Sunteți pe pagina 1din 370

UNIVERSITATEA TEHNICA "GH.

ASACHI"
IASI FACULTATEA CONSTRUCII DE
MAINI

PROIECT
DE
DIPLOMA

ndrumtori

Absolvent

Confereniar dr. Ing.

Grupa :

Confereniar dr.Ing.

Iasi-2007

Referat
Lucrarea cu tema "Conceperea i proiectarea unui dispozitiv
de vibrohonuit piese cu gabarit redus", reprezint prima parte din
proiectului de diplom a studentului Esanu Adrian. Aceast lucrare
este de actualitate i contribuie la mbuntirea performantelor unei
maini clasice de honuit vertical.
Lucrarea este structurat pe ase capitole, ultimul capitol
analiznd n detaliu avantajele acestui dispozitiv.
Varianta optima de acionare a rezultat n urma unei analize
multicriteriale.
Utilizarea acestui dispozitiv in practica, conduce la un cost
sczut in cazul vibrohonuirii pieselor cu gabarit redus.
Partea a doua a proiectului de diplom o constituie lucrarea cu
tema Asistent Manager Calitate Fabricaie Vehicule si este structurat
pe trei capitole.
In aceasta lucrare se prezint noiunile generale referitoare la
Calitate Uzina Dacia , precum si rolul unui Asistent Manager Calitate
Fabricaie Vehicule si ntocmirea Tabloului de Bord.
In urma analizei efectuate asupra lucrrii de fata,
putem ca aceasta corespunde in intregime normelor si
cerinelor i
pentm participarea la examenul de susinere a lucrrii

Data
28.05.2007

Semntura
coni dr. ing. Lucian Tbcaru
conf. dr. ing. Bogdan Rusu

Cuprins:
Memoriu
justificativ...............................................................................................
3
Partea I - Conceperea si proiectarea unui
dispozitiv de vibrohonuit piese cu gabarit redus
Cap I. Introducere
6
Cap II.Cinematica procesului de vibrohonuire
9
Cap III. Dinamica procesului de vibrohonuire

12
Cap IV. Proiectarea dispozitivului de vibrohonuit
13
IV.I. Dispozitive de vibrohonuit existente
.......................................................................................................
13
IV. 1.1. Dispozitiv mecanic oscilatoriu 1.......................................
13
IV. 1.1. Dispozitiv mecanic oscilatoriu 2
.......................................................................................................
14
IV.2 Posibiliti de acionare a dispozitivului de vibrohonuit....................
15
IV.2.1. Vibratoare mecanice
.......................................................................................................
15
.V.2.2. Vibratoaremagnetice
.......................................................................................................
16
IV.2.3. Vibratoare electrodinamice
.......................................................................................................
1 V.2.4. Vibratoare hidraulice........................................................
21
IV.3. Analiza multicriterial a variantelor de acionare.............................
22
IV.4 Conceperea dispozitivului de vibrohonuit ai. s se
obin viteza oscilatorie = 30 - 70 m / min
.......................................................................................................
23
IV.41. Alegerea motorului de acionare
.......................................................................................................
23
IV.4.2. Calcului angrenajului conic
.......................................................................................................
23
IV.4.3. Calculul transmisiei cu lan i roi de lan
.......................................................................................................
26
V.4.4. Calculul i construcia arborilor

.......................................................................................................
28
IV.4.5, Determinarea tipo-dimensional a rulmenilor
.......................................................................................................
34
V.4.6. Alegerea materialului i dimensionarea camei
.......................................................................................................
34
IV.4.7. Stabilirea dimensiunilor de gabarit a pieselor
de prelucrat cu ajutorul dispozitivulu
.......................................................................................................
35
IV.4.8. Alte specificaii
.......................................................................................................
35
Cap V, Proiectarea tehnologiei de fabricaie pe maini- unelte
universale a unui reper (arbore)
.......................................................................................................
36
V.l. Studiul datelor iniiale..............................................
......................................................................................37
V.2. Stabilirea traseului tehnologic
.......................................................................................................
39
V.3. Calculul adaosului de prelucrare i al dimensiunilor
Intermediare
.......................................................................................................
48
V.4. Calculul regimurilor de achiere
.......................................................................................................
56
V.5 Calculul normei de timp
.......................................................................................................
63
Cap VI. Concluzii la Partea a l-a...........................................................
65
Partea a ll-a Tablou de bord

Cap I. Introducere........................................................................................
1
1.1.
Denumirea temei..........................................................................
1.2.
Durata de realizare a proiectului..................................................
1.3.
Unitatea de producie, direcia, departamentul si serviciul...........
1.4.
Obiectivele stagiului.....................................................................
1.5.
Date iniiale generale privind unitatea de producie.....................
Cap II. Direcia Calitate Uzina Vehicule........................................................
9
2.1. Noiuni generale referitoare la Calitate .........................................
9
2.1.1.
Definirea si rolul Calitii............................................................
9
2.1.2.
Sistemul de management al Calitii Renault...........................
11
2.2. Politica si obiectivele referitoare la Calitate
13
2.2.1.
Politica referitoare la calitate....................................................
13
2.2.2.
Obiectivele calitii...................................................................
15
2.3. Direcia Calitate Uzina Vehicule
18
Cap III. Asistent Manager Calitate Fabricaie Vehicule..............................
27
3.1. Rolul unui asitent manager
27
3.1.1. Fisa postului de lucru
........................................................................................................
29
3.2. Misiuni principale ale unui Asistent Manager
31
3.2.1
Alctuirea Tabloului de Bord.......................................................
31
3.2.2
Sarcini ndeplinite in cadrul stagiului..........................................
43

3.2.3

3.2.4
3.2.5
3.2.6
3.2.7

3.2.8

al
Lca
1
g

Conceperea i

proiectarea unui
dispozitiv de
vibrohonuit piese cu
gabarit redus

3.2.9

MEMORIU JUSTIFICATIV

3.2.10
3.2.11
3.2.12
3.2.13

Tehnologia construciilor de maini are ca obiect


de studiu metodele i procedeele de prelucrare
mecanic prin care se asigur obinerea produselor n
condiiile tehnice stabilite, cu cheltuieli minime de
munc i consum redus de materiale, la un volum de
producie dat.

3.2.14

3.2.15

Industria constructoare de maini trece printro perioad de dezvoltare continu pe plan mondial, cerinele
de producie fiind din ce in ce mai ample; acestea determin
necesitatea creterii productivitii muncii ct i realizarea
de produse care s satisfac standardele de performan i
de calitate impuse. Aadar, este necesar implemetarea de
noi procedee tehnologice sau imbuntirea celor existente.
3.2.16

3.2.17

Analiznd literatura de specialitate i practica


industrial, se constat ca procedeele de netezire prin
achere sunt des utilizate n construcia de maini.
Dintre acestea honuirea este procedeul de netezire a
suprafeelor cilindrice interioare cel mai des utilizat
datorit caracterului de procedeu modern i eficient de
prelucrare.

3.2.18

3.2.19

Honuirea este procedeul de finisare a suprafeelor


interioare ale pieselor, cu ajutorul unui set de bare
abrazive din carburi metalice au diamant legate ntre
ele i montate ntr-un dispozitiv denumit cap de honuit
asigurndu-se nchiderea cinematic a contactului cu
suprafaa prelucrat. Acest cap primete, de la axul
principal al mainii, o micare de rotaie i o micare
rectilinie alternativ , pentru rcire i ungere folosinduse un lubrefant corespunztor.

3.2.20

3.2.21

Pentru realizarea achierii, barelor de honuit li se


transmite o micare de rotaie, o micare rectiliniealternativ, i un avans radial.

3.2.22

3.2.23

Vibrohonuirea este procesul de finisare a


suprafeelor
cilindrice
interioare
ce
rezult
prin
suprapunerea peste micrile menionate mai sus, a unei
micri oscilatorie de nalt frecven i a unei amplitudini
mici a honului sau a piesei.
3.2.24

3.2.25

Lucrarea de fa prezint un procedeu de


cretere a calitii suprafeei de prelucrat prin adaptarea pe
o main de honuit clasic, a unei soluii de generare a
micrii oscilatorii necesar realizrii vibrohonuirii.
3.2.27 Partea a ll-a
3.2.26

3.2.28

3.2.29

Desfurarea politicii calitii, a obiectivelor si aciunilor

3.2.30

Pornind de la strategia si obiectivele prioritare ale


ntreprinderii, conductorii pun in aplicare desfurarea
obiectivelor si a planurilor de aciune, pe toata filiera ierarhica.
3.2.32
Astfel direciile, departamentele, seviciile, atelierele
definesc in acelai fel orientrile si obiectivele lor, planurile lor d
aciune. Ele sunt comunicate ntregului personal si analizate in mod
continuu in cadrul entitilor pentru a evalua strile de avansare.
3.2.33 La nivel de UEL (Unitate Elementara de Lucru) se
stabilesc numai aciuni.
3.2.34
In cadrul managementului vizual, orientrile
conducerii, precum si aciunile de progres calitate proprii UEL-ului
sunt fcute vizibile prin mijloace de comunicare specifice in spaiile
de comunicare ale UEL-urilor.
3.2.35
Pentru a obine satisfacia clienilor sai, obiectivul
general al intreprinderii este mbuntirea continua a tuturor
proceselor sale pentru atingerea obiectivelor fixate in ceea ce
privete:
3.2.31

calitatea,
costul,
termenele de livrare,
resursele umane si mediu.

3.2.36

Pentru Dacia, calitatea reprezint, in mod fundamental,


urmrirea a trei aspecte:

3.2.37

1. La nivelul activitii de proiectare: produsul trebuie sa rspund

ateptrilor clienilor. De aceea, echipa de proiectare are


responsabilitatea de a da prioritate calitii; acest lucru este
adevrat pentru fiecare model, atat in momentul lansrii sale,
cat si pe parcursul apariiei tuturor versiunilor derivate.
1. La nivelul sistemului industrial: calitatea practicata la nivelul
uzinei si al furnizorilor; acetia din urma trebuie sa dispun de
procese, de moduri de organizare si de proceduri care sa le
permit sa reproduc fiecare piesa, fiecare vehicul, in mod
identic, la acelai nivel de calitate.
2. La nivelul reelei comerciale: calitatea cu care intra in contact
clientul; prin intermediul ei, imaginea Dacia se contureaz in
ochii clientului.
3.2.38

Lucrarea de fata prezint Politica Calitii Uzinei DACIARENAULT, dar si rolul pe care il are un Asistent Manager la
ntocmirea Tabloului de Bord.

3.2.39

3.2.40

Conceperea i

proiectarea unui
dispozitiv de
vibrohonuit piese cu
gabarit redus

11

3.2.41

apitolul
I

Introd
ucere
3.2.42
3.2.43

nc de la nceputul secolului al XVI-lea a


aprut necesitatea prelucrrii uneltelor de munc, a armelor
de vntoare i n mod special a armelor de munc. Astfel, n
anul 1540 a aprut prima main pentru gurirea evilor de
tun din lemn.
3.2.45
O etap important n domeniul prelucrrii
suprafeelor cilindrice interioare apariia primelor maini de
alezat ale lui Smeatson (1765) i Wilkenson (1775). Acest
salt a permis dezvoltarea industriei mineritului i, n 1769, a
condus la apariia mainii cu abur a lui James Watt.
3.2.46
Perfecionarea i dezvoltarea prelucrrii
suprafeelor cilindrice i n mod special a celor de mare
precizie i calitate a suprafeelor, este mai evidenf dup
anul 1900 i este n strnsa legtur cu perfectarea si apari*
de n^i tipuri de maini unelte si scule autoare.
3.2.47
n anul 1920 au fost publicate date
aparinnd firmei Pratt and Whitney bazate pe experiena de
fabricaie a armelor de foc, privind precizia de prelucrare a
suprafeelor cilindrice interioare care se poate obine prin
diferite procedee tehnologice de prelucrare prin achiere.
Ulterior, asemenea date au fost publicate i de alte firme ca :
Siemens, Cincinnati, Norton, etc.
3.2.48
In anul 1938 sovieticul Kovan V.N. a ntocmit
o serie de tabele de precizie economic de prelucrare pe
baza unor rezultate obinute de o serie de uzine din CZ.S.I.
3.2.49
Un salt calitativ al procedeelor de netezire a
aprut n special dup cel de-al II-lea rzboi mondial. Astfel,
n anul 1950, Grum - Grjimalio public o lucrare n care arat
3.2.44

precizia de prelucrare , precum i unele considerente privind


alegerea toleranelor n construcia de maini.
3.2.50
ntreprinderea american Jack Corporation a
elaborat i extins norme de precizie pentru diferite procedee
de prelucrare.
3.2.51 n urma unor cercetri ndelungate, in anul 1952,
Sokolovski A.P. a elaborat metoda analitic de calcul
pentru determinarea preciziei de prelucrare, metod
care
se
bazeaz
pe
cercetarea
analitic
i
experimental a erorilor provocate de diferii factori
tehnologici n procesul de prelucrare.
3.2.52
Datorit rigiditii mai reduse a sistemului
tehnologic care influeneaz negativ att precizia de
prelucrare ct i calitatea suprafeei prelucrate, dezvoltarea
procedeelor de netezire a suprafeelor cilindrice interioare a
prezentat foarte multe greuti tehnologice. Aceasta a fost
condiionat si de modernizarea mainilor unelte, a
metodelor de prelucrare i control, a sculelor achietoare,
precum i de apariia a noi materiale pentru scule. Precizia
de prelucrare i calitatea suprefeei prelucrate sunt criteriile
eseniale n alegerea procedeului i a metodei de prelucrare
care, n corelaie cu alte aspecte tehnico-economice, conduc
la definitivarea procesului tehnologic de fabricaie.
3.2.53
Prelucrarea de netezire a suprafeelor
cilindrice interioare se poate realiza prin urmtoarele
procedee:
3.2.54 procedee de netezire prin achiere
3.2.55 S procedee de netezire prin deformare plastic
3.2.56 S procedee electrochimice
3.2.57

Din practica industrial i literatura de


specialitate se constat c procedeele din prima grup se
utilizeaz mai mult n uzinele constructoare de maini
deoarece cele din a doua grupa au o aplicabilitate limitat
iar cele din a treia grupa necesit utilaje mai scumpe i mai
3.2.58

13

complexe, utilizarea lor se face atunci cnd materialul care


se prelucreaz nu permite un alt procedeu de netezire.
3.2.59
Procedeele de prelucrare utilizate in vederea
realizrii procesului de netezire prin achiere a alezajelor
sunt urmtoarele:
3.2.60 o honuire
3.2.61 o vibronetezire
3.2.62 o lepuire
3.2.63 o rodare
3.2.64

Procedeele de netezire sunt foarte laborioase


i scumpe, fapt ce a dus la o preocupare intens pentru
dezvoltarea acestora.
3.2.65

Honuirea este procedeul de netezire a


suprafeelor cilindrice interioare cel mai des utilizat i este
considerat ca un procedeu modern de prelucrare. Procedeul
de netezire prin honuire va cunoate o dezvoltare important
datorit creterii aplicaiilor lui, creterii productivitii,
finisrii mai bune i obinerii de tolerane mai strnse.
3.2.66

3.2.67

Datorit
exigenelor
crescnde
ale
fabricaiilor de maini din ara noastr, s-au dezvoltat
procedeele de netezirea ale alezajelor de mare precizie i
calitate a suprafeei n industrie si, n mod special, procedeul
de netezire prin honuire.
3.2.68

3.2.69

Procedeul de netezire prin honuire a aprut


prima dat n 1929 n industria de armament i de
automobile ca o perfecionare a prelucrrii prin lepuire.
Honul (scula de honuire) este o perfecionare a sculelor de
lepuire ce aveau o productivitate mai redus.
3.2.71
Honuirea este un procedeu de prelucrare de
finisare a suprafeelor pieselor cu ajutorul unui set de bare
abrazive sau de diamant, legate reciproc ntre ele, montate
ntr-un cap de honuit care primete de la axul principal al
3.2.70

mainii o micare de rotaie i una rectilinie alternativ


(orizontal sau vertical), n prezena lichidelor de ungerercire.
3.2.72

n cazul vibrohonuirii, peste aceste micri se


mai suprapune o micare oscilatorie de nalt frecven a
honului sau a piesei. Aceast micare suplimentar conduce
la micorarea lungimii spnului ndeprtat i mbuntete
aduciunea lichidului de rcire-ungere n zona de achiere,
mrete intensitatea ndeprtrii materialului i duce la
scderea temperaturii suprafeei prelucrate. Ansamblul
acestor micrii asigur achierea suprafeei i autoascutirea
sculei. Achierea se realizeaz de ctre granule abrazive
cimentate cu ajutorul unui liant pe suprafaa barelor
de honuire. Introducerea micrii oscilatorii conduce la
scderea rugozitii suprafeelor prelucrate.
3.2.73

3.2.74

Avantajele pe care le are* procedeul de


vibrohonuire fa de celelalte procedee de netezire prin
achiere sunt:
3.2.75

3.2.76
3.2.77

micorarea rugozitii suprafeei


prelucrate;
3.2.78
3.2.79

creterea preciziei dimensionale;


3.2.80 i

corectarea erorilor iniiale de precizie a


formei geometrice;
3.2.81

productivitate relativ nalt a


procesului.
3.2.82

3.2.83
3.2.84
3.2.85

Datorit acestor avantaje, vibrohonuirea se


dezvolt ntr-un ritm rapid urmrind reducerea timpilor de
3.2.86

15

prelucrare i ridicarea performanelor de precizie i calitate a


suprafeelor obinute.

Cinematica
procesului de vibrohonuire
3.2.87 Capitolul II

3.2.88

3 . 2 . 8 9 La vibrohonuire, viteza de achiere se compune

din trei componente: -vitez longitudinal

-vitez

tangenial v ,
3.2.90

-vitez

oscilatorie

(datorit

prezenei

micrii

oscilatorii de nalt frecven i amplitudine mic)

ntre cele 3 componente ale vitezei exist un


raport optim exprimat de relaia:
3.2.91

3.2.92
t

: v0:vi=3:2:l

(1)
3.2.93
Cercettorii germani consider c la honuire
mai apare o component a vitezei de achiere, viteza de
avans, va, fig. 2.1:

17

3.2.94
3.2.95
3.2.96
3.2.97
3.2.98
3.2.99
3.2.100
3.2.101
3.2.102
3.2.103
3.2.104
3.2.105
3.2.106
3.2.107
3.2.108

3.2.109

Fig
.
2.
1

3.2.110
3.2.111

3.2.112 Viteza de achiere la honuire va fi:

V=Vv
(2)

3.2.113

i +Vt
3.2.114 Analog, viteza de avans va fi:
2

3.2.115

Va=

3.2.116

V^2+^2
3.2.117
3.2.118

(3)

Viteza efectiv de honuire innd cont i de viteza de


avans Va este:
Din figura 2.1 se pot observa:
3.2.119

a = unghiul de ncruciare a urmelor

Vi= vitez longitudinal


Vt= vitez tangenial
Va= vitez de avans
V = vitez de achiere

=vitez unghiular
1

= suprafa cilindric

2 = piatr de honuit
3 = plan tangenial

3.2.120

La honuirea cu avans scurt, viteza tangenial V t


este de cele mai multe ori constant. Micarea piesei de
honuit are o alur sinusoidal, n funcie de lungimea de
honuire 1, de viteza unghiular , a capului de honuit i de timpul
t, deplasarea longitudinal momentan y a pietrei de honuit este:
3.2.121

3.2.122

Vp- = l(Dcos (a)t)


3.2.123 dt

3.2.124

3.2.125

(5)

Frecvena de rotaie a capului de honuit are

expresia:
3.2.126

v=n=

(6)

3.2.127

<D=

2nn

(7)

3.2.128

3.2.129 nlocuind pe o din relaia (7) n relaia (5) se obine

viteza longitudinal sub forma:


3.2.130
3.2.131

nncos(oDt)
Viteza tangenial are expresia:
3.2.132 '
vt=ndn

vi=l
(8)

(9)

3.2.133

nlocuind viteza longitudinal i viteza


tangenial din formulele (8),(9) n expresia (l),se va obine
viteza rezultant:
3.2.134

19

3.2.135 v = A / ^ v =

(jthif cos2(cot)

<J(ad)2+

3.2.136

(10)

3.2.137
3.2.138

3.2.139

Valoarea maxim a acesteia va fi:


Vmax=

3.2.140

=nn 4d 2

j (xdn)2+ ( x

In)2

3.2.141

iar valoarea minim:

+l2

(11)

3.2.142

Vmin=V(^)2=ndn (12)

3.2.143

21

3.2.144

Unghiul (3 (%2.3) are expresia:

22

3.2.145

P=
a
r
c
t
g

3.2.146

(1
3
)

23

3.2.147
3.2.148

nlocuind n expresia (13) valorile vi i vt se obine


valoarea semiunghiului de ncruciare:
3.2.149

3.2.150 ce
3.2.151

=arctg[ - cos(t)]

p= ~Z
(14)

3.2.152 L
d
3.2.153 Semiunghiul

de
ncruciare a/2 este egal cu unghiul
*\ M

p doar cnd viteza longitudinal i


viteza tangenial sunt constante.

24

3.2.154 a=2ar

ctg[

3.2.155

(1

cosfctf)]

5
)

25

3.2.156

Dinamica
procesului de vibrohonuire
3.2.157 Capitolul III

3.2.158

La operaia de vibrohonuire, ca i la rectificare,


scula achietoare (bara abraziv) este alctuit din o multitudine
de muchii tietoare (tiuri), fiecare dintre acestea contribuind la
mrirea forei de achiere.
3.2.160
Fora de achiere F este compus dintr-o
component axial (longitudinal) Fa , una tangenial Ft i una
normal Fn, pe direcia de avans.
3.2.161
Presiunea specific de apsare a pietrei de
vibrohonuit pe suprafaa de prelucrat depinde de fora normal F n
i de suprafaa de contact A astfel:
3.2.159

26

3.2.162
3.2.163

P=

3.2.164

(16)

27

3.2.165
3.2.166
limea
b,
' se /obine: /

Lund n consideraie parametrii barei de honuit


(lungimea 1 i

28

3.2.167

(1
7
)

29

Solicitrile la care sunt supuse scula, piesa i


maina unealt, apariia vibraiilor, precizia de prelucrare, sunt
influenate de mrimea acestor fore i de variaia lor n timp.
3.2.168

3.2.169

3.2.170

La vibrohonuire, parametrii regimului de achiere

sunt:
3.2.171

3.2.172

a.
viteza tangenial Vt[m/ min] = viteza periferic a capului
de vibrohonuit
3.2.173
b.
viteza longitudinal Vi[m/min] = viteza rectiliniealtemativ a capului de
vibrohonuit
3.2.174
c.
presiunea de apsare a barelor de vibrohonuit pe
suprafaa de prelucrat, p
[daN/cm*]
3.2.175
d.
timpul de vibrohonuire, t [min]
3.2.176
e.
viteza de oscilaie a capului de vibrohonuit sau a piesei,
Vo[cd/rrtin]
3.2.177

Factori ce intervin n obinerea unei anumite


caliti a suprafeei (rugozitate, precizie de prelucrare- abatere de
la circularitate, cilindricitate, toleran dimensional) la
vibrohonuire sunt:
3.2.178

calitatea i granulaia materialului abraziv


valorile VI, Vo, Vt, p i t
proprietile materialului de prelucrat
prelucrarea anterioar vibrohonuirii
construcia sculei folosite
lichidul de rcire-ungere
tipul prelucrrii (degroare sau finisare)

3.2.179

Capitolul IV Proiectarea

dispozitivului de vibrohonuit
3.2.180

IVI. Dispozitive de vibrohonuit existente IV.1.1.

Dispozitiv mecanic oscilatoriu 1


3.2.181

3.2.182 Funcioneaz dup urmtorul principiu:


micarea

de rotaie generat de motorul electric 8, se


transmite prin intermediul transmisiei cu curea trapezoidal la
arborele 10 i respectiv la cama frontal 3;
rola de palpare 4 transform micarea de rotaie a camei
frontale 3 n micare rectilinie alternativ, pe care o transmite
plcii superioare 5 a dispozitivului i pe care se fixeaz piesa 6
ce urmeaz a fi prelucrat;
contactul permanent dintre rola de palpare i cama frontal 3,
se realizeaz cu ajutorul arcurilor elicoidale 7.
3.2.183 Dezavantajul major al acestui dispozitiv l reprezint
apariia fenomenului de patinare al curelei trapezqidale pe
roata conductoare datorita prezenei lichidului de rcireungere.

