PROIECT

Pentru sustinerea examenului de certificare a calificarii profesionale

Invatamant profesional – nivel 3

TEMA PROIECT:

VOPSIREA CAPOTEI MOTOR A UNUI AUTOMOBIL

Indrumator proiect

Prof. Guramulta Mihai

Candidat:

Elev: Iacob Iulian – Andrei

Clasa: a XI a C3

Calificare profesionala: Tinichigiu vopsitor auto

Anul scolar: 2019 - 2020

2020
Cuprins:
Argument .............................................................................................................................pag. 3

Vopsirea capotei motor a unui automobil ...........................................................................pag. 4 – 7

Bibliografie .........................................................................................................................pag. 8

2
Argument
Prezenta lucrare tratează trei operații de tinichigerie / vopsitorie frecvent întâlnite în
unitățile service din țara noastră, și anume operația de înlocuire a aripii față, de reparației
vopsire a capotei motorului.

Aripa față a autoturismelor au deseori de suferit, fiind cel mai expus element de
caroserie, marea majoritate a evenimentelor rutiere care au ca rezultat tamponările sau
lovirile ușoare au ca rezultat avarierea aripii față. Un alt fenomen care distruge aripa față a
autovehiculului este rugina, care apare cel mai frecvent în acest loc datorită faptului că aripa
față reprezintă elementul metalic al caroseriei care vine în contact frontal cu apa provenită din
ploi, cu sarea care se dă pe carosabil în timpul iernii, și cu alte elemente (praf, nisip,
pietricele) care sunt antrenate de roțile celorlalte autoturisme participante la traficul rutier.

Un alt element de caroserie care are de suferit atât datorită fenomenelor prezentate
anterior, dar și datorită intervențiilor din service, când un mecanic neatent poate vărsa lichid
de frâna pe capotă, lucru care va duce la mătuirea și corodarea stratului de vopsea. Capota
mai poate fi deformată de rularea pe drumuri cu denivelări, închiderea acesteia peste o cheie
sau alt obiect dur uitat pe margine, și evident, diferite accidente soldate cu deformarea
mecanică a acesteia.

Iată deci, că subiectele abordate în această lucrare sunt de mare interes pentru orice
tinichigiu/vopsitor auto.

La întocmirea acestui material am avut ca reper principal două lucrări, și anume:

Manual de întreținere și reparații auto Opel Astra G, Opel Zafira, de H.R. Etzold și Manualul
electronic VOPSIREA AUTOMOBILULUI scris de TANASE VIOREL 2009.

3
 Vopsirea capotei motor a unui automobil

Operația de vopsire a capotei se poate realiza fie cu demontarea acestea de pe

autoturism, fie fără demontarea acesteia.

Dacă defectele ce vor fi remediate prin vopsire sunt minore, atunci se optează pentru
vopsirea fără demontare, pentru a reduce costurile cu manopera și timpul de execuție.

În ambele cazuri, operațiile efectuate privind procesul de vopsire sunt aceleași

Pregătirea suprafeței capotei

Presupune trei etape:

 Curățarea se poate face prin:

o Sablare cu nisip sau cu alice
o Tobare uscată sau umedă
o Manuală, cu ajutorul periei de sârmă sau a unui polizor unghiular (flex)
 Degresarea
 decaparea

Curățarea manuală, cel mai des întâlnită, a suprafețelor metalice feroase țș neferoase
se realizează cu ajutorul unor scule, dispozitive și utilaje portabile:
• răzuitoare;
• perii de sârmă;
• hârtie abrazivă;
• polizoare de mana.

Considerații tehnologice:
• curatarea cu razuitoare necesita un grad de atentie deosebit.
• folosirea razuitoarelor se recomanda la inlaturarea de tunder, strat gros de oxizi.
• periile de sarma se utilizeaza pentru inlaturarea petelor de vopsea, rugina sau de var.
• pentru suprafete intinse se recomanda curatarea prin polizare.

Degresarea se poate realiza:

• cu solvenți alcalini prin imersie

• cu solvenți alcalini prin stropire
• electrolitică fără cuprare,
• electrolitică cu cuprare
• spălare prin imersie
• spălare prin stropire
• urmate de uscare.

Materialele utilizate la degresare sunt:

• hidroxid de sodiu.

4
 • carbonat de sodiu anhidru.
• silicat de sodiu.

Controlul gradului de degresare se face prin doua metode:

1. Metoda filmului de apa.
2. Metoda chimica.

1. Metoda filmului de apa.

Se stropeste suprafata cu o pelicula de apa si se examineaza starea sa. Daca pelicula de apa
este continua, fara picaturi sau insule, pete, calitatea degresarii este corespunzatoare.

2. Metoda chimica.
Se umezeste suprafata piesei cu o solutie de fenol, fuxina in apa distilata si
glicerina.Identificarea urmelor de grasime reziduala se face prin aparitia unor pete de culoare
roz.
Degresarea prin imersie este o metoda simpla si eficace.
• daca stratul de grăsime este prea gros se recomanda degresarea prin imersie urmata de
degresarea prin stropire.
• degresarea necorespunzătoare se datorează următoarelor cauze:
o concentrație insuficienta a soluției de degresare;
o temperatura de regim prea scăzuta;
o timpul de lucru prea scurt;
o scoaterea pieselor prin stratul de grăsime de la suprafața băii;

Normele de tehnica securității muncii.

