Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
Și uite așa ajungi să amâni, tocmai fiindcă știi că trebuie, fiindcă e important, chiar și fiindcă
e un lucru bun. E mare lucru și numai să conștientizezi, însă conștientizarea e o sabie cu două tăișuri. Pe
de-o parte aduce lumină asupra lucrurilor, pe de alta, folosită concomitent cu programele auto-distructive,
cum este și autosabotajul, poate aduce autoînvinovățire, ceea ce conduce la și mai mult autosabotaj.
A conștientiza cauza (ceea ce am încercat să te ajut să faci mai sus) este un pas important.
Însăatenție: conștientizarea cauzelor exterioare pentru care eu am ajuns într-o anumită situație
nefavorabilă, poate conduce la autoconsolare, blazare și neasumare a responsabilității tale pentru propria-ți
viață. Spre exemplu, dacă părinții mei s-au comportat așa, asta nu a ținut de mine și deci, ce pot eu să fac
dacă sunt așa?
Sau poate conduce la un sentiment de autocompătimire și victimizare. Vai eu, sărmanul! Iar
aceste sentimente sunt foarte toxice pentru o stare psihică bună. Conștientizarea cauzei este bună pentru
înțelegerea procesului prin care treci, iar de asemenea important este să conștientizezi cât de relevant mai
este să privești înapoi cu regret sau cu vinovăție, dat fiind că faptul este cât se poate de consumat. Să-ți
răspund? Este absolut irelevant să faci asta. Și atunci, ce este relevant? Întrebarea foarte constructivă este:
ce pot să fac să îmbunătățesc? probabil vei avea tendința să sabotezi o vreme ceea ce poți face pentru tine,
până când vei decide să mai lași din când în când și adultul „la butoane” și, oricât ar fi de greu la început,
să-ți aduni forțele și să perseverezi.
Și deci, care e cheia? În speranța că ești mai puțin încăpățânat decât mine și că iei în
considerare ceea ce cred că ar fi bine, iată câteva repere care pe mine personal mă ajută:
Respectarea unui program de lucru pe care să-l urmezi cu sfințenie timp de șase luni până când iți intră în
automatism și devine ușor de realizat. Te avertizez că ispitele sunt nenumărate și nu sunt mereu în mod
evident chemate de tine. De exemplu, te sună un prieten fix când adunaseși puțin elan să faci treabă astăzi
și nu-i poți refuza invitația la o cafea; sau ai avut o zi istovitoare la servici și nu mai poți face și asta în
plus astăzi; sau ai mers la culcare târziu azi-noapte, iar astăzi te simți ușor imponderabil și fără chef. În
primul rând, nu există nu pot, ci aleg altceva, am o altă prioritate acum (plăcerea de fi în compania
prietenilor, odihna de după ziua istovitoare de la locul de muncă sau leneveala caracteristică unei zi ce
urmează unui somn prea lung).
Prioritizarea. Când te simți cuprins de valul tentației de a amâna, adu-ți aminte de
următoarea metaforă: dacă treci printr-o pădure în drumul tău către o anumită destinație, urmezi cărarea
către destinația respectivă. Atenția îți poate fi distrasă de frumusețile din jur și e perfect în regulă să
admiri, atâta timp cât nu decizi să locuiești acolo sau cât nu te rătăcești abătându-te de la calea pe care o ai
de urmat. E adevărat că e mai frumoasă călătoria decât destinația finală, însă ce rost ar mai avea o
călătorie dacă renunțăm la scopul ei? Așadar, ce e esențial și ce nu? Atenția concentrată pe destinație!
Auto-motivarea. Este un adevărat multiplicator de energie și motivație imaginația a ceea ce
urmează atingerii scopului. Ești apreciat, recunoscut, mai întâi de către tine însuți și apoi de către ceilalți.
Starea este una de fericire și entuziasm. Afli cum este să te simți bine cu tine și mândru cu ceea ce ai
realizat. Obții mai multă încredere în tine de acum înainte. În plus, cu fiecare acțiune întreprinsă bine și la
timp, mai dărâmi puțin din programul de autosabotaj. Felicitări!
