. direct/ pron. rel., var., Ac.
40. În enunţul: ,,Aş paria pe celălalt.”, cuvântul subliniat este:

a. compl. indirect/ pron. dem. de diferenţiere şi depărtare, Ac.
b. compl. direct/ pron. nehot., Ac.
c. compl. indirect/ pron. nehot., Ac.
d. compl. direct/ pron. dem. de diferenţiere şi depărtare, Ac.
41. Cuvântul subliniat din enunţul: ,,Se bazează numai pe banii de la

părinţi.” este:
a. atr. subst. prep./ subst. Ac. cu prep. compusă
b. compl. circ. de loc/ subst. Ac. cu prep. compusă
c. atr. subst. acuzatival/ subst., Ac. cu prep. compusă
d. atr. subst. prep./ subst., Ac. cu loc. prep.
42. Segmentul subliniat din sintagma: ,,atâta vreme” reprezintă:

a. articol hotărât preluat prin articulare poziţională
b. particulă adverbială/ f.f.s.
c. desinenţă adjectivală/ fem., sg., N. Ac.
d. altă variantă
43. Structura morfematică a verbului ,,(voi) doriţi” este:

a. rădăcină+sufix+desinenţă
c. rădăcină+sufixe+desinenţă
d. radical+desinenţă
24
44. Substantivul zi are structura morfematică:
a. radical
b. rădăcină+sufix
c. rădăcină
d. radical+desinenţă
45. Structura morfematică a verbului , ,,(eu) revăd” este:

a. radical+desinenţă zero
b. prefix+rădacină +desinenţă zero
c. prefix+rădăcină+sufix+desinenţă
d. prefix+rădăcină
TESTUL-GRILĂ NR. 4

LIMBII ROMÂNE:
1. Fie enunţul: ,,Îţi repet nene Iancule c-am aflat că fie ce-o fi ei nu te pot
ajuta în continuare deoarece cred eu nici ei nu mai au resurse.” Numărul de
virgule obligatorii este:
25
a. 2
b. 3
c. 5
d. 7
2. În enunţul ,,Prietenia e benefică, duşmănia - malefică”, segmentul scris

cursiv este:
a. cratimă
b. semn de ortografie
c. liniuţă de unire
d. linie de pauză
3. Fie formele: (planta) doi-dinţi; (peşte) nouă-ochi; show-ul; face-li-se-va.

Linia de pauză apare :
a. numai în a patra
b. numai în prima şi a doua
c. nu apare la nici o formă
d. în toate
4. Fie tipurile de paranteze: (1) rotunde, (2) oblice şi (3) drepte. Reprezintă
semne de punctuaţie:
a. numai (1) şi (3)
b. numai (2)
c. numai (3)
d. toate tipurile
5. Seria care conţine numai vocale plenisone este:

a. e, i, o, u
b. a. ă, î/â
c. a, e, ă, u
d. a, e, i, o, u, ă, î/â
6. Secvenţa subliniată din sintagma ,,zece copii” conţine:

a. un diftong descendent
b. un diftong ascendent
c. 2 vocale
d. un hiat
7. Este corect despărţit în silabe:

a. i-gno-ra
26
b. fol-clor
c. a-ni-on
d. î-năs-pri
8. Fie formele: candíd, diáspora, editór, embargó. Sunt corect accentuate:
a. numai prima şi ultima
b. numai a doua
c. numai a treia
d. toate
9. Nu aparţine limbii române forma din:

a. costumier
b. coşaveraj
c. golaveraj
d. (a) ierba
10. Avem forme corecte în:

a. geacă/ gecuri
b. giacă/ geci
c. giacă/ giace
d. geacă/ geci
11.Cuvântul emul este în raport de sinonimie cu:

a. afect
b. concurent
c. macru
d. mag
12. Cuvântul miasmatic este în raport de sinonimie cu:

a. mistic
b. pestilenţial
c. parfumat
d. deplorabil
13. Nu reprezintă un sinonim al cuvântului grobian:

a. mitocan
b. ordinar
c. vulgar
d. fetid
14. Există un pleonasm în:

27
a. muncă laborioasă
b. aurul negru
c. lacrimi de crocodil
d. ferestrele sufletului
15. Există o tautologie în:

a. marele magnat
b. casa îi este casă
c. mimica feţei
d. interacţiune reciprocă
16. Cuvântul comédie este de origine:

a. turcă
b. italiană
c. spaniolă
d. franceză
17. Fondul principal lexical al limbii române cuprinde cuvintele de alte

origini decât latina în
proporţie de:
a. 40%
b. 20%
c. 10%
d. 60%
18. Cuvântul somn cu pluralele somni, somnuri reprezintă:

a. omoforme
b. omonimie parţială
c. omonimie morfologică
d. omonimie lexico-gramaticală
19. Cuvântul combiner reprezintă:

a. un derivat sufixal progresiv
b. un derivat regresiv
c. un cuvânt compus
d. un împrumut
20. Sensul substantivului semitologie este:

a. ştiinţa care studiază pietrele preţioase
b. procedeu de clasificare a ştiinţelor
28
c. expresie împrumutată dintr-o limbă semitică
d. ştiinţă care studiază cultura şi limbile semitice
21. Există forme pronominale atone în:

a. îşi, şi, şi-, se, s-
b. cel, cea, ăla, aia
c. al, a, ai, ale, alor
d. sie, sieşi, (pe) sine
22. După numărul de forme flexinare, adjectivele se grupează în:

a. 5 clase
b. 4 clase
c. 3 clase
d. 2 clase
23. Nu avem adjectiv cu topică fixă în raport cu substantivul în:

a. cursul predat
b. aceleaşi maşini
c. acest antecedent
d. biata mamă
24. Verbele pronominale nu pot avea funcţie:

a. obiectivă
b. reciprocă
c. posesivă
d. reflexivă
25. Subiectul nu poate fi exprimat prin:

a. pronume
b. verb
c. adverb
d. interjecţie
26. În cadrul coordonării nu există propoziţii juxtapuse:

a. copulative
b. adversative
c. subordonate
29
d. disjunctive
27. Structura morfematică a cuvântului ,,(el) lovi”:

a. radical+desinenţă
b. radical+sufix
c. radical+sufix+desinenţă
d. altă variantă
28. Verbul ,,(tu) ceri” are structură morfematică:

a. rădăcină+desinenţă
b. rădăcină+sufix+desinenţă
c. rădăcină+sufix
d. altă variantă
29. Structra morfematică a verbului a afla, la ind. imperfect, pers. a III-a, sg.,
este:
a. radical(=rădăcină)+sufix+desinenţă
b. radical+desinenţă
c. rădăcină+sufix
d. rădăcină+desinenţă
30. Substantivul reorganizare are următoarea structură lexicală:

a. prefix+rădăcină+sufixe
b. prefix+radical+sufixe
c. radical+sufix
31. Secvenţa subliniată din gruparea ,,o să vin” reprezintă:
a. pronume personal invariabil
b. particulă adverbială
c. verb auxiliar variabil din structura timpului viitor
d. verb auxiliar invariabil din structura timpului viitor
32. Subordonata din fraza: ,,Ce folos au banii, dacă n-ai acas` copii,
muiere?” este:
a. finală
b. condiţională
c. concesivă
d. cauzală
33. Structura frazei: ,,Acum că aţi terminat, pot continua lecţia?” este:
30
a. CV+PP
b. CZ+PP+CD
c. CT+PP+CD
d. CT+PP
34. Structura frazei: ,,Cum avea atâta de lucru, a început a plânge, că se

speriase?” este:
a. CZ+PP+CZ
b. CZ+PP+CD+CZ
c. CT+PP+CZ
d. CM+PP+CZ
35. Subordonata din fraza:,,Pleacă nu ştiu cu cine.” este:

a. subiectivă
b. temporală
c. completivă indirectă
d. nu există nici o subordonată în frază
36. Structura frazei:,,Vă rog, mizaţi că voi câştigi concursul, mai ales că
vremea nu mi-i potrivnică.” este:
a. PP+PP+CI+CZ
b. PP+CD+CD+CZ
c. PP+CD+CI+CZ
d. PP+PP+CD+CZ
37. Cuvântul subliniat din enunţul: ,,Fă-te om de lume nouă,/Să furi cloşca
de pe ouă.”(Proverb) este:
a. nume predicativ/ subst., Ac.
b. nume predicativ/ subst., N.
c. E.P.S./subst., Ac.
d. compl. direct/ subst., Ac.
38. Cuvântul subliniat din enunţul: ,,Îl servesc, însă numai contra cost.” este:
a. compl. circ. de mod/ subst., Ac. cu prep.
b. compl. circ. de mod/ subst., D. cu prep.
c. compl. circ. de mod/subst. (accidental nearticulat), G. cu prep.
d. altă variantă
31
39. În enunţul: ,,Drumul era anevoie , aşa că ne-am întors.”, cuvântul
subliniat este:
a. compl. circ. de mod/ adv. de mod
b. nume predicativ/ adv. de mod
c. nume predicativ/ adj. inv., N.
d. altă variantă
40. Cuvântul subliniat din enunţul: ,,Vecinilor tăi nu le pasă de soarta

bietului câine.” este:
a. atr. adj./adj. pron. pos., masc., pl., D.
b.atr. pron. genitival/ pron. pos., masc., pl., G.
c. compl. indirect/ pron. pos., masc., pl., D.
d.altă variantă
41. Cuvântul subliniat din enunţul: ,,Avea un brad minunat împodobit.” este:
a. atr. adv/ adv. de mod
b. compl circ. de mod/ adv. de mod
c. atr. adj./adj. calif., masc., sg., N.
d. atr. adj.,/ adj. calif., masc., sg., Ac.
42. Cuvântul subliniat din enunţul: ,,Nu dă doi bani pe calul ăsta, dar nici pe
celălalt.”
a. compl. indirect/ pron. nehotărât, Ac.
b. compl. indirect/ pron. dem. de diferenţiere şi depărtare, Ac.
c. compl. direct/ pron. dem. de diferenţiere şi apropiere, Ac.
d. compl. direct/ pron.de diferenţiere şi depărtare, Ac.
43. Cuvântul subliniat din enunţul: ,,De data aceasta ai încurcat-o rău de
tot.” este:
a. compl. direct intern/ pron. pers. cu sens neutral, Ac.
b. compl direct (cu val. nedeterminată)/ pron. pers. cu sens neutral, Ac.
c. articol nehotărât/ f.f.s.
d. pron. pers (in structura unei loc. verbale) cu val.expletivă/ f.f.s.
44. În enunţul: ,,Ce mă tot stresezi cu prostiile tale?”, cuvântul subliniat este:
a. compl. circ. de cauză/ pron. int., Ac fără prep.
b. compl. circ. de cauză/ pron. int., Ac. cu prep. eliptică de
c. compl. circ. de cauză/ adv. interogativ
d. compl. circ. de cauză/ loc. adv. int. cu prep. eliptică de
45. În enunţul: ,,Nefiind de părere cu mine, m-am cam agitat.”, cuvântul

subliniat este:
32
a. nume predicativ/ loc. adj., Ac.
b. nume predicativ/ loc. adj.
c. nume predicativ/ subst., Ac. cu prep.
d. compl. circ. de mod/ loc. adv.
33
TESTUL-GRILĂ NR. 5

LIMBII ROMÂNE:
1. Cuvântul disolut este în raport de sinonimie cu:

a. inapt
b. dizolvat
c. destrămat
d. corupt
2. Sensul adverbului allegro este:

a. în tempo vioi; repede
b. cu intensitate slabă
c. în mod ascuţit
d. foarte încet
3. Reprezintă o formulă argotică:

a. five o`clock
b. baftă
c. jur-fix
d. muribund
4. Sensul expresiei a pune (pe cineva) la rezon este:

a. a se îndrăgosti (de cineva)
b. a suferi foate mult pentru nenorocirea cuiva
c. a învăţa minte (pe cineva), a pune la respect
d. a-i fi devotat cuiva
5. Fie sintagma: ,, cuvioasei regine”. Secvenţa subliniată conţine:

a. 6 vocale
b. 3 vocale şi 3 semivocale
c. 4 vocale şi 2 semivocale
d. 5 vocale şi o semivocală
6. Cuvântul mausoleu conţine:

a. 4 silabe
b. 3 silabe
c. 2 silabe
d. 5 silabe
34
7. Forma greşită este în:
a. Se merită să vizitezi muzeul.
b. Impozitele trebuie să fie plătite la timp.
c. Rentează să creşti animale.
d. Se lucrează numai ce a fost stabilit.
8. Fie formulele: ei o să coasă, ei au să coasă, ei or să coasă, ei o să coase.

