1

Tema 1 VERBUL (1)

Verbul – mod, timp -grile Câmpina-

1. Există numai verbe la moduri nepersonale în seria:

a. aş merge, mergând, să asculţi; b. a vedea, de lucrat, aude. c. a alerga, auzind, de lăudat. #

2. În enunţul Am să vin să verific ceea ce ar fi trebuit să faceţi pentru mâine, verbele subliniate sunt la:
a) conjunctiv, conjunctiv, indicativ; b) condiţional-optativ, conjunctiv, condiţional-optativ
c) indicativ, conjunctiv, condiţional-optativ; # d) indicativ, conjunctiv, imperativ

3. În enunţul Aş vrea să-mi petrec timpul la munte există:

a. două verbe la modul imperativ;
b. un verb la modul condiţional-optativ şi un verb la modul conjunctiv; #
c. două verbe la modul conjunctiv.

4. Verbul privii este la modul indicativ, timpul:

a) mai-mult-ca-perfect, persoana a III-a; b) perfect simplu, persoana a III-a;
c) perfect simplu, persoana I; # d) imperfect, persoana I.

5. În propoziția: Fata surâzândă era în centrul atenției, cuvântul subliniat este:

a) verb la gerunziu; b) verb la participiu; c) adjectiv provenit din gerunziu; # d) adverb de mod.

6. În enunţul: De socotit e uşor" structura subliniată este la modul:

a) participiu; b) supin; #    c) condiţional-optativ; d) indicativ

7. Forma verbală „ creaserăm” este la:

a) indicativ, imperfect; b) condiţional-optativ, perfect;
c) indicativ, perfect simplu;  d) indicativ, mai mult-ca-perfect. #

8. În enunţul „Se duseră încet spre casă” verbul este la:
a) indicativ, mai mult-ca-perfect; b) conjunctiv, perfect;
c) indicativ, perfect simplu;  #   d) indicativ, perfect compus.

9. În enunţul ,Neputându-se decide unde să plece, a rămas acasă.” verbele sunt, în ordine, la modul:
a) conjunctiv, infinitiv, indicativ;     b) supin, indicativ, conjunctiv, indicativ;
c) gerunziu, indicativ, condiţional-optativ; d) gerunziu, infinitiv, conjunctiv, indicativ. #

10. În propoziţia „A avut mult de învăţat", verbul subliniat este la modul:

a) supin; # b) conjunctiv; c) indicativ; d) condiţional-optativ.

11. Verbul la modul imperativ are forme doar pentru persoana: a. I; b. a II-a; # c. a III-a.

12. Există numai verbe la moduri nepersonale/ nepredicative în seria:

a. a face, auzit, de ridicat, izbucnind; # b.căutând,citit,de cules,s-a dus;
c.de alergat, să vadă, ai fi auzit, ascultă.

13. Verbul din citatul „O ploaie şi un haos s-au aşternut pe lume!” (Vasile Voiculescu) este la:
a. conjunctiv, timpul perfect; b. conjunctiv, prezent; c. indicativ, perfect compus. #

14. Există numai verbe la moduri personale în seria:

a. aude, se face, se ridică, izbucnind; b. vedea, citit, de cules, s-a dus;
c. aleargă, să vadă, ai fi auzit, ascultă. #
 2
Verbul: -valori morfologice (copulativă, predicativă, auxiliară) - verbe personale, impersonale

-grile Câmpina-
1. Verbul a fi este copulativ în enunţul:
a. Am fost lăudat de toţi prietenii. b. Afară e frig. c. Eu sunt un tânăr talentat. #

2. În propoziţia Exerciţiile sunt rezolvate de candidaţi verbul a f i este:

a. predicativ; b. auxiliar; # c. copulativ.