30

31

3.2.184 Fie. IV.1.1.

3.2.185

_7

3.2.186

V.1.2.

Dispozitiv mecanic oscilatoriu 2


3.2.187

3.2.188 La acest dispozitiv s-a folosit un motor mai puternic

(P=l,75kW), micarea de rotaie fiind transmis din plan


orizontal n plan vertical cu ajutorul unui angrenaj cu roi
dinate conice, cu raportul de transmitere 1:1, la arborele 13,
la captul cruia se afl roata de lan 10. De aici micarea
este transmis cu ajutorul lanului 11 la roile de lan 12
montate pe arborele principal 14.
3.2.189

3.2.190 Modificarea turaiei camei frontale 3, conduce la

modificarea frecvenei iar anplitudinea micrii se poate modifica


n funcie de urcarea sau coborrea rolei pe cam i care se poate
stabili prin deplasare pe direcie radial a dispozitivului port-rol
poluatoare.
3.2.191
3.2.192
3.2.193

3.2.194

32

Fig. IV.1.2.

3.2.195

3.2.196 TV.2

Posibiliti de acionare a dispozitivului


de vibrohonuit
3.2.197

3.2.198 IV.2.1. VIBRATOARE MECANICE

n cazul vibratoarelor mecanice, micarea de


rotaie se transform n micare de translaie a mesei prin
intermediul unui mecanism oarecare, n fig. IV.2.1.1 a, b i c sunt
prezentate trei dintre variantele cele mai simple de mese vibrante
cu antrenare direct.
3.2.199

a) biela-manivela;
b) culis i excentric
c) cam i rol

Fig. IV. 2.1.1. Vibratoare mecanice simple cu antrenare direct

3.2.200

1) mas
2) cadru
3.2.201

1) biel
2) butonul manivelei
3) rol de pe butonul

manivelei
4) rol
5) cam
3.2.202

n condiii ideale de rigiditate i fr jocuri n


lagre, tija de acionare are o deplasare de amplitudine constant,
independent de turaia de regim i de fora de ncrcare (de
aici ,uneori, denumirea de "vibratoare cinematice").
3.2.204
Fa de mecanismul biel-manivel (fig. IV.2.1.1 a),
cel cu culis i excentric (fig. IV.2.1.1 b) are avantajul c produce o
micare armonic. n general, pentru reglarea lungimii manivelei,
este necesar oprirea mainii; exist ns i vibratoare la care
reglarea se face n timpul funcionrii. n forma cea mai simpl,
vibratorul este antrenat de un motor cu turaie constant prin
3.2.203

33

intermediul unui variator de vitez. Caracteristicile acestor tipuri


de mese vibratoare const n aceea c:
3.2.205
-se pot realiza frecvene joase de lucru;
3.2.206
-se pot realiza deplasri mari. Deplasarea se
menine constant, indiferent de impedana mecanic a obiectului
de ncercat montat pe main, n limitele de for i frecven a
mainii.
3.2.207
Fora produs variaz proporional cu ptratul
frecvenei de lucru i cu creterea deplasrii ce rezult de aici.
3.2.208

Deoarece elementele purttoare de sarcin nu pot


fi executate perfect rigid, practic, deplasrile nu rmn riguros
constante odat cu creterea frecvenei. De aceea, la unele mase
vibratoare cu capacitate mai mare, care funcioneaz pn la 60
Hz, se regleaz automat lungimea manivelei n funcie de
frecvena de lucru pentru a menine deplasrile aproape
constante n ntreaga gam de frecvene de lucru. Mesele
vibratoare de acest tip trebuie astfel proiectate nct s existe o
legtur rigid ntre fundaie i planeul de rezemare i mas.
Pentru a rmne n limitele sarcinilor normale de contact,
domeniul admisibil al frecvenelor de lucru este mic.
3.2.209

3.2.210

3.2.211 IV 22 VIBRATOARE ELECTROMAGNETICE

Vibratorul electromagnetic genereaz o for vibratoare


care este
3.2.213 transmis la mas ca urmare a atraciei sau respingerii
magnetice datorit
3.2.214 variaiei intensitii sau direciei fluxului magnetic.

3.2.212

3.2.215 Fluxul magnetic este de obicei produs de curentul ce trece


printr-o nfurare situat de o parte a circuitului magnetic. Fora
magneto-motoare rezultant este proporional cu curentul ce trece
prin bobin.

Vibratoarele electromagnetice pot fi cu o for


neechilibrat sau echilibrat.
3.2.217
Cel mai simplu vibrator electromagnetic cu for
neechilibrat (fig. IV.2.2.1) folosete o singur nfurare. 1. Dac
se aplic o tensiune alternativ la bornele nfurrii 1, rezult un
curent alternativ care, la rndul su, produce o variaie a fluxului
magnetic al crui sens se schimb la fiecare ciclu al curentului. n
urma trecerii fluxului prin aceste elemente rezult o for de
atracie ntre armtur i miez, proporional cu B 2A, unde B este
inducia magnetic prin suprafaa de jonciune iar A reprezint
aria suprafeei.
3.2.216

3.2.218

Fig. IV.2.2.1
Vibrator
electromagneti
c neechilibrat

3.2.1

1. nfurare cu tensiune alternativ


2. nfurare de curent continuu
3. miezul electromagnetului

34

4. (din tole de fier) 4.

armtur (din tole


de fier)

35

Pentru a genera o for cu frecven fundamental a


curentului de magnetizare i pentru a elimina procesul de
redresare, se pot aduga la excitatorul de vibraii nfurtorile 2
(fig. IV.2.2.1), prin care trece un curent continuu de reacie
negativ.
6.
Vibratoarele electromagnetice cu for neechilibrat
prezint o serie de dezavantaje dintre care cele mai importante
sunt:
a) Prezena unei fore mari de atracie suplimentar fa de fora
vibratorie, astfel c, pentru a menine armtura ntr-o poziie
medie fa de miez, trebuie folosit un element elastic
b) Lipsa de proporionalitate dintre fora generat i tensiunea
sau curentul bobinei de comand, deoarece fora de atracie
variaz cu puterea a doua a fluxului, iar fluxul variaz ca
urmare a schimbrii distanei dintre armtur i miez.
7.
Prin utilizarea unei scheme de autoechilibrare (fig.
IV.2.2.2) se poate reduce la minimum dezechilibrul datorit forei
constante i producerea de oscilaii armonice.
8.
Componente: 1 i 2-bobine; 3- armturi; 4-articulaie
5.

9.
10.

11.

Fig. IV.2.2.2
Vibrator
electromagnetic
echilibrat ^3

12.
1.

13.
14.

Dac prin bobina 1 circul un curent continuu, iar prin


bobina 2 nu trece nici un curent, atunci forele din armtur sunt
echilibrate. Un curent n bobina 2 produce un pol magnetic nord"
la una din extremiti i un pol magnetic "sud" la cealalt,
producnd un cuplu.
15.

16.

Utilizarea vibratoarelor electromagnetice este limitat de


dou dezavantaje:
18. l)dificultatea msurrii forei produse
19. 2) neliniaritatea caracteristicii induciei-for
17.

20.

IV. 23 VIBRATOARE ELECTRODINAMICE

21.

Vibratoarele sau masele vibratoare sunt maini de


ncercat la vibraii, folosite pentru proiectare, simulare,
producie i cercetare, n scopul studierii efectelor vibraiilor
sau pentru determinarea proprietilor fizice ale materialelor
i structurilor.

22.

36

Fora electrodinmica ce determin micarea masei


vibratorului este produs prin interaciunea dintre curentul
care strbate bobina de comand i intensitatea cmpului
magnetic care taie spirele acestei bobine (fig. IV.2.3.1)
1. baz
Fig. IV.2.3.1 Schem de principiu a unui vibrator electrodinamic
2. electromagnet
3. pies de ncercat
4. direcia micrii
vibratorii
5. masa vibratoare
6. suport elastic al
ansamblului piesei
7. ecran magnetic
8. linia fluxului magnetic
9. bobin de excitaie
electro-magnetic
(curent continuu)
24. 10. ntrefier inelar
11. bobin de comand
12. generator de tensiune prin micarea mesei
23.

25.

Un vibrator electrodinamic este format dintr-o mas


legat de corpul mainii printr-un sistem de susinere care permite
deplasri mari ale mesei; perpendicular pe suprafaa ei cu fore
relativ mici, celelalte micri fiind limitate cu ajutorul unor
limitatori.
27. Corpul mainii formeaz circuitul principal prin care trece
cmpul magnetic i are un ntrefier inelar n care inducia
magnetic are o valoare indicat, bobina de excitaie fiind de
curent continuu. Asupra acestei bobine care este legat rigid de
structura mesei acioneaz o for generat electrodinamic,
proporional cu valoarea curentului electric ce trece prin bobin.
Fora se transmite ansamblului mesei, denumita armtur,
determinnd-o s se deplaseze axial fa de bobin.
26.

28.

Dup cum rezult din fig. IV.2.3.1, baza susine corpul


printr-un ax de rotaie care permite ca vibraia s fie vertical sau
orizontal, dup o rotaie de 90. Generatorul de tensiune pentru
micarea mesei const dintr-o bobin legat de mas i aezat n
ntrefierul inelar al unui mic magnet permanent montat elastic pe
corp. n aceste condiii, tensiunea de la bornele bobinei este
proporional cu viteza relativ a micrii dintre bobin i
magnetul permanent. Pentru a se evita transmiterea prin baz la
planeul de susinere a forelor vibratorii produse n corp, trebuie
s se introduc elemente elastice n axele de rezemare ale
corpului, asigurndu-se o frecvent de rezonan joas n
comparaie cu cea mai joas frecven de lucru.
29.

30.

La vibratoarele electrodinamice se utilizeaz, n


principal, trei tipuri de circuite magnetice (fig. IV.2.3.2.).
31.

32.
33.

34.

Fig. IV.2.3.2. Diferite configuraii ale circuitului


magnetic principal la vibratoarele electrodinamice
35.

36.
i
Vi
37

QetChider

structure

*sei
tfpfl

pentru

37.

38.

39.

o)

40.
41.

n fig. IV.2.3.2. a, masa i bobina de comand sunt


aezate la capetele opuse ale circuitului de comand magnetic.
Dezavantajul acestui tip de miez const n faptul c ntrefierul
inelar este departe de mas i de ecranizarea magnetic produs
de nsi structura cmpului care determin o densitate mic a
fluxului de dispersie spre mas.Acest sistem are o rigiditate redus
a structurii de legtur dintre bobina de comand i mas, datorit
lungimii ei.
42.

n schema din fig. IV.2.3.2. b, masa este legat direct


de bobina de comand. n aceste condiii se realizeaz o mai bun
rigiditate a armturii i permite o limit superioar mai mare a
frecvenei de lucru. La acest tip de miez, cmpul magnetic de
dispersie din vecintatea mesei este ridicat, necesitnd un ecran
magnetic i o bobin de demagnetizare pentru a obine valori
acceptabile ale cmpului magnetic de dispersie. Pentru acest tip
de miez se poate utiliza att rcirea cu aer sau cu lichid.
44. n fig. IV.2.3.2 c sunt prevzute circuite magnetice i
dedesubtul ntrefierului inelar, reducnd n acest fel la minim fluxul
de dispersie exterior, realiznd n acest timp o densitate de cmp
n ntrefier ridicat. Domeniu de utilizare:
43.

Fig. IV.2.3.3- seciune printr-un vibrator electrodinamic

Folosirea
vibratoarelor
electrodinamice
este
limitat
de
performanele acestora

la ncercri cu fore
relativ
mici
(sub
30000 N), deplasri
mici (pn la 25 mm)
i frecvene relativ

45.

38

canal pentru accesul


aerului;
12. ventilator de rcire a
capului;
13. termostat;
14.
ventilator de
rcire a sistemului de
alimentare;
14. ecran de protecie din
cauciuc;
15. platbande flexibile
radiale;
16. elemente elastice
tangeniale;
1. element de racordare
17. ecran magnetic;
elastic;
19. scheletul elementului
2. suprafa de montare;
mobil;
3. orificii pentru
20. bobine de excitaie;
intrarea aerului de
21. roat de
rcire;
manevrare a
4. carcas;
vibratorului;
5. opritoare pentru captul
22. butonul selectorului
cursei;
sistemului de suspensie;
6. suport de aliniere a capului;
23. arcul axelor de rotaie;
7. garnitur lateral de
24. atenuator de zgomot;
ncrcare;
25. conectarea la tensiune;
8. bobin de antrenare;
26. motorul ventilatorului;
9. suport central;
27. transformator;
10. fixarea;
28. reglarea tensiunii;
29. fixarea batiului.
30. Din comer se pot procura vibratoare electrodinamice
Bnial i Kjaer (Danemarca) cu corpurile de excitaie tip 4801 i
4802 pe care se pot monta diferite tipuri de capete de excitatoare.
nalte.
Ele
au
o
rezistent
mecanic
mic
la
sarcini
transversale
fa
de
direcia
micrii,
necesit surse de putere
relativ mari i grele, au o
rezisten
mic
la
suprasolicitri.
46. O seciune printr-un
vibrator electrodinamic este
prezentat in fig. IV.2.3.3

11.

47.

48.

31.

32.

Co
rpul de
excitai
e tip

33.

48

39.

38.

C
apul
de
excita
ie tip

01

4
811

46.

34.

40.

55.

63.

70.

77.

815

68.

69.

48
02

818

41.

2
060

48.

36.

D
eplas
are
maxi
m
[mm]
42.
1
2,7

37.

43.

56.

64.

71.

78.

45

780

59.

67.

15

7
5
,4
1
0

1
450
9
21

8
,5
,2

109

780

R
ezona
n
[kHz]'

51.

9
81

80

817

76.

3
80

A
cceler
aie
[m/s2/

45

813

62.

35.

47.

812

54.

F
ora
dezvo
ltat
[N]

72.

1
9

73.

5
,5

81.

4
,5

82.

83.

Caracteristicile vibratoarelor electrodinamice Brual


i Kjaer

84.
85.

86. IV..2.4. VIBRATOARE HIDRAULICE


87.
88.

39

Vibratorul hidraulic este un dispozitiv care utilizeaz


energia unui curent de fluid la presiune nalt, pentru realizarea
unei micri alternative a pistonului unui servomotor de acionare.
90. n fig. IV.2.4.1 am redat schema bloc a de acionare
electrohidraulic. Particularitatea esenial const n amplificarea
hidraulic a micrii unui distribuitor acionat electric i reglarea
micrii pistonului printr-un traductor (de fore sau deplasri)
introdus pe o legtur de reacie.
91. Performanele sunt limitate de acceleraia maxim
care se poate ajunge la distribuitorul de comand, de debitul de
fluid ce se poate obine la frecvene nalte, de suprafaa efectiv i
cursa pistonului de acionare, de masa sarcinii etc.
89.

40

92.
Osci
l
a
t
o
r

93.

94.

Amplific
ator
de
puter
e

Pomp

hid
ra
uli
c

41

95.
M
a
s

96.
97.

98.

V
ibrato
r
electr

odi
na
mic
99.

101. ampli
ficator
hidraulic

102.

100. Dist
ribuit
or fi

ervomotor
^ acionare

42

103.

Tra

ductor

di/

104.
105.

106.

Legturtle reacie

107.
Fig. IV.2.4.1 Schema bloc a unui sistem de acionare
electrohidraulic
108. Vibratoarele hidraulice nu au practic o frecven

limit inferioar de lucru. Domeniul uzual de frecven


ajunge pn la 150 Hz, ns se fabric i vibratoare ce au
curs mic, pentru funcionarea pn la 500 Hz.
109. n general, lungimea cursei este de 500 mm, iar la
frecvene joase se realizeaz uor curse de 500 mm. Fora produs
este mare, de obicei ntre 2000 i 450000 N. Greutatea vibratoarelor
hidraulice este n general mic n raport cu forele pe care le produc,
totui instalaia hidraulic de acionare este voluminoas i
complex. Forma undei micrii pistonului de acionare nu este att
de bun ca la vibratoarele electrodinamice datorit distorsiunilor
introduse chiar de distribuitor i de frecrile din servomotorul de
acionare.
110.
111.

TV3. Analiza multicriterial a variantelor de


acionare
112.

113.

114.

Utiliti pariale
pentru tipul
vibratorului posibil
de utilizat

115.

117.

N
116.

Criteriul

Complexitatea
construciei vibratorului

126.

127.

1
132. 133.

Fiabilitatea dispozitivului

2
138. 139.

Numrul de componente

3
144.

145.

Mase ineriale

4
150.

151.

5
156.

157.

Rezistena la
suprasolicitri/ ocuri

163.

7
8

Rezistena mecanic
la sarcini

Sursa de putere necesar


funcionrii dispozitivului

162.

168.

169.

Performanele legate de
fora dezvoltat
43

122.

123.

124.

125.

VM

VE
M

VE
D

VH

128.

129.

130.

131.

0,7

0,6

0,4

0,1

134.

135.

136.

137.

0,6

0,2

0,5

0,3

140.

141.

142.

143.

0,8

0,8

0,6

0,1

146.

147.

148.

149.

%3

0,7

0,6

0,2

152.

153.

154.

155.

0,8

0,1

03

0,8

158.

159.

160.

161.

1,0

0,5

0,6

0,3

164.

165.

166.

167.

0,9

0,1

0,3

0,8

170.

171.

172.

173.

0,9

0,2

0,4

0,9

174.

9
180.

1
186.

Performanele legate de
reglarea amplitudinii i a
frecvenei
181.
Posibilitatea msurrii
forei produse

176.

177.

178.

179.

0,7

0,4

0,2

0,2

182.

183.

184.

185.

0,1

0,1

0,3

0,8

Greutatea sistemului de
vibrare

188.

189.

190.

191.

0,2

0,9

0,8

0,1

Costuri de fabricaie a
dispozitivului

194.

195.

196.

197.

0,8

0,9

0,8

0,2

Utiliti globale

199.

200.

201.

202.

7,8

5,5

5,8

4,8

175.

187.

1
192.

193.

198.
203.
204.

205.

LEGENDA: VM = vibratoare mecanice; VEM = vibratoare


electromagnetice;
206. VED = vibratoare electrodinamice; VH = vibratoare hidraulice;
207.
208.

Varianta optim de acionare a dispozitivului rezultat n


urma analizei este
210.
evident cea mecanic.
209.

IVA. Conceperea dispozitivului de vibrohonuit


astfel nct s se obin viteza oscilatorie = 30 + 70
m / min

211.

212.
213.

214.

IVA.. Alegerea motorului de acionare

215.

216. Alegem

un motor asincron trifazat cu


scurtcircuit, din seria aluminiu, pentru uz general.

rotorul

217.
218.

219. Tipul motorului: N100Lr750

Puterea : P = 0,75 kw Curentul la


tensiunea 220 V = 4,67; Turaia n
sarcin = 680 rot/ min Cuplul de
pornire Mp/Mn = 1,6; Curentul de
pornire Ip/In = 3,5 8 poli -Turaia : n
= 750 rot/min. G*D2 = 0,0276 ;
Masa : m = 21 kg. Forma
constructiv : cu tlpi Furnizor:
"Electromotor" Timioara
220.

221. Pe arborele motorului cu diametrul de 28 mm, se va

monta roata conic conductoare din angrenajul conic, prin


ansamblare cu pan paralel.

44

222.

223.

224.

IV.4.2. Calculul angrenajului conic

225.

Alegerea materialului:
Pentru roi mediu solicitate, viteze mici i medii (v =4...8
m/sec), presiuni specifice mari, fr ocuri, alegem oel aliat
OL40CrlO, STAS 791-80, cu tratament termic de mbuntire la
28-30 HRC.
228. Caracteristici statice:
226.
227.

229.

ao2 (cjc)

= 80

daN/mm2 ar = 100
daN/mm2 HB = 285
230.

Rezistenta la

oboseal: o = 57
daN/mm2 a-i = 38
daN/mm2
232.

231.

233.

Calculul angrenajului conic:


234.

238.

239.

1.

243.
2.

248.

235.

Denumire
caracteristic

Nr.
Crt.

Simbol

244.

Raportul
de transmitere
249.
Modulul

SA

245.

il,2

254.

258.

259.

Cremalier
a de referin

263.
271.

5.

275.

276.

280.

281.

6.

287.

250.

8.

299.
9.

255.

cto

260.
266.
272.

Numrul
de dini

277.
Semiunghi
ul conului de
divizare

288.

7.

292.

242.

90

grad
e

246.

247.

251.

252.

U.M.

253.

270.

241.

3.

4.

237.

Valoar
e

240.

Unghiul
dintre axe

236.

Diametrul
de divizare

293.

Lungimea
generatoarei de
divizare

300.

Numrul
de dini a roii

256.

257.

fo

261.

262.

Qo

267.

grad
e

273.

274.

16

dini

278.

279.

284.

286.

20
1

0,188

Zl=Z2

6A=90

282.
283.

tg 5di= =
5di=45
tgSd2=90M5

289. Ddi=
m zi
m* Z2

Dd2=

294. D
Ddl
295.------------Rq =
296. 2 sin 8d\
301. zi
302. zo=
- sin

45

285.

grad
e

45

291. m
48 48 m. mm.

290.

297.

298.

303.

304.

33.92

22.62

mm.

Dini

305.
10
.

Si

plane
306.
Limea
dintelui

307.

308.

B<03

Alege
m
B=
8

3 R 0 11.2
B<10*/<30

310.
11
.

315.
12
.

326.
13
.

331.
14
.

311.

312. adi=m

nlimea
dintelui de
divizare a
capului
316.
nlimea
dintelui de
322.
divizare a
piciorului
327.
nlimea
dintelui

313.

(fo+^i)
ad2=m(foi)
317.
bdi= m(fo+ G)o&)
323.
bdi = bd2

328. h = adi+ bdi =

ad2+

d2

33

324.

325.

329.

330.

3.564

0.088

333. dl
a

314. m
m. mm.

319.

334.
a

mm.

318.

6.564

332.
Unghiul
capului de divizare
al dintelui

309.

mm.
mm.

336.

335.

grad
e

341.

343.

505'

d2 Yedl =

Yed2

337.

339.
340.

338.

K\
tgYidl=t
g Yid2= - f - ^0

Unghiul
piciorului de
divizare al
dintelui

1
5.

16
.

346.

350.

Semiunghi
ul conului la
vrf
351.
-jocul la
fund variabil
-jocul la fund
constant

342.

grad
e

559'

344. 345.
349.