Răbdare! Asta este greu de realizat. De dragul certitudinii că vom reuși, ni se poate întâmpla
să ne dorim să realizăm un lucru cât mai curând. Am aflat că metoda pașilor mărunți funcționează de
minune. Cu cât este mai important, cu atât ai nevoie de timp care să-ți permită să faci câte puțin în fiecare
zi. Evită ca în fiecare zi să îți stabilești o sarcină mai mare decât ai avea energie să faci. Riști să îți omori
entuziasmul, iar asta poate fi o formă de autosabotaj. Câte puțin în fiecare zi.
Evită anxietatea! Rezultatele nefavorabile ale muncii tale sunt doar o posibilitate dintre
numeroasele care pot avea loc. Evită să te concentrezi pe un singur gând despre cum va fi viitorul. Ar
putea fi rău, așa cum ar putea fi și bine! Secretul este că în funcție de gândurile pe care le repeți în mintea
ta, ai șanse mai mici sau mai mari de a reuși.
Încetează să te mai identifici cu problema. Spre exemplu, „eu sunt un om delăsător”.
Nimic mai fals. Tu ești un om cu un comportament delăsător cu care nu te-ai născut, ci pe care l-ai
dobândit ulterior și care este supus controlului tău. Unele sunt mai ușor de modificat, altele mai dificil.
Dar se poate, atâta timp cât vrei. Cu atenția pe scop și urnindu-te din loc poți face cam tot ce vrei tu!
Și nu în ultimul rând, ÎNCEPE! Lasă ezitarea și incertitudinea de-o parte și pornește cu o bucățică oricât
de mică din ceea ce ai de realizat. La sfârșitul zilei te vei simți mândru de tine! Asta este cea mai
importantă etapă, cea de început. Începe cu ceva, numai să începi!
2
Acestea fiind spuse, învață să îți fii prieten fiindcă toți ceilalți pot rămâne prin preajmă sau
pot pleca, pot fi sau nu de acord cu tine. Însă tu ești cu adevărat singura persoană constantă din viața ta.
Viață de la care nu poți lua pauză și care ți se întâmplă în fiecare zi, fie că vrei sau nu asta. Fă pace cu tine,
lasă trecutul în spate și vezi ce poți face azi pentru sufletul tău! Timpul e mai scurt decât credem și deci, e
bine să fie cheltuit cu maturitate. Și adu-ți aminte de fericirea care te așteaptă de partea cealaltă a
îndeplinirii oricărui scop pe care ți l-ai fixat! Și ține minte să practici recunoștința pentru ce a fost și pentru
ce este. Atât trecutul, cât și prezentul te aduc în punctul în care te afli acum, acela de om minunat pe cale
să afle cam cât de minunat poate fi.
Autor: PSIHOLOG | RUXANDRA IOANA STOICA
4
Forme de comportament autodistructiv
Comportamentul autodistructiv este adesea considerat ca fiind sinonim cu auto-rănirea, ceea
ce nu este întocmai exact. Auto-rănirea este o formă extremă de comportament autodistructiv, dar acesta
poate apărea sub multe alte forme.
Comportamentul autodistructiv poate fi utilizat ca un mecanism de adaptare, atunci când
lucrurile devin 'insuportabile'. De exemplu, confruntat cu o examinare scolară dificilă, o persoană poate
alege să își saboteze propria muncă în loc de a se confrunta cu stresul asociat. Sabotarea va face imposibil
succesul examinării, dar va elimina și grija asociată cu aceasta.
Comportamentul auto-distructiv se poate manifesta și prin încercări active de îndepărtare a
celorlalți oameni. De exemplu, poate fi utilizat pentru a pune capăt unei relații romantice. Adesea,
persoana acționând astfel are senzația că, pentru un motiv oarecare, este incapabilă sau neândreptățită să
aibă o relație cu persoana pe care încearcă sa o îndepărteze. Adesea, are o părere foarte bună despre
respectiva persoană și nu dorește să o 'afecteze' prin crearea și menținerea unei relatii.
Un aspect important al comportamentului auto-distructiv este inabilitatea de a face față
stresului generat de lipsa de încredere în sine a unui individ - de exemplu, într-o relație, dacă cealaltă
persoană este cu adevarat fidelă ("cum poate să iubească pe cineva ca mine?"); la locul de muncă sau la
scoală, dacă îndeplinirea unor sarcini si termene de execuție este posibilă ("nu există nicio posibilitate sa
indeplinesc toată munca la termen").