• muncitorii vor avea echipament de protecție a muncii corespunzător.
• instalațiile de degresare vor funcționa numai cu sistemul de ventilație la parametri
normali.
• piesele se vor manevra numai cu dispozitive adecvate si cu mânuși de protecție.

Spălarea se face prin doua metode:

1. Spălarea prin imersie.
2. Spălarea prin pulverizare.

Apa de spălare trebuie sa fie lipsita de impurități, sa fie dedurizata. Temperatura apei
de spalare la rece este de 15-25 oC, iar pentru spalarea la cald de 50-85 oC; durata spalarii este
de 3-5 min.
Spălarea prin pulverizare utilizează jet de apa proiectat cu ajutorul unor duze. La
aceasta metoda, consumul de apa este mai redus decat la spalarea prin imersie.
Dupa spalare, suparfata pieselor trebuie sa fie curata, fara urme de impuritati, grasimi,
acizi, baze. Reactia neutra a apei se verifica cu hartia de turnesol.

Uscarea naturala se face prin evaporarea peliculei de apa de pe suprafața piesei, la

temperatura mediului ambiant(15-20oC). Atmosfera in care are loc procesul de uscare trebuie
sa fie lipsita de praf, gaze, fum. In timpul uscarii, piesele nu trebuie sa se atingă.

Uscarea artificiala se realizează cu aer cald, prin centrifugare sau al razelor infraroșii.

Uscarea cu aer cald se face la temperatura de 60-120 oC. Timpul necesar uscării este mai
redus, atmosfera de uscare trebuie sa fie filtrata.

5
Uscarea prin centrifugare consta in îndepărtarea apei de pe suprafața piesei cu utilaje
speciale, datorita fortei centrifuge. Timpul de uscare este de 2-3 min.
Uscarea cu rumegus consta in absorbtia apei de pe suprafata pieselor la contactul direct.
Metoda se aplica pentru piese mici, simple. Uscarea se poate face si cu rumegus incalzit.
Dupa uscare este necesara suflarea cu aer curat si uscat.

Uscarea cu raze infrarosii se realizeaza in instalatii speciale si prezinta avantajul unui

consum redus de energie in comparatie cu uscarea cu aer cald.

Decaparea

Decaparea se poate face cu:

• acid sulfuric;
• acid clorhidric;
• detergenți;
• soda caustica;
• substanțe neutre.

Decaparea cu detergenți
Metoda se aplica pieselor vopsite care prezinta zone limitate cu tendinta de exfoliere.
Se mai aplica si pentru suprafete curatate anterior cu peria.
Se utilizeaza o solutie speciala constituita dintr-un renovator si un detergent diluat
(carbonat disodic, fosfat trisodic). Urmeaza spalarea in apa rece curgatoare si uscarea cu aer
rece.In acest mod, piesa este pregatita pentru revopsirea zonei supuse remedierii.

Decaparea cu sodă caustică

Metoda se aplica pieselor vopsite care prezintă zone limitate cu tendință de exfoliere.
Se mai aplica si pentru suprafete curatate anterior cu peria. Metoda se aplica cu succes pentru
piese vopsite anterior cu vopsele vascoase sau cu vopsele oleorezinoase.

Decaparea substanțe neutre.

Se aplica pieselor vopsite anterior. Se folosesc solvenți, activatori aplicați prin

pensulare sau pulverizare. Metoda se aplica cu succes pentru suprafețe vopsite cu vopsele pe
baza de rasini epoxitice, rășini acrilice sau poliuretanice.
Decapantii neutri utilizati au la baza etanol, metanol, toluen, acetona. Se mai poate
utiliza clorura de metilen.

Grunduirea: reprezintă prima pelicula de material de vopsire prin care se asigura

suportul de baza pentru alte pelicule de vopsea.
Prin grunduire se depune o pelicula cu o aderenta deosebita. Materialele de vopsire se
pot aplica si fara suport de grund,d aca liantul lor are o aderenta buna. In cazul emailurilor, se
obține o pelicula lucioasa, care provoaca scaderea aderentei unei pelicule ulterioare.
Grundul evidențiază trei efecte :
1. Izolarea metalului fata de mediu(prin liant);
2. Colorarea (prin pigment);
3. Protecția anticorosiva.

6
Grundul asigura culoare apropiata de nuanța propusa.

Chituirea asigura umplerea denivelărilor, realizând un grad de netezime superior .

Chituirea se realizează in doua moduri:
1. Chituirea de cuțit.
2. Chituirea prin pulverizare.
Chituirea de cuțit se aplica cu șpaclu (chit sub forma de pasta).
Chituirea prin pulverizare utilizează material diluat (asemanator grundului) si se aplica cu
pistolul.

Șlefuirea elimina asperitățile rezultate in urma operației de chituire. Rezulta un grad

de netezime superior.
Dupa slefuire se recomanda aplicarea unei pelicule de email.

Vopsirea
asigura aplicarea unei pelicule finale. Uneori, se poate aplica peste pelicula de vopsea un strat
de email,urmata de o pelicula de lac.

Uscarea
este operația prin care peliculele devin dure si suferă modificări chimice.

Lustruirea se aplica pentru pelicule care nu au luciu propriu (emailurile nitrocelulozice).

În figura de mai jos se prezintă echipamentul de protecție obligatoriu în procesul de

vopsire.

7
Bibliografie
1. Manual de întreținere și reparații auto Opel Astra G, Opel Zafira, de H.R. Etzold
2. Manualul electronic VOPSIREA AUTOMOBILULUI scris de TANASE VIOREL
2009