U.1UD

352.

Yidl=

347.

Yid2

Sel=Se2=5dl+ Yedl=5d2+

Yed2

353.

5ei=

6di+ Yidi=

8e2=45

+5 05 . 6ei=

354.

348.

355. gr

5005'

Sd2+Yid2=45+5059^

5059'

ade

grade

356.
17
.

361.
18
.

367.
19
.

372.

Semiunghi
ul conului de
fund
362.
Diametrul
la vrf

368.
373.

20
.

377.
21
.

382.
22
.

388.
23
.

394.
24
.

399.

358.

357.

378.

Arcul de
divizare al dintelui

Dei= Ddi+2
adicos 8di
364. Del= De2

369.

Dii= Ddi2bdicos 8di Dn- Di2

374. Ii=

379.
o)

383.

Coarda de
divizare a
dintelui
389.
nlimea
la coarda de
divizare
395.
Unghiul de
rabotare

400.

Diametrul

-1

d
2

Sdi = m( ^ + 2^tga0 +
Sd2 = nm-Sdi-i, j=0
,

gd2

360.
grad
e

365.

366.

52,24

mm.

370.

371.

375.

376.

21.87

mm.

42.95

ctg(Sd+yedl)=h

384. gdl" bdl385.

359.
39

363.

Diametrul
de fund
Distante
de montaj

Si=Sdi- Yidi=45-

559'

380.

mm.

381.

4.71
4.71

386.

387.

4.7
6D2dl

390.

S2
391. kdi=kd2=adi+
cos<^.
396.
57,296 . Sdl Xi= D
( * +bditga0)-X2

401.
46

Ddel=-

392.
3.08

393.
mm.

397.

398.

402.

403.

616'

25
.

^=Dde2 COSdjj

de divizare al
rotii echivalente
405.
Numrul
de dini al roii
echivalente
411.
Raza
cercului de baz
al roii
echivalente
417.
Diametrul
de vrf al roi
echivalente
422.
Distana
dintre axe ale
angrenajului
echivalent
428.
Gradul de
acoperire

404.
26
.

410.
27
.

416.
28
.

421.
29
.

427.
30
.

432.

406.
407.
412.

Zel-

'-Zl

cosdrf,

Rbel=

COSao= Rbe2

413.

418.

Deel=
Ddel+2adl= Deel

423.

+Dds2 Ae =
424.
2

429.

mm.

408.

409.

22,62

mm.

414.

415.

31,89

mm.

419.

420.

425.

426.

67,88

mm.

430.

431.

73,88

Atei

+ R2be\ +^R2es2 +
R bs2 -A -smaQ Ti - m - cos a0
F

67,88

yJR2esi

1,588

mm.

IV.4.3. Calculul transmisiei cu lant i roti de lant


433.

Alegerea materialului pentru roile de lan: oel


aliat OL40CrlO, STAS 791-80, cu tratament termic de
mbuntire la 28-30 HRC (caracteristicile au fost prezentate
mai sus).
435.
Tipul lanului: de uz general cu role i zale
scurte cu un singur rnd de zale (STAS 5174-66 ).
434.

436.

437. Caracteristicile lanului:


445.
438. 439. 440. 442. 444.
Si

Sa

441. 443.
de

de

Li
m
e
a
p
e
s
t
e
e
c
l
i
s
e
l
e
i
n
t
e
r
i
o
a
r
e

480. 481. 482.


P

Sri

amin

Li
m
e
a

446.
altre
e
c
li
s
e
l
e
e
x
t
e
r
i
o
a
r
e

447.

Dia
m
e
t
r
u
l
e
x
t
e
r
i
o
r
a
l
r
o
l
e
i

448.

Dia
m
e
t
r
u
l
i
n
t
e
r
i
o
r
a
l
b
u
c

e
i

483.

484.

485.

486.

3]

a&nin

dlmax

dmin

449.

Lim
ea
ecl
ise
i

470. 471.
i

450.
Dia
m
e
t
r
u
l

487. 488. 489.


b

dmax

451. 452.
B

453.
pe

490. 491.
Ll

m
a
x

494. 495. 496.

497.

498.

499.

500.

mm

mm

mm

mm

506. 507. 508. 509.

510.

511.

512.

513.

514. 515. 516.

517. 518.

06

8,53

8,66

6,35

3,33

90

5,7

47

501. 502. 503.

504. 505.

mm

3,28

kg

0,

519.

521.

520.

522. N
r. Crt.

527.
1.

532.
2.

537.
3

542.
4

547.
5

553.
6

559.
7

565.

Caracteristicile roilor de lan:


523.

524.

Denumire
caracteristic

528.

Numrul de

dini

Simbol i
mod de calcul

529. zi (roata
conductoare) Z2
(roata condus)

533.

Raportul de
transmitere

534. i

Pasul pe
coard
543.
Diametrul
rolei lanului
548.
Diametrul de
divizare

539.

544.

549.
550.

Dai
Dd2

554.

555.
556.

Da

Diametrul de

fund

560.

Diametrul de

vrf

566.

Di2

571.

Limea
dintelui

530.

531. d

18

ini

90

dini

535.

536.

540.

541.

9,525

mm

545.

546.

551. 54,
85
272,92
557. 48,
5 266,57

562.

561.

65

552.
mm

558.
mm

564.
mm

563.

283,0
7

567.

ll,2

570.

U.M
.

6,35

Del
De2
Limea roii

526.

Valoa
re

= ^_
h

538.

525.

572.

48

ld

568.

569.

20

mm

573.

574.

5,5

mm

575.

49

IVAA. Calculul i
construcia arborilor
576.
577.

A. Arbore vertical 1 (la un capt roata conic iar la


cellalt roata de lan) Pentru solicitrile existente, am
adoptat materialul 40CrlO, STAS 791-80. Stabilirea
schemei de ncrcare:
578.

Ftkl

581.
Fakl

584.
585.
586.
587.
588.

582.
/ / / /
/
/

583.

591.

592.

Mt

589.
7T

579.

7
7
T
7

Frkl

580.

590.

51

Fal

593.

20.

19.

596.

594. 2M t _ 2 36,56 10 3 Dd ~

k=

48

595.

Frki

ao*sin

Mt

36,56'I

Ft2*tg

= 402,7 N
Faki = Ft2*tg do'cos 6d2
=402,7 N
5d2

Q3
Mt=Mtk

52

597.

598.

LyXalX

IV- li.

KA.X Ljl

t-XAii ti-X IUI

53

599. 601.

dp =
600.

= 19 mm, unde xat


= (12-^35) Mpa,

602.

M,
46

21.

54

603.

xat =22 MPa

604.

605.
606.

Stabilirea lungimii tronsoanelor arborelui:

607.
614.

608.

609.
A

615. 6 1 6 .

1 1

610.

611.

617.

1 4

1 3

619.

613.
1

620.

1
5

U= 23 mm.
h= 10 mm.

- limea roii conice;


- distana dintre roata

conic

rulment;
13 = 12 mm. - limea rulmentului;
1
22,63 mm, distana dintre rulmeni;
s = 12 mm. - limea rulmentului;
629.
le = 20 mm. - distana dintre rulment i cam;
630.
17 = 20 mm. - limea roii de lan;
631.
1t= 134,63 mm
- lungimea total a arborelui 1.
627.
628.

621.
622.
623.
624.

625.
626.

618.

612.

55

Diagrama de momente i fore pentru arborele vertical 1:

632. Frl
633. 4vT

Ftk
i

Frkl

34.63

_22_

Ha

Hb

56

634. n planul vertical (x, z), ecuaiile de echilibru


sunt: (<9Z) = 0 => Fti+VA-VB=0

635. i fxsn o.

07 5

Y M ( A ) = 0 =>Ftr 97,5 = Vb9


9
165 => VB=
=> VB=1003 N
^
165
637. 1697 9 67 5
638.
V M ( B ) = 0 => Ftr 67,5=
Va'165
=>
VA=
'
'
=>
VA=694,5
N
^
165
639.
xi e (0; 67,5) =>Mi(x) = VB*x ;
Mi(0) =0
640.
Mi(67,5) =67702 N-mm

636.

641.

642.

X2 (0; 97,5) =>Mi(x) = VB(67,5+x) - Ftrx ;


Mi(0) =
67702 N-mm
643.
Mi(97,5) =0

644.

645. n planul orizontal (x, y), ecuaiile de echilibru


sunt: -Hs+Fn+HA-Fn = 0 => (10 = 0

646.

^M(^) = 0 => HB 165 +Mti -Mri-97,5 - FN-69 =0

22.
647.

= 10485,6 N
dm\

648. Mti=Fti"
HB=639N;

649. HA=126467N;
650.

651.

Xi g [0; 69] => Mi(xi) = Fux ;


Mi(0) = 0
652. Mi(69) = 73322,8 N-mm

57

653.

656.

Mi(0\ =
73322,8 N-mm
Mi(97,5) =
52038,75 N-mm

X2g [ 0; 97,5] => Mi(x2)

=FU (x+69) - V A -x ; X3E

657.

658.
[0;67,5];

Mi(0)=641

18,3 N-mm
Mi(67,5) =

654.

=> Mi(x3) =Fu(x+166,5)HA(x+97,5)-Frix+Mii

20990,5 N-mm

655.
659.

660.

ncovoierea
simetric:

acioneaz

dup

58

un

ciclu

alternant

aiin

661.
23.

665.

= = 0,578947

ei=2359

662.
663.
664.

Mi
echiv=
Mirez2 + a 2Mt2

2N-mm
sj

Me2=770
24

N-

mm
Me3=96
183

N-

mm
Me4=31
578
mm

59

N-

666.
667.

Mj rez = ^MV2
+ MU2
668.-----------,
\yiMechiv

24.

di= 3 ------------- =>

669. TT

670.

60

671.672.
d

20

m
m

673.674.
d

22,2
5
m
m

675.676.
d

23

m
m

677.678.
d

22,1
1
m
m

679.
680.

681.

Adopt
m:

682. ( dj= 22 mm ;
ds=25mm; d2=
24mm ; de= 24 mm;
d3= 25 mm ; d7=22
mm; d4= 24 mm ;

61

683. B. Arbore vertical 2 (arborele camei i a roii de lan

conduse)
684. Pentru solicitrile existente, am adoptat materialul
40010, STAS 791-80,
685. Stabilirea schemei de ncrcare:

62

2Mt L2 -36,56-IO5 ir.^T 686.


Ftk2= ---- - = --------------- =
1565N Dd

686.

Fak2 = Ft2*tg ao-cos

Mtk= 36,56103

Mt=Mtk

6d2

=402,7 N Diametrul
preliminar:
687.

dp=

JMi_U

17

xat = (12-35) MPa,

lat

=15 MPa

688.

Stabilirea lungimii
tronsoanelor arborelui:

689.

63

mm, unde

690.

691.

692.

693.

694.

695.

696.
697.

A
698.

6 9 9 . 700.

701.

702.

14

15

703.

704.
17

705.
706.
707.
708.

li= 20 mm. - partea filetata pentru


fixarea camei; 12= 5 mm, - distana dintre
cam i roata de lan; I3 = 20 mm. - limea
roii de lan;
710.
U=40 mm, - distana dintre roata de lan i primul
rulment;
711.
s = 12 mm. - limea primului rulment;
712.
U = 141 mm. - distanta dintre cei doi rulmeni
713.
I7 = 12 mm. - limea celui de al doilea rulment;
714.
1T= 250 mm - lungimea total a arborelui 2 .
709.

715.

Diagrama de moment de torsiune:


716.

717. Mt

64

718.
_E5

719.
56

720.
15
3

65

721.

36,56*K

722.
723.
724.

Mt

725.

I. M t (x) = 0 ;
II. Mt(x) = Mt= 36,56 IO3 Nmm
726.
D
727.
Miv=Fak2*

=402,7*80=32216 Nmm
2

728.

729. Schema de ncrcare cu fora axial i fore pe vertical:


730.

731.
732.
733.

734.
735.
736.
737.
738.
739.

H=Fak2 = 402,7 N
Vl+V2 = Ftk2=1565N
VI 152,5-1565 -209 = 0
Vl= 2144,8 N
V2 =-579,8 N
N(x) = - F a k 2 = - 402,7 N

I. Mi(x) = V2x = -579,8x, x e [ 0 ; 152,5]


M(0)=0; M(152,5)= - 579,8 152,5 =
-88420 Nmm
II. M(x) = - Ftk2- x = -1565 x, x e [ 0; 56,5 ]
740.
M(0) = 0; M(56,5) = -1565 56,5 = -88420Nmm

741.

744.

Schema de

745.

ncrcare pe

746.

orizontal:
Miy =32216N*mm

742.
743.

66

747.

748.

HI

H2

67

..
l.,v).

749.
750.
751.
752.

753.

MiH

754.

755. 32216
756.

757. I. M(x) = Miy= 32216 Nmm;


758. 132 152,5 32216 = 0 H2 =
211,2 N
II.
M(x) = H 2 x = 211,2 x ;
760. x e [ 0 ;
152,5] M(0) = 0
M(152,5)= 32216

759.

761.

762.
iViivy

'ixiICi t>iv/xii*x

ILd dXliu y

uui i7v/xit,ilaj.vu

1|Jtl&cl U.C iiIv-vJ V \JIvii " ^

"ak2/

763.

764. o- -

MivimK , cra =200 Mpapt 40 Cr 10


765.
W.

F*2 ,

766.
767.
768.

769.

402,7

88420

200 = V + -^-^

rid2 rw3
4 "

32

770. d = 17 mm.
771.

772. Dimensionarea din solicitarea compus de rsucire cu


ncovoiere:
773.

774.

Mirezmax = ^MiH2 + Miv2 = A/(32216)2 + (88420)2 = 94106

Nmm
775.

776. Miechiv= ^(Mrezmax)2 + M/ 2 = ^/(36560)2 + (94106)2 =100 958


Nmm
777.
778.

779.

cr

200

68

780.
50
4,
8
=

^ = ?i

784.

785.
<

781.
32
782. Se
adopt:

69

32783. =
504,8
IpLmm

mm;
mm;
mm;
mm;
mm;
mm;

dl= 18
d5= 26
d2= 20
d6= 25
d3= 21
d4= 25

IV.4.5.
rulmenilor
786.

Determinarea

70

tipo-dimensional

787.
788.

1. Rulmenii radiali axiali de pe


arborele vertical 1:

789.

790. P = x- FR + y-

FA FRI=V V

+HA2

=3060N

71

791.

VV

792. FR2=

+HB2

=>
793.

=0

e, =>
Fr

794.

x = 1, y

25.

=1524N ^- = 0,13
FR

P = 3060 N

795.

Adoptm din STAS 7416/2-

796.

80, rulmenii radiali axiali


cu bile cu contact n patru puncte 7005, cu
dimensiunile:
d = 25 mm.
c = ^ m
26.

C0

797. D = 47 mm. B = 12 mm.


798.

2. Rulmenii radiali axiali de pe arborele


vertical 2:
799.

72

800.

d
=

25
mm.
D =
47
mm.
B =
12
mm.

801.

=
8,90
kN
Co =
6,10
kN

73

802.

803. Adoptm din STAS 7416/2-80, rulmenii radiali axiali cu

bile cu contact n patru puncte 7005, cu dimensiunile:


804.

805.

3. Rulmentul radial al rolei:

806.

807. Adoptm din STAS 3041-80 rulmentul radial cu bile pe

un rnd 626 2RS cu dimensiunile: d = 6 mm; D = 19 mm; B= 6


mm; C= 2,20 kN; Co= 1,18 kN;
808.

809.

IV.4.6. Alegerea materialului i dimensionarea

camei
810.

Pentru confecionarea camei am adoptat materialul OLC


45, STAS 880-80. Ca urmare a amplitudinilor necesare a se realiza
i a gamei n care aceasta trebuie s varieze, am adoptat o cam
frontal cu dimensiunile: D = 160 mm. hmin. = 8 mm. hmax = 18 mm.
811.

812.

Viteza oscilatorie dat prin tema de proiectare este


urmtoarea v0 = 30 + 70 m/min
813.
814.

815.

vo = a (o =
= 30 70m I min 2
30
816.

817. 30*2*30
1800
818.--------------------------------------------------------- Pentru n = 150 rot/mm

=> Amm =----------------------------------------=-----= 3,8 mm


1
819.
3,14*150 471,23
820.
o n
max

821.------70*2*30

4200
=-----------=--------= 8,9 mm
822. 3,14*150 471,23
823.
824.

Deci:
Amm =
3,8 mm A.max ~"* 8,9 mm

825.
826.

827. Aadar, mecanismul cam - tachet, ataat mesei

vibratoare, produce o micare oscilatorie a crei amplitudine


variaz ntre 3,8 + 8,9 mm.
828.
829.

IV.4.7. Stabilirea

830.

dimensiunilor de gabarit a pieselor de prelucrat cu


ajutorul dispozitivului
\
831.

832. Conform temei de prqiectare, dimensiunile de gabarit

ale pieselor ce vor fi prelucrate cu ajutorul acestui dispozitiv de


vibrohonuit,vor trebui s fie reduse.
833.

834. Diametrul exterior maxim ce va putea fi prelucrat este

Dmax = 90 mm. Diametrul exterior minim ce va putea fi


prelucrat este Dmm= 40 mm.
835.

836. IVA.8. Alte specificaii


837.

74

838. Pentru a putea varia frecvena micrii oscilatorie, se

poate modifica turaia (n) a camei; pentru aceasta se vor folosi roi
de lan de schimb cu diametre diferite; astfel se pot obine i alte
valori ale vitezei oscilatorii.
839.

Capitolul V

Proiectarea tehnologiei de
maini-unelte a unui
841.
reper (arbore)
840.

fabricaie

pe

842.
843.

S se proiecteze tehnologia de prelucrare mecanic prin


achiere n condiiile unei producii de serie mijlocie i de
mas a reperului din figura urmtoare:

844.

845.

846.

75

847.

V.l. Studiul datelor iniiale

848.

V.1.1. Criterii ce stau la baza elaborrii unui


proces tehnologic:
850.
V.l.1.1. Criteriul tehnic Acest criteriu presupune
luarea tuturor msurilor pentru realizarea produsului
respectiv la performanele prevzute n documentaia
tehnic i tehnologic. Potrivit acestui criteriu trebuie
s se realizeze ntreg volumul de producie stabilit, cu
parametrii de calitate impui, privind precizia
geometric, de form, de poziie reciproc i de calitate
a suprafeelor, cu respectarea unor indici de fiabilitate
astfel nct s existe garania unei exploatri a
produsului n condiii normale, pe o perioad
ndelungat.
849.

V.l.1.2. Criteriul economic Acest criteriu impune


realizarea produsului tehnologic n condiii de eficien
maxim. n acest scop, este necesar a se lua n discuie
mai multe variante de proces tehnologic, adoptndu-se
cea care asigur eficiena maxim. Sub acest aspect,
cele dou criterii, tehnic i economic, trebuie
considerate ntr-o legtur indisolubil, rezultnd din
analiza unui complex de factori de natur tehnic,
economic i organizatoric ce trebuie s duc la
obinerea unor produse cu proprieti de ntrebuinare
superioare i costuri minime.

851.

V.l.1.3. Criteriul social Acest criteriu impune


proiectarea unor procese tehnologice care s asigure
condiii de munc ct mai uoare pentru personalul de
deservire, n acest scop, la elaborarea proceselor
tehnologice trebuie luate msuri pentru introducerea
mecanizrii i automatizrii avansate care s asigure
eliberarea factorului uman de prestarea unor munci
grele. Aceste msuri trebuie s fie subordonate

852.

76

totodat celorlalte dou criterii astfel nct, n


ansamblu, s rezulte un proces tehnologic care s
asigure produse de nalt calitate, cu costuri mici, n
condiiile unei solicitri reduse a forei de munc.
V.1.2. Caracterul produciei i mrimea
lotului
854.
Avem o producie individual cu urmtoarele
caracteristici:
- lipsa perspectivei de repetare a prelucrrii acelorai
piese;
- utilizarea mainilor - unelte i a S. D. V. - urilor
universale;
- coeficientul de ncrcare a mainii - unelte folosite este
redus;
- documentaia tehnologic este sumar;
- folosirea larg a prelucrrilor dup trasaj;
- reglarea sculelor la cot se face pe grupe de maini;
- necesit mn de lucru cu nalt calificare;
- asamblarea se realizeaz prin metoda ajustrilor.
855.
V.1.3. Studiul desenului de execuie
856.
Desenul de execuie constituie cel mai important
document pentru elaborarea procesului tehnologic de
fabricaie a unui reper.
857.
Verificarea desenului de execuie a unui reper
prezint urmtoarele dou aspecte:
- respectarea prescripiilor standardelor n vigoare;
- verificarea tehnologicitii piesei.
853.

858.

Aceste verificri prevd urmtoarele:


construcia reperului;
forma;
dimensiunile;
toleranele;
gradul de finisare;
materialul.
859.

77

860.

n urma verificrii desenului de execuie, din


acest punct de vedere, s-au constatat:
862. numrul de cote este minim, dar suficient pentru
execuia i verificarea r>iesei:
861.

863.--r

'

- pentru cotele de precizie sunt nscrise abaterile limit;


- n

spaiul liber al desenului sunt ncrise condiiile


tehnice corespunztoare;
864.

Tehnologicitatea, ca noiune, se refera la


doua aspecte:
- tehnologicitatea de exploatare;
- tehnologicitatea de fabricaie.
865.

866.

n urma analizei reperului din punct de


vedere al tehnologicitii, rezult urmtoarele:
- este posibil asimilarea fabricaiei acestui reper n scurt
timp;
se pot folosi procedee tehnologice moderne, de mare
productivitate, pentru obinerea reperului;
- este necesar un consum mic de material;
materialul prescris este suficient de prelucrabil,
nemainecesitnd nici un fel de msuri n acest sens;
reperul prezint suprafee simple ce permit accesul uor al
sculelor i verificatoarelor;
reperul prezint suprafee ce pot fi folosite drept baze de
cotare, baze de aezare i baze de fixare/
868.
V.1.4. Alegerea semifabricatului
867.

869.

Reperul este executat din OLC45 STAS 880 80 cu urmtoarele caracteristici:


- limita de curgere: oc = 480 N/mm2
- rezistena la rupere: oc = 690 * 840 N/mm2
- alungirea: A = 14%
870.

78

reziliena: KCU/2 = 60 J/cm2


duritate maxim: - normalizat - 230 HB
recopt - 207 HB
871.
Avnd n vedere c producia este individual
i c piesa final nu prezint diamtre mari ntre diametrele
seciunilor transversale, alegem un semifabricat laminat la
cald, normalizat, sub form de seciune circular, conform
STAS 333 - 87, din irul de valori: 22; 25; 26; 28; 30; 32.
872. Din calculele ulterioare rezult pentru semifabricat
dimensiunea: <D2s:2j (Tsmf=l,2 mm).
873.
Acest semifabricat prezint o structur de
ferit n rpoporie de 30 * 60%, iar restul perlit. O
asemenea structur este favorabil prelucrrii prin achiere.
-

abaterea de la rectilinitate: 3 mm/m


ovalitatea, exprimat prin diferena dintre dou
diametre perpendiculare msurate n aceeai seciune:
0,75 din abaterile limit la diametru;
- barele trebuie tiate fr ndoirea capetelor i fr
deformarea sensibil a seciunii transversale.
-

874.

875.

V.2. Stabilirea traseului tehnologic

876.