3. În enunţurile" Pare uimit", "El este corect", "El a devenit profesor", verbele subliniate sunt:
a) predicative personale b) predicative impersonale c) auxiliare d) copulative #

4. În enunţurile. "El este un elev isteţ.", "Cartea este pe masă ","Cartea este citită cu multă atenţie.", verbul ,,a fi"
este:
a) copulativ, copulativ, predicativ b) copulativ, predicativ, auxiliar #
c) predicativ, predicativ, copulativ d) copulativ, predicativ, copulativ

5. Verbul a fi din contextul Gripa este o boală care trebuie să fie tratată, la timp, de către medici, este:
a) copulativ, predicativ; b) predicativ, auxiliar; c) copulativ, auxiliar; # d) predicativ, copulativ.

6. În enunţurile: „Ea a rămas neschimbată .” „Ea este doctoriţă.” „El a devenit important.” „Copilăria
înseamnă bucurie.” verbele subliniate sunt:
a) copulative; # b) auxiliare; c) predicative impersonale; d) predicative personale.

7. Verbul a fi este copulativ în enunţul:

a) Este uşor să înveţi. # b) Lucrarea este pe masă.
c) Să fi învăţat, ai fi reuşit. d) Întotdeauna a fost apreciat de colegi.

8. Verbul a avea are valoare predicativă în enunțul:

a) Are să treacă pe la voi; b) Spaniolii au jucat contra italienilor;
c) Ulterior, poetul avea să vină la București; d) Vor avea și ei un rezultat mai bun. #

9. În enunţurile Ei sunt veniţi acum. Geamul este deschis brusc. E primăvară pe câmpie.-verbul a fi are
următoarele valori morfologice:
a) auxiliară, copulativă, predicativă; b) predicativă, copulativă, predicativă;
c) copulativă, auxiliară, predicativă; # d) copulativă, auxiliară, copulativă.

10. Verbul a fi din enunţul Aşa a fost să fie.- este:

a) verb copulativ, verb predicativ; b) verb copulativ;
c) verb predicativ;# d) verb predicativ, verb copulativ.

11. Verbul a însemna este predicativ în:

a) Munca înseamnă fericire; b) Revenirea lui a însemnat o mare bucurie;
c) El înseamnă pe foaie rezultatul; # d) El înseamnă totul pentru mine.

12. Există numai verbe copulative în seria:

a) a face, a avea, a vrea; b) a deveni, a fi, a părea; # c) a avea, a fi, a vrea; d) a ajunge, a lua, a voi.

13. Conţine verbe auxiliare seria:

a) a fi, a putea, a vrea b) a avea, a fi, a da c) a fi, a avea, a vrea # d) a cere, a dormi, a iubi

14. În contextul „Mihai a fost pe la noi” verbul „a fi" are valoare morfologică de:
a) verb auxiliar; b) verb copulativ; c) verb predicativ; # d) verb impersonal.
 3
15. Verbul „a fi" este auxiliar în enunţul:
a) Să fii atent la explicaţii! c) Pe drum fusese ceaţă.
b) Băiatul a fost la mare. d) Să fi strigat tare, te auzeam. #

16. În enunţul „Copiii fuseseră atenţionaţi să fie prudenţi când traversează strada” verbul „a fi" are, pe rând,
valoare:
a) auxiliară, copulativă;# b) auxiliară, predicativă;
c) predicativă, copulativă;   d) copulativă, auxiliară.

17. În enunţul: „Cerul era senin.", verbul a fi are următoarea valoare morfologică:
a) verb copulativ;# b) verb auxiliar; c) verb predicativ; d) verb predicativ impersonal.

18. În enunţul „Scriitorii renascentişti erau erudiţi", verbul „a fi" are valoare:
a) auxiliară; b) impersonală; c) copulativă;# d) predicativă.

19. Valorile verbului din enunţurile: „El a ajuns un mare politician.", „Pachetul a_ajuns la destinaţie." sunt, în
ordine:
a) auxiliară, predicativă; b) copulativă, predicativă; #
c) copulativă, auxiliară; d) predicativă, copulativă.

20. În enunţurile El a ieşit învins. Infractorul este disperat. Poliţistul devenise precaut., verbele au valoare: a.
auxiliară; b. predicativă; c. copulativă. #

21. În enunţurile El a rămas trist. Candidatul era emoţionat. Anchetatorul devenise suspicios., verbele au
valoare: a. auxiliară; b. predicativă; c. copulativă. #

22. În enunţul: Afară-i toamnă, „-i" este:

a) articol hotărât; b) verb predicativ; # c) pronume personal.