Sunt corecte:
a. numai prima şi a doua
b. numai a doua şi a patra
c. numai a patra
d. toate
9. Fie secvenţele: (1) (eu) mă sfiii; (2) (îmi) prii; (3) (eu) venii; (4) (ei)
înşală; (5) (fetele) însele; (6) propriii-i(nepoţi). Dintre cuvintele subliniate,
sunt scrise corect:
a. numai (1), (3), şi (6)
b. numai (1), (2) şi (3)
c. nici unul nu este corect
d. toate
10. Fie enunţul: ,,Mi că zmei-ţi de copii nu-i vor agreea nici odată.” Acesta
conţine:
a. 2 greşeli
b. 3 greşeli
c. 4 greşeli
d. 5 greşeli
11. Fie enunţul: ,,Îmi crează mie însemi impresia că se vor sfiii de va trebui
să-nopteze în acele locaşuri straniii”. Acesta conţine:
a. 3 greşeli
b. 5 greşeli
c. 4 greşeli
d. 7 greşeli
12. fie enunţul: ,,I-i minunat să vezi convieţuind laolaltă vorbitori de engleză,
franceză, spaniolă, şi, chiar, chineză, intr-un bilingvism armonios”. Acesta
conţine:
a. 5 greşeli
b. 7 greşeli
c. 3 greşeli
d. 4 greşeli
35
13. În faţa abrevierii ş.a., virgula este:
a. exclusă
b. obligatorie
c. facultativă
d. exclusă sau obligatorie, în funcţie de context
14.Varianta corectă este în:

a. Lua-o-ar dracu`!
b. În ceea ce privesc estimările, nu ştiu nimic.
c. Tu era să ratezi finalul.
d. Agreeaţi-l şi voi!
15. Cuvântul creditor se află în raport de antonimie cu:

a. debitor
b. tutungiu
c. împrumutător
d. credul
16. Fie enunţurile:(1),,Miroase a must.” şi (2),,Adu cele două cărţi a o mie de

pagini.” Originea celor doi a este:
a. latină în ambele enunţuri
b. franceză în ambele enunţuri
c. latină în (1) şi franceză în (2)
d. franceză în (1) şi latină în (2)
17. Fie perechile de cuvinte: (1)garderob/garderobă; (2)paner/panier;

(3)anacolute/anacoluturi; (4)madrigale/madrigaluri;
(5)afuziune/efuziune. Avem paronime în:
a. toate
b. nici o pereche nu conţine paronoime
c. (2) şi (5)
d. (1), (2) şi (5)
18. Substantivul kitsch este de origine:

a. franceză
b. engleză
c. germană
d. maghiară
36
19. Nu reprezintă un sinonim al cuvântului a muri:
a. a sucomba
b. a repauza
c. a o mierli
d. a agoniza
20. Segmentul de origine franceză an- din cuvântul anhidru indică:

a. un raport de comparaţie
b. un raport de excluziune
c. un raport de aproximaţie
d. un raport augumentativ
21. Cuvântul subliniat din enunţul: ,,De câte ori e supărat, se face că
pleacă”. este:
a. pred. verbal/ vb. pred., ind. prez., d. reflexivă
b. pred. verbal/ vb. nepred., ind. prez., d. reflexivă
c. vb. cop. în structura unui pred. nominal insuficient (urmat de o predicativă)
d. altă variantă
22. În enunţul: ,,Părea îndrăgit şi respectat de colegi.”, cuvântul subliniat

este:
a. participiu în structura unui pred. nominal, d. pasivă
b. participiu în structura unui pred. verbal, d. pasivă
c. nume pred./ adj. participial, masc., sg., N.
d. altă variantă
23. În enunţul: ,,L-am căutat peste tot, dar degeaba.”, secvenţa subliniată
este:
a. compl. circ. de loc/ adv. de mod cu prep.
b. compl. circ.de loc/ loc. adv. de loc
c. compl. circ. de loc/ pron. nehot., Ac. cu prep.
d. compl. circ. de loc/ loc. pron. nehot., Ac.
24. Fie enunţul: ,,Filozofilor le plac, în speţă, acele lucruri care arareori ne
este dat a le înţelege.” Secvenţa subliniată este:
a. compl. de agent/ vb. nepred., inf. prez., d. pasivă
b. subiect/ vb. pred., inf. prez., d. activă
c. compl. direct/ vb. nepred., inf. prez., d. activă
37
d. compl. indirect/ vb. pred., inf. prez., d. pasivă
25. În enunţul: ,,De câte ori se întâlnesc discută numai englezeşte.”, cuvântul
subliniat este:
a. subiect/ subst. provenit din adv. prin conversiune, N.
b. compl. circ. de mod/ subst. provenit din adv. prin conversiune, Ac.
c. compl. circ. de mod/ adv de mod
d. altă variantă
26. Fie enunţul: ,,E o plăcere să stai de vorbă cu oameni în vârstă.”

Secvenţa subliniată este:
a. atr. adj./loc. adj., Ac.
b. atr. subst. prep./ loc. adj.
c. atr. subst. prep./ loc. adj., Ac. cu prepoziţie
d. atr. adj./ loc. adj.
27. Cuvântul subliniat din enunţul: ,,De când suntem căsătoriţi, ne înţelegem
şi mai bine.”, este:
a. nume pred./ adj., masc., pl., Ac.
b. participiu în structura unui pred. verbal., d. pasivă
c. adj. participial în structura unui pred. verbal., d. pasivă
d. nume pred./ adj., masc., pl., N.
28. În enunţul: ,, Sper ca anul viitor să-mi încep doctoratul.”, cuvântul

subliniat este:
a. compl. direct/ subst., Ac. cu prep.
b. compl. circ. de timp/ loc. adv. de timp cu prep eliptică în
c. compl. circ. de timp/ subst., Ac. fără prep.
d. compl. circ. de timp/ subst., Ac. cu prep. eliptică în
29. În enunţul ,,Doina mi-a spus că au mai rămas din prăjituri.”, cuvântul
subliniat este:
a. subiect/subst., N.
b. subiect/ subst., Ac. cu prep.(excepţie reală de la N. subiectului)
c. compl. indirect/ subst., Ac. cu prep.
d. atr. subst. prep./ subst., Ac. cu prep.
30. În enunţul: ,,E de neconceput de către oricine ceea ce îmi spus, măi
Georgică!”, secvenţa subliniată este:
a. pred. nominal/ verb cop.+nume pred. (verb la supin, d. pasivă)
38
b. pred. nominal/ verb cop.+nume pred. (verb la participiu+prep.)
c. pred. nominal/ verb. cop.+ nume pred.(verb la supin)
d. pred. verbal/ verb pred., ind. prez., d. pasivă
31. Cuvântul din enunţul: ,, S-a învoit de la director pe motiv de boală.”,

este:
a. atr. subst. prep./ subst., Ac. cu prep. de
b. compl. circ. de cauză/subst., Ac. cu prep. de
c. compl. circ. de cauză/ subst., Ac. cu loc. prep. pe motiv de
d. altă variantă
32. Cuvântul subliniat din enunţul: ,,Te credeam mai sensibil după toate câte
ţi s-au ivit în ultima vreme.”, este:
a. subiect/ pron. rel., N.
b. compl. circ. de timp/ pron. rel., Ac. cu prep.
c. atr. adj./ adj. pron. rel., Ac.
d. altă variantă
33. Fie enunţul:(1) Vizitează-l o dată şi-l vei cunoaşte mai bine.
(2) Copilul său are un an, aşa că nu ştie încă vorbi.
(3) N-am găsit nici măcar o ciupercă în toată pădurea.
(4) De când funcţionează un singur bec?
Secvenţele subliniate sunt:
a. pron. nehot. în (1), adj. pron. nehot. în (2), num. card. în (3) şi (4)
b. art nehot. în (1), adj. pron. nehot. în (2), num. card. în (3) şi (4)
c. exclusiv numerale cardinale
d. altă variantă
34. Fie enunţurie: (1) Cine îl va fi sfătuind pe Ionuţ să procedeze astfel?

(2) Niciodată nu te poţi mânia pe ea.
(3) Tot cu minciuna l-a purtat şi pe George, şi pe Petre.
(4) S-a enervat pe toate de nu i-a trecut repede.
Secvenţele subliniate sunt:
a. exclusiv complemente directe
b. compl. directe în (1), (2),(3) şi compl. indirect în (4)
c. compl. directe în (3) şi (4) şi compl. indirecte în (1) şi (2)
d. compl. directe în (1) şi (3) şi compl. indirecte în (2) şi (4)
39
35. În enunţul: ,,Fiind om deştept, a câştigat bani cu nemiluita.”, secvenţa
subliniată este:
a. compl. circ. de mod/ loc. adv.
b. compl. circ. de mod/ subst., Ac. cu prep.
c. atr. adj./ loc. adj.
d. atr. adv./ loc. adv.
36. Cuvântul subliniat din enunţul: ,,După ce că e isteţ, mai e şi norocos.”,