877.Pentru

obinerea unei piese finite dintr-un


semifabricat exist mai multe posibiliti de abordare a
succesiunii operaiilor de prelucrare. Dar nu orice succesiune
de operaii poate asigura ndeplinirea concomitent a celor
trei criterii care stau la baza elaborrii proceselor
tehnologice.
878.
Un principiu de baz care trebuie respectat la
elaborarea proceselor tehnologice l constituie meninerea,
pe ct posibil, a acelorai baze tehnologice.
879.Un aspect important care trebuie avut n vedere la
elaborarea proceselor tehnologice este gradul de detaliere a
acestora pe operaii i faze de prelucrare.
79

880. n elaborarea procesului tehnologic pentru reperul

dat se va folosi principiul concentrrii operaiilor.


Concentrarea tehnic a operaiilor se bazeaz pe executarea
unui numr mare de prelucrri: elementare, succesive, la un
singur loc de munc, pstrnd, de regul, aceeai orientare
i fixare a piesei. Procesul tehnologic astfel proiectat conine,
de regul, un numr mare de operaii cu faze multiple i, n
cadrul fiecrei operaii, semifabricatul sufer transformri
importante ale formei i dimensiunilor. Notarea suprafeelor
reperului:
881.

882.
883.
884.

885.

V.2.1. Stabilirea succesiunii operaiilor


886.

Alegerea succesiunii se face innd seama de


urmtorii factori:
- productivitatea mainilor - unelte existente;
- condiiile tehnice impuse;
- mrimea coeficientului total (Atot) de precizie impus, ce
trebuie realizat n urma fiecrei suprafee n jbarte.
888. Valoarea coeficientului de precizie total, Atot /
este dat de relaia:
889. At o ,=t,unde:
887.

890. p
80

Tsmf - tolerana semifabricatului, [um]; Tp tolerana piesei obinute dup prelucrare, [um]. De
asemenea, valoarea coeficientului de precizie total, Atot,
se poate obine prin combinarea diferitelor metode de
prelucrare pe diferite maini
892.
unelte:
893. Atot = A * A * A * . . . ' A n care:
894.
A (/ = l , m ) este coeficientul de precizie al fazei
respective. Dac valoarea lui Atot calculat ca produs de A{
este cel puin egal cu valoarea lui Atotc/ suprafaa se
consider ncheiat.
895. Pentru reperul dat am ales ca semifabricat de
pornire bara rotund
891.

m/

896.

<D28to'j

897. Deci:

81

898.

82,307,
13

A = IssL = IM =
n
care: mc p

Tp = 13 nm - tolerana suprafeei piesei cu


dimensiunea 020^;^ mm i rugozitatea Ra = 0,8 im.
900.
Alegem operaiile de prelucrare n
urmtoarea ordine:
901.
1.
strunjire de degroare - clasa 7 cu Ti =
0,280 mm
W= 12 00 =
902.

899.

903.

Tx

2.
0,084 mm
904.
zoU

280

strunjire de finisare - clasa 5 cu

T2 =

905.- - -1,

A, =-J- =----=
3,33

906.

T2

84

907.

3.
0,021 mm
908.

909. A =

rectificare de degroare - clasa 4 cu

==84=4

910.

r3 2 1

4.
rectificare de finisare - clasa 2 cu
0,014 mm Tp.
911.

912.

. 21
21 1 f
A, =
==
1,5 T4
14

913. 4

914.

T3

Deci:

Ato/ = riA, = 85,614 > Actot = 82,307.

82

T4

V.2.2. Traseul tehnologic de prelucrare

Nr.
Denumire
a
crt.
operaiei

915.

916.

Sc

hia
operaie
i

918.

S.

M.
U
.

D
.
V
.
pnz
circular
de
fierstru
- ubler
921.
fierstru

919.

Debita
rea
920.

922.

923. 2.

917.

Frezarea i
centruirea
la capete
- frez
cilindrofrontal
- burghiu
de
centruire
- ubler
924.
main
de frezat
i
centruit
bilateral
R.D.G.

83

circul
ar
F.C.
200

V.2.2. Traseul tehnologic de prelucrare

84

V.2.2. Traseul tehnologic de prelucrare

85

V.2.2. Traseul tehnologic de prelucrare

86

V.2.2. Traseul tehnologic de prelucrare

87

V.2.2. Traseul tehnologic de prelucrare

88

V.2.2. Traseul tehnologic de prelucrare

cuit
de
degr
oar
e
- inim
de
antr
enar
e
- ubl
er
-

925. 3.

Strunjire
de
degroar
e
(prinder
ea I)
926.

927.

S.N.
400

89

Nr. Denumirea
crt.
operaiei

Schia operaiei

S. D. V.

M, U.

928.

929. 4.

cu
it
de
de
gro
ar
e
- ini
m
de
ant
ren
are
- ub
ler
-

Strunjire
de
degroare
(prinderea
I)
930.

931.

S.N.
40
0
932. 5.
Stru
njire
de
finis
are
i
teir
e
- cu
it
de
fini
sar
e
- cu
it
de
tei
re
-i
n

90

i
m

d
e
a
n
t
r
e
n
a
r
e
-

m
ic
ro
m
e
tr
u

Schia operaiei

Nr. Denumirea
crt.
operaiei

933.

S.N.

400

91

S. D. V.

M, U.

Nr. Denumirea
crt,
________
operaiei

S. D. V.

Schia operaiei

M. U.

934.

cuit de
teire
- ini
m
de
ant
ren
are
- micromet
ru

935.6.

Strunjire
de finisare
i teire
(prinderea
II)
- cuit
de
finisare

937.

92

-<3+

936.

S.N.
4
0
0

Nr Denumirea
.
operaiei

S. D. V.

Schia operaiei

M. U.

938.

939.

7.

cuit de
cartelat
- ubler
- ini
m

de
an
tre
na
re
-

940.

Stru
nj
ir
e
941.

can
al
e
942.

93

943.

S.N
.
4
0
0

Nr Denumirea
.
operaiei

S. D. V.

Schia
opera

944.

945.

(
947.

94

946.

/
948.

M. U.

Nr Denumirea
.
operaiei

949.

8.

S. D. V.

Schia operaiei

frez
deget
- ubler
- pil
rotun
d
-

950.

Frezar
e
can
al
pan

ajus
tare

M. U.

951.

fr
ez

952.

verti
c
al

953.

F.V.3
2

95

Schia operaiei

Nr. Denumirea
crt.
operaiei

S. D. V.

M. U.

959. S. D. V.

960.

954.

D
enumir
ea
operai
ei

955. 957.

956.

961.
962. Frezar

9 ea canelurii
-ajustare

958.

966.967.
963. 964. 965.

r-L

985.986.
982. 983. 984.

1000.

1009.
1010. Tratam

1011.

clire +

1 ent termic

1017.

1018.

1 care de

d
egroa
re

1016.

M.

U.

999.

1014.
1015. Rectifi

Schia operaiei

1030.1031.

1032.
1033.
1034.

1047.1048.1050.
1051.
1052.
V

968.

969. 970.

1053.

1055. 1056.

1049.

1054.

1065.

971. 972. -

frez 977. melc de canelat main de


987. 1
989.
990.
988.
973.
danturat
F.D. 320
micrometru
1001.
1002.1003. 1004.
1
974.
1012.
1013.
revenire la 40 * 45 HRC
ubler
975.
calibru
1019.
**"
1021. 1022.
1023.
1025.
C.
pentru
1020.
E.Z.
1 1
arboridisc
abraziv
312 M
1035.
1037. 1038.
canelai
\
1024.
1036.
976.
pil
rugozimetru
rotund
-

1066.

1067.

1068.1069. 1070.
i

96

1075.

12.

finisa
re
disc
abra
ziv
rugo

1076.

Rectifi
car
e
de

97

zimet
ru
1077.
C
.E.Z.
312
M

Nr. Denumirea
crt.
operaiei

S. D. V.

Schia
opera

1078.

1079.1080.
/

1081.
\

1084.1085.
1086.1087.
1088.1089.
1

1090.
k

98

M. U.

1093.

13.

C
ontro
l final

1094.

1095.

99

mas de
control
prism
de
control
ubler
micromet
ru
comparat
or
rugozime
tru

Schia operaiei

S. D. V.

mir
crt.
iei
-

V.3. Calculul adaosului de prelucrare i al dimensiunilor


intermediare V.3.1. Noiuni de baz

a)

Adaosul de prelucrare
Pentru determinarea adaosului de prelucrare se
folosesc:
- metoda de calcul analitic;
- metoda experimental - statistic.
- Comparativ cu adaosurile de determinate experimental
- statistic, calculul analitic poate conduce la economii
de material de 6 * 15% din greutatea piesei finite.
Adaosul de prelucrare intermediar minim se
calculeaz cu ajutorul relaiilor:
- 1. - pentru adaosuri simetrice (pe diametru) la
suprafeele exterioare
i interioare de revoluie:
-

2*Ac^=2'{Rzp+Sp)+2^(p2p+e2c)

- 2. - pentru adaosuri simetrice la suprafee plane

opuse prelucrate
simultan:
-

2 - 4 min= 2 . ( ^ + S / ,)+2.^+^)

- 3. - pentru adaosuri asimetrice:


-

4nin = K;P+SP + Pp + S c / Y l Cei

- adaosul de prelucrare minim considerat pe o


parte;
- Rzp - nlimea neregularitilor de suprafa rezultate la
faza precedent;
- Sp - adncimea stratului1 superficial defect (ecruisat)
format la faza
- precedent;
-

Acmin

100

M. U.

- eroarea de aezare la faza de prelucrare


considerat.
c

Dimensiunile intermediare
Relaiile de calcul ale dimensiunilor intermediare
se stabilesc din analiza schemelor de dispunere a adaosurilor
intermediare i toleranelor tehnologice.
n cazul produciei de serie mic sau individual se
folosete metoda obinerii individuale a dimensiunilor.
Dispunerea adaosurilor de prelucrare se face
conform schemei urmtoare:
-

b)

101

Suprafee
exterioare

102

Suprafee
interioare

1. - pentru suprafeele exterioare cu adaosuri simetrice se


pot scrie relaiile: 2-Acnom = 2-Acmm + Tp

103

104

dp ma
x
"~
d

c m +
ax

2
A

dp min = dp max - Tp
dp nom = dp max (rotunjt)
2. - pentru suprafeele interioare cu adaosuri simetrice se pot
scrie relaiile:
2 Ac nom = 2 Ac min Tn
-

105

106

D-

p
m
m

=
c
DCmi

2 -Al

- ______n
-

= D - - - -T _
p

UI HA

Dp nom = Dpmin

1U111

(rotunjit)

n documentaia tehnologic se va prescrie cota:

Dp nom ~" Dp min

Tp

La dimensiunile nominale ale semifabricatelor brute, abaterile limit


sunt date, n plus i n minus, conform schemei urmtoare:
-

- <

107

Suprafee
exterioare

108

Suprafee
interioare

1.

- pentru suprafeele exterioare cu adaosuri dispuse


simetric:
==
- 2 'Ac nom
2 Ac mirt +
Ai dnom sf ~ dc max + 2
Ac nom

2.

- pentru suprafeele interioare cu adaosuri dispuse


simetric:
=
- 2 Ac nom 2 Ac min +
As Dnom sf = Dc min 2-Ac
nom

Observaie: p - indice semnificnd


operaia precedent; c - indice semnificnd operaia
curent; Ai - abaterea inferioar la diametrul
semifabricatului brut; As - abaterea superioar la
diametrul semifabricatului brut.
-

V.3.2. Calculul adaosurilor de prelucrare i al


dimensiunilor intermediare
-

V.3.2.2. Suprafaa cilindric exterioar C


- a)
nainte de rectificarea de degroare, dup
tratamentul termic:
-

9.

=9./#
-* " *c

iran

4.S!

W9. i n 2

4-p 2 n rarpVzp ' p f ' -" "\fp

~c '

"*

v
= 0 (prindere ntre vrfuri)
=
Rzp 25 um
Sp = 0 fim

pp = 2 Ac Ic = 2 0,4 152,5 = 122 um


Deci, 2 Ac min = 2 <25 + 0) + 2 122 = 50 + 244
= 294um Avnd Tp = 140 um, se obine: 2 Ac nom = 2
Ac min + Tp = 294 + 140 = 434 um dp max = dc max + 2 Ac
n0m = 25 + 0,434 = 25,434 mm Rotunjim, dp max ~~"
25,5 mm dp nom
- dp mm """ dp max " Tp 25,5 * 0,140 ~- 25,36 mm wp nom
= 25,5 _o140 mm - diametrul nominal de la care pornete
- rectificarea

- b)

nainte de strunjirea de finisare i dup strunjirea


de degroare:
2' 4
^\Kp + sp ) +2 'tJ p2p
/
ncare: c = 0 (prindere ntre vrfuri) Rzp =
50 um Sp = 50 um
ffi i n

PP = k-JpLr +Pc = 15,16 um pc = 2 0,12152,5 = 36,6 fim


- pcentr = 250 1111
- k = 0,06
Deci, 2 -Ac min = 2 <50 + 50) + 215,16
230 jart Avnd Tp = 280 \xm, se obine: 2 Acnom
= 2 Acmiit + Tp = 230 + 280 = 510 \im dp max =
-

109

dc max + 2 Ac nom = 25,5 + 0,510 = 26,01 mm


Rotunjim: dpmax = 26,1 mm = dpnom
- dp min = dp max - Tp = 26,1 - 0,280 = 25,82 mm dp nom =
26,l_02g0 mm - diametrul nominal de la care se pornete
- strunjirea de finisare
-

c) nainte de strunjirea de degroare, pornind de la


semifabricat:
2 - AcmiB = 2 (r2P +S p ) + 2 > ,Jp2p + e], n care:
c = 0 (prindere
ntre vrfuri) Rzp = 150 |
im Sp = 150 um
-

Pp 88 k'4plentr+ Pc = 252,7 [11X1


- pc = 2 ,12152,5 = 36,6 im
- pcentr = 250 fim
- k= 1
,
Deci, 2 Ac min = 2 (150 + 150) + 2 -252,7
1105,4 im Avnd Ai = -700 um, se obine:
2 Ac nom = 2 Ac mm + | Ai | = 1105,4 + 700 1805,4 um
dnom sf = dc max + 2 Ac nom = 26,1 + 1,8 = 27,9 mm dnom sf =
28 mm - diametrul nominal al semifabricatului de la care
-

- se pornete strunjirea de degroare

V.3.2.2. Suprafaa cilindric exterioar B

a) nainte de rectificarea de finisare i dup rectificarea de


degroare:
-

2-4min = 2 - { rz p +S p ) + 2 ^ p2P +

S]

, n care:

c = 0 (prindere
ntre vrfuri) Rzp = 10 |im
Sp = 20 \im
pp = 2 -Ac ic k =
0,672 fim Ac = 0,4
jim/ mm k = 0,06
Deci, 2 Ac mm = 2 -(10 + 20) + 2
0,672 62 um Avnd Tp = 45 fim, se
obine:
- 2 Acnom = 2 Acmin + Tp = 62 + 45 = 107 um
- dp max = de max + 2 Ac nom = 20,015 *+ 0,107== 20,122 mm
- Rotunjim: dp max dp nom 20,2 mm
- dp min ~~ dp max"~ Tp 20,2 0,045 20,155 mm
- dp nom = 20,2_0045 mm - diametrul nominal de la care
pornete
rectificarea de finisare
-

b)
nainte de rectificarea de degroare, dup tratamentul
termic:
2 -A
= 2 - { R +S p)+2^p2p+ S ) , n care:
c = 0 (prindere ntre
vrfuri) Rzp = 25 um Sp = 0
um
-

CMIN

ZP

110

pp = 2 Ac Ic = 2 0,414
= 11,2 um Ac = 0,4 fim/mm
lc = 14 fim
Deci, 2 Ac mm = 2 -(25 + 0) + 211,2 73
fim Avnd Tp = 140 um, se obine: 2 Ac nom = 2
Acmin + Tp = 73 + 140 = 213 fim dp max = dc max +
2 Ac n0m = 20,2 + 0,213 = 20,413 mm Rotunjim:
dpmax = dpnom = 20,5 mm
- dp min = dp max - Tp = 20,5 - 0,140 = 20,36 mm dp nom =
20,5_0140 mm - diametrul nominal de la care pornete
rectificarea de degroare
-

c)
nainte de strunjirea de finisare, dup strunjirea
de degroare:
- se adopt acelai adaos nominal ca la
suprafaa C: 2 Ac nom = 510 fim Tp = 280 um
dpmax = demax + 2 Acnom = 20,5 + 0,510 =
21,01 mm Rotunjim: dpmax = dpnom = 21,1 mm
- dp min = dp max - Tp = 21,1 - 0,280 = 20,82 mm
- dp nom = 21,1 _0280 mm - diametrul nominal de la care
pornete
strunjirea de degroare
-

V.3.2.3. Suprafeele cilindrice exterioare E i G

a) nainte de rectificarea de finisare i dup rectificarea de


degroare:
- - se adopt acelai adaos nominal ca la
suprafaa B: 2 Acnom = 107 um Tp = 45 fim
dp max = dcmax + 2 Ac nom = 20,015 +
0,107 = 20,122 mm Rotunjim: dp max = dp n0m =
20,2 mm
- dp mm = dp max - Tp = 20,2 - 0,045 = 20,155 mm
- dp nom = 20,2.0 045 mm - diametrul nominal de la care
pornete
rectificarea de finisare
-

b)
nainte de rectificarea de degroare, dup tratamentul
termic:
- se adopt acelai adaos nominal ca la
suprafaa B: 2 Ac nom = 213 nm
- Tp = 140 um
dp max = 2 Ac nom + dc max = 0,213 + 20,2
= 20,413 mm Rotunjim: dPmax = dp nom = 20,5
mm
- dp min = dp max - Tp = 20,5 - 0,140 = 20,36 mm
- dp nom 55 20,5 _0 i4o mm - diametrul nominal de la care
pornete
rectificarea de degroare
-

c)
nainte de strunjirea de finisare, dup strunjirea de
degroare:

111

- -

se adopt acelai adaos nominal ca la


suprafaa B: 2 Ac nom = 510 jim
- Tp = 280 um
-

+ 2 Acnom = 20,5 + 0,510 =


21,01
mm
Rotunjim: dp max = dp nom = 21,1 mm
p max = dcmax

*
- dp min = dp max - Tp = 21,1 - 0,280 = 20,82 mm
- dp nom = 21,1_0280 tom - diametrul nominal de la care

pornete
-

strunjirea de finisare

nainte de strunjirea de degroare:


- Adaosul nominal se determin prin diferena
diametrelor de strunjire ale treptelor vecine: 2 *A.c nom = 26,1
21,1 ~ 5 mm Tp = 140 um
- Deci: dp nom = 26,1_0280 mm - diametrul nominal de la care
pornete
- strunjirea de degroare
-

d)

V.3.2.4. Suprafeele cilindrice exterioare D i F

a) nainte de strunjire:
Adaosul nominal se determin prin diferena diametrelor de
strunjire ale treptelor vecine:
- 2 Ac nom = 20,5 - 19 = 1,5 mm
Deci: dp nom = 20/5_0]40 mm - diametrul nominal de la care
- pornete strunjirea.
-

V.3.2.5. Suprafaa cilindric exterioar I

a)
nainte de rectificarea de finisare i dup rectificarea de
degroare:
- se adopt acelai adaos nominal ca la
suprafaa B: 2 Ac nom = 107 um
-

Tp = 45

um

dpmax = dcmax + 2 Ac nom = 17,012 + 0,107 =


17,199 mm Rotunjim: dpmax = dp n0m = 17,2 mm
-

- dp min = dp max - Tp = 17,2 - 0,045 = 17,165 mm


- dp nom = 17,2_0045 mm - diametrul nominal de la care

pornete
-

rectificarea de finisare

b)
nainte de rectificarea de degroare, dup tratamentul
termic:
- se adopt acelai adaos nominal ca la
suprafaa B: 2 Ac nom 213 um
-

Tp = 140

um

dp max = dc max + 2 Ac nom = 17,2 + 0,213 =


=
17,413 mm Rotunjim: dpmax dpnom = 17,5 mm
- dpmin = dpmax - Tp = 17,5 - 0,140 = 17,36"mm
-

112

- dp nom = 17,5_0140 mm - diametrul nominal de la care

pornete
-

rectificarea de degroare

c)
nainte de strunjirea de finisare, dup strunjirea de
degroare:
- se adopt acelai adaos nominal ca la suprafaa B:
- 2 Ac nom 510 Um
-

Tp = 280

um

Ac nom = 17,5 + 0,510 =: 18,01


mm Rotunjim: dpmax = dp nom = 18,1 mm
-

dp max

dc max + 2

- dp min ~~ dpmax~~ Tp ~~ 18,1 0,280 17,82 mm


- *-*p nom 18,1 _ 280 mm - diametrul nominal de la care

pornete
-

strunjirea de finisare

d)
nainte de strunjirea de degroare:
Adaosul nominal se determin prin diferena diametrelor de
strunjire ale treptelor vecine: 2 Ac nom = 21,1 -18,1 = 8 mm
- Deci: dp n0m = 21,1_0280 mm - diametrul nominal de la care
pornete
- strunjirea de degroare
V.3.2.6. Suprafaa cilindric exterioar H
-

- nainte de strunjirea cu cuit de canelat:


- - adaosul nominal se determin prin diferena

diametrelor de strunjire ale treptelor vecine: 2 A c nom = 17,5 - 16


= 1,5 mm
Deci: dp nom = 17,5_0140 mm - diametrul nominal de la care
- pornete strunjirea
-

V.3.2.7. Suprafeele frontale de capt M i N

- Suprafeele frontale de capt vor fi supuse prelucrrilor

de:
- debitare cu fierstru circular;
- frezare bilateral cu capete frontale.
-

4nu

= 2 {RZP + S p ) + 2 > {pp +.ee),

n care: Rzp + Sp = 0,3 mm pp = 0,01 D =


0,01 -28 = 0,28 um ec = 0
Deci, 2 Ac min = 2 0,8 + 2 0,28 = 1,16 mm
Tolerana la lungimea
de debitare, n treapta 14 de precizie este
1300um.
'
\
Abaterile limit sunt 0,65 mm.
Deci, 2 Ac om = 2 Acmm + | Ai | = 1,16 + 0,65 = 1,81 mm
-

Uom = Lmax + 2 Acnom = 305,1 + 1,81 =

306,91 mm Se rotunjete: Ln0m = 307 mm.