Indivizii care au succes pot să îsi autosaboteze propriile realizari; aceasta isi poate avea
originea într-o senzație de lipsă de valoare sau într-o dorintă de a repeta "escaladarea catre varf."
Forme mai evidente de autodistrugere sunt neglijarea alimentatiei, abuzul de alcool, dependența de
droguri, auto-rănirea si tentativele de sinucidere.
Cauzele comportamentului autodistructiv
Comportamentul autodistructiv este adesea o formă de autopedepsire pentru un esec personal,
care poate fi real sau imaginar. De asemenea, poate fi sau nu legat de sentimentul de auto-ură.
Adesea, se face confuzia între comportamentul autodistructiv si căutarea atentiei sau se crede
ca nevoia de atentie este motivația principală. Acest fapt poate fi adevărat în unele cazuri, dar în mod
normal motivația este mai profundă.
Conform asteptarilor, comportamentul autodistructiv este mai des întalnit în cazul celor
afectați de depresie clinică.
În mod alternativ, în anumite situații poate fi cauzat de asimilarea unor comportamente
disfuncționale anterior in viață, sau poate fi doar rezultatul unei lipse de înțelepciune aplicată sau a unor
prioritați greșit alese.
https://www.youtube.com/watch?v=Qpw_IUYIsv8
Opreste autosabotarea!
Este esential sa recunoastem autosabotarea, sa ii intelegem cauza si sa cautam
strategii pentru a o stopa. Afla cum facem asta de la psihologul Irina Macovei.
dentificarea autosabotarii
Cea mai intalnita si cunoscuta forma a autosabotarii este probabil procrastinarea. Ce
inseamna aceasta? Avem un proiect de finalizat si amanam iar si iar inceperea lui sau incepem mai multe
lucruri deodata si nu reusim sa finalizam nici unul.
Alte aspecte ale autosabotarii se refera la frica de esec, lipsa asumarii responsabilitatii si
aruncarea vinei asupra celorlalti, asupra circumstantelor sau asupra ghinionului, deteriorarea relatiilor
sociale, sentimentul de lipsa a valorii personale, vorbire negativa cu sine, prefectionism sau autocritica
aspra.
In formele ei mai grave, autosabotarea se concretizeaza in depenenta de droguri, alcool
si alte substante, tulburari de alimentatie sau chiar auto-ranire.
Explicatii pentru autosabotare
Cu toate ca ne impiedica sa fim fericite si sa facem ceea ce ne dorim, autosabotarea devine
uneori o obisnuinta, transformandu-se intr-un mecanism de autoaparare pentru a nu fi dezamagite.
5
Asadar, este o modalitate inadevata de coping in fata unor situatii dificile carora consideram,
constient sau inconstient, ca nu le putem face fata.
De asemenea, persoanele cu un nivel scazut al increderii in sine si al stimei de sine sunt
mai predispuse la a se autosabota.
O alta explicatie pentru autosabotare ar putea fi lipsa de motivatie. Faptul ca nu suntem
suficient de motivate pentru a intreprinde anumite actiuni poate conduce la amanare sau cautarea unor
justificari pentru a nu le realiza.
In fine, experientele negative din trecutul nostru in care nu am reusit sa realizam ceea ce ne-
am propus, poate duce la dezvoltarea unui comportament de autosabotare.
Descurajarile si cuvintele dure sau negative primite din partea celorlalti, si mai ales a
parintilor sau persoanelor apropiate, in copilarie, pot avea si ele un efect negativ in acest sens.
Observarea comportamentului si constientizarea efectelor
Un prim pas pentru a opri autosaborarea este sa fii atenta si sa observi ce gandesti, ce
simti si cum actionezi atunci.
Indentifica felul in care te autosabotezi si detaliile despre situatiile respective: ti se pare poate
un obiectiv greu de atins si de aceea il amani, nu ai incredere in tine ca poti reusi sau sunt implicate
anumite persoane, lucruri sau imprejurari.
De asemenea, constientizeaza ce ganduri iti vin in minte si cum te simti. Ar fi bine sa le
monitorizezi si chiar sa le scrii intr-un jurnal.
Dupa ce ai stabilit care sunt gandurile, emotiile si actiunile care te tin pe loc, urmatorul pas ar
fi sa decoperi care sunt factorii declansatori si, eventual, cand s-a intamplat prima data sa te autosabotezi.