este:
a. pron. rel. în componenţa unei. loc conj. subord./ f.f.s.
b. compl. circ. de timp/ pron. rel., Ac. cu prep.
c. compl. circ. concesiv/ pron. rel., Ac. cu prep.
d. altă variantă
37. Structura frazei: ,,Ţin să fiu corect informat, aşa că rămâne de analizat
cine îi va lua locul.”, este:
a. PP+CD+CNS+CD
b. PP+CI+PP+SB
c. PP+CI+PP+CD
d. PP+CD+CNS+SB
38. Structura frazei: ,,Dacă tot ai ajuns mai devreme, te rog, ajută-mă să
tehnoredactez acest text.”, este:
a. CŢ+PP+PP+CI
b. CV+PP+CD+CI
c. CZ+PP+PP+CI
d. CZ+PP+CD+CD
39. Structura frazei: ,,Nu mai avem ce face, însă trebuie să ştii că ne-am
distrat de minune şi fără a fi fost cum ne-am planificat.” este:
a. PP+PP+SB+CD+PR
b. PP+PP+CD+CD+CM
c. PP+CD+PP+SB+CD+PR
d. PP+CD+PP+CD+CD+CV+CM
40.Subordonata din fraza: ,,Ce te costă să treci măcar lunar pe la mine?”
este:
a. modală
b. compl. directă
c. compl. indirectă
d. subiectivă
40
41. Structura frazei: ,,Dacă-i să-l prezint şi să-l descriu cum este, trebuie să se
accepte ca permisă că nu-i un delincvent.” este:
a. CŢ+SB+SB+CD+PP+SB+SB
b. SB+SB+SB+CM+PP+SB+SB
c. CŢ+PR+PR+CD+PP+SB+AT
d. CŢ+SB+SB+CM+PP+SB+SB
42. Nu prezintă un termen regent pentru complementul direct:

a. un verb tranzitiv
b. o loc. verbală
c. o interj. cu valoarea unui vb. tranzitiv
d. un adverb predicativ
43. Subordonata circumstanţială de timp poate fi introdusă de:

a. că
b. ca . . . să
c. ce
d. să
44. Avem onomatopee în:

a. mor!, gogâlţ!
b. uf!, ptiu!
c. aoleu!, hait!
d. bree!, măăă!
45. Structura lexicală a substantivului reînnodare este:

b. prefixe+rădăcină+sufixe
c. radical+sufix
d. prefix+radical+sufixe
41
TESTUL-GRILĂ NR. 6

LIMBII ROMÂNE:
1. Cuvântul gréder este de origine:

a. franceză
b. germană
c. engleză
d. rusă
2. Limba română a împrumutat cuvinte din germană prin intermediul:

a. sârbilor
b. şvabilor şi al saşilor
c. maghiarilor
d. bulgarilor
3. Avem împrumuturi din limbi romanice în seria:

a. sarma, belea, chef, pezevenchi
b. griş, fraier, rucsac, forşpan
c. kazah, evreică, agregat, franţuz
d. antipod, grej, miatonie, campion, agenţie
4. Nu avem un cuvânt de origine slavă în:

a. ceas
b. frică
c. dobitoc
d. (a) dobândi
5. Avem un sufix pentru denumirea agentului în:

a. –uş
b. –al
c. –bil
d. –agiu
6. Avem un cuvânt derivat cu sufix diminitival în:

a. căruţ
b. infim
c. băietan
d. miniscul
42
7. Enunţul ,,Fir-eai să fi, Albertino!” conţine:
a. 2 greşeli
b. 3 greşeli
c. o greşeală
d. nu conţune nici o greşeală
8. Enunţul: ,,S-a cam înnăsprit de când citeşte atâta despre acei monştrii
malefici.” conţine:
a. o greşeală
b. nu conţine nici o greşeală
c. 3 greşeli
d. 2 greşeli
9. Avem forme hipercorecte în:

a. grimasă, decadenţă, cras, pescaj
b. dizeur, cozeur, grimeur
c. mişto, lovele, haleală, naşpa
d. piftea, partea a întâia, juvaier, noi-născuţi
10. Avem un omonim în:

a. papanaş
b. brioşă
c. ştrudel
d. doboş
11. Avem un sinonim neologic al cuvântului doctoral în:
a. pedant
b. savant
c. ostentativ
d. doct
12. Cuvântul austral este în raport de sinonimie cu:
a. călduros
b. sudic
c. boreal
d. septentrional
13.Sensul cuvântului galimátias este:
a. exprimare încurcată, confuză
b. enunţ contradictoriu şi, în acelaşi timp , demonstrabil
c. care nu se conformează uzanţelor stabilite
d. lipsit de originalitate
43
14. Fie formele de plural: frâie, brâie, brâuri, zmeie. Sunt literare:
a. numai prima şi a doua
b. numai prima şi a treia
c. toate
d. nici una nu este literară
15. Sensul verbului a bria este:

a. a ieşi învingător într-o competiţie sportivă
b. a ascunde adevărul despre cineva sau ceva
c. a se face remarcat prin calităţi excepţionale
d. a aduce cuiva un omagiu
16. Fenomenul de schimbare a categoriei gramaticale mai este cunoscut sub

numele de:
a. derivare parasintetică
b. derivare improprie
c. compunere parasintetică
d. derivare regresivă
17. Conversiunea apare în:

a. S-a realizat profesional graţie studiului.
b. Doi vin, doi pleacă.
c. De către cine a fost deschisă uşa?
d. M-a surprins bunăvoinţa Mariei.
18. Cuvântul grămătic reprezintă:
a. regionalism
b. arhaism lexical
c. arhaism morfologic
d. cuvânt popular
19. Avem o unitate frazologică în:
a. a se face profesor
b. câmp spectral
c. vară fierbinte
d. câmp cu flori
20. Avem o formulă regională în:
a. moşie
b. a se înfrupta
c. a o pune de mămăligă
d. omăt
44
21. În enunţul: ,,Lucra foarte mult şi era un elev meticulos la extrem.”,

secvenţa subliniată este:
a. compl. circ. de mod/ loc. adv. de mod
b. compl. circ. de mod/ loc. adv. de mod, Ac.
c. compl. circ. de mod/ subst., Ac. cu prep.
d. altă variantă
22. În enunţul: ,,Astfel ades eu nopţi întregi am mas,

Blând îngânat de-al valurilor glas.” (M. Eminescu),
a. pred. verbal/ vb. pred., impers, ind.-perfectul compus al verbului a mânea
b. pred. verbal/ vb. pred., pers., ind.-perfectul compus al verbului a mâna
c. pred. verbal/ vb. pred., defectiv, ind.-perfectul compus al verbului a ma
d. pred. verbal/ vb. pred., pers., ind.-perfectul compus al verbului a mânea
23. În enunţul: ,,De continui să pariezi pe câteşitrei, vei pierde o groază de

bani.”, cuvântul subliniat este:
a. compl. indirect/ num. distrib cu val. subst., Ac.
b. compl. indirect/ num. colectiv cu val. subst., Ac.
c. compl. direct/ num. colectiv cu val. subst., Ac.
d. compl. direct/ num. distrib. cu val. subst., Ac.
24. În enunţul: ,,Casa Capşa este şi astăzi locul de întâlnire preferat de către
politicieni.”, cuvântul subliniat este:
a. atr. subst. apoziţional/ subst., N.
b. atr. subst. apoziţional/ subst., Ac.
c. atr. subst. acuzatival/ subst., Ac.
d. altă variantă
25. În enunţul: ,,Cum de nu-ţi ajunge cât câştigi?”, secvenţa subliniată este:
a. pred. vb./ vb. nepred., pers., ind.-prezent
b. pred. vb./ vb. pred., pers., ind.-prezent
c. verb cop. în structura unui pred. nominal incomplet
d. pred. nominal insuficient, regent al unei subordonate predicative
45
26. Cuvântul subliniat din enunţul: ,,Nu vă daţi seama că toţi oamenii cu câţi
a discutat erau dezinteresaţi de problemă?” este:
a. atr. adj./ adj. pron. rel., Ac.
b. compl. indirect/ pron. interog., Ac.
c. atr. adj./ adj. pron. interog., Ac.
d. compl. indirect/ pron. rel., Ac.
27. Secvenţa subliniată din enunţul: ,,De două zile e plecat la strâns de
paie.” este:
a. compl. circ. de loc/ subst., Ac. cu prep.
b. compl. circ. de loc/ vb. pred., supin
c. compl. circ. de scop/ subst., Ac. cu prep.
d. compl. circ. de scop/ vb. pred., supin
28. Cuvântul subliniat din enunţul: ,,Du-te pe la el cât mai curând, că l-ai
lăsat foarte dezolat.” este:
a. E.P.S./ adi. var., 2 term., 4 f. flex., superlativ absolut, Ac.
b. E.P.S./ adj. var.,2 term., 4 f. flex., superlativ absolut, N.
c. compl. circ. de mod/ adv. de mod
d. altă variantă
29. În enunţul: ,,Este prieten însuşi tatălui meu, aşa că îl pot aborda cu
uşurinţă.”, cuvântul subliniat este:
a. atr. adj./ adj. pron. de întărire, masc., sg., D.
b. atr. adj./ adj. pron. de întărire, masc., sg, G.
c. compl. indirect/ pron. de întărire, masc., sg., D.
d. altă variantă
30. În enunţul: ,,Mulţi oameni de seamă a trecut pe listă.”, cuvântul subliniat

este:
a. atr. adj./ adj. var., cantitativ, N.
b. atr. adj./ adj. pron. nehot., N.
c. atr. adj./ adj. var., cantitativ, Ac.
d. compl. direct/ pron. nehot., Ac.
31. În enunţul: ,,De când a rămas părăsit de către prieteni, nu mai vrea nici
să iasă din casă.”, cuvântul subliniat este:
a. E.P.S./ adj. participial, masc., sg., N.
b. E.P.S./ vb. la participiu, d. pasivă
c. nume pred./adj. participial, masc., sg., N.
d. compl.circ de mod/ vb. la participiu, d. pasivă
46
32. Cuvântul subliniat în enunţul: ,,Repezită cum e considerată, Maria s-a
abţinut de această oară de la comentarii.” este:
a. adv. rel.de mod cu val. de conj. subord. cauzală/ f.f.s.
b. E.P.S./ adv. rel. de mod
c. nume. pred./ adv. rel. de mod
d. compl. circ. de mod/ adv. rel. de mod
33. Secvenţa subliniată în enunţul: ,,Dacă vei putea fi explicit şi înţeles de

alţii, oamenii îţi vor acorda atenţie.” este:
a. pred. verbal/ vb. cop. (conj.-prezent cu să eliptic)+nume pred.
b. compl. direct/ vb. pred.,pers., inf.-prezent, d. pasivă
c. compl. direct/ vb. cop. (inf.-prezent)+nume pred. (adj. var., N.)
d. altă variantă
34. În enunţul: ,,Ştiai că de ăştia au participat la mitingul de ieri?”, secvenţa

subliniată este:
a. subiect/ pron. dem. de apropiere, Ac. (excepţie reală de la N. subiectului)
b. subiect/ pron. dem. de apropiere, N.
c. atr. adj./ adj. pron. dem. de apropiere, Ac.
d. atr. pron. prep./ pron. dem. de apropiere, f. pop., Ac.
35. Avem un substantiv provenit din verb la supin în:

a. rănitul
b. cititul
c. învinsul
d. înfrântul
36. Adjectivul mult are:

a. 5 forme flexionare
b. 4 forme flexionare
c. 2 forme flexionare
d. 4 terminaţii
37. Nu poate introduce o subordonată circumstanţială de loc:

a. oriîncotro
b. cât
c. către
d. orişiunde
47
38. Subordonata circumstanţială condiţională poate fi introdusă prin:
a. în cazul că
b. în caz că
c. în caz de
d. în eventualitatea
39. Adjectivele masculine derivate (la singular) cu sufixul –el au femininul