La debitare se va respecta cota: Ln0m = 307
+
Jf5 mm Valoarea recalculat a adaosului
este:

113

- 2 Ac nom = Lnom - L = 307 - 305 = 2

mm. Pe fiecare suprafa frontal: Ac


nom = 1 mm.
- VA. Calculul regimurilor de achiere
-

V.4.1. Noiuni de baz

Regimul de achiere este factorul principal care


determin valoarea normei de lucru i reprezint totalitatea
urmtorilor parametri:
- adncimea de achiere;
- avansul de lucru;
- viteza de achiere.
Alegerea regimului de achiere se face n concordan
nu numai cu operaia, ci i cu faza de lucru. La alegerea celui mai
raional regim de achiere se iau n considerare valorile cele mai
avantajoase ale parametrilor de lucru n ceea ce privete
productivitatea, precizia de prelucrare i rugozitatea suprafeelor
de prelucrat.
La proiectarea regimului de lucru se stabilesc urmtoarele
etape de
- lucru:
- alegerea mainii - unelte;
- alegerea sculei achietoare;
- determinarea adncimii, avansului i vitezei de achiere;
- determinarea turaiei de lucru i recalcularea vitezei de lucru
i a durabilitii sculei;
- determinarea momentului de torsiune i a puterii efective de
x
achiere.
-

V.4.2. Alegerea mainii - unelte


-

Alegerea tipului i dimensiunii mainii - unelte se face


pe baza caracteristicilor produciei i semifabricatelor care
urmeaz a fi prelucrate. La producia de serie mic i unicate,
cnd la aceeai main urmeaz s se execute mai multe operaii,
ea trebuie s corespund condiiilor de trecere uoar de la o
operaie la alta.
Pentru alegerea mainii unelte trebuie s se ia n calcul
urmtorii
- factori:
- felul prelucrrii ce trebuie executat;
- dimensiunile i forma semifabricatului;
- precizia cerut la prelucrare;
- schema cinematic a mainii, avnd n vedere concordana
cu regimul de achiere ales i materialul de prelucrat;
- puterea efectiv a mainii - unelte.
-

- 1. Strung normal SN 400


-

- h = 400 mm 1 = 750

mm P = 7,5 kW
Gama de turaii: [rot/ min]

114

115

Gama de avansuri: [mm/rot]

116

0
,
0
6
0
,
1
8
0
,
3
6
0
,
7
2
1
,
4
4
]

0
,
0
8
0
,
2
0
0
,
4
0
0
,
8
0
1
,
6
0

0,

0,

0,

0,

0,

0,

0,

0,

0,

0,

0,

1,

3,

1,

Gama de avansuri
transversale: [mm/rot]

117

0
,
0
4
6
0
,
1
0
1
0
,
1
7
0
0
,
2
5
3
0
,
4
0
6
0
,
6
8
0
1
,
0
1
2
2
,
0
2
4

0
,
0
5
0
0
,
1
1
3
0
,
1
8
4
0
,
3
0
0
0
,
4
5
2
0
,
7
3
2
1
,
1
0
0

/
^

0
,
0
7
5
0
,
1
2
6
0
,
2
0
3
0
,
3
4
0
0
,
5
0
6
0
,
8
1
2
1
,
3
6
0

0
,
0
9
2
0
,
1
5
0
0
,
2
2
6
0
,
3
6
8
0
,
6
0
0
0
,
9
0
4
1
,
6
2
4

^
n

118

2. Maina de frezat vertical FV - 32


dimensiunea mesei: 1250 x 325
cursa longitudinal a mesei: 700 mm

Gama de
avansuri ale
- [mm/rot]
2 - 3
1 3,5
0
-

20

00

5
2

40
6

50

119

Gama de turaii ale


arborelui principal:
[rot/min]

- 3.

Maina de frezat i centruit


bilateral (RDG) - diametrul de lucru:
diametrul minim prelucrat: 20 mm;
diametrul maxim prelucrat: 160 mm;

120

lungimea de prelucrat:
lungimea minim de prelucrat: 120 mm;
lungimea maxim de prelucrat: 800 + 2000 mm;
gama de turaii: 140 * 180 rot/min;
avans continuu burghiu de centruire: 20 * 250
mm/min;
turaii burghiu de centruire: 560 -s-1500 rot/min;
avans continuu agregat frezare: 20 + 400 mm/
min;
puterea motoarelor de acionare: 2 x 5,5 kW.

4. Maina de frezat roi dinate FD 320

lungimea ntre vrfuri: 1170 mm;


diametrul maxim de rotire al piesei suport: 320
mm;
- alezajul arborelui principal: 80 mm;
- gama de turaii ale arborelui

princ
ipal [rot/min]
.

2
8
1
1
1
0 2
0

4
2
3
3
4
1 4
5

gama de avansuri
ale mainii: [mm/rot]
-

121

1,

4,

6,

7,

9,

puterea total: 11,2 kW.

5. Maina de rectificat exterior cilindric CEZ 312

M.

diametrul maxim al pietrei abrazive: 200 mm;

lungimea maxim de rectificat: 500 mm conul


mainii: morse; turaia axului port - pies
[rot/min]: avans longitudinal: 0 + 10 m/min
avans transversal: 0,01 * 0,1 m/min.

122

V.4.3. Alegerea sculelor achietoare

Dup
stabilirea
felului
sculelor
achietoare
i
cunoscndu-se suprafaa de prelucrat i faza de lucru - degroare,
semifinisare, finisare -se alege scula cu geometria optim
corespunztoare. Dup natura materialului de prelucrat, dup
proprietile lui fizico - mecanice i dup regimul de lucru adoptat,
se alege materialul sculei achietoare care s poat realiza o
prelucrare optim n condiiile date.
cuit de strunjit pentru degroare:

cuit 16x16 STAS 6381 - 81/p20 k = 90


cuit de strunjit pentru finisare:

cuit 25x16 STAS 6378 - 80/p20 k = 90


cuit lam pentru canelat:

cuit 18x3 STAS 354 - 63/Rp3


burghiu de centruire:

burghiu B4 STAS 1114/2 - 82/Rp5


disc abraziv pentru rectificat:

disc abraziv E 40 kB
frez melc pentru danturat caneluri:

frez melc STAS 3091 - 82


frez cilindro - frontal pentru canal de pan:

frez 08 STAS 1683 67


.
frez cilindro - frontal cu coad:

frez 0120 STAS 1684 - 67


pnz de fierstru circular pentru debitare:

pnz circular fierstru STAS 6734 - 70

V.4.4. Calculul parametrilor regimurilor de achiere

V.4.4.1. Debitarea semifabricatului


a)
Se adopt:
adncimea de achiere: t = B = 4 mm

(B - limea pnzei circulare)


- avansul de lucru: s = 60 mm/min
- viteza de lucru: v = 11,5 m/min
b)
Alegerea mainii - unelte:
se folosete o main - unealt cu fierstru circular FC
710 cu caracteristicile:
dimensiunile pnzei: 0710
dinesiunea barei de tiat: 028 x 7000
cursa maxim port - pnz: 300 mm

123

gama vitezelor periferice ale pnzei:

9,5; 11,5; 15; 19,29; 30 [m/min]


avansul de lucru continuu: 0 + 400 m/
min
puterea motorului: 7,5 kW.

V.4A.2. Strunjirea V.4.4.2.1.

Adncimea de achiere

a) Suprafaa C: 0 25!0 013


degroare: t = 0,9 mm
finisare: t = 0,25 mm

b) Suprafaa B: 0 20^;J
degroare: t = 2,5 mm
finisare: t = 0,25 mm
02

c) Suprafaa E i G:02O;O;OO52
degroare: t = 2,5 mm
finisare: t = 0,25 mm

d)

Suprafaa I: 0 1 7%%]
degroare: t = 1,5 mm
finisare: t = 0,25 mm

e) Suprafaa D i F:

019! O 2 1

degroare: t = 3,1 mm

f)

Suprafaa H:

016 ^0,8

degroare: t = 3,1 mm

V.4.4.2.2. Adoptarea avansurilor

pentru degroare: s = 0,48 mm/rot


- pentru finisare: s = 0,12 mm/rot
-

124

- Verificarea avansului pentru degroare: 1.

din punct de vedere al rezistenei corpului


cuitului
-

b-h2
------------F2 =
6-L

Ur

[daN]

b
= 16
mm h
= 16
mm L
= 25
mm
-

Fz = C 4 - t x > - s* HBn>

C4
= 3,04
t = 2,5
mm HB
= 200 Xi
= 1 yi =
0,75 m
= 0,75
-

------------------------13,83 h - h
s
-

h/2

ono

>h----------=

1,293
mm/rot

- Sad = 0,48 mm/rot < s = 1,293 mm/rot

125

2. din punct de vedere ai rezistenei plcuei


achietoare.

8,3

V' ( 0,71 V
- = 0,509 mm/ rot
8

vsin k j

126

c = 3 mm
or = 70 daN/mm2
k = 90
xs = 0,7
- Sad = 0,48 mm/rot < 0,509 mm/rot

3.
din punct de vedere al forei admise de mecanismul
de avans al M.U.
Q = 0,34-Fz =
29,02 daN Q < F Z

4.

din punct de vedere al rigiditii piesei:

127

3
2,18 * E R D \
-t D

=6,3 mm/rot

Sad

= 0,48

mm/rot < s = 6,3 mm/rot

128

V.4.4.2.3 Calculul vitezei de achiere

129

v
=

130

k x [m/min]

Tm

-s

= 0,48
mm/ rot

Cv = 2,67 T
= 90 min
- t = 0,9; 2,5;
1,5 [mm]
-

ki
=
0,9
34
k2
=
0,8
1
k3
=
0,9
3
k4

=
0,7
9
k6
=
1
k7
=
l
k
g
=
1
k9
=
l

HB
=
200
m=
0,12
5 xv
=
0,18
yv =
0,35
n=
1,75
- k5 =
0,7
-

vi = 83,134
m/min V2 =
69,17 m/ min V3
= 75,831 m/min
-

V.4.2.4 Alegerea strungului i a turaiilor

de lucru 1. Alegerea strungului

131

Fz = 237,748 daN
- C4 = 3,04
- v = 69,17 m/min
-k
Fz = l
n =
0,8
-

Ne = 3,426 kW

<=>S.N. 400. 2.
Alegerea turaiilor de
lucru

132

n =

100
0- v
nD

[r
ot
/
m
in
]

133

Di = 25 mm; vi = 83,134 m/min -> m =


1058,495 rot/min. D2 = 20 mm; v2 = 69,17
m/min n2 = 1100,874 rot/min. D3 = 17 mm; V3
= 75,831 m/min n3 = 1419,868 rot/min. nad
= 955 rot/min

134

Recalcularea
vitezei:

v
=

-----[m/mm]
-

1000

135

vi = 75
m/min
v2 = 60
m/ min
V3 = 54
m/min

V.5. Calculul normei


de timp
-

- V.5.1 Debitarea
-

TP =

3,6 min

- / + / +/
---------tb = --=0,66 min
s-n
- t = tal + ta2 + ta3 + ta4 = 0,8 min
tdt = 0,0132 min
a

* Tef =0,0066
min 100
ton = 0,0657 min
NT = 1,531 min

tdo =

V.5.2. Frezarea suprafeelor frontale de


capt:

= 16 + 10
Tp = 26 min
- Tp = tpti + t 2 = 3 + 4
T = 7 min
tb = 1 min
t = 0,03 + 0,06 + 0,04 +
0,14 = 0,34 min tdt = 0,067 min
= 0,014 min ton = 0,042 min
NT = 1/902 min
-

Tp = tPi + tp2

tdo

- V.5.3. Centruirea:
-

tpn + t 2
= 3 + 4 Tp = 7
min tb = 1 min
t = 0,03 + 0,06 + 0,04 +
0,14 = 0,34 min tdt = 0,067 min
= 0,014 min ton = 0,042 min
- NT = 1,902 min
-

TP =

136

tdo

V.5.4. Strunjirea de
degroare

Tp = 15 + 1,1 + 1 =

17,1 min
tbi = 1,085 min
tai = 5,11 min
tdt = 0,027 min
tdoi = 0,0108 min
toni = 0,340 min
Nn = 6,743 min

= 29
min tb =
0,872 min ta =
0,95 min tdt =
0,0476 min
tdo = 0,0258
min U =
0,082 min
NT = 2,653 min
-

Tp

tbii = 0,254
taii = 3,14
tdoii =

min
min
0,00063 min tdtn
= 0,0063 min
tonii = 0,176 min
Nn = 3,576 min
V.5.5. Strunjirea de
finisare

17,2
tbi = 1,944
tai = 5,11
tau = 0,0486
tdoi = 0,0194
W = 0,388
Tp

min
min
min
min
min
min

Nn = 7,662 min

twi = 0,589
min taii = 2,67
min tdtn = 0,0147
min tdoii =
0,0088 min tonii
= 0,179 min
- NTI = 3,459 min
-

V.5.6. Strunjirea
canalelor

= 16,1
min tb = 1,184
min ta = 3,57 min
tdt = 0,029 min
tdo = 0,0118 min
ton = 0,186 min
NT = 3,783 min
-

Tp

V.5.7. Frezarea
canalului de pan

V.5.8. Dantura
canelurilor

= 33
min tb =
1,922 min ta
= 10,79 min
tdt = 0,0497
min tdo =
0,0192 min U
= 0,3816 min
NT = 13,49 min
-

Tp

V.5.9. Rectificarea de
degroare

Tp = 17,7

min tb =
3,236 min ta =
2,390 min tdt
* 0,819 min
tdo = 0,112
min ton =
0,168 min
NT = 6,902 min
-

V.5.10. Rectificarea
de finisare

= 17,7
min tb = 1,24
min ta = 2,54
min tdt =
0,298 min tdo
= 0,075 min
ton = 0,113
min
NT = 4,443 min
-

137

TP

Capitolul VI

Concluzii la Partea a
I-a
-

Modernizarea i eficientizarea procesului de honuire a


suprafeelor cilindrice exterioare a condus la apariia procedeului
de prelucrare prin vibrohonuire.
-

Micarea oscilatorie de nalt frecven i amplitudine


mic a honului sau a piesei, care apare la honuirea cu vibrare
conduce la micorarea lungimii spnului ndeprtat, i,
mbuntete aduciunea lichidului de rcire ungere n zona de
achiere. Deasemeni se mrete intensitatea ndeprtrii
metalului, fapt ce conduce la creterea productivitii muncii.
-

Ansamblul
acestor
micri,
asigur
achierea
micropanului i autoascuirea sculei. Achierea se realizeaz de
ctre granulele abrazive cimentate cu ajutorul unui liant pe
suprafaa barelor de honuire.
-

Dup cum s-a artat, micarea oscilatorie suplimentar


care apare la vibrohonuire poate fi realizat de ctre hon sau de
ctre pies.
-

n proiectul de fa s-a conceput i proiectat


dispozitiv care realizeaz micarea oscilatorie - a piesei ce
prelucrez prin honuire - cu viteza oscilatorie cuprins
intervalul de 30-r70m/min, iar piesele ce pot fi prelucrate
ajutorul dispozitivului sunt piese cu gabarit redus.
-

un
se
n
cu

%.

Acest dispozitiv poate fi uor adaptat pe masa oricrei


maini de honuit vertical sau chiar pe masa unei maini de
gurit. El poate fi uor ndeprtat de pe masa mainii de honuit
dac nu se mai dorete obinerea micrii oscilatorii.
-

Datorit posibilitii reglarrii continue i optime att a


amplitudinii ct i a frecventei oscilaiilor, se obine o cretere a
durabilitii sculei, i o mbuntire a calitii suprafeelor
prelucrate.
-

Utilizarea dispozitivului de vibrohonuire prezint i alte


avantaje: numrul redus de componente, construcia relativ
simpl, rezisten la suprasolicitri, rezisten la ocuri, procesul
de rcire-ungere este mbuntit.
-

Un alt avantaj major l prezint i costul dispozitivului,


care este sczut n comparaie cu avantajele pe care acesta le
ofer .
-

Dezavantajul acestui dispozitiv l reprezint gabaritul


redus al pieselor semifabricat ce pot fi prelucrate cu ajutorul
acestuia. Gabaritul acestor piese este limitat la diametre
cuprinse ntre 40 i 90 mm.
-

Pe msur ce procedeul de vibrohonuire va cunoate o


dezvoltare mai ampl a soluiilor constructive i a aplicaiilor
sale, domeniul prelucrrilor mecanice prin achiere va cunoate o
cretere semnificativ a productivitii i o scdere nsemnat a
costurilor de producie.
-

138

ANEX
A

UNIV.
TEHNICA "GH
ASACHI"
FACULTATEA TCM

Scandri 16 x i

FOAIE
CONTROL
-

Pentru planul de operaii


Desen pies :
Denumirea piesei:

ARBORE

Simbolul produsului
Buci pe produs
Valabil pentru seria de 1000 buci/an

DE

UNIV.
TEHNICA "GH
ASACHI"
FACULTATEA TCM

Nr.
op
er
ai
ei
te
hn
ol
og
ic
e

Nr. fazei
de
control

Caracteristi
c
controlat

Lungime
307+0,65
mm

Ve
rifi
cat
oar
e

ubl
er
500x
0,1

STAS
1373
A-74

I
n
d
i
c
a

i
i

UNIV.
TEHNICA "GH
ASACHI"
FACULTATEA TCM

Lungime
305 +. 0,1
mm

Diametr
u
^4
mm

Lungime
71,02 0,3
mm

ubl
er
300
x0,1

STA
S
137
3-73

Diametru
^18,1 4 28 nim

ubl
er
300
x0,1

STA
S
137
3-73

Lungime
91 + 0,3
mm

ubl
er
300x
0,1

STA
S
137
3-73

Diametru
^
21,1 *o 28 mm

ubl
er
300
x0,1

STA
S
137
3-73

Lungime
240+
0,5
mm

ubl
er
300x
0,1

STA
S
137
3-73

Diametru ^
26,1
- -o^ mm

Lungi
me 14
mm

ubl
er
300
x0,1
uble
r
300x0
,1

STA
S
137
3-73
STAS
1373
-73

Diametru
^
21,1 . ,28 mm

STA
S
137
3-73

uble
r
150x
0,1

Lungi
me 15
mm

Diametru

jq

28

26,1
mm

ubl
er
500
x0,1

STAS
1373/
2-74

ubl
er
300
x0,1
uble
r
300x0
,1

ubl
er
300
x0,1

STAS
1373
-73

STAS
1373
-73

STA
S
137
3-73

UNIV.
TEHNICA "GH
ASACHI"
FACULTATEA TCM

Diametru (j>
20,5 .o,i4 mm

Microm
etru
50x0,1

S
T
A
S
1
2
7
3

Diametru
^
25,5 -oi 4 mm

Micro
metru
50x0,1

S
T
A
S
1
2
7
3

Diametru

<j>

20,5

Microm
etru
50x0,1

%,i4 mm

S
T
A
S
1
2
7
3

Diametru
^
17,5 %j4 mm

Micrometru
50x0,1

MODIFICRI

S
T
A
S
1
2
7
3

UNIV.
TEHNICA "GH
ASACHI"
FACULTATEA TCM

DAT
A

NU
MEL
E

SE
MN
T
UR
A

NR.

DE
NU
MI
RE
A

DAT
A

NU
MEL
E

SE
MN
T
UR
A

UNIV.
TEHNICA "GH
ASACHI"
FACULTATEA TCM

T
E
H
N
O
L
O
G

16.5
,04

N
O
R
M
A
T
O
R

M
o
i
s
u
c

16.5
.04

Moi
suc
C

UNIV.
TEHNICA "GH
ASACHI"
FACULTATEA TCM

VERIFICAT

APROBAT

UNIV.
TEHNICA
"GH.
PLAN DE OPERAII
PENTRU PRELUCRRI MECANICE
ASACHI" FACULTATEATCM

Reper nr.

Arbore

D
e
n
.
p
i
e
s
e
i
;

Fabr
ic,
tip

N
r,
o
p
e
r
a
i
e
1

UNIV.
TEHNICA
"GH.
PLAN DE OPERAII
PENTRU PRELUCRRI MECANICE
ASACHI" FACULTATEATCM

Schia
opera
iei:

Reper nr.

Arbore

S
i
m
b
o
l
S
t
a
r
e
a
D
u
r
i
t
a
t
e
a

O
L
C
4
5
L
a
m
i
n
a
t
2
3
0
H
B

OPE
RAI
A:
DEB
ITAR
E
Buc.
pe
fabric
at

P
A
G
T
o
t
a
l

UNIV.
TEHNICA
"GH.
PLAN DE OPERAII
PENTRU PRELUCRRI MECANICE
ASACHI" FACULTATEATCM

Reper nr.

Arbore

Den
umi
rea

F
i
r
m
a

F
C
2
0
0

N
r
i
n
v
e
n
t
a
r

M
o
d
e
l

UNIV.
TEHNICA
"GH.
PLAN DE OPERAII
PENTRU PRELUCRRI MECANICE
ASACHI" FACULTATEATCM

Arbore

- CONDIII DE RCIRE

Reper nr.

UNIV.
TEHNICA
"GH.
PLAN DE OPERAII
PENTRU PRELUCRRI MECANICE
ASACHI" FACULTATEATCM

o,

22
m a
>

Poz.

Den
umi
rea
Man
drin
a cu
Mei

Arbore

Atel
ier
Sec
ia
PRE
LUC

Reper nr.

RRI
MECANICE
Nr.
piese
prelucrate
simultan

UNIV.
TEHNICA
"GH.
PLAN DE OPERAII
PENTRU PRELUCRRI MECANICE
ASACHI" FACULTATEATCM

"

EC
HIP
A

Arbore

NO
RM
A

Reper nr.

NOR
MA
IN
LEI

UNIV.
TEHNICA
"GH.
PLAN DE OPERAII
PENTRU PRELUCRRI MECANICE
ASACHI" FACULTATEATCM

3
0
7

0
,
6
5

Des
erv.

Reper nr.

Arbore

Gr.
i
cat.
Pro
d.

TDi/n
0,03
6

0,66

0,
8
0,
01
32

tdo

0,00
66

ton

1,58
1

Pre
g.

Unit
ar

UNIV.
TEHNICA
"GH.
PLAN DE OPERAII
PENTRU PRELUCRRI MECANICE
ASACHI" FACULTATEATCM

Reper nr.

Arbore

Dat
a

Nu
mel
e

Se
mn
tur
a

Nr.

Mod
if.

Dat
a

Nu
mel
e

UNIV.
TEHNICA
"GH.
PLAN DE OPERAII
PENTRU PRELUCRRI MECANICE
ASACHI" FACULTATEATCM

Con
cep
ut

Nor
mat

a
l

o
S

Reper nr.

Arbore

O
d
W
cu

D
e
s
e
n
a
t

V
E
R
I
F
I
C
A
T

16.5
.04

16.5
.04

Moi
suc
C

1
6
.
5
.
0
4

Moi
suc
C

M
oi
su
c
C

UNIV.
TEHNICA
"GH.
PLAN DE OPERAII
PENTRU PRELUCRRI MECANICE
ASACHI" FACULTATEATCM

Instruciuni
tehnologice
suplimentare

Arbore

Reper nr.

A
r
h
i
v
a
n
r
.

UNIV.
TEHNICA
"GH.
PLAN DE OPERAII
PENTRU PRELUCRRI MECANICE
ASACHI" FACULTATEATCM

Reper nr.

Arbore

N
r
.
f
a
z
e
i

Den
umir
ea
fazei

S
c
u
l
e

V
er
ifi
ca
to
ar
e

R
e
g
i
m

Aprobat

T
i
m
p

UNIV.
TEHNICA
"GH.
PLAN DE OPERAII
PENTRU PRELUCRRI MECANICE
ASACHI" FACULTATEATCM

Den
umi
re

Nr.
Des
en

Reper nr.

Arbore

Den
umi
re

N
r
,
d
e
s
e
n

UNIV.
TEHNICA
"GH.
PLAN DE OPERAII
PENTRU PRELUCRRI MECANICE
ASACHI" FACULTATEATCM

Prinder
e
semifab
ricat

Arbore

Reper nr.

0
,
1
5

UNIV.
TEHNICA
"GH.
PLAN DE OPERAII
PENTRU PRELUCRRI MECANICE
ASACHI" FACULTATEATCM

Debitar
e
semifab
ricat

P
nz

cir
cul
ar

STA
S
673
4/284

Reper nr.