Asadar, incearca sa reconstitui modelul de autosabotare.
De exemplu, ne dorim ceva foarte mult, dar renuntam pentru ca nu ne simtim pregatite sau
credem ca e un obiectiv imposibil de atins.
Acesta poate fi, de fapt, un mecanism de coping in fata posibilitatii de a avea un
insucces. Cu alte cuvinte, chiar daca facem acest lucru constient sau inconstient, preferam nu mai
incercam deloc pentru a evita un esec.
La fel de important este sa constientizezi care sunt efectele negative si pozitive ale
autosabotarii. Pe cele negative le putem descoperi destul de repede: neimplinire, nu reusim sa evoluam si
sa ajungem acolo unde ne dorim, sentimente de vinovatie, ne este afectata sanatatea fizica si emotionala,
etc.
Dar exista si efecte pozitive si este foarte important sa le identificam. Omul este o fiinta
rationala si nu face nimic care sa nu-i aduca un beneficiu. Asadar, care sunt beneficiile faptului ca
ne autosabotam?
Continuand exemplul anterior, ar putea fi faptul ca responsabilitatea pentru ca nu am reusit sa
ne atingem obiectivul este pasata altor persoane, situatii sau circumstante. Scopul ar fi sa descoperim
efectele pozitive pe care le-ar avea schimbarea acestui comportament.
Confruntarea cu gandurile, emotiile si actiunile
Pentru a transforma acele ganduri, emotii si reactii negative, pe care le-ai identificat
deja, intr-o atitudine pozitiva, poti sa le confrunti, recurgand la urmatoarele intrebari:
Ceea ce gandesc este bazat pe fapte cu adevarat reale? Ceea ce simt si gandesc este in acord
cu ceea ce se intampla acum in jurul meu? Au fost momente in care am avut succes? Ce am facut atunci?
Cum altfel am reactionat, am gandit, am simtit? Am motive sa simt ceea ce simt acum?
Cum altfel pot sa gandesc, sa simt sau sa actionez pentru a obtine ceea ce imi doresc? Care
este motivatia mea sa fac aceasta schimbare? Care sunt beneficiile pe termen lung? Ce pot sa imi spun
mie insami ca sa ma incurajez si sa ma comport intr-o maniera poactiva?
Comportamente alternative de pus in practica
Un alt pas presupune sa te gandesti la ceea ce iti doresti sa realizezi si sa cauti
alternative, adica comportamente noi si diferite de cele incercate pana acum, pentru a ajunge unde
ti-ai propus.
Incearca sa iti pui intrebari care sa iti ofere solutii si mai putin pe acelea care se concentreaza
pe problema ta. La fel de important este sa ceri ajutorul persoanelor din jurul tau.
6
Fiind implicate direct intr-o problema, de multe ori ne blocam sau ramanem fixate pe o
singura solutie. Insa, ceilalti, fiind mai detasati, ne pot oferi nu doar incurajari si suport emotional,
ci si idei noi.
Daca te regasesti in mai multe forme de autosabotare, este bine sa iei fiecare comportament
pe care vrei sa il schimbi, pe rand.
Concentrandu-te asupra unuia singur, energia si eforturile tale vor fi mai bine focalizate si cel
mai probabil vei avea rezultate mai rapide.
Intr-o prima faza, te poti imagina realizand noul comportament si avand succes in ceea
ce faci, iar apoi sa treci la actiune.
Imparte scopurile mari in obiective mai mici
O strategie similara este sa iti propui un scop mai important pe care sa il imparti in obiective
mai mici. Astfel, vei avea sanse mai mari de reusita si cu fiecare succes iti vei creste increderea in sine.
Iar daca se intampla sa nu reusesti, nu renunta, ci concentreaza-te pe latura pozitiva.
Gandeste-te la ceea ce ai invatat din acea experienta, ce beneficii ai avut si ce ai putea face altfel pe
viitor.
Stiind ca autosabotarea este cea care ne impiedica sa realizam ceea ce ne propunem, cel mai
important lucru ar fi sa constientizam ca putem opri acest comportament si sa ne dorim sa ne schimbam.
De Elena-Irina Macovei, psiholog, psihoterapeut