(singular) în:
a. –ea
b. –ică
c. –ie
d. –ui
40. Nu avem numeral distributiv în:

a. câte doi
b. câteşidoi
c. câte doi doi
d. câte doi-trei
41. Articolul nu cunoaşte categoria gramaticală:

a. persoană
b. caz
c. număr
d. gen
42. Adjectivul nu poate deveni substantiv prin:
a. punerea la vocativ
b. însoţirea cu prepoziţii
c. însoţirea cu articol adjectival
d. însoţirea cu articol posesiv
43. Subordonata din fraza: ,,Ce-ar fi dacă mi-aş schimba culoarea părului?”
este:
a. subiectivă
b. condiţională
c. predicativă
d. temporală
44. Structura frazei: ,, Mi-i că nu-i cu cine vorbi, mai ales că-i băut.” este:
a. PP+CD+CD+CZ
b. PP+SB+SB+CZ
c. PP+SB+CI+CZ
d. PP+SB+CZ
48
45. Structura morfematică a verbului a redistribui, la ind.-imperfect, pers. a
III-a, sg., este:
a. radical+sufix
b. radical+sufix+desinenţă
c. prefix+rădăcină+desinenţă
d. prefix+radical+sufix+desinenţă
49
TESTUL-GRILĂ NR.7

LIMBII ROMÂNE:
1.Vorbim de hiperurbanisme fonetice în:

a. poplen, bleumaren, şpicher, şpray, Cicago
b. doct, (a) egaliza, auspicii, eglogă
c. insurmontabil, indisolubil, insolvabil
d. excogitaţie, excoriaţie, excizie
2. Fie enunţul: ,,Acest stil de viaţă nu-i surâdea, ci mai curând i se părea o
tortură continuă.” Acesta conţine:
a. 3 neologisme
b. 4 neologisme
c. 5 neologisme
d. nu conţine nici un neologism
3. Fie formele: graniţă, urmare, primitiv, brutalitate. Sunt neologisme:

a. toate
b. numai a treia şi a patra
c. numai a patra
d. nici una nu este neologism
4. Avem un termen ştiinţific în:

a. echitate
b. ectazie
c. proces
d. locma
5. Fie formele: (eu)apropii, (eu) zgârii, (eu)continuu, (eu)tai. Sunt corecte:

a. nici una nu este corectă
b. toate
c. numai prima şi a doua
d. numai a treia
6. Sensul cuvântului dantologie este:
a. studiu al vieţii şi al operei lui Dante
b. acţiune de tăiere a dinţilor unei roţi cu ajutorul unei freze
c. fel particular de a gândi al unui individ
d. parte a medicinii care studiază dinţii
50
7. Acordul este corect realizat:
a. Nici eu, nici tu nu vom mai greşi.
b. Discipolul şi, mai cu seamă, mentorul a fost frenetic aplaudat.
c. Atât Ioana, cât şi Ionuţ a venit deja.
d. Nici bunica, nici bunicul nu era încântat.
8. Conjuncţiile (1)ori, respectiv (2)or îşi au originea în:

a. (1) latină, (2) franceză
b. (1) franceză, (2) latină
c. latină
d. franceză
9. Enunţul corect este:

a. Accidentul s-a produs datorită ploii şi a oboselii sale.
b. Mi-a zis c-a achiziţionat două rastele.
c. L-am ajutat ca şi colaborator.
d. El nu-i mai liderul grupării.
10. Există un omonim în:

a. mambo
b. predicament
c. mandarin
d. cobol
11. Cuvântul maledicţie în raport de sinonimie cu:

a. interdicţie
b. malpoziţie
c. misoneism
d. blestem
12. Cuvântul gresaj este în raport de sinonimie cu:
a. grizare
b. gresare
c. grasiere
d. gratinare
13. Substantivul proprietate este în raport de antonimie cu:
a. posesiune
b. consecvenţă
c. obrintitură
d. improprietate
51
14. Substantivul ubicuitate este în raport de sinonimie cu:
a. clemenţă
b. indolenţă
c. indulgenţă
d. omniprezenţă
15. Cuvântul capodoperă este de origine:

a. spaniolă
b. portugheză
c. franceză
d. italiană
16. Avem un cuvânt împrumutat din neogreacă în:

a. patrafir
b. ienicer
c. (a) plictisi
d. ihtiornis
17. Nu avem expresie latinească în:

a. panta rhei (,,totul curge”)
b. nosce te ipsum! (,,Cunoaşte-te pe tine însuţi!”)
c. sine qua non (,,fără care nu se poate”)
d. tale quale (,,aşa cum este, neschimbat”)
18. Cuvântul niciodată este în raport de sinonimie cu expresia:

a. persona non grata
b. addenda corrige
c. ad calendas graecas
d. nolens-volens
19. Sensul elementului de compunere pan- este:
a. ,,corect”, ,,conform cu”
b. ,,tot”, ,,întreg”
c. ,, de la distanţă”
d. ,,foarte vechi”
20. Apostroful nu este corect utilizat în:
a. Dă-i-o lu` Dan!
b. Ei, la dracu’!
c. Un’ te duci?
d. Mi’i de câine, nu de mâţă.
52
21. În cadrul genului personal intră:

a. exclusiv nume proprii de persoane
b. exclusiv nume proprii de persoane, animale şi lucruri personificate
c. exclusiv nume comune de persoane
d. nume proprii şi comune de persoane, animale şi lucruri personificate
22. Structura timpului prezent (la modul indicativ) este:

a. rădăcină+sufix+desinenţe
c. radical+sufixe+desinenţă
d. rădăcină+sufix+desinenţă
23. Adjectivul nu poate fi termen regent pentru:

a. compl. indirect
b. compl. circ. de mod
c. compl. circ. de loc
d. compl. direct
24. Nu poate avea valoare substantivală numeralul:
a. multiplicativ
b. ordinal
c. colectiv
d. distributiv
25. Complementul circumstanţial de cauză poate determina:
a. interjecţii
b. pronume
c. numerale
d. substantive
26. Propoziţiile de care depind alte propoziţii se numesc:
a. regente
b. subordonate
c. principale
d. secundare
27. Nu poate fi adverb relativ:
a. precum
b. câţi
c. încotro
d. ce
53
28. Subordonata din fraza: ,,Nu-l cred a fi aşa de fraier să accepte
propunerea.” este:
a. compl. directă
b. compl. indirectă
c. consecutivă
d. finală
29. Fie fraza: ,,Nu cred că s-a întâmplat de a fost acolo.” Structura acesteia
este:
a. PP+CD+CD
b. PP+CD+SB
c. PP+CD+CNS
d. PP+CD+CŢ
30. Subordonata din enunţul: ,,Îi sunt recunoscător pentru că nu m-a uitat.”
este:
a. finală
b. cauzală
d. altă variantă
31. Subordonata din enunţul: ,,Cum îndrăzneşti să-mi răspunzi pe tonul

acesta?!” este:
a. compl. directă
b. modală
d. consecutivă
32. Fie fraza: ,,Cu cât citea mai mult, cu atâta se silea să afle noi şi noi
lucruri.” Structura acesteia este:
a. CMP+PP+CD
b. PP+CMP+CD
c. PP+CMP+CI
d. CMP+PP+CI
33. Structura morfematică a verbului a persevera la modul indicativ, timpul
imperfect, pers. a III-a, sg., este:
a. radical+sufix
b. prefix+rădăcină+sufix+desinenţă
c. radical+sufix+desinenţă zero
d. rădăcină+sufixe+desinenţă zero
54
34. Structura morfematică a verbului a infesta la modul infinitiv, timpul
prezent, pers. a III-a, pl., este:
a. radical+sufix+desinenţă
b. radical+desinenţă
c. rădăcină+desinenţe
d. rădăcină+sufix+desinenţă zero
35. Verbul a cere la modul indicativ, timpul prezent, pers. I, sg., are structura
morfematică:
b. radical+sufix+desinenţe
c. rădăcină+sufixe+desinenţă zero
d. rădăcină+sufix zero+desinenţă zero
36. Cuvântul subliniat dinenunţul: ,,Haide din respect pentru mama lui!”
este:
a. compl. indirect/ subst., Ac. cu prep.
b. compl. circ. de cauză/ subst., Ac. cu prep.
c. compl. circ. de scop/ subst., Ac. cu prep.
d. compl. circ. condiţional/ subst., Ac. cu prep.
37. Secvenţa subliniată din enunţul: ,,N-am ajuns la timp la cursuri, traficul
fiind congestionat”, este:
a. pred. verbal/ vb. pred., gerunziu, d. pasivă
b. compl. circ. de cuză/ vb. nepred., gerunziu, d. pasivă
c. compl. circ. de cauză/ vb. pred., gerunziu, d. pasivă
d. compl. circ. de cauză/ vb. cop.+nume pred., adj. var., N.
38. În enunţul: ,,M-a impresionat acel dans exotic împrejurul focului.”,

cuvântul subliniat este:
a. atr. subst. prep./ subst., G. cu prep.
b. compl. circ. de loc/ subst., G. cu prep.
c. atr. subst. genitival/ subst., G. cu prep.
d. atr. subst. genitival/ subst., G.
39. În enunţul: ,,După atâtea tergiversări, posibil să ia o decizie

judicioasă.”, cuvântul subliniat este:
55
a. nume. pred./ adv. de mod
b. pred. verbal/ adv. de mod predicativ
c. pred. verbal/ adv. predicativ
d. nume pred./ adj., N.
40. În enunţul: ,,În absenţa ta nu s-a putut hotărî nimic important.”,

a. atr. adj./ adj. var., N.
b. atr. adj./ adj. var., Ac.
c. atr. adv./adv.
d. atr. adj./adj. inv., N.
41. Cuvântul subliniat din enunţul: ,,În circumstanţele date aş fi fost mândru
de tine.” este:
a. compl. indirect/ pron. pers., formă atonă, Ac. cu prep.
b. compl. indirect/ pron. pers., formă acc., Ac. cu prep.
c. compl. de agent/ pron. pers., Ac. cu prep
d. altă variantă
42. Cuvântul subliniat din enunţul: ,,Toate casele din preajmă–i au un aer de
epocă.” este:
a. atr. pron. datival prep./ pron. pers., neacc., pers a III-a sg., D. cu loc. prep.
b. atr. pron. datival prep./ pron. pers., neacc., G. cu loc. prep.
c. compl. circ. de loc/ pron pers., neacc., G cu loc. prep.
d. compl. circ. de loc/ pron. pers., neacc., D. cu loc. prep.
43. În enunţul: ,,Am aflat de curând că Popescu era şef amândurora.”,

a. atr. subst. datival/ num. colectiv cu val. subst., D.
b. atr. subst. genitival/ numeral multiplicativ cu val. subst., G.
c. atr. subst. genitival/ num. colectiv cu val. subst., G.
d. compl. indirect/ num. colectiv cu val. subst., D.
44. În enunţul: ,,Acolo s-o fi considerând şi el o eminenţă cenuşie.”,

a. pred. verbal/ vb. pred., gerunziu, d. activă
b. pred. verbal/ vb. pred., pers., prezumtiv-prezent
c. pred. nominal/ vb. nepred., gerunziu, d. activă
d.pred. nominal/ vb. pred., gerunziu, d. activă
56
45. În enunţul: ,,De când eşti contra sa, nu te mai văd pe la întruniri.”,
a. nume pred./ pron pos., Ac. cu prep.
b. nume pred./ adj. pron. pos., G. cu prep.
c. nume pred./ pron. pos., G. cu prep.
d. nume pred./ adj. pron. pos., Ac. cu prep.
57
TESTUL-GRILĂ NR. 8