Arbore

60

11
,5

0
,
6
6

UNIV.
TEHNICA
"GH.
PLAN DE OPERAII
PENTRU PRELUCRRI MECANICE
ASACHI" FACULTATEATCM

Control
dimens
ional

Desprinder
e
semifabric
at

Reper nr.

Arbore

u
bl
er
50
0x
0,
1

STA
S
137
3/2
-74

0
,
2

0
,
1
5

UNIV. TEHNICA
"GHDE
AS OPERAII
ACH"
PLAN
FACULTATEA TCM

D
e
n
.
p
i
e
s
e
i
:

PENTRU PRELUCRRI MECANICE

Fabr
ic,
tip

N
r.
o
p
er
a
ie
2

Arbore

Reper nr.

UNIV. TEHNICA
"GHDE
AS OPERAII
ACH"
PLAN
FACULTATEA TCM

Schia
opera
iei:

Mat.

Reper nr.

Arbore

PENTRU PRELUCRRI MECANICE

Sim
bol

O
L
C
4
5

Operaia:
Frezare
capete i centru ire
bilateral

UNIV. TEHNICA
"GHDE
AS OPERAII
ACH"
PLAN
FACULTATEA TCM

S
t
a
r
e
a
D
u
r
i
t
a
t
e
a

PENTRU PRELUCRRI MECANICE

L
a
m
i
n
a
t
2
3
0
H
B

Buc.
pe
fabr
icat
Tota
l

Arbore

Reper nr.

UNIV. TEHNICA
"GHDE
AS OPERAII
ACH"
PLAN
FACULTATEA TCM

PENTRU PRELUCRRI MECANICE

- Firma

Condiii
de
rcire
:
Ulei
emulsionabil PE1, STAS 2598-79

3
050
,1
-

MU Denu

Denumirea

EC

De

III

Poz.

Nr inventar

Model

ca >

0,042

Secia
PRELUCRRI MECANICE

Nr. piese
prelucrate
simultan

tdo

Atelier

ton

Unitar

NORMA

Gr. i cat. prod.


2,296

1,06

0,194

NOR
MA IN LEI

SP

Prism lung cu bride de fixare

de centruit bilateral

Reper nr.

Arbore

2,321

Preg.

UNIV. TEHNICA
"GHDE
AS OPERAII
ACH"
PLAN
FACULTATEA TCM

Dat
a

Nu
mel
e

Se
mn
tura

PENTRU PRELUCRRI MECANICE

Nr.

Mod
if.

Dat
a

Nu
mel
e

Arbore

Reper nr.

UNIV. TEHNICA
"GHDE
AS OPERAII
ACH"
PLAN
FACULTATEA TCM

PENTRU PRELUCRRI MECANICE

Con
cep
ut

Nor
mat

- >
o
-- t
g

-- Oait
Su F

D
e
s
e
n
a
t

V
e
ri
fi
c
a
t

16.5
.04

16.
5.04

Moi
suc
C

1
6
.
5
.
0
4

Moi
suc
C

M
oi
su
c
C

Arbore

Reper nr.

UNIV. TEHNICA
"GHDE
AS OPERAII
ACH"
PLAN
FACULTATEA TCM

Instruciuni
tehnologice
suplimentare

PENTRU PRELUCRRI MECANICE

Arbore

A
r
h
i
v
a
n
r
.

Reper nr.

UNIV. TEHNICA
"GHDE
AS OPERAII
ACH"
PLAN
FACULTATEA TCM

PENTRU PRELUCRRI MECANICE

Reper nr.

Arbore

N
r
.
f
a
z
e
i

Den
umir
ea
fazei

S
c
u
l
e

V
er
ifi
ca
to
ar
e

R
e
g
i
m

Aprobat

T
i
m
p

UNIV. TEHNICA
"GHDE
AS OPERAII
ACH"
PLAN
FACULTATEA TCM

Den
umi
re

Nr.
des
en

Den
umi
re

Reper nr.

Arbore

PENTRU PRELUCRRI MECANICE

Nr.
des
en

t
s

UNIV. TEHNICA
"GHDE
AS OPERAII
ACH"
PLAN
FACULTATEA TCM

Reper nr.

Arbore

PENTRU PRELUCRRI MECANICE

Prinder
e
semifab
ricat
Fre
zar
e
cap
ete

f
r
e
z

STAS
168464

0
,
6

6
7
,
8
5
8

1
8
0

0
,
3

1
,
2
8
6

0
1
2
0

Contro
l
dimens
ional

Schimbare
scul
i
regim

bu
rg
hi
u
B4

R
P
4

STAS
1U4/J82

u
bl
er
50
0x
0,
1

ST
AS
13
73
73

0
,
3
5

0
,
1
5

UNIV. TEHNICA
"GHDE
AS OPERAII
ACH"
PLAN
FACULTATEA TCM

Cent
ruire
bilat
eral

PENTRU PRELUCRRI MECANICE

Arbore

Reper nr.

0,0
4

15

120
0

UNIV. TEHNICA
"GHDE
AS OPERAII
ACH"
PLAN
FACULTATEA TCM

Control
dimens
ional

Desprinder
e
semifabric
at

Reper nr.

Arbore

PENTRU PRELUCRRI MECANICE

u
bl
er
15
0x
0,
1

ST
AS
13
73
73

0
,
3
5

0
,
3

UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE
OPERAII
FACULTATEA CM

PENTRU

PRELUCRRI

Reper nr.

Arbore

MECANICE

D
e
n
.
p
i
e
s
e
i
:

F
a
b
r
i
c
,
t
i
p

N
r.
o
p
e
r
a
i
e
3

UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE
OPERAII
FACULTATEA CM

PENTRU

Reper nr.

Arbore

PRELUCRRI

MECANICE

Mat.

Schia operaiei:

Sim
bol

Starea

MU

- Duritatea
- Denumirea

- Firma

La
mi
na
t
23
0
HB
SN
40
0

Poz.

o
m
>

-- -

Condiii de rcire
Denumirea

Inim
antrenare

Vrfuri de centrare

O
L
C
4
5

de

Operaia:
Strunjire
degroare

Buc.

pe

fabricat

ton

Nr inventar

P
Model

tdo

Atelier
Secia

PRELUCRRI
MECANICE
Nr.
piese
prelucrate
simultan

NO
RMA IN LEI

NORMA

EC
De
Gr. i cat. prod.

de

Unitar

UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE
OPERAII
FACULTATEA CM

PENTRU

Reper nr.

Arbore

PRELUCRRI

MECANICE

III

0,17
1

1,08
5

5,
1
1
0,
0
2
7

0,01

1,90
2

UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE
OPERAII
FACULTATEA CM

PENTRU

PRELUCRRI

Reper nr.

Arbore

MECANICE

Dat
a

Nu
mel
e

Se
mn
tur
a

Nr.

Mod
if.

Dat
a

Nu
mel
e

UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE
OPERAII
FACULTATEA CM

PENTRU

Reper nr.

Arbore

PRELUCRRI

MECANICE

Con
cep
ut

Nor
mat

z 3
S

D
e
s
e
n
a
t

16.5
.04

16.5
.04

Moi
suc
C

1
6
.
5
.
0
4

Moi
suc
C

M
oi
su
c
C

UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE
OPERAII
FACULTATEA CM

PENTRU

PRELUCRRI

MECANICE

Verificat

Arbore

Reper nr.

UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE
OPERAII
FACULTATEA CM

PENTRU

PRELUCRRI

Arbore

Reper nr.

MECANICE

instruciuni
tehnologice
suplimentare

Se

A
r
h
i
v
a

folosete cuit cu k
n
r
.

= 90

A
p
r
o
b
a
t

UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE
OPERAII
FACULTATEA CM

PENTRU

PRELUCRRI

Reper nr.

Arbore

MECANICE

Nr.
faze
i

Den
umi
rea
faz
ei

Scul
e

V
e
r
i
fi
c
a
t
o
a
r
e

Regi
m

T
i
m
p

UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE
OPERAII
FACULTATEA CM

PENTRU

Reper nr.

Arbore

PRELUCRRI

MECANICE

Den
umi
re

Nr.
des
en

Den
umi
re

N
r
.
d
e
s
e
n

UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE
OPERAII
FACULTATEA CM

PENTRU

PRELUCRRI

Arbore

Reper nr.

MECANICE

Prinder
e
semifab
ricat

0
,
3

UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE
OPERAII
FACULTATEA CM

PENTRU

PRELUCRRI

Reper nr.

Arbore

MECANICE

Stru
njire
degr
oar
e

Cui
t
16x
16

S
T
A
S
6
3
8
1
8
0

0,9

0,4
8

75

955

0,6
67

UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE
OPERAII
FACULTATEA CM

PENTRU

Reper nr.

Arbore

PRELUCRRI

MECANICE

Contro
l
dimens
ional

u
bl
er
30
0x
0,
1

ST
AS
13
73
73

0
,
2
2

UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE
OPERAII
FACULTATEA CM

PENTRU

PRELUCRRI

Reper nr.

Arbore

MECANICE

Strunjir
e
de
degro
are

Cui
t
16x
16

S
T
A
S
6
3
8
1
8
0

2,5

0,4
8

60

955

0,2
31

UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE
OPERAII
FACULTATEA CM

PENTRU

Reper nr.

Arbore

PRELUCRRI

MECANICE

Contro
l
dimen
sional

u
bl
er
30
0x
0,
1

ST
AS
13
73
73

0
,
2
2

UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE
OPERAII
FACULTATEA CM

PENTRU

PRELUCRRI

Reper nr.

Arbore

MECANICE

Strunji
re
de
degro
are

Cui
t
16x
16

S
T
A
S
6
3
8
1
8
0

1,5

0,4
8

54

955

0,1
87

UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE
OPERAII
FACULTATEA CM

PENTRU

Reper nr.

Arbore

PRELUCRRI

MECANICE

Contro
l
dimen
sional

u
bl
er
30
0x
0,
1

ST
AS
13
73
73

0
,
2
2

UNIV. TEHNICA
"GH.
ASACHI"
PLAN
DE
OPERAII
FACULTATEA CM

Den
.
Pies
ei

PENTRU PRELUCRRI MECANICE

Fabr
ic.
Tip

N
r.
o
p
e
r
a
i
e
4

Arbore

Reper nr.

UNIV. TEHNICA
"GH.
ASACHI"
PLAN
DE
OPERAII
FACULTATEA CM

PENTRU PRELUCRRI MECANICE

Reper nr.

Arbore

Sch
ia
ope
rai
ei:

Mat.

Sim
bol

OLC
45

Operaia:
Strunjire
degroare

de

UNIV. TEHNICA
"GH.
ASACHI"
PLAN
DE
OPERAII
FACULTATEA CM

Sta
rea
Dur
itat
ea

La
mi
na
t
23
0
HB

PENTRU PRELUCRRI MECANICE

Bu
c.
pe
fab
ric
at

Pag
Tot
al

Arbore

Reper nr.

UNIV. TEHNICA
"GH.
ASACHI"
PLAN
DE
OPERAII
FACULTATEA CM

MU

Arbore

PENTRU PRELUCRRI MECANICE

Den
umi
rea

SN
400

N
r
i
n
v
e
n
t
a
r

Reper nr.

UNIV. TEHNICA
"GH.
ASACHI"
PLAN
DE
OPERAII
FACULTATEA CM

Firm
a

Arbore

PENTRU PRELUCRRI MECANICE

M
o
d
e
l

Reper nr.

UNIV. TEHNICA
"GH.
ASACHI"
PLAN
DE
OPERAII
FACULTATEA CM

PENTRU PRELUCRRI MECANICE

Reper nr.

Arbore

Condiii de rcire

Denumirea

Atelier

.-Vrfuri de centrare

Secia

Inim de antrenare

Po

1IV

DIS:

EC

De

-__________E2____

PRELUCRRI
MECANICE
Nr. piese
prelucrate
simultan

NORMA IN LEI

NORMA

- --- -ToiUn
/n
tP
ton
tdo
b

Gr.

cat.

UNIV. TEHNICA
"GH.
ASACHI"
PLAN
DE
OPERAII
FACULTATEA CM

III

PENTRU PRELUCRRI MECANICE

0,25
3

3,
1
4
0,
0
0
1

0,00
063

6,74
3

Arbore

Reper nr.

UNIV. TEHNICA
"GH.
ASACHI"
PLAN
DE
OPERAII
FACULTATEA CM

Dat
a

Nu
mel
e

Se
mn
tur
a

PENTRU PRELUCRRI MECANICE

Nr.

Mod
if.

Dat
a

Nu
mel
e

Arbore

Reper nr.

UNIV. TEHNICA
"GH.
ASACHI"
PLAN
DE
OPERAII
FACULTATEA CM

PENTRU PRELUCRRI MECANICE

Con
cep
ut

Nor
mat

Des
ena
t

16.5
.04

16.5
.04
16.5
.04

Moi
suc
C
Moi
suc
C
Moi
suc
C

Arbore

Reper nr.

UNIV. TEHNICA
"GH.
ASACHI"
PLAN
DE
OPERAII
FACULTATEA CM

PENTRU PRELUCRRI MECANICE

o S

Arbore

Veri
fica
t

Reper nr.

UNIV. TEHNICA
"GH.
ASACHI"
PLAN
DE
OPERAII
FACULTATEA CM

PENTRU PRELUCRRI MECANICE

Arbore

Instruciuni
tehnologice
suplimentare

Se

A
r
h
i
v
a

folosete cuit cu k
n
r
.

= 90

A
p
r
o
b
a
t

Reper nr.

UNIV. TEHNICA
"GH.
ASACHI"
PLAN
DE
OPERAII
FACULTATEA CM

Nr.
faze
i

Den
umi
rea
faz
ei

PENTRU PRELUCRRI MECANICE

Scul
e

Reper nr.

Arbore

V
e
r
i
fi
c
a
t
o
a
r
e

Regi
m

T
i
m
p

UNIV. TEHNICA
"GH.
ASACHI"
PLAN
DE
OPERAII
FACULTATEA CM

Den
umi
re

PENTRU PRELUCRRI MECANICE

Nr.
des
en

Den
umi
re

Nr.
des
en

Reper nr.

Arbore

n
e
d

UNIV. TEHNICA
"GH.
ASACHI"
PLAN
DE
OPERAII
FACULTATEA CM

nt
oar
cer
e
pie
s

PENTRU PRELUCRRI MECANICE

Arbore

Reper nr.

0
,
3

UNIV. TEHNICA
"GH.
ASACHI"
PLAN
DE
OPERAII
FACULTATEA CM

Strunjir
e
de
degro
are

PENTRU PRELUCRRI MECANICE

Cui
t
16x
16

ST
AS
63
81
/8
20

Reper nr.

Arbore

0,9

0,4
8

75

955

0,1
96

UNIV. TEHNICA
"GH.
ASACHI"
PLAN
DE
OPERAII
FACULTATEA CM

Contro
l
dimens
ional

Reper nr.

Arbore

PENTRU PRELUCRRI MECANICE

u
bl
er
30
0x
0,
1

STA
S
137
3
-73

0
,
2
2

UNIV. TEHNICA
"GH.
ASACHI"
PLAN
DE
OPERAII
FACULTATEA CM

Strunjir
e
de
degro
are

PENTRU PRELUCRRI MECANICE

Cui
t
16x
16

ST
AS
63
81
/8
20

Reper nr.

Arbore

2,5

0,4
8

60

955

0,0
63

UNIV. TEHNICA
"GH.
ASACHI"
PLAN
DE
OPERAII
FACULTATEA CM

Contro
l
dimens
ional

Reper nr.

Arbore

PENTRU PRELUCRRI MECANICE

u
bl
er
30
0x
0,
1

STA
S
137
3
-73

0
,
2
2

UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE OPERAII
FACULTATEA CM

FLN1

KU

PRELUCRRI

MECANICE

zvroore

UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE OPERAII
FACULTATEA CM

FLN1

KU

PRELUCRRI

MECANICE

D
e
n
.
p
i
e
s
e
i
:

F
a
b
r
i
c
.
T
i
p

N
r.
o
p
e
r
a
i
e
4

UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE OPERAII
FACULTATEA CM

FLN1

KU

PRELUCRRI

MECANICE

Sch
ia
ope
rai
ei:

Mat.

Sim
bol

OLC
45

Operaia:
Strunjire
finisare

de

UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE OPERAII
FACULTATEA CM

FLN1

KU

PRELUCRRI

MECANICE

Sta
rea
Dur
itat
ea

La
mi
na
t
23
0
HB

Bu
c.
pe
fab
ric
at

Tot
al

UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE OPERAII
FACULTATEA CM

FLN1

KU

PRELUCRRI

MECANICE

MU

Den
umi
rea

S
N
4
0
0

N
r
i
n
v
e
n
t
a
r

UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE OPERAII
FACULTATEA CM

FLN1

KU

PRELUCRRI

MECANICE

Firm
a

M
o
d
e
l

UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE OPERAII
FACULTATEA CM

KU

FLN1

PRELUCRRI

MECANICE

1x
45e

Condii
i
de
rcire

UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE OPERAII
FACULTATEA CM

FLN1

KU

PRELUCRRI

MECANICE

Poz.

Den
umi
rea

Atel
ier

UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE OPERAII
FACULTATEA CM

KU

FLN1

PRELUCRRI

MECANICE

oQ

Q
Q

03 >

S
P

09

CS

Vrf
uri
de
cent
rare
Inim
de
antr
enar
e

Seci
a
PREL
UCR
RI
MECA
NICE

Nr.
piese
prelucrate
simultan

NORMA
IN LEI

UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE OPERAII
FACULTATEA CM

FLN1

KU

PRELUCRRI

MECANICE

ECH
IPA

N
O
R
M
A

UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE OPERAII
FACULTATEA CM

FLN1

KU

PRELUCRRI

MECANICE

3,2 -

Des
erv.

Gr.
i
cat.
pro
d.

Tt
/n

NT

Pre
g.

Unit
ar

UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE OPERAII
FACULTATEA CM

FLN1

KU

PRELUCRRI

MECANICE

III

0,17
2

1,944
5,11
0,0486

0,01
94

3
,
5
7

UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE OPERAII
FACULTATEA CM

FLN1

KU

PRELUCRRI

MECANICE

Dat
a

Nu
mel
e

Se
mn
tur
a

Nr.

Mod
if.

Dat
a

Nu
mel
e

UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE OPERAII
FACULTATEA CM

FLN1

KU

PRELUCRRI

MECANICE

Con
cep
ut

Nor
mat

Des
ena
t

16.5
.04

16.5
.04
16.5
.04

Moi
suc
C
Moi
suc
C
Moi
suc
C

UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE OPERAII
FACULTATEA CM

FLN1

KU

PRELUCRRI

MECANICE

- Verificat

UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE OPERAII
FACULTATEA CM

FLN1

KU

PRELUCRRI

MECANICE

Instruciuni
tehnologice
suplimentare

A
r
h
i
v
a
n
r
.

UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE OPERAII
FACULTATEA CM

FLN1

KU

PRELUCRRI

MECANICE

N
r
.
f
e
z
e
i

Den
umir
ea
fazei

S
c
u
l
e

V
er
ifi
ca
to
ar
e

R
e
g
i
m

Aprobat

T
i
m
p

UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE OPERAII
FACULTATEA CM

FLN1

KU

PRELUCRRI

MECANICE

Den
umi
re

Nr.
des
en

Den
umn
ire

Nr.
des
en

ne
a

t
b

UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE OPERAII
FACULTATEA CM

FLN1

KU

PRELUCRRI

MECANICE

Strun
jire
de
finisa
re

Cui
t
25x
16

ST
AS
63
78
/8
20

0,2
5

0,1
2

75,
39

120
0

0,14
5

UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE OPERAII
FACULTATEA CM

FLN1

KU

PRELUCRRI

MECANICE

Contro
l
dimens
ional

Micro
metru
50x0,
1

S
T
A
S
1
2
7
3

0
,
2
2

UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE OPERAII
FACULTATEA CM

FLN1

KU

PRELUCRRI

MECANICE

Strun
jire
de
finisa
re

Cui
t
25x
16

ST
AS
63
78
/8
20

0,2
5

0,1
2

74,
24

120
0

1,4
85

UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE OPERAII
FACULTATEA CM

FLN1

KU

PRELUCRRI

MECANICE

Control
dimens
ional

Micro
metru
50x0,
1

S
T
A
S
1
2
7
3

0
,
2
2

UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE OPERAII
FACULTATEA CM

FLN1

KU

PRELUCRRI

MECANICE

Strun
jire
de
finisa
re

Cui
t
25x
16

ST
AS
63
78
/8
20

0,2
5

0,1
2

75,
49

120
0

0,1
85

UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE OPERAII
FACULTATEA CM

FLN1

KU

PRELUCRRI

MECANICE

Contro
l
dimens
ional

Micro
metru
50x0,
1

S
T
A
S
1
2
7
3

0
,
2
2

UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE OPERAII
FACULTATEA CM

KU

FLN1

PRELUCRRI

MECANICE

Str
unji
re
iei
tur

C
u

i
t
2
0
x
2
0

ST
AS
63
78/
82
0

0,1
2

75,3
98

120
0

0,04
8

PLAN
DE
OPERAII
PENTRU
PRELUCRRI
MECANICE

UNIV. TEHNICA "GH.


ASACHI" FACULTATEA
CM

A
r
b
o
r
e
D
e
n
.
p
i
e
s
e
i
:

Fabr
ic.
Tip

R
e
p
e
r
nr
.
N
r.
o
p
e
r
a
i
e
4

PLAN
DE
OPERAII
PENTRU
PRELUCRRI
MECANICE

Sch
ia
ope
rai
ei:

Mat.

Sim
bol

OLC
45

Operaia:
Frezare
dantur

PLAN
DE
OPERAII
PENTRU
PRELUCRRI
MECANICE

Star
ea

Duri
tate
a

Lam
inat
230
HB

Buc.
pe
fabr
icat
Pag

T
o
t
a
l

PLAN
DE
OPERAII
PENTRU
PRELUCRRI
MECANICE

MU

D
e
n
u
m
i
r
e
a

S
N
4
0
0

N
r
i
n
v
e
n
t
a
r

PLAN
DE
OPERAII
PENTRU
PRELUCRRI
MECANICE

Firm
a

M
o
d
e
l

PLAN
DE
OPERAII
PENTRU
PRELUCRRI
MECANICE

l
x
4
5
<

Condii
i
de
rcire

PLAN
DE
OPERAII
PENTRU
PRELUCRRI
MECANICE

Poz.

Den
umi
rea

Atel
ier

PLAN
DE
OPERAII
PENTRU
PRELUCRRI
MECANICE

3
P

Inim
de
antre
nare
Vrfu
ri de
centr
are

Secia
PRELUCRRI
MECANICE
Nr.
piese
prelucrate
simultan

PLAN
DE
OPERAII
PENTRU
PRELUCRRI
MECANICE

LEI

NORMA IN

PLAN
DE
OPERAII
PENTRU
PRELUCRRI
MECANICE

o
O

3,2

ECH IPA
Des
erv.

Gr.
i
cat.
pro
d.

III

NO
RM
A
Toi/n

0,59
8

2,67
0,01
47

tdo

0,0
05
8

ton

3,57 -

Pre
g.

Unit
ar

PLAN
DE
OPERAII
PENTRU
PRELUCRRI
MECANICE

Dat
a

Nu
mel
e

Se
mn
tur
a

Nr.

Mod
if.