23. Selectează varianta în care verbul „a fi” din enunţul: „Dacă nu vezi că sunt cum sunt e că n-a fost cine mă
ajuta” are următoarele valori:
a) verb auxiliar, verb copulativ, verb predicativ, verb copulativ;
b) verb copulativ, verb copulativ, verb predicativ , verb predicativ; #
c) verb auxiliar, verb copulativ, verb predicativ, verb predicativ.

24. În care dintre enunţuri -i are valoarea morfologică de verb:

a) Dă-i înainte, că e bine ce faci!; b) Faţa-i albă se ghicea în întuneric;
c) De-i veni repede, te-oi ajuta. #

25. Sintagma subliniată din enunţul „Nu mi-a fost dat până acum să văd aşa ceva." se analizează astfel:
a) verb copulativ şi nume predicativ exprimat prin adjectiv provenit din participiu;
b) verb copulativ şi nume predicativ exprimat prin adverb de mod;
c) verb la diateza pasivă; #
d) locuţiune verbală la diateza pasivă.

Verbul -Conjugarea

1. Există numai verbe de conjugarea a II-a în seria:

a. a bea, a sta, a dansa; b. a apărea, a merge, a asculta; c. a avea, a vedea, a putea. #

2. Sunt de conjugarea a doua verbele din seria:

a) a bea, a scrie, a părea b) a tăcea, a vedea , a părea #
c) a bea, a cânta, a vedea d) a veghea, a doborî, a disputa
 4
3. Sunt verbe numai de conjugarea a II-a în seria :
a) a rupe, a aştepta, a lovi; b) a dărui, a lua, a scrie;
c) a plăcea, a avea, a putea; # d) a face, a cădea, a veni.

4. Verbul „a apărea” este de conjugarea:

a) I-a;     b) a III-a;     c) a II-a; # d) a IV-a.

5. Există verbe numai de conjugarea a III-a în seria:

a. a bea, a părea, a vedea; b. a merge, a spune, a crede; # c. a face, a fugi, a zice.

6. Există verbe numai de conjugarea a II-a în seria:

a. a bea, a părea, a vedea; # b. a mânca, a şedea, a merge; c. a face, a plăcea, a zice.

Verbul -Diateza
-grile Câmpina-

1. În propoziţia: Mă bucur de succesul tău, verbul este la diateza:

a. pasivă; b. activă; c. reflexivă. #

2. Indicaţi enunţul în care verbul este la diateza pasivă:

a) Cărţile sunt interesante. b) Cărţile au fost cumpărate. #
c) Caietul este ordonat. d) Pomii sunt înverziţi.

3. Indicaţi enunţul în care verbul este la diateza reflexivă:

a) Se îmbracă repede, b) Voi sunteţi cuminţi,
c) Se gândeşte la mare. # d) Are să afle adevărul.

4. Indicaţi enunţul în care verbul este la diateza pasivă:

a) Ei au fost la munte. b) Alpiniştii sunt obosiţi.
c) Astăzi este duminică. d) Poezia este memorată de copil. #

5. Indicați enunțul în care verbul este la diateza reflexivă:

a) Nuvela a fost citită la cenaclul literar. b) Au să ajungă departe.
c) Unde ai ascuns colierul de turcoaze? d) Se aude sunetul valurilor.#

6. Verbul este la diateza pasivă în enunţul:

a) Şi-a adus aminte; b) A fost lăudat de profesori; # c) El este frumos; d) Se gândeşte la mine.

7. Verbul la diateza pasivă se află în enunţul:

a) Iarna, copiii fac oameni de zăpadă. b) Moş Crăciun este aşteptat cu nerăbdare. #
c) Mama face cozonaci. d) Aroma lor mă îmbie mereu.