LIMBII ROMÂNE:
1. Cuvântul ilic este de origine:

a. latină
b. franceză
c. turcă
d. este din substrat
2. Avem cuvinte ţigăneşti în:

a. ţigan, gitană
b. baros, baftă
c. giumbuşluc, matrapazlâc
d. a ţuca, grumaz
3. Cuvântul chestură:
a. este un arhaism fonetic al cuvântului chestiune
b. este un regionalism utilizat ca sinonim pentru chestiune
c. desemnează un organ poliţienesc condus de un chestor
d. este sinonim al cuvântului instilaţie
4. Substantivul agripnie este în raport de sinonimie cu:

a. insomnie
b. leşin
c. chezăşie
d. incantaţie
5. Sensul verbului a se griza este:

a. a-şi vopsi părul cărunt în mod voit
b. a căpăta aspectul şi culoarea grişului
c. (despre cineva) a se aranja în mod exagerat
d. a se ameţi de băutură
6. Avem exclusiv adjective invariabile în seria:

a. eficace, bălai, crem, ditamai
b. grena, motrice, otova, aievea
c. ferice, vernil, rotofei, cumsecade
d. dibaci, perspicace, sadea, atare
58
7. Cuvântul nursă este în raport de sinonimie cu:
a. doică
b. grupă
c. constelaţie
d. nebuloasă
8. Sensul expresiei de auditu este:

a. de reţinut
b. de auzit
c. din auzite
d. de la sine
9. Substantivul imuabilitate se află în raport de antonimie cu:

a. obiectivitate
b. eternitate
c. efemeritate
d. imobilitate
10. Fie perechile de cuvinte: (1) bande / benzi; (2) copce / copci; (3) date /
dăţi; (4) izbânde / izbânzi; (5) omidă / omizi. Sunt corecte ambele forme de
plural în:
a. toate
b. numai în (1), (3) şi (4)
c. numai în (1), (2) şi (3)
d. numai în (3)
11. Enunţul „Nu mai îi fă toate mofturile!” conţine:

b. 3 greşeli
c. o greşeală
d. 2 greşeli
12. Enunţul „Întreba-tu-mi-le-ai de adevărat pe vecine sau, şi asta, i-i o

glumă de-ale tale?” con ţine:
a. 4 greşeli
b. 5 greşeli
c. 6 greşeli
d. 7 greşeli
59
13. Secvenţa subliniată din enunţul „Pustiii totul de nerv.i” conţine:
a. 2 vocale şi o semivocală
b. o vocală şi 2 semivocale
c. 3 vocale
d. un triftong
14. Enunţul „Mi-i jenă de integri-mi socrii şi mi-i că ori cum nu mă vor
înţelege.” conţine:
a. 3 greşeli
b. 4 greşeli
c. 5 greşeli
d. o greşeală
15. Numarelele cardinale de la 1 la 10 sunt de origine:

a. latină
b. slavă
c. greacă
d. albaneză
16. Substantivul de origine latină mamă provine din forma:

a. „mamma”
b. „mater”
c. „mumma”
d. „maman”
17. Avem un cuvânt de origine geto-dacă în:

a. Bistriţa
b. Dunăre
c. România
d. Câmpulung
18. Nu face parte din familia limbilor romanice:
a. provensala
b. catalana
c. bulgara
d. portugheza
19. Cuvântul ogheal reprezintă un:
a. neologism
b. arhaism gramatical
c. regionalism fonetic
d. regionalism lexical
60
20. Dacoromâna nu cuprinde un grai:
a. oltenesc
b. bănăţenesc
c. muntenesc
d. istroromân
21. Structura lexicală a substantivului preîncălzire este:

a. prefixe +radical + sufixe
b. rădăcină + sufixe
c. prefix + rădăcină + sufix + desinenţă
d. prefixe + rădăcină + sufixe
22. Structura morfematică a verbului a contribui, la ind.-prezent, pers. I, sg.,

este:
a. radical (prefix + rădăcină) + sufix + desinentă zero
b. rădăcină + sufix zero
c. radical (=rădăcină) + sufix zero + desinenţă zero
d. prefix + rădăcină + desinenţă zero
23. Forma gramaticală multor are structura morfematică :

a. radical + sufix lexical + desinenţă de gen, nr. şi caz
b. radical + des. de gen + des. de nr. şi caz
c. radical + desinenţă de gen, nr. şi caz
d. altă variantă
24. Verbul a prii, la ind.-perf. simplu, pers. a III-a, sg., are structura
morfematică:
a. radical + sufix + desinenţă
b. radical + sufix + desinenţă zero
c. radical + sufixe
d. radical + desinenţe
25. Substantivul înhămare are structura lexicală:

a. radical + sufixe
b. radical + sufix + desinenţe
c. rădăcină + sufixe
d. prefix + radical + sufixe
61
26. Forma pronominală acesteia are structura morfematică:
a. radical + desinenţă + articol hot.
b. radical + desinenţe + particulă adverbială
c. radical + desinenţe + articol hot.
d. rădăcină + desinenţă + particulă adverbială
27. Structura frazei: „Tu însuţi ar fi trebuit să-i spui, că eşti om serios.” este:
a. PP + SB + CD
b. PP + SB + CZ
c. PP + CD + CD
d. PP + CD + CZ
28. Structura frazei: „De-l crezi, de nu-l crezi, el are dreptate!” este:
a. CZ + CZ + PP
b. CŢ + CŢ + PP
c. CV + CŢ + PP
d. CV + CV + PP
29. Subordonata din fraza: „Vă rog, ştergeţi tabla!” este:

a. completivă directă
b. completivă indirectă
c. circumstanţială de scop
d. fraza nu conţine nici o subordonată
30. Fie fraza: „De ce este atât de trist, rămâne să aflăm.” este:
a. CZ + PP + SB
b. CD + PP + SB
c. CD + PP + PR
d. CZ + PP + PR
31. Fie fraza: ,,Cum n-ai cu ce scrie, că doar ţi-e plin penarul?”. Structura
frazei este:
a. CM + PP + CZ
b. PP + CD + CNS
c. PP + CZ
d. PP + CD + CZ
32. Subordonata din enunţul: „Prea te-ai obrăznicit, ca să te mai pot ierta!”
este:
62
a. finală
b. modală
c. concesivă
d. consecutivă
33. Subordonata din enunţul: „De ce ţineai să afli adevărul?” este:

a. completivă indirectă
b. completivă directă
c. modală
d. cauzală
34. Subordonata din enunţul: „Începând să ningă, copiii s-au bucurat.” este:
a. subiectivă
b. completivă indirectă
c. cauzală
d. completivă directă
35. Cuvântul subliniat din enunţul: „Ai fi putut face mâncare, dacă tot ai
rămas acasă.” este:
a. compl. direct/ vb. nepred., pers., infinitiv, d. activă
b. compl. direct/ vb. cop., pers., infinitiv, d. activă
c. compl. direct/ vb. pred., pers., infinitiv, d. activă
d. altă variantă
36. Cuvântul subliniat din enunţul: „Crezi că e prea târziu să-l sun?” este:
a. nume pred./ adv. de mod
b. nume pred./ adv. de timp
c. compl. circ. de mod/ adv. de timp
d. nume pred./ adj. inv., N.
37. Cuvântul subliniat din enunţul: „Nu paria pe cestălalt, că vei pierde!”
este:
a. compl. direct/ pron. dem. de diferenţiere şi depărtare, Ac.
b. compl. indirect/ pron. nehot., masc., sg., Ac.
c. compl. indirect/ pron. de diferenţiere şi apropiere, Ac.
d. compl. direct/ pron. dem. de diferenţiere şi apropiere, Ac.
38. Structura subliniată din enunţul: „La şedinţa de ieri am reuşit să discut cu
două treimi dintre ei.” este:
a. compl. indirect/ num. multiplicativ, Ac. cu prep.
b. compl. indirect/ num. colectiv cu val. subst., Ac. cu prep.
c. compl. indirect/ num. fracţionar cu val. subst., Ac. cu prep.
d. altă variantă
63
39. Cuvântul subliniat din enunţul: „În decursul acestei săptămâni vom
susţine două examene importante.” este:
a. atr. adj./ adj. pron. dem. de apropiere, fem., sg., D.
b. compl. circ. de timp/ pron. dem. de apropiere, fem., sg., G. cu loc. prep.
c. compl. circ. de timp/ adj. pron. dem. de apropiere, fem., sg., G. cu loc.
prep.
d. atr. adj./ adj. pron. dem. de apropiere, fem., sg., G.
40. În enunţul: „Cum de nu ştiai că este foarte exigent la ales de cărţi pentru
lectură?” secvenţa subliniată este:
a. compl. circ. de timp/ vb. pred., supin
b. compl. circ. de timp/ subst., Ac. cu prep.
c. compl. indirect/ vb. pred., supin
d. compl. circ. de timp/ vb. pred., supin, d. activă
41. Fie versurile: ,, Şi cine te va mai scuti

De vânturi şi de ploi?” (G. Coşbuc)
Cuvântul subliniat este:
a. compl. circ. de cauză/ subst., neutru, Ac. cu prep.
b. compl. indirect/ subst., fem, Ac. cu prep.
c. compl. circ de mod/ subst., neutru, Ac. cu prep.
d. compl. indirect/ subst., neutru, pl., Ac. cu prep.
42. În enunţul: ,,În numele iubirii ce ţi-o port, te iert!” cuvântul subliniat
este:
a. compl. circ. de mod/ subst., G. cu loc. prep.
b. compl. circ. de scop/ subst., G. cu loc. prep.
c. atr. subst. genitival/ subst., G. cu loc prep.
d. atr. subst. prep./ subst., G. cu loc. prep.
43. Nişte nu este articol nehotărât în:
a. Am cumpărat nişte cafea pentru deseară.
b. Nişte copii mi-au spart fereastra.
c. Nu ar trebui să cumperi decât nişte cărti de bucate.
d. Erau nişte chiulangii foarte şmecheri.
44. Substantivul nu se poate converti în:
a. pronume
b. adjectiv
c. adverb
d. prepoziţie
64
45. Există un subiect inclus şi nedeterminat în:
a. Cu studii superioare poţi reuşi mai uşor.
b. În această instituţie se învaţă mult.
c. Multe poate îndura omul.
d. S-a transmis pe un post de televiziune privat.
65
TESTUL GRILĂ NR. 9