Dat
a

Nu
mel
e

PLAN
DE
OPERAII
PENTRU
PRELUCRRI
MECANICE

Con
cep
ut

Nor
mat

Des
ena
t

16.5
.04

16.
5.04
16.5
.04

Moi
suc
C
Moi
suc
C
Moi
suc
C

PLAN
DE
OPERAII
PENTRU
PRELUCRRI
MECANICE

o s

Veri
fica
t

PLAN
DE
OPERAII
PENTRU
PRELUCRRI
MECANICE

Instruciuni
tehnologice
suplimentare

A
r
h
i
v
a
n
r
.

PLAN
DE
OPERAII
PENTRU
PRELUCRRI
MECANICE

N
r
.
f
a
z
e
i

Den
umir
ea
fazei

S
c
u
l
e

V
er
ifi
ca
to
ar
e

R
e
g
i
m

Aprobat

T
i
m
p

PLAN
DE
OPERAII
PENTRU
PRELUCRRI
MECANICE

Den
umi
re

Nr.
des
en

D
e
n
u
m
n
i
r
e

N
r
.
d
e
s
e
n

PLAN
DE
OPERAII
PENTRU
PRELUCRRI
MECANICE

nt
oar
cer
e
pie
s

0
,
6

PLAN
DE
OPERAII
PENTRU
PRELUCRRI
MECANICE

Strun
jire
de
finisa
re

Cui
t
25x
16

ST
AS
63
78
/8
20

0,2
5

0,1
2

64,
088

120
0

0,5
416

PLAN
DE
OPERAII
PENTRU
PRELUCRRI
MECANICE

Control
dimens
ional

S
T
A
S
1
2
7
3

Micro
metru
50x0,0
1

Strunjire
teire
0,5x45

C
u

i
t
2
0
x
2
0

ST
AS
63
78/
82
0

0,1
2

64,0
88

120
0

0,04
86

0,45

0
,
2
2

Partea
a Il-a

Tablou
bord

de

"Asistent Manager de Calitate


pentru Fabricaia de Vehicule
-

in
cadrul
desfurat la

stagiului

de

practica

S.C. AUTOMOBILE DACIA S.A


GROUPE RENAULT

Partea a ll-a Tablou de bord

Cap I. Introducere..................................................................
Denumirea temei...............................................................
Durata de realizare a proiectului ......................................
Unitatea de producie, direcia, departamentul si serviciul..
Obiectivele stagiului..........................................................
Date iniiale generale privind unitatea de producie..........
Cap II. Direcia Calitate Uzina Vehicule.................................9
- 2.1.
Noiuni generale referitoare la Calitate..............................9
2.1.1.
Definirea si rolul Calitii..................................................9
2.1.2.
Sistemul de management al Calitii Renault................11
- 2.2.
Politica si obiectivele referitoare la Calitate......................13
2.2.1.
Politica referitoare la calitate.........................................13
2.2.2.
Obiectivele calitii........................................................15
- 2.3.
Direcia Calitate Uzina Vehicule.......................................18
- Cap III. Asistent Manager Calitate Fabricaie Vehicule........27
- 3.1.
Rolul unui asitent manager..............................................27
- 3.1.1. Fisa postului de lucru..........................................................29
- 3.2.
Misiuni principale ale unui Asistent Manager...................31
3.2.1
Alctuirea Tabloului de Bord..........................................31
3.2.2
Sarcini ndeplinite in cadrul stagiului..............................43
- 1. Introducere
1.1.
1.2.
1.3.
1.4.
1.5.
-

- 1.1

Denumirea temei

Tema proiectului este "ASISTENT MANAGER DEPARTAMENT


CALITATE UZINA VIHICOLE".

- 1.2
-

Durata de realizare a proiectului

Durata de realizare a proiectului este de 3 luni.

- 1.3

Unitatea de producie, direcia departamentul si serviciul

255

Proiectul se realizeaz in cadrul stagiului de practica la unitatea


de producie S.C. AUTOMOBILE DACIA S.A. Groupe
RENAULT, DIRECIA CALITATE UZINA VEHICULE.

1.4 Obiectivele
stagiului
Obiectivele stagiului
sunt:

Punerea in practica a cunostiitelor dobndite in timpul facultii


Acumularea de cunotine noi
Acomodarea cu sistemul industrial
Formarea la locul de stagiu pentru o viitoare angajare

- 1.5

Date iniiale generale privind unitatea de producie


-

1.5.1 Despre Dacia

Cu ajutorul Renault, Dacia a devenit o marca accesibila pe plan


internaional, recunoscuta prin modernitatea si accesibilitatea
produselor sale. Dupa 1999, Renault a investit peste 600 de
milioane de euro in echipamentele de producie ale uzinei
Dacia de la Piteti, care astzi respecta cele mai inalte
standarde ale uzinelor din cadrul grupului Renault.
1.5.2 Misiunea ntreprinderii DACIA

Este de industrializarea, fabricarea, comercializarea


automobilelor, componentelor pentru automobile si serviciilor dupa
vnzare, conforme cu legislaia i cu caietele de sarcini stabilite de
DACIA/RENAULT. Succesul afacerilor noastre se bazeaz pe
satisfacerea clienilor notri. Pentru a ndeplini aceasta misiune,
DACIA pune n aplicare, in permanen un demers al Calitii bazat
pe Progresul Continuu.
- Aceasta necesit un Sistem de Management al Calitii
performant, descris n acest manual, i verificat cu ocazia
auditurilor de certificare. Contez pe fiecare dintre
dumneavoastr pentru a v nsui acest instrument i pentru a-l
mbunti.
-

256

El este n serviciul performanei noastre i a satisfacerii


clienilor notri.

Ani importani de la construcia uzinei si pana acum :

1966Constructia Uzinei de Autoturisme Piteti

1968 Contract de licena cu Renault; Dacia 1100 (Renault


8)

1969 Dacia 1300 berlina (Renault 12)

257

19
73

Dacia 1300
Break

258

1975

259

D
a

cia
Up

Pick

19
78

ncetarea contractului de
licena

260

261

1
9
8
7

Daci
a
1320

1991

Dacia 1325 Liberta

1992

Dacia 1307 si 1309 Dubla Cabina

1995 Dacia Nova


-

1998 Automobilul

262

cu nr. 2.000.000; ISO


9001

>

REfttAUlT

1999 Dacia devine o marca specializata a Grupului


Renault
-

2000

Dacia SupeRNova

-___
- 2003Dacia Solenza
-

- 2004Dacia Logan
-

- 2006 Dacia Logan MCV

Dacia,
naionala
-

un

actor

major

pentru

economia

Construcia Uzinei de Autoturisme Piteti a inceput in 1966, la


Colibasi, judeul Arge. Dupa semnarea unui contract de licena
intre Renault si statul roman in 1968, incepe fabricaia
modelului Dacia 1100 sub licena R8 (Renault 8), urmat in 1969
de Dacia 1300 sub licena R12. Intre anii 1970-1980, Dacia
dezvolta o ntreaga gama de modele care va cuprinde mai
multe tipuri de vehicule de persoane si utilitare. ncepnd din
anul 1978, Automobile Dacia continua autonom producia de
autoturisme derivate din gama Renault 12. Anul 1995 este
marcat de lansarea primului autoturism de concepie 100%
romaneasca, Dacia Nova si de restructurarea ntreprinderii intro societate de producie si strategie si 7 filiale comerciale. In
1998, anul in care s-au aniversat trei decenii de la producerea
primului automobil Dacia, de pe porile uzinei a ieit
autoturismul cu numrul 2.000.000.
In acelai an ntreprinderea a obinut Certificatul de atestare a
Implementrii Sistemului Calitii ISO 9001 si a nregistrat
recordul de producie (106.000 uniti).
La 2 iulie 1999, se semneaz contractul de privatizare al
societii si Dacia devine o marca a Grupului Renault, avnd ca
principala misiune susinerea dezvoltrii Grupului pe pieele
emergente. In 2000 are loc lansarea modelului Dacia
SupeRNova, prima concretizare a colaborrii franco-romane,
un autoturism echipat cu motor si cutie de viteze Renault.
Renault si Dacia au mai multe obiective pe termen mediu si
lung : producerea unui vehicul nou destinat pieelor emergente,
mrirea productivitii, producerea de automobile de calitate
Renault la preturi sczute.
In anul 2003 are loc lansarea modelului Dacia Solenza, urmnd
ca in anul 2004 sa aiba loc lansarea modelului Dacia Logan,
cea mai dorita maina din clasa ei, avnd numeroase dotri
standard si un stil care exprima modernitate, robustee si
accesibilitate. Odat cu Logan MCV, in anul 2006, Dacia
lanseaz racheta Logan intr-o noua cursa, fiind maina care se
adapteaz perfect utilizrilor multiple din viata cotidiana.
Pe piaa din Romnia, Dacia a vndut in anul 2006 un numr
de 107.777 dehicule, din care 96.044 Logan si 11.733 Pick Up.

263

Logan este vectorul de cretere: 204.593 vehicule Logan au


Cifrele vnzrilor pe anul 2006 sunt prezentate in urmtorul tabel:
Tab. 1.5.2.__

fost vndute in Romnia de la lansarea din 2004.


- Proiectul Logan
- Proiectul Logan constituie o noua etapa in istoria Renault. Este
prima gama de vehicule concepute in ntregime pentru a fi in
primul rand comercializate in afara Europei Occidentale. "Am
plecat de la o pagina alba si am fost stimulai in permanenta de
obiectivul nostru si anume atingerea unui pret de vnzare
ncepnd de la 5.000 euro, definit de Louis Schweitzer,
Preedinte Director General al Renault, inca din anul 1988"
indica Jean-Marie Hurtiger, Director al proiectului Logan.
Rezultatul a patru ani de dezvoltare, care au mobilizat toate
cunotinele ntreprinderii, este o berlina tricorp, Logan, care a fost
comercializata incepand cu sfritul anului 2004.
- In segmentul sau, Logan se poziioneaz fata de o concurenta
diversificata, adesea reprezentata de modele fabricate pe plan
local, concurenta din care fac parte, de exemplu, Chevrolet/
Daewoo Kalos, Hyundai Accent, Kia Rio sau Skoda Fabia.
Logan, un vehicul de origine in intregime Renault
(tehnologie, dezvoltare, baza rulanta, motor, cutie de viteze,
standarde de fabricaie), a fost conceput la Technocentre Renault,
situat in regiunea pariziana, fiind deosebit de bine adaptat
caracteristicilor pieelor vizate: modernitatea sa, preul sau moderat,
capacitatea sa de ncrcare (cea mai buna din clasa sa), cele cinci
locuri ncptoare si costurile reduse de ntreinere constituie atuurile
sale cele mai preioase.
Concepia sa moderna corespunde standardelor
internaionale, in special normelor europene in materie de securitate,
poluare, insonorizare si reciclarea materialelor.
- Un vehicul de performanta
- Pentru a obine un raport pret/calitate/habitabilitate fara
echivalent, Renault a optimizat performantele: Logan a
constituit un program pilot pentru utilizarea concepiei numerice
in realizarea produsului, a instalaiilor industriale si a procesului
de fabricaie.
-

In ceea ce privete criteriile de cumprare, factorul pret


se situeaz pe primul loc in Romnia, in Europa Centrala si in Turcia,
fiind urmat de de costul de ntreinere moderat.
-

"Design to cost"
Metoda "design to cost" iniiata la Renault in 1992, a
cunoscut o etapa decisiva in 2004 odat cu acest program, iar liniile
caroseriei au fost astfel concepute pentru a reduce costurile de
presaj. Ideea consta in orientarea ntregului proces de concepie in
direcia unui demers de fiabilitate si de economie prin utilizarea unor
soluii verificate.
-

264

Utilizarea acelorai elemente pe mai multe modele ale


unui constructor ("carry over") este o garanie a fiabilitii pentru
clieni si o sursa de economie. Astfel, Logan preia motorizrile,
puntea fata, direcia si frnele spate de la Clio.
-

Primul vehicul al programului Logan


Logan a luat natere in cadrul unui program pilot de
utilizare a simulrilor numerice in conceperea produsului si a
uneltelor de fabricaie, ca si pentru punerea la punct a procesului de
producie. Logan a fost salutat de presa internaionala ca fiind
evenimentul automobilistic al anului, la prezentarea sa, in iunie 2004.
A fost distins cu premiul Autobest 2004, decernat de jurnaliti din 11
tari din Europa Centrala si de Est. El este comercializat ncepnd din
septembrie 2004 in Romnia.
-

Logan, un program de cucerire internaionala

5 centre de producie si asamblare operaionala: Romnia,


uzina-pilot a programului Logan, Rusia, Maroc, Columbia, Iran
2 centre viitoare: India, Brazilia
- Uzina Dacia din Mioveni: centru pilot al programului Logan

export Logan in 47 de tari la sfritul anului 2006


expedierea coleciilor de piese Logan (CKD) ctre celelalte
centre de producie si asamblare (96.000 pe an in anul 2006)

Tarile in care exporta Dacia la sfritul anului 2006

Anul 2006 a fost caracterizat de o cretere importanta a


vnzrilor Dacia pe plan internaional. Modelul Logan a devenit
leader pe numeroase piee: in Maroc, in Algeria, in Bulgaria si
in Moldova. Peste 40% dintre vehiculele Logan vndute la
export in 2006 au fost inmatriculate in Europa Occidentala.

Dacia Logan MCV

In Octombrie 2006 s-a lansat Dacia Logan MCV (Logan Break),


o maina care se adapteaz perfect utilizrilor multiple din viata
cotidiana. Logan Break a fost conceput pentru a rezista unor
condiii de utilizare extreme. Fiabilitatea si durabilitatea
motorizrilor, a cutiilor de viteze, a suspensiilor si calitatea
echipamentelor si a materialelor folosite, fac din Logan Break
un vehicul deosebit de robust si durabil. Logan Break este o
maina de familie, dar si o maina potrivita pentru micile afaceri
(varianta VAN). Spaiul de ncrcare este fara egal, putnd
ajunge pana la 2350 litri. Astfel, pe langa argumentele de
confort necesare in cltoriile personale, Logan MCV se
dovedete adaptat si utilizrii in scopuri profesionale.

Grupul Renault

Grupul Renault numra peste 350 de situri industriale si


comerciale in peste 40 de tari, si peste 125.000 de colaboratori.
Deintor a trei mrci, Renault, Samsung si Dacia, Grupul
concepe, dezvolta si comercializeaz vehicule de persoane si
vehicule utilitare.
In 2005, Grupul Renault a vndut 2.533.000 vehicule, in
cretere cu 1,7% in raport cu anul 2004, deinnd o cota de 4% din
piaa auto mondiala. Marca si-a conservat poziia de lider pe piaa
-

265

vest-europeana a autoturismelor si a utilitarelor, cu o cota de piaa de


10,3%. Datorita Logan, Dacia a reuit performanta de a exporta
30.425 de vehicule in Europa in 2005. Marca Renault a ocupat
poziia a doua pe piaa romaneasca de automobile, dupa Dacia, fiind
prima marca de import pentru al aselea an consecutiv.
Dacia este a doua marca a Grupului Renault, care,
impreuna cu Nissan, formeaz din 1999 Aliana, clasandu-se in
rndul primilor patru constructori mondiali de automobile din lume.
Dacia este cel mai important constructor
- naional de automobile si se bucura de o prezenta
internaionala tot mai accentuata.
Dacia reprezint polul de dezvoltare al Grupului Renault
in Europa Centrala si Orientala. Misiunea sa este de a produce
modele moderne, robuste si economice destinate noilor piee si
adaptate ateptrilor, necesitailor si resurselor noilor clieni. In
centrul acestei strategii se afla proietul Logan, vehicul total nou care
iese din tiparul automobilelor derivate din vechile modele Renault.
Investiiile Renault au contribuit la instalarea unor linii noi de
asamblare a motoarelor si a cutiilor de viteze Renault, la renovarea
cldirilor si la nnoirea echipamentului informatic.
Dacia beneficiaz pe deplin de apartenena la Grupul
Renault, bazandu-se pe expertiza si organizarea companiei-mama
atat la nivel industrial cat si la nivel comercial. Distribuia vehiculelor
si a pieselor de schimb Dacia va fi asigurata de reeaua comerciala
Renault in majoritatea tarilor.
-

2. Direcia Calitatea Uzina Vehicule.

2.1 Noiuni generale referitoare la Calitate

2.1.1
-

Definirea si rolul Calitii


"Calitatea nu reprezint totul, dar fara calitate nimic nu

are valoare."
-

Calitatea reprezint msura in care un ansamblu de


caracteristici ale unui produs, proces sau sistem ndeplinesc
cerinele organizaiei, clienilor acesteia sau ale altor parti
interesate.
Definiia calitii conform ISO (Organizaia
Internaionala pentru Standardizare):
- Calitatea reprezint totalitatea particularitilor si
caracteristicilor unui produs sau ale unui serviciu care poarta in
ele capacitatea de a satisface o necesitate data.
- In prezent, clienii sunt mult mai puin dispui sa accepte
servicii sau produse ineficiente sau dezagreabile pentru ca ei
sunt beneficiarii unor servicii/ produse din ce in ce mai bune iar
ateptrile lor sunt in continua cretere. Nici un client nu va
reveni intr-un loc unde a fost neglijat sau tratat
necorespunzator (calitate slaba a serviciilor/ produselor, raport
inechitabil pret/ servicii) si de asemenea, isi va impartasi
prietenilor si cunotinelor insatisfacia trita (din punct de
vedere statistic, s-a constatat ca o experiena nefavorabila
poate distruge bunvoina unui client, mai mult dect o
intareste experiena pozitiva).
-

266

Calitatea este considerata a fi cea mai buna cale de a asigura


loialitatea
clienilor si a propriilor angajai, de a se apar de competitori si
de a creste
profiturile in condiiile unei concurente pe piaa din ce in ce mai
puternice.
Pentru a conduce o organizaie spre mbuntirea
performantelor sale,
managementul de cel mai inalt nivel isi poate fundamenta
aciunile urmrind
principiile managementului calitii. Acestea sunt:
-Orientarea ctre client
-Leadership
-Implicarea personalului
-Abordarea bazata pe proces
-Abordarea managementului ca sistem
-mbuntirea continua
-Abordarea pe baza de fapte in luarea deciziilor
-Relaii reciproc avantajoase cu furnizorii.

1. Orientarea ctre client este principiul conform cruia

2.

3.

4.

5.

organizaia se poate dezvolta numai daca isi identifica cu cat


mai multa claritate profilul clienilor, daca intelege cerinele
imediate si viitoare ale acestora, precum si daca identifica si
aplica cele mai eficace si eficiente metode de satisfacere a
acestora.
Leadership-ul: reprezint principiul conform cruia o
orgtanizatie are succes doar daca managementul superior
orienteaz organizaia in direcia obiectivelor stabilite si
reuete sa mobilizeze personalul pentru realizarea acestora.
Implicarea personalului: personalul organizaiei este principalul
factor care asigura succesul organizaiei. Indiferent de poziia
ierarhica, de tipul de munca prestata, implicarea totala a
acestuia pentru atingerea celei mai bune performante asigura
dezvoltarea continua a organizaiei.
Abordarea bazata pe proces: orice activitate sau ansamblu de
activiti care utilizeaz resursele pentru a transforma intrrile
in ieiri poate fi considerata un proces. Pentru ca o organizaie
sa funcioneze eficace si eficient, aceasta trebuie sa conduc
activitile si resursele ca procese, sa identifice si sa
gestioneze procesele si relaiile dintre ele - identificarea si
managementul proceselor si al interaciunilor dintre ele
reprezint "abordarea bazata pe proces".
Abordarea managementului ca sistem: este principiul conform
cruia intr-o organizaie creste eficacitatea si eficienta generala
daca ansamblul proceselor sale se abordeaz ca un sistem.
Abordarea dintr-o perspectiva sintetica a ansamblului de
procese din organizaie va conduce la definirea si urmrirea cu
eficienta si eficacitate a obiectivelor propuse.

267

6. mbuntirea continua: o organizaie continua sa se dezvolte in

condiiile unei preocupri permanente a ntregului personal


pentru creterea constanta a eficientei si eficacitii proceselor/
activitilor in care sunt implicai.
7. Abordarea pe fapte in luarea deciziilor: abordnd deciziile
numai pe baza unor dovezi obiective (informaii care pot fi
demonstrate ca fiind adevrate), managementul asigura
premizele unei dezvoltri durabile a organizaiei. Dovezile
obiective pot constitui elementele in raport cu care se poate
aprecia eficienta si eficacitatea obinut in urma deciziilor luate.
6.

7. Relaii reciproc avantajoase cu furnizorii: este principiul conform

cruia o organizaie poate realiza produse/ servicii care sa


respecte anumite cerine in condiiile in care resursele
achiziionate de la furnizori se ridica la nivelul de calitate
ateptat. O relaie reciproc
8. 2.1.2 Sistemul de Management al Calitii Renault
9.

10.

Prezentarea si definirea Sistemului de Management al


Calitii
11. Renault

12.

Misiunea intreprinderii DACIA este industrializarea,


fabricarea, comercializarea automobilelor, componentelor pentru
automobile si serviciilor dupa vnzare, conforme cu legislaia si cu
caietele de sarcini stabilite de DACIA/RENAULT.
14. Succesul afacerilor se bazeaz pe satisfacerea clienilor.
15.
Pentru a indeplini aceasta misiune, DACIA pune in
aplicare, in permanenta un demers al Calitii bazat pe
Progresul Continuu.
16. Aceasta necesita un Sistem de Management al Calitii
foarte performant.
17. Sistemul de Calitate Renault are ca scop garantarea
coerentei si rigorii aciunilor care conduc la un nivel de calitate vizat
pentru produse (vehicole pasageri, vehicole utilitare, piese mecanice)
si servicii.
18. SQR (Serviciu Calitate Renault) constitue un suport major
pentru managementul intreprinderii in scopul atingerii rezultatelor
prevzionate, legate n principal de urmtoarele axe strategice :
13.

268

1. Recunoaterea identitii brandului Renault


2. De a fi competitiv in calitate, costuri, si termene.
19.

SQR demonstreaz ca pentru ntreprindere calitatea este


o componenta integrata total in strategia si managementul
intreprinderii.
20.

21.

SQR este structurat pe baza urmtoarelor procese: 1.


Procesul de Management: conducerea proceselor
operaionale.
22.

23.

Ameliorarea satisfaciei clienilor Definirea si prezentarea


politicii si obiectivelor calitii Pilotarea Sistemului de
Management al Calitii Pilotarea calitii proiectelor
24.

25.
26.

27. Fig. 2.1.2 .1 - Procesul de Management

2. Procesul Operational: realizarea produsului si


serviciilor asociate.
28.

29.
30.
31.

P
rocese
opera
ionale
32.

269

33.

38. 1

36.

I
37.
34.

35.

e
Concepie

Definir

Fab
ri
c
ar
e

270

C
omer
cializ
are

39.

40.

41.
J

42.
V.

43.

J
V

271

44.

45.

Fig. 2.1.2.2 - Procesul Operational

46.
47.

3. Procesul de Suport:
operaional si de management.
48.

suport

pentru

procesul

49.

Aceste procese sunt pilotate si coordonate in


concordanta cu logica procesului continuu, PDCA ( Plan-DoCheck-Act).

50.