8. Enunţul: „Băiatul a fost certat de părinţi” conţine un verb la diateza:

a) activă; b) reflexivă; c) pasivă; # d) pasiv reflexivă.

Verbul – scriere corectă -grile Câmpina-

1. Forma corectă a verbului a crea la indicativ prezent, persoana a III-a, numărul singular este:
a. creează; # b. creiază; c. crează.

2. Identificaţi seria ce conţine formele corecte:

a) mi-ar displăcea; ar tăcea; ar vedea, # b) mi-ar displăcea; ar tace; ar vedea
c) mi-ar displăcea; ar tăcea; ar vede d) mi-ar displace; ar tăcea; ar vedea
 5
3. Alegeţi varianta corectă:
a) Eu vream o vacanță liniștită; # b) Eu vreeam o vacanță liniștită;
c) Eu vruiam o vacanță liniștită; d) Eu vroiam o vacanță liniștită.

4. Sunt corect scrise toate cuvintele din seria:

a) înopta, înnoi, îndoi, înnota; b) înnopta, înnoi, îndoi, înota; #
c) înnopta, înoi, îndoi, înnota; d) înnopta, înoi, înndoi, înota.

5. Este corect utilizat verbul subliniat în enunţul:

a) Eu agreiez plimbările. b) El doreşte să aibe bani mulţi.
c) Eu veni repede acasă. d) Ea creează modele apreciate. #

6. Alege varianta corectă:

a) Dusu-te-ai; du-su-sa; b) Du-s-u-te-ai; dusu-s-a; c) Dusu-te-ai; dusu-s-a; # d) Dus-u-te-ai; du-su-s-a;

7. Sunt corecte imperativele din seria:

a) Nu aduce! Nu apărea! Nu taci! b) Nu adu! Nu apari! Nu fii!
c) Nu aduce! Nu apari! Nu zii! d) Nu aduce! Nu apărea! Nu zice! #

8. Sunt corecte formele de gerunziu:

a) pustiând, creind; b) pustiind, creînd; c) pustiind, creând; # d) pustiând, creînd.

9. Imperativul verbelor „a fi”, „a face", „a zice' la singular, forma negativă este:

a) nu fi!, nu face!, nu zice!;  #   b) nu fii!, nu face!, nu zice!
c) nu fi!, nu fă!, nu zi!;     d) nu fii!, nu fă!, nu zice!.

10. Indicaţi seria care conţine numai forme incorecte:

a) Nu face asta!, Nu zice asta!, Nu te duce acolo! b) Nu fă asta!, Nu zi asta!, Nu te du acolo!#
c) Nu face asta!, Nu zi asta!, Nu te duce acolo! d) Nu fă asta!, Nu zice asta!, Nu te duce acolo!

11. Selectează forma corectă a verbului la modul gerunziu:

a) agreind; b) rătăcind; # c) ploind; d) eşind;

12. Selectează enunţul care conţine forma corectă a verbului la modul conjunctiv:
a) Să nu întârzi la masă! b) Trebuie să ţi minte numărul de telefon.
c) Să fi la şcoală la ora cinci! d) Să-mi dai acum caietul! #

13. Alege varianta corectă a formei negative de imperativ:

a) nu fi! # b) nu zi! c) nu fă! d) nu scriţi!

14. Cratima e utilizată corect în: a) văzu-tu-mi-l-ai; b) văzutu-mi-l-ai; # c) văzutu-mi-l-a-i.

15. Sunt incorect scrise toate cuvintele din seria:

a) înşală, aşază, agreiază, bruiază; b) înşală, aşază, agreează, bruează; c) înşeală, aşează, agreiază, bruează.#

16. Forma corectă a imperativului este: a) nu fă!; b) nu fii!; c) nu fi!.#

17. Marchează seria care conţine numai forme corecte:

a) a tăcea, a plăcea, a zăcea; # b) a tace, a place, a zăcea; c) a tace, a plăcea, a zace.

18. Formele corecte de imperativ ale verbului „a fi" se regăsesc în seria:

a) Fi! Nu fii!; b) Fii! Nu fi!; # c) Fii! Nu fii!.