LIMBII ROMÂNE:
1. Fie enunţul ,,Mă sfiii să plâng în faţa celor doi fii.” Secvenţele subliniate
conţin:
a. o vocală şi un diftong ascendent, respectiv un diftong descendent
b. un diftong descendent, respectiv un diftong ascendent
c. 3 vocale, respectiv 2 vocale
d. o vocală şi un diftong descendent, respectiv un diftong descendent
2. Fie enunţul ,,Îţi prii tratamentul?” Secvenţa subliniată conţine:

a. un diftong ascendent
b. un diftong descendent
c. o vocală şi o semivocală
d. 2 vocale
3. Cuvântul supli conţine:

a. o vocală şi o semivocală
b. un hiat
c. 2 semivocale
d. 2 vocale
4. Virgula este folosită corect în:

a. Mi-a spus că, fie ce-o fi, el tot nu vine.
b. Te rog dă-le notiţele tale dar, numai mâine.
c. A tot vorbit, de s-a înecat.
d. E limpede, că-i bună, doar, am gustat-o.
5. Sunt scrise corect cuvintele din:

a. rozalb, surdomut
b. megleno-român, macedo-român
c. dintradins, întradins
d. dis de dimineaţă, de adevărat
6. Avem o formă greşit scrisă în:
a. Baba Cloanţa
b. Aleodor-Împărat
c. Cluj-Napoca
d. Satu Mare
66
7. Dialectele limbii române sunt:
a. aromâna, dacoromâna, istroromâna şi meglenoromâna
b. aromâna, dacoromâna, istroromâna şi macedoromâna
c. macedoromâna, istroromâna şi meglenoromâna
d. aromâna, dacoromâna, istroromâna, meglenoromâna şi macedoromâna
8. Nu aparţine limbii române forma din:

a. limbal
b. limbareţ
c. a limbuţi
d. limbistică
9. Fie formele: fotocópie, hidálgo, nagódă, ogívă, potpuríu . Sunt

accentuate greşit:
a. nici una nu este accentuată greşit
b. numai a treia
c. numai prima şi a doua
d. toate
10. Avem o sintagmă greşită în:

a. păr grizonat
b. dicţionar liliput
c. bucurie catarală
d. ordin corintic
11. Cuvântul oleoduc este în raport de sinonimie cu:
a. caduc
b. oleiform
c. lugubru
d. pipe-line
12. Cuvântul grosier este în raport de sinonimie cu:
a. manierat
b. obez
c. grosolan
d. locvace
13. Cuvântul mălină desemnează:
a. forma regională a adjectivului lină
b. un tip de ţesătură
c. fructul mălinului
d. dădacă, doică
67
14. Cuvântul nadiceancă se află în raport de sinonimie cu:
a. brişcă
b. armeancă
c. heleancă
d. nadoleancă
15. Sensul expresiei expressis verbis este:

a. exprimare orală
b. scriere anonimă
c. în termeni expliciţi
d. vorbe goale
16. Avem cuvinte derivate de la aceeaşi rădăcină în:

a. extradotal/ extracontabil
b. judicios/ judecată
c. chinezesc/ chineziterapeut
d. grofiţă/ grofoaie
17. Cuvântul şniţel este de origine:

a. franceză
b. germană
c. engleză
d. latină
18. Formele pronominale lui, ei, lor provin din:

a. substrat
b. slavă
c. neogreacă
d. latină
19. Cuvântul brutar este un:
a. derivat progresiv cu sufix
b. împrumut din maghiară
c. împrumut din turcă
d. ardelenism
20. Avem un sinonim neologic al cuvântului cărturăresc în:
a. citit
b. livresc
c. luminat
d. celebru
68
21. După scopul comunicării, propoziţia poate fi:

a. enunţiativă şi interogativă
b. exclamativă şi neexclamativă
c. enunţiativă şi exclamativă
d. enunţiativă, interogativă şi exclamativă
22. Fenomenul în care verbele tranzitive sunt folosite fără complement direct
poartă numele de:
a. tranzitivitate absolută
b. intranzitivitate
c. intranzitivizare
d. conversiune
23. Formele scurte ale verbului a fi care se folosesc exclusiv după un cuvânt
format în vocală sunt:
a. s-, i-
b. –e, -i
c. –s, -i
d. –e, -s
24. În enunţul ,,Crede-mă că nu s-a spus nimic frumos despre tine.”,

a. atr. adv./ adv. de mod
b. atr. adj./ adj. var., 2 term., 4forme flex., N.
c. atr. adj./ adj. var., 2 term., 4 forme flex., Ac
d. atr. adj./ adj. var., 4 term., 2 forme flex., Ac.
25. Subordonata din fraza: ,,Cine ştie cine-o fi şi ameţitul ăsta!” este:
a. subiectivă
b. predicativă
c. completivă directă
26. Structura frazei: ,,De ce nu-ţi convine ca oamenii să te strige Adonis, că
doar aşa te cheamă?” este:
a. CZ+SB+PP
b. PP+SB+CZ
c. CZ+PP+SB
d. PP+CD+CZ
69
27. Structura frazei: ,,Ce-ar fi să-l obligăm să pună umărul la lucru?” este:
a. PP+SB+CD
b. PP+SB+CI
c. CD+PP+CD
d. PP+CD+CI
28. Structura frazei: ,,Infatuat cum îl ştii, Marius, colegul tău de serviciu, nu
s-a sfiit să-mi ceară să-l ajut, măcar că nici nu ne tutuim.” este:
a. ATR+PP+CNS+CD+CV
b. ATR+PP+CD+CD+CV
c. CM+PP+CD+CD+CV
d. CM+PP+CI+CD+CV
29. Structura frazei: ,,Să fi fost cum mi l-am imaginat, l-aş fi angajat.” este:
a. CŢ+PR+PP
b. PR+PR+PP
c. CŢ+CM+PP
d. PP+CM+PP
30. Structura frazei: ,,Desigur că Dănuţ şi Carmen nu trebuia să se manifeste

astfel.” este:
a. PP+SB+CD
b. PP+CD+SB
c. PP+SB+SB
d. PP+CD+CD
31. Structura frazei ,,Vrei, nu vrei, tinereţea trece.” este:

a. CV+CV+PP
b. PP+PP+PP
c. CŢ+CŢ+PP
d. PP+CŢ+PP
32. Structura lexicală a substantivului reînnoire este:

b. radical+sufix
c. prefix+radical+sufixe
d. radical+sufixe
70
33. Structura morfematică a verbului a dojeni, la ind. perfectul simplu, pers.
a III-a, sg., este:
a. radical(=rădăcină)+sufix+desinenţă
b. radical+sufix
c. rădăcină+desinenţă
d. rădăcină+desinenţe
34. Structura morfematică a verbului a se sfii, la ind. prez, pers. I, pl., este:
a. rădăcină+sufix+desinenţă
b. rădăcină+desinenţă
c. radical(=rădăcină)+sufix
d. radical+desinenţe
35. Structura morfematică a verbului a revedea, la imperativ, pers. a II-a, sg.,

forma afirmativă, este:
b. prefix+rădăcină+desinenţă
c. prefix+radical+sufix+desinenţă
d. prefix+rădăcină+sufix+desinenţă
36. Cuvântul subliniat din enunţul: ,,În fiecare grupă erau câte cinci băieţi.”
este:
a. subiect/ numeral distrib. cu val. subst., masc., pl., N.
b. nume pred./ numeral distrib. cu val. adj., masc., pl., N.
c. atr. adj./ numeral distrib. cu val. adj., masc., pl., N.
d. atr. adj./ numeral adverbial
37. Cuvântul subliniat din enunţul: ,,Cum eşti atât de naiv, încât nu-nţelegi că
asemenea fapte sunt observabile întotdeauna de oricine?” este:
a. compl. indirect/pron. interog., Ac.
b. compl. de agent/ pron. interog., Ac.
c. compl. de agent/ pron. nehot., Ac.
d. altă variantă
38. Cuvântul subliniat din enunţul: ,,Băiete, rău ai ajuns!” este:

a. nume pred./ adv de mod
b. nume pred./ adj. var., masc.,sg., N.
c. compl. circ. de mod/ adv de mod
d. E.P.S./ adj. var., masc., sg., N.
71
39. Secvenţa subliniată din enunţul: ,,Ar trebui să înţelegi o dată pentru
totdeauna că asigurarea de două ori înainte de a trece strada este
obligatorie.” este:
a. compl. circ de mod care arată măsura/ loc. adv.
b. compl. circ. de mod propriu-zis/ num. adv.
c. atr. adv./ numeral iterativ, Ac.
d. atr. adv./ numeral adv.
40. Cuvântul subliniat din enunţul: ,,...vai mie, vai ţie,

păianjeni mulţi au umplut apa vie.” (L. Blaga)
a. pron. pers., f. acc., pers. a II-a, sg., V./ f.f.s.
b. compl. indirect/ pron. pers., f. atonă , pers. a II-a, sg., D.
c. compl. indirect/ pron. pers., f. acc., pers. a II-a, sg., D.
d. compl indirect/ pron. pers., f. acc., pers. a II-a, sg., V.
41. Cuvântul subliniat din enunţul: ,,Nu credeam că scriind articole

împotriva lui se va supăra atât de tare.” este:
a. compl. circ. de mod/ pron. pers., f. acc., D. cu prep.
b. compl. circ. de mod/ pron pos., pers. a III-a., masc.,sg., G. cu prep.
c. atr. pron. prep./ pron. pers., f. acc., pers. a III-a, sg., masc., G. cu prep.
d. altă variantă
42. Secvenţa subliniată din enunţul: ,,După atâtea situaţii neplăcute prin
care a trecut, se comportă de nerecunoscut.” este:
a. compl. circ. de mod/ vb. pred., supin, d. pasivă
b. E.P.S./ vb. nepred, supin
c. compl. circ. consecutiv/ vb. pred., supin
d. E.P.S./ vb. pred., supin, d. pasivă
43. În enunţul: ,,Măi Georgică, ce ce le mai ştii!”, cuvântul subliniat este:

a. compl. circ. de mod/ adv. de mod (exclamativ)
b. compl. circ. de mod/ pron. rel., Ac.
c. copl. direct/ adv. de mod
d. compl. direct/ pron. rel., Ac.
44. În enunţul: ,,Nu m-a deranjat niciodată venirea lui seara pe la noi, că
mi-i tare drag.” cuvântul subliniat este:
a. compl. circ. de timp/ subst., Ac.
b. compl. circ. de timp/ adv. de timp
c. atr. subst./ subst., Ac.
d. atr. adv./ adv. de timp
72
45. În enunţul: ,,Cum Marius vorbeşte adeseori singur, mulţi îl consideră
nebun,”, cuvântul subliniat este:
a. compl. circ. de mod/ adv. de mod
b. E.P.S./ adj. var., 2 term., 4 f. flex., Ac.
c. E.P.S./ adj. var., 4 term., 4 f. flex., N.
d. E.P.S./adj. var., 2 term., 4 f. flex., N.
73
TESTUL-GRILĂ NR. 10