Fig. 2.1.2.3 - Procesul de Suport

51.
SQR se sprijin pe mai multe fundamente:
Manualul Calitii - referine in Asigurarea Calitii. Referine

comune fiecrui membru al ntreprinderii, Manualul Calitii


permite capitalizarea a sti -a face (know-how) si atingerea
nivelului de calitate al produsului si serviciilor vizate. Acesta
prezint acces la principalul Standard de Calitate Renault,
pentru toate meseriile de referina din ntreprindere
Misiunile si Organigramele - definirea Functei Calitii

Formarea Calitii - cultura si competenta calitii


Glosarul Calitii - limbajul comun al calitii.
52.

53.

2.2 Politica si obiectivele referitoare la


Calitate 2.2.1 Politica referitoare la calitate

54.

Politica referitoare la calitate reprezint "intenii si


orientri generale ale unei organizaii referitoare la calitate asa cum
sunt exprimate oficial de managementul de la cel mai inalt nivel".
56. In general politica referitoare la calitate este
consecventa cu politica globala a organizaiei si furnizeaz un
cadru pentru stabilirea obiectivelor calitii.
57. Politica referitoare la calitate este decisa de ctre
managementul de varf al organizaiei, in concordant cu viziunea si
misiunea acesteia.
58.
Conform standardului ISO 9001, managementul de la
cel mai inalt nivel trebuie sa se asigure ca politica referitoare
la calitate:
este adecvata scopului organizaiei,
include un angajament pentru satisfacerea cerinelor si
pentru mbuntirea continua a eficacitii sistemului de
management al calitii,
asigura un cadru pentru stabilirea si analizarea obiectivelor
calitii;
este comunicata si neleasa in cadrul organizaiei si
este analizata pentru adecvarea ei continua.
59.
Politica de Calitate Renault
55.

272

60.

inta Renault pentrul anul 2009 (menionata in


Contractul 2009) este de a poziiona in mod durabil Renault drept
cea mai rentabila ntreprindere europeana constructoare de
automobile.
62. Pentru a-si atinge scopul propus, Renault si-a luat trei
angajamente:
Calitate
Cretere
Profitabilitate
61.

63.

Politica de Calitate Renault este structurata in jurul celor


cinci axe principale ale Planului de Excelenta Renault (PER)
nscrise in Planul Calitii Renault, derivate din Contractul Renault
2009:
Axa 1. Dezvoltarea identitii de marca Dacia.
Axa 2. Calitate : Poziionarea durabila a Daciei pe cel mai
bun nivel in calitatea produsului si a serviciilor.
Axa 3. Volume: Contribuia la obiectivul +800 000 vehicule
din planul Renault Contract 2009, prin producie in Romnia
si comercializare in intern si internaional.
Axa 4. Performanta : contribuia la obiectivul de marja
operaionala a grupului.
Axa 5. Dezvoltarea valorilor grupului Renault.
64.

65.

Planul de Excelenta Renault are in vedere


implementarea culturii calitii in ntreprindere, dinspre
amonte spre aval, in funciile operaionale si de suport.
67.
Este vorba despre sistematizarea obinerii calitii,
integrarea durabila in procese si crearea unei mentaliti care
sa favorizeze schimbarea, prin intermediul aplicrii
urmtoarelor trei principii ale managementului:
asigurarea satisfacerii clientului (orientarea spre client)
cunoaterea, aplicarea si ameliorarea eficacitii standardelor
ntreprinderii
ameliorarea continua a performantei.
68.
Acest plan orienteaz si conduce intreprinderea spre
progresul necesar in ceea ce privete satisfacia clienilor,
asigurnd pentru clieni:
O calitate conforma cu documentaia vehiculelor,
O stabilitate a calitii pe toata durata de viata ,
O fiabilitate si o durabilitate la nivelul produselor din categoria
sa.
69.
El se inscrie deasemenea intr-o grija constanta pentru
reducerea costurilor non calitii si pentru a asigura echilibrul intre
satisfacia clienilor si creterea rentabila din DACIA. El este
analizat si aprobat in fiecare an, in asa fel incat sa fie totdeauna
pertinent si coerent cu strategia globala si rezultatele interne ale
Renault.
70.
Dezvoltarea ca si fabricarea produselor: vehicule sau
organe mecanice, se sprijin pe un demers de asigurare a calitii
care permite sa dea incredere conductorilor intreprinderii in
obinerea rezultatelor ateptate.
71.
Acest demers de asigurare a calitii este bazat pe :
Standardizarea proceselor: Standardize - Do - Check - Act
(SDCA),
Identificarea riscurilor si rezolvarea problemelor descoperite,
Ameliorarea permanenta a produselor si proceselor: Plan - Do Check - Act (PDCA),
66.

273

Capitalizarea experienei ctigate


72.Toata echipa Renault s-a angajat pentru reuita Planului de
Excelenta Renault (PER), care va fi instrumentul principal al
eforturilor fiecruia pentru atingerea obiectivelor care au fost fixate.
PER5 trebuie sa conduc la fixarea culturii calitii in ntreprindere
prin intermediul desfurrii SQR al crui obiectiv este de a avea
procesele descrise putnd fi reproduse pana la maturitate, fiind
msurate si controlate periodic printr-un plan de progres urmrit
prin audit.
73.
Politica de Calitate Renault se sprijin pe strategia
Renault.
74. 2.2.2 Obiectivele Calitii

75.

Obiectivul calitii poate fi definit ca fiind "Ceea ce se


urmrete sau este avut in vedere referitor la calitate."
77. Obiectivele calitii au urmtoarele caracteristici:
se bazeaz pe politica organizaiei referitoare la calitate
sunt specificate la niveluri si funcii relevante din
organizaie
78. Obiectivele calitii reprezint identificarea mai precis a
ceea ce trebuie atins, in cadrul politicii referitoare la calitate. Aceti
doi termeni nu trebuie folosii separat. Ca parte a viziunii si misiunii,
politica referitoare la calitate stabilete orientarea pe termen lung a
organizaiei, in ceea ce privete calitatea. Stabilirea drumului de
urmat, a pailor necesari pentru ndeplinirea politicii se realizeaz
prin intermediul obiectivelor calitii.
79. Calitatea unui produs: este influenat de foarte muli
factori, cum ar fi: performanta furnizorilor, calitatea resursei umane,
calitatea managerilor, infrastructura folosit pentru realizarea
produsului, etc. Pentru fiecare din aceste componente se stabilesc
obiective ale calitii, obiective care trebuie s fie in concordant cu
politica referitoare la calitate. Politica referitoare la calitate este mai
general; obiectivele calitii sunt axate pe detalii, si in plus, sunt
cuantificabile, astfel incat s poat fi comparate cu target-urile
stabilite anterior.
80. In 2005, Dacia a atins cinci obiective majore:
81.

Lansarea reuita a modelului Logan pe


toate pieele
Cucerirea pieelor externe - cea mai importanta
provocare pentru Dacia
Fabricarea Logan la cel mai inalt nivel de calitate si
fiabilitate
nceperea activitii centrului de export CKD Logan (International Logistic Network)
82.

Obinerea unui rezultat financiar pozitiv,


ntreprinderea se inscrie intr-o dinamica a calitii totale prin
83.
mobilizarea echipelor si o formalizeaz prin
desfurarea DOPA (Demersul de Desfurare a Obiectivelor
si a Planurilor de Aciuni).
84.
Pentru accelerarea progresului spre noi inte de
competitivitate, sistemul industrial DACIA este angajat in
construirea Sistemului de Producie Renault (SPR). El este un
ansamblu de organizri si moduri de funcionare care permit
punerea in aplicare a demersurilor si instrumentelor rspunznd la
intele, principiile si regulile de aciune msurate prin indicatori de
rezultat si de proces.
85.
Sistemul de Producie Renault are ca obiective:
86. accelerarea si susinerea in timp a progreselor
aparatului industrial in ceea ce privete calitatea, costurile si
termenele,
76.

274

adunarea in jurul principiilor comune a


ansamblului de actori care concura la fabricaie: ingineria,
cumprrile, furnizorii, fabricaia, logistica,
88. de a lucra mai bine mpreuna, a impartasi
aceleai valori, aceleai idei, aceleai principii si a tinde spre
aceleai obiective.
87.

89.

El descrie intele ce trebuie atinse, principiile ce trebuie


respectate si regulile de aciune ce trebuie aplicate, standardele de
utilizat pentru a face performant ansamblul sistemului industrial.
91.
SPR este ghidat de doua valori:
pilotare prin calitate pentru a asigura 100% calitatea ceruta
de clienii interni si externi, si aceasta ambiie trebuie sa
prevaleze. Calitatea este punctul de intrare in SPR.
lean production pentru a utiliza mai bine resursele,
eliminnd sau reducnd la maximum pierderile pentru
a maximiza performanta termene si costuri.
92.
Punerea in aplicare a SPR, ale crui obiective sunt
detaliate in Planul Trienal, se susine pe:
- Standardizarea posturilor de lucru ,
- Kaizen,
- Scoli de dexteritate,
- Calitate+/ Animare calitate in cotidian
- QCStory,
- TPM (Total producie mentenanta).
90.

93.

Planul trienal este construit in fiecare an si reprezint


ansamblul informaiilor previzionale regrupate pentru un orizont de
trei ani si cifrarile pornind de la orientrile/ ipotezele strategice ale
intreprinderii declinate pana la nivelul fiecrei direcii operaionale.
95. El ofer informaii complete referitoare la viitorul
apropiat (gama de produse, rentabilitate si finane) facand trecerea
intre Planul de Orientare Strategica si Buget si definitivnd planurile
de aciuni operaionale la punerea in aplicare pentru atingerea
obiectivelor de performanta ale intreprinderii si mijloacelor
financiare, umane si tehnice necesare la obinerea performantelor
anunate.
96.
Desfurarea politicii calitii, a obiectivelor si
aciunilor
97. Pornind de la strategia si obiectivele prioritare ale
ntreprinderii, conductorii pun in aplicare desfurarea obiectivelor
si a planurilor de aciune, pe toata filiera ierarhica. Astfel direciile,
departamentele, seviciile, atelierele definesc in acelai fel
orientrile si obiectivele lor, planurile lor de aciune. Ele sunt
comunicate ntregului personal si analizate in mod continuu in
cadrul entitilor pentru a evalua strile de avansare.
98.
La nivel de UEL (Unitate Elementara de Lucru) se
stabilesc numai aciuni.
99.
In cadrul managementului vizual, orientrile conducerii,
precum si aciunile de progres calitate proprii UEL-ului sunt
fcute vizibile prin mijloace de comunicare specifice in spatiile
de comunicare ale UEL-urilor.
94.

100.
101.

102. Pentru a obine satisfacia clienilor sai, obiectivul

general al intreprinderii este mbuntirea continua a tuturor


proceselor sale pentru atingerea obiectivelor fixate in ceea ce
privete:
calitatea,
costul,
275

termenele de livrare,
resursele umane si mediu.

103.

104. Pentru Dacia, calitatea reprezint, in mod fundamental,

urmrirea a trei aspecte:

1. La nivelul activitii de proiectare: produsul trebuie sa

rspund ateptrilor clienilor. De aceea, echipa de


proiectare are responsabilitatea de a da prioritate calitii;
acest lucru este adevrat pentru fiecare model, atat in
momentul lansrii sale, cat si pe parcursul apariiei tuturor
versiunilor derivate.

2. La nivelul sistemului industrial: calitatea practicata la nivelul

uzinei si al furnizorilor; acetia din urma trebuie sa dispun de


procese, de moduri de organizare si de proceduri care sa le
permit sa reproduc fiecare piesa, fiecare vehicul, in mod
identic, la acelai nivel de calitate.

3. La nivelul reelei comerciale: calitatea cu care intra in contact

clientul; prin intermediul ei, imaginea Dacia se contureaz in


ochii clientului.

276

4.

2.3. Direcia Calitate Uzina

Vehicule 1. Implementare-Calitate Uzina


Vehicule

5.

277

6.

2. Organigrama - Calitate Uzina Vehicule


7.
8.
9.
10.

11.

DIR.

QUALITE

USINE

VH. Dominique LE
BRETON

12.
13.

D100 00
DIR.

QUALITE

ADJ.

USINE

VH.

Cristian BUZEA

14.

15.

16.

Dir Qualit

Roumanie Franois

BILLAUD, Dir. Excutif

17.
23.

D90000

27.
30. Assi

32.
38.

stente Marta

IRMI A

31.
43.

D100 00

18. 19. Contrle


24. Gestton Cristina
TURBATO
20.
28.
29.
33.
34.
35.

D10002

RH

Silviu

MATEI

D10001

46.

Systmes

Informatiques Aice

ARTNAN

47.

Dpt.

Qualit
Fournisseurs

Roxana
MOROIIVAL.Chef Dp|

48.
50.
49.

D400 00

Serv.
PPF/ANPQP
I Fanel

BUZEA.Che
Serv.

51.
53.

10

D400

Serv. DEC/DESE

Minodor
SCARLAT.Chef S(

54.
56.

D400

52.

n
55.

65.

Serv. Caisse Assemble Peinte

Cristian HEGOITA.Chet
Serv D200 00
At. Qualit Emboutissage

CataiinRECEAIAI.Ch
ef At.

59.

AP Emanuel

Peinture Octavian
MAHOLE.Che At

60.

D20030

61.

At. Ouat Tlerie

62.

Marins
Serv. Cotation Vh. srie/Projet

Octavian CHIRCA, Chef


Serv

Andy FAHTU, Chef


UEL D100 30

POPESCU. Chef

63.

D200 20

64.

Proj. D10010

69.

Progr.

Blocages/Procedures/

58.

Cornel
EllESCU.Ch .Progr
T

RADULESCU,Ch

57.

67.

Assurance

Q Nouveaux Projets

UELANA1
At. Qualit

20
Serv.DESC/DIC

66.

68.

.Cooi

D400

30

70.

278

D100 40

71.

Serv.
Montage
Florin MM, Chef
Serv. D201 00
Qualit

72.

Suivi

Serte

lORDAHESCU,

hm
Chef

73.

Proj

dentel/ Q Proj.

279

3. Procese Fabricaie si Control Vehicul

74.
75.
76.
77.
78.
79.
80.
81.
82.
83.
84.

85. 3.1

Control Dpt. PRESAJ

86.
87.
88.
89.
90.
91.
92.
93.
94.
95.
96.

99. 114.
100. 115.
101.
116.
102.
103. 6
104. 117.
105.
106.
107.
108.
109.

97.

110.

98.

MAP

118.
119.
120.
121.
122.
123.
124.
125.
126.
127.
128.
129.

130.

111.

131.

112.

8
113.

lut*

132.
133.
134.
135.
136.
137.
138.

139.
140.
141.
142.
143.
144.
145.
146.

147.
Lia :

148.

149.
150.
151.
152.
153.
154.
155.
156.

169.

176.

170.

177.

158.

8
159.
160.
161.
162.
163.
164.
165.
166.
167.
168.

Control aspea structura.

$XXtAEN02 Control g:

171.

om rtoe ID

SIJCSOEGDO

172.
173.
174.

Control gemetti* 3D

175.

Recepti* materni pachet

SIXS0G3D01 Control
sartisare SIX9CFEVE01

SIX9QEMAI2 Recepie

mat.bcbim ETC* 32XPtJS?


rMtJi Recepti* mat.bobiia
DIMECO C?0ftdd71t>3

178.

Controls^ if

sbracar ETG

SKSftmSCW

179.

Control

semifabricat. Ghilotina.,
DIMEC 0 si
Decv - SIK90EDEC02
Coartrol siittere tabi. -ia. ambutsare SD9QEADT01

180.

181.

182. 3.2 Cartografie Dpt. CAROSERIE

280

Control aspect

soaerior SEBmAPMCS

157.

LE.GEMD
A:

183.

281

3.3
VOPSITORIE !
184.

Cartografie

185.
186.
187.
188.
189.
190.
191.

192.

194.
195.
196.
197.
198.
199.
200.
201.
202.
203.
204.
205.
206.
207.
208.
209.
210.

211.

/VMfflZKMK

LE

193.

G
E
N
D
A

282

212.

213.
ETUVA
COAC
ERE
LAC

214.
215.
216.
217.

238.

239.
UADIICI ADE

240.

4 Temperato
coacere apret
WIWW Temperatura
coacere email
SIXW!Q.LL

241.

As
pect apre! MtMcnte.
Aspect email '
w

242.

218.

Poaasonajbarafat

219.

a SBMmm

APLICARE

APRET

220.

243.

221.
Tensanesypfafe

222.
223.

tafflfWBif

224.
TestCailajMMfA

225.
ETUVA
COAC
ERE
APRE
T

226.
A
APLIC
ARE
LAC

227.
228.
229.
230.
231.
232.
233.
234.
235.
236.
237.

283

244.

|
Test

Karcher
S/XRCARt7

245.

Conformitate
culoare MPCO!

f
(MeIDSflfNFGIMf

246.

Control

gama piese
plastice

MWCMI I I
Calitate I
Fabricaie

247.

3.4Cartografie VOPSITORIE II

252.

248.

249.

lAT

253.

Audit
autocontrol

AFUREZA

250.

251.

LEGEND

SIXMPMJW

ET

UVA
COACERE
CATAFOR
EZA

254.
1.

G
r
o

Grosime
cataforeza

StXWEPCtl

Grosime
cataforeza in
corp qol
SfXWREOCf J
255.
me
apret SttNflERMl;

SLWEPA02
me email

SttWREBWT me

mastic crud

SIXMPEPW
t me mastic
uscat
SIX99PEP
M92

285

256.

257.

281.

Temperat
ura coacere
cataforeza

tts

258.
259.

260.

MASTICARE

2.
3.

ANTI
Ol

261.

262.

263.

$iX9QPTCC
Q1 Temperatura
coacere mastic
$iX90PTCM
91 ...dl
Temperatura
coacere apret

SIXMPTCAQ
1 Temperatura
coacere email

SMfWPrCltfT

SERTIZARE

Temperatura
coacere ceara

StX90PTCPi
t1
264.265.
ETUVA
LOACERE APRET
267.
276.277.

282.
Aspect
nainte de TTS |
283.
Aspect
dupa TTS
!
284.
Aspect

4. r
266.
270.

}
mWPASPOl.
M

APLICARE APRET

cataforeza

275.
278.

285.
286.

279.
LEFUIRE
280. ETUVA COACERE LAC

j
j

Aspect apret

Aspect email

287.

Coaja de
portocala

SIX9QPLSD
91 Luciu
$IXMPBR1
288.

Conformit

ate culoare
caroserie
SfXMPCrCO

Conformitate
anttcoroziune
ceara

$IX9tPCP3&
1 Geometrie 1D
TCP

StXMGV&l

286

289.
APLI
C
A
R
E
L
A
C
1

290.

291.
APLI
C
A
R
E
L
A
C
2

292.

Greutate
strat
fosfa
t
Struc
tura
crist
alina
Lang
heta
de
pene
trare
Cont
rol
gam
a
caros
erie j

294.
S/X

M
P
C
G
C

293.

287

295.
PF1

299.

298.

296.

297.
tpflj

Aspec

t % - suprimat

TU

5.

PF1

incepand cu
01 07 2006 |
Calitate I
Fabricaie

288

300.

301.

302.

FIHITIE

IHJE
C
T
I
E
C
E
A
R
A

289

303.
COtRE

304.

SECTO
RI
AL
A f

305.
ETU
V
A

306.
.
M
G

C
E
A
R
A

290

307.

3.5 SCHEMA FLUX ATELIER LOGAN

Legenda: CHECKMAN

308.
CSC

311.

309.

I
n
t
r
a
r
e

310.

291

4. Misiuni Principale ale QUV

312.
313.
314.

1. APLICAREA STANDARDULUI RENAULT

315.
316.

ANIMAREA AUTOCONTROL
IMLEMENTAREA CONTROLORULUI IN MONTAJ
(CHECK-MAN)
319.
ANIMAREA "Q+ " ZILNICA ( UZINA ,
DEPARTEMENTE)
320.
STANDARDIZAREA PLANURILOR DE
SUPRAVEGHERE
317.
318.

321.
322.

323.

324.

325.

2. GARANTAREA CONFORMITII

CONFORMITATE GEOMETRIE LA IEIREA DIN


CAROSERIE(TCT) SI MONTAJ(TCM)
REACTIVITATE IN MONTAJ FINAL
CSC - ASPECT
CSC - FONCTIONNEMENT CSCDINAMIQUE
CSC - MADC(Punerea la dispoziie comerciala)
REACTIVITATE PLAN DE SUPRAVEGHERE
CONTROL RAPID CU TRANSFER CTRE
TRASPORTATOR.

326.
327.

328.

3. MISIUNI TRANSVERSALE

Standardizare (Game, Plan de Supraveghere, Reactifitate)


Gestiune Blocaje
Analiza nivel 1
Organizare procese noi (ex. Validare calitate pentru expediiile
CKD)
Organizarea si urmrirea Auditului de nivel 3
Asigurare calitate proiecte
Urmrirea aciunilor corective de dupa audit

292

Asigurarea calitii expediiei vehiculelor


329.
4. Animare Q+

330.

331.

4.1 Nivel uzina

Frecventa : In fiecare zi de la 8 :15 la 8 :45


Participante: Dir.Fabricatie,Dir.Calitate,Dir.DIVD(Directia
Inginerie Vehicule Descentalizata)
Subiecte:- Prezentarea vehiculelor cotate din ziua anterioara
332.
-prezentarea rezultatelor din ziua anterioara(SAVES,
PESD ) -prezentarea subiectelor QC Store planificate(QC Story
este o metoda de rezolvare a problemelor pentru orice situaie,
ajuta compania sa-si ating obiectivele) -prezentare rezultate
ayditurilor(autocontrol, plan de supraveghere nivel 3 ,in fiecare
vineri)
333.
334.
335.

336.

4.2 Nivel Departament

Frecuenta: In fiecare zi de la 9:30 la 10:00in ficare departament


Participanii: Sef Dep.Fabricaie ;Sef Atelier Calitate
;Responsabil Direcia inginerie vehicule
Descentralizate pe departament.
Subiecte :-prezentarea rezultatelor cotatiei sectoriale ;
337.
-prezentarea rezultatelor din ziua anterioara
SAVES(standard de evaluare al alianei Renault Nissan Dacia),
PESD(plan de evaluare statistic si dinamic);
338.
-prezentarea subiectelor QC Story planificate;
339.
-prezentarea rezultatelor CSC(control
satisfacie client) [in zilele de mari];
340.
-animarea livrrilor CKD (piese si
subansamble pentru montarea in alte situri) presaj si caroserie;

341.

3. Asistent Manager Calitate Fabricaie Vehicule

3.1.Rolul unui asistent manager ACTIVITI PRINCIPALE:


293

1. URMRETE AGENDA DIRECTORULUI GENERAL


2. ASIST DIRECTORUL GENERAL LA EDINE DE LUCRU l

NTLNIRI DE AFACERI
3. ASIGUR

REDACTAREA

DOCUMENTELOR/CORESPONDENEI

DE

PROTOCOL
4. GESTIONEAZ DOCUMENTELE DE INTERES GENERAL

ALE FIRMEI
5. ASIST DIRECTORUL GENERAL l DIRECTORII DE

DEPARTAMENTE N IMPLEMENTAREA l DEZVOLTAREA DE


NOI PROIECTE
342.
343.

344.

ATRIBUII PRINCIPALE (si sarcini aferente):

345.
346.

347.

1.

Urmrete agenda Directorului General

> Stabilete mpreun cu Directorul General programul zilnic al

activitilor care i revin


> Noteaz

programrile

ntlnirilor

Directorului

General

urmrete respectarea acestora


> Asigur reprogramarea n caz de nevoie
> Comunic celor implicai schimbrile intervenite
348. 2.

Asist Directorul