LIMBII ROMÂNE:
1. Enunţul: ,,Părerea acelor monştrii sacrii ori a regizorului acela ilustru

vis-à-vis de crearea unui nou scenariu pentru thriller-ul amintit nu a fost
anunţată.” conţine:
a. 5 greşeli
b. 4 greşeli
c. 2 greşeli
d. o greşeală
2. Fie formele: tălpi, palme, căpşune, burghie, ghişee. Sunt corecte:

a. numai prima şi ultima
b. numai prima şi a doua
c. toate
d. nici una nu este corectă
3. Ambele forme sunt corecte în:

a. gheme/ ghemuri
b. coteţe/ coteţuri
c. blesteme/ blestemuri
d. albuşe/ albuşuri
4. Fie formele: salatei, aripei, izbândei, lefii, plăţii, certei . Sunt greşite:
a. toate
b. numai a doua şi a treia
c. numai a doua şi a patra
d. nici una nu este greşită
5. Pluralul substantivului arinişte este:
a. nu are formă de plural
b. arinişturi
c. arinişte
d. arinişti
6. Cuvântul străfulgerat conţine:
a. un prefix foarte vechi
b. un prefix nou
c. un prefixoid
d. un sufixoid
74
7. Cuvântul macrobian este în raport de sinonimie cu:
a. prestidigitator
b. exhaustiv
c. longeviv
d. microbian
8. Avem o sintagmă incorectă în:

a. spirit gregar
b. umbre chineze
c. plâns catalectic
d. cordon litoral
9. Cuvântul cordeluţă reprezintă un:

a. împrumut din franceză
b. cuvânt din substrat
c. derivat regresiv
d. derivat progresiv cu sufix
10. Avem o formă corectă în:

a. uleic
b. coregent
c. mot-à-mot
d. liceancă
11. Sensul substantivului pinacotecă este:

a. colecţie de discuri
b. loc special amenajat pentru creşterea pinaceelor
c. colecţie mare de tablouri
d. colecţie de arbori din familia pinaceelor
12. Enunţul: ,,M-a vizitat; or, nu a stat”, conţine:
b. o greşeală
c. 2 greşeli
d. 3 greşeli
13. În sintagma ,,fiii săi”, secvenţa subliniată conţine:
a. 3 vocale
b. 2 vocale
c. 2 vocale şi o semivocală
d. o vocală şi 2 semivocale
75
14. Conjuncţia deşi conţine:
a. o vocală
b. o vocală şi o semivocală
c. 2 vocale
d. 2 semivocale
15. Selectează varianta în care există omofone:

a. ori/or
b. ai/a-i
c. ácele/acéle
d. continuu/încontinuu
16. Seria care conţine pleonasme este:
a. harta mapamondului, amintiri de neuitat
b. minunea minunilor, frumoasa frumoaselor
c.cicoarea ochilor, stea călăuzitoare
d. alter ego, alma mater, festina lente
17. Cuvântul kyrie este:

a. un turcism
b. un franţuzism
c. un termen argotic
d. un cuvânt grecesc
18. Avem un cuvânt moştenit din latină în:

a. neam
b. slab
c. chef
d. noapte
19. Formele verbale a la, a mânea, a va reprezintă:

a. arhaisme fonetice
b. arhaisme lexicale
c. arhaisme gramaticale
d. împrumuturi din latină
20.Cuvântul catahrís reprezintă:
a. grecism
b. italienism
c. franţuzism
d. turcism
76
21. Structura lexicală a substantivului înnegrire este:

a. radical+sufixe
c. prefix+radical+sufixe
22. Verbul ,,(eu) înmiii” are structura morfematică:

c. radical+desinenţă
d. radical+sufixe
23. Structura morfematică a verbului a crede, la ind. prezent, pers. I, pl., este:
a. rădăcină+sufix
b. rădăcină+desinenţă
24. Structura morfematică a verbului a remonta, la ind. imperfect, pers. a III-

a, sg., este:
a. prefix+radical+sufix+desinenţe
b. rădăcină+sufixe+desinenţă
25. Structura adjectivului frumoasă este:

a. radical+sufix
b. rădăcină+sufix
c. rădăcină+desinenţă
26. Subordonata din fraza: ,,Omorâţi-mă, şi tot nu mă duc!”, este:

a. condiţională
b. modală
c. concesivă
77
27. Fie fraza: ,,Aşa e lumea asta şi, de-ai face ce-ai face, rămâne cum este
ea.” (Ion Creangă).
Fraza conţine:
a. 3 pred. verbale şi 2 pred. nominale
b. un pred. verbal şi 4 pred. nominale
c. 2 pred. verbale şi 3 pred. nominale
d. 5 pred. nominale
28. Structura frazei de la poziţia 27. este:

a. PP+CŢ+CD+PP+PR
b. PP+CŢ+CD+PP+CM
c. PP+CV+CD+PP+PR
d. PP+CV+PR+PP+PR
29. Structura frazei: ,,Totu-i după cum am planificat, încât, indiferent ce zic
alţii, eu sunt mulţumit.” este:
a. PP+PR+CV+CNS
b. PP+CM+CV+CNS
c. PP+PR+CV+PP
d. PP+CM+CV+PP
30. Structura frazei: ,, Fă-te tu ce-i vrea, dar pe mine lasă-mă să hotărăsc
singur!” este:
a. PP+CD+PP+CD
b. PP+CD+PP+CI
c. PP+PR+PP+CI
d. PP+PR+PP+CD
31. Avem pronume de politeţe în:

a. cutare
b. dumneata
c. dânsul
d. ea
32. Articolul hotărât poate fi:

a. exclusiv enclitic
b. exclusiv proclitic
c. nu poate fi nici enclitic, nici proclitic
d. şi enclitic, şi proclitic
78
33. Adverbul care nu poate fi convertit în adjectiv este:
a. înapoi
b. gata
c. asemenea
d. aşa
34. Subiectul neexprimat nu poate fi:

a. nedeterminat
b. subînţeles şi nedeterminat
c. subînţeles
d. inclus şi nedeterminat
35. Substantivele care au formă de singular şi înţeles de plural se numesc:

a. colective
b. defective
c. epicene
d. mobile
36. Adverbul nu poate determina:

a. un adverb
b. un pronume
c. un substantiv
d. un adjectiv
37. Prepoziţia poate proveni dintr-un:

a. substantiv
b. adjectiv
c. pronume
d. numeral
38. După conţinutul semantic exprimat, deosebim adjective:
a. primare (sau simple), derivate cu sufixe şi locuţiuni adjectivale
b. calificative (sau propriu-zise) şi determinative
c. participiale şi gerunziale
d. pronominale, numerale şi adverbiale
39. Cuvântul subliniat din enunţul: ,,Strădania noastră a făcut a fi posibilă
reuşita planului.” este:
a. E.P.S./vb. cop.+nume pred.
b. E.P.S./ vb. pred., inf. prez., d. pasivă
c. nume pred./ vb.pred., inf. prez., d. pasivă
d. nume pred./ vb. nepred.+nume pred. (adj. calif., fem., sg., N.)
79
40. Cuvântul subliniat din enunţul: ,,Atunci am realizat că au fost, în sfârşit,
îndeplinite dorinţele şefului însuşi.” este:
a. atr. adj/adj. pron. de întărire, masc., sg., D.
b. atr. adj./ adj. pron. de întărire, masc., sg., G.
c. atr. pron. apoziţional/ pron. de întărire, masc., sg., N.
d. altă variantă
41. În enunţul: ,,Cum a dormit prea puţin, se simte obosit.” cuvântul

subliniat este:
a. conj. subord. cauzală/f.f.s.
b. compl.circ. de timp/ adv. rel. de timp
c. compl. circ. de cauză/ adv. rel. cauzal
d. compl. circ. de cauză/ conj. subord. cauzală
42. În enunţul: ,,Conform planului lui, ultimul etaj trebuia să fie demolat.”,
a. atr. pron. genitival/ pron. pers., f. acc., G.
b. atr. pron. datival/ pron. pers., f. acc., D.
c. atr. adj./ adj. pron. pos., f neacc., D.
d. atr. adj./ adj. pron. pos., f. acc., G.
43. În enunţul: ,,Dacă puteau fi ajutaţi de către autorităţile locale, cu

siguranţă că ar fi apelat la acestea.”, secvenţa subliniată este:
a. compl. direct/ vb. nepred., nepers., inf. prez., conj. I , d. pasivă
b. compl. direct/ vb. pred., nepers., inf. prez., conj. a IV-a, d. pasivă
c. compl. direct/ vb. pred., pers., inf. prez., conj. I, d. pasivă
d. altă variantă
44. În enunţul: ,, Uşa dindărătu-i nu se deschidea.” , cuvântul subliniat este:

a. atr. pron. genitival/ pron. pers., f. neacc., G.
b. atr. pron. datival prep./ pron. pers., f. atonă, D. cu prep.
c. atr. pron. prep. / pron. pers., f. neacc., G. cu prep.
d. altă variantă
45. Cuvântul subliniat din enunţul: ,, Iată că vin oaspeţii, unii, însoţiţi, alţii,
singuri.”, este:
a. E.P.S./ adj. part., N.
b. nume pred./ adj. part., N.
c. atr. adj./ adj. calif., N.
d. apoziţie/adj. part., N.
80
REZOLVAREA TESTELOR-GRILĂ
81
REZOLVAREA TESTULUI-GRILĂ NR. 1
1 A O 10 A  19 A O 28 A O 37 A 
B O B O B  B  B O
C O C O C O C O C O
D  D O D O D O D O
2 A O 11 A O 20 A O 29 A O 38 A O
B  B O B  B O B O
C O C  C O C  C O
D O D O D O D O D 
3 A O 12 A O 21 A O 30 A O 39 A O
B O B  B O B O B O
C O C O C  C  C O
D  D O D O D O D 
4 A  13 A O 22 A O 31 A O 40 A O
B O B O B O B  B O
C O C O C O C O C O
D O D  D  D O D 
5 A  14 A O 23 A O 32 A  41 A O
B O B O B O B O B 
C O C O C O C O C O
D O D  D  D O D O
6 A O 15 A O 24 A O 33 A O 42 A O
B O B  B  B O B 
C  C O C O C O C O
D O D O D O D  D O
7 A O 16 A O 25 A O 34 A  43 A O
B O B O B O B O B O
C O C  C O C O C O
D  D O D  D O D 
8 A O 17 A  26 A O 35 A  44 A 
C O C O C O C O C O
D O D O D O D O D O
9 A O 18 A  27 A O 36 A O 45 A O
B  B O B O B  B O
C O C O C O C O C O
D O D O D  D O D 
82
1 A O 10 A O 19 A O 28 A  37 A O
B O B  B  B O B 
D O D O D O D O D O
2 A O 11 A O 20 A O 29 A O 38 A O
C  C O C O C  C O
3 A O 12 A  21 A O 30 A  39 A O
B O B O B O B O B O
C  C O C  C O C O
4 A  13 A O 22 A O 31 A O 40 A O
B O B O B O B O B O
C O C  C O C  C 
D O D O D  D O D O
5 A O 14 A  23 A O 32 A O 41 A O
C O C O C O C O C O
6 A O 15 A  24 A O 33 A O 42 A 
B O B O B O B O B O
7 A O 16 A  25 A O 34 A O 43 A O
B O B O B O B  B 
C O C O C  C O C O
8 A O 17 A O 26 A  35 A  44 A O
B O B O B O B O B O
9 A O 18 A O 27 A O 36 A O 45 A O
B  B O B O B O B O
C O C O C O C O C O
D O D  D  D  D 
83
1 A  10 A O 19 A O 28 A O 37 A O
C O C O C O C O C 
D O D O D  D  D O
2 A O 11 A O 20 A  29 A O 38 A O
B  B O B O B  B 
D O D O D O D O D O
3 A O 12 A  21 A  30 A O 39 A 
B O B O B O B O B O
D O D O D O D O D O
4 A O 13 A  22 A  31 A O 40 A 
B O B O B O B O B O
C O C O C O C  C O
5 A  14 A O 23 A O 32 A  41 A 
B O B O B O B O B O
D O D  D O D O D O
6 A O 15 A O 24 A O 33 A O 42 A O
B  B O B O B O B 
C O C  C  C O C O
7 A O 16 A O 25 A O 34 A O 43 A 
B O B O B  B O B O
8 A O 17 A O 26 A O 35 A  44 A O
B O B O B O B O B O
9 A O 18 A O 27 A O 36 A O 45 A O
B  B  B O B O B O
C O C O C O C  C 
84
1 A O 10 A O 19 A  28 A O 37 A O
B O B O B O B  B 
2 A O 11 A O 20 A O 29 A  38 A 
C O C O C O C O C O
D  D O D  D O D O
3 A O 12 A O 21 A  30 A  39 A O
C  C O C O C O C 
D O D O D O D O D O
4 A O 13 A O 22 A O 31 A O 40 A 
C O C O C O C O C O
D  D  D O D  D O
5 A O 14 A  23 A O 32 A O 41 A 
6 A  15 A O 24 A O 33 A O 42 A O
B O B  B O B O B 
C O C O C O C O C O
7 A  16 A  25 A O 34 A  43 A O
D O D O D O D O D O
8 A O 17 A  26 A O 35 A O 44 A O
9 A O 18 A O 27 A O 36 A  45 A O
C O C O C  C O C 
85
1 A O 10 A O 19 A O 28 A O 37 A O
B O B O B O B O B O
C O C  C O C O C 
D  D O D  D  D O
2 A  11 A O 20 A O 29 A O 38 A O
3 A O 12 A  21 A  30 A O 39 A 
D O D O D O D O D O
4 A O 13 A  22 A O 31 A O 40 A O
B O B O B O B O B O
C  C O C  C  C O
5 A O 14 A  23 A O 32 A  41 A O
6 A O 15 A  24 A O 33 A O 42 A O
7 A  16 A O 25 A O 34 A O 43 A 
B O B O B O B O B O
8 A  17 A O 26 A O 35 A  44 A 
B O B O B O B O B O
C O C O C O C O C O
9 A O 18 A O 27 A O 36 A  45 A O
D  D O D  D O D O
86
1 A O 10 A  19 A O 28 A  37 A O
C  C O C O C O C 
D O D O D O D O D O
2 A O 11 A  20 A O 29 A  38 A O
C O C O C O C O C O
3 A O 12 A O 21 A  30 A O 39 A O
4 A O 13 A  22 A O 31 A O 40 A O
5 A O 14 A O 23 A O 32 A O 41 A 
B O B O B  B  B O
6 A  15 A O 24 A  33 A O 42 A O
B O B O B O B O B O
7 A  16 A O 25 A O 34 A O 43 A O
B O B  B  B O B 
C O C O C O C O C O
8 A O 17 A  26 A O 35 A O 44 A O
C O C O C O C O C O
D  D O D  D O D 
9 A O 18 A O 27 A O 36 A  45 A O
87
1 A  10 A O 19 A O 28 A O 37 A O
2 A O 11 A O 20 A O 29 A O 38 A 
C O C O C O C O C O
3 A O 12 A O 21 A O 30 A O 39 A 
4 A O 13 A O 22 A O 31 A O 40 A 
5 A O 14 A O 23 A O 32 A O 41 A O
C O C O C O C O C O
D O D  D  D  D O
6 A  15 A O 24 A  33 A O 42 A 
B O B O B O B O B O
7 A  16 A O 25 A  34 A  43 A 
B O B O B O B O B O
D O D O D O D O D O
8 A  17 A  26 A  35 A O 44 A O
C O C O C O C O C O
9 A O 18 A O 27 A O 36 A O 45 A O
B  B O B  B  B O
88
1 A O 10 A O 19 A O 28 A O 37 A O
B O B O B O B O B O
C  C  C O C O C 
2 A O 11 A O 20 A O 29 A O 38 A O
C O C O C O C O C 
D O D  D  D  D O
3 A O 12 A O 21 A O 30 A O 39 A O
B O B  B O B  B O
4 A  13 A  22 A O 31 A O 40 A O
D O D O D O D O D O
5 A O 14 A  23 A O 32 A O 41 A O
B O B O B O B O B O
D  D O D O D  D 
6 A O 15 A  24 A O 33 A  42 A 
C O C O C O C O C O
D O D O D O D O D O
7 A  16 A  25 A  34 A  43 A 
B O B O B O B O B O
C O C O C O C O C O
D O D O D O D O D O
8 A O 17 A O 26 A O 35 A O 44 A 
B O B  B  B O B O
D O D O D O D O D O
9 A O 18 A O 27 A O 36 A  45 A 
C  C  C O C O C O
D O D O D O D O D O
89
1 A O 10 A O 19 A  28 A O 37 A O
B O B O B O B O B O
D  D O D O D  D O
2 A O 11 A O 20 A O 29 A  38 A 
C O C O C O C O C O
D  D  D O D O D O
3 A O 12 A O 21 A  30 A O 39 A O
B O B O B O B O B O
4 A  13 A O 22 A  31 A  40 A O
B O B O B O B O B O
D O D O D O D O D O
5 A  14 A  23 A O 32 A O 41 A O
B O B O B O B O B O
6 A  15 A O 24 A O 33 A  42 A O
D O D O D O D O D O
7 A  16 A O 25 A O 34 A  43 A 
B O B O B O B O B O
8 A  17 A O 26 A O 35 A O 44 A O
B O B  B  B O B O
C O C O C O C O C O
D O D O D O D  D 
9 A O 18 A O 27 A O 36 A O 45 A O
D O D  D O D O D 
90
1 A O 10 A O 19 A O 28 A O 37 A 
2 A O 11 A O 20 A  29 A  38 A O
C  C  C O C O C O
D O D O D O D O D O
3 A  12 A  21 A  30 A O 39 A 
B O B O B O B O B O
D O D O D O D O D O
4 A O 13 A O 22 A O 31 A O 40 A O
B  B  B  B  B 
C O C O C O C O C O
D O D O D O D O D O
5 A O 14 A O 23 A O 32 A O 41 A 
B O B O B O B O B O
D  D O D  D  D O
6 A  15 A O 24 A O 33 A  42 A 
C O C O C O C O C O
7 A  16 A  25 A O 34 A O 43 A O
D O D O D O D O D O
8 A O 17 A O 26 A O 35 A  44 A O
C  C O C  C O C O
9 A O 18 A O 27 A O 36 A O 45 A 
D  D  D O D O D O
91
92

Grile. Pomian

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grile. Pomian

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

IONUȚ POMIAN

1. Cuvântul macrosistem s-a format prin :

2. Forma corectă este în:

3. Acordul este corect realizat în propoziţia:

4. Cuvântul postdicţie este in raport de antonimie cu :

5. Cuvântul macedoromân este in raport de sinonimie cu :

6. Sensul expresiei a pune la index este:

8. Fie denumirile geografice: Azerbaidjan, Bangladesh, Brescia,

9. Fie formele: desperat, bleumaren, satin, descojit. Sunt greşite:

10. Sunt corect accentuate cuvintele din seria:

11. Sunt corect despărţite în silabe cuvintele din seria:

12. Fie formulele: angro, business, grizly, fair-play, week-end.

14. Cuvântul boieroaică are:

15. Avem două hiaturi în:

16. Enunţul ,,Fii şi tu cum ai mai fost / Întrutotul de acord!’’ conţine:

18. Cuvintele chef, iaurt, moft, ienibahar sunt de origine:

19. Substantivul impiegat este de origine:

20. Avem un cuvânt din substratul limbii române în:

II. MORFOSINTAXA PROPOZIŢIEI ŞI A FRAZEI:

21. Structura morfematică a cuvântului subliniat din enunţul:

25. Structura morfematică a verbului Revezi! este:

27.Cuvântul subliniat din enunţul: ,,Fetiţă bălaie , străluceşti ca soarele!”

28. În enunţul: ,,Nu ştiu ce i-a prostit.”, cuvântul subliniat este:

31. ,,Se va fi prezentând el onorabil, însă nimeni nu-l ia în serios.” Secvenţa

33. Cuvântul subliniat din enunţul:,,Cum soseşte, trimite-l la director.” este:

36. Avem o locuţiune conjuncţională subordonatoare în:

39. Complementul direct intern areca termen regent:

43.,, Având darul să prezică cu exactitate, omul acesta era cu neputinţă să

45. ,,Mi-a plăcut, că-i inteligent!” Subordonata frazei este:

1. Toate cuvintele sunt omonime în:

2. Sensul cuvântului rabiat este:

3. Sensul cuvântului dilatoriu este:

4. Sensul expresiei a giorno este:

5. Cuvântul subliniat din sintagma ,,spirit olimpian” este în raport de

6. Seria care conţine exclusiv sinonime este:

7. Avem o sintagmă corectă în:

8. Nu aparţine limbii române termenul:

9. Cuvântul căpşun s-a format prin:

10. Avem sufixe pentru denumirea unei colectivităţi în:

11. Nu avem cuvânt compus în:

12. Nu reprezintă un tip de regionalisme:

13. În structura ,,el o ajuns ieri” avem:

14.Avem împrumuturi din limba slavă în seria:

15. Nu este semn ortografic:

16. Avem o formă scrisă greşit în:

18. Enunţul: ,,De-i trăi şi-i fii părinte

19. Ca semn ortografic, cratima se foloseşte:

20. Punctul nu este utilizat în unele abrevieri când:

II. MORFOSINTAXA PROPOZIŢIEI ŞI A FRAZEI:

21. Structura frazei: ,,Ceartă-l dumneata acum, că, de nu,

25. Structura frazei: ,,Neisprăvitule ce eşti, de ce l-ai minţit că nu bine ai

26. Cuvântul subliniat din enunţul: ,,Oare ce am mai greşit?” este:

28. În enunţul: ,,Fie-mi permis a-mi expune concluziile!”, cuvântul subliniat

30. În enunţul: ,,Să crape ăl curios!”, cuvântul subliniat este:

31. În enunţul: ,,Se auzea necontenit tic-tac!”, cuvântul subliniat este:

33. Secvenţa subliniată din enunţul: ,,Părând totul în regulă, inspectorul nu

34. Cuvântul subliniat din enunţul:,,Ştiai că şi-a schimbat bicicleta pe un

37. Avem exclusiv verbe neregulate în:

38. Secvenţa subliniată din enunţul: ,,Mâniatu-te-ai, că te-am trimis la strâns

39. Sufixele timpului imperfect (modul indicativ) sunt:

40. Adverbele pronominale pot fi:

41. Există substantive epicene în:

42. Structura morfematică a verbului ,,(eu) am lucrat” este:

43. Structura morfematică a substantivului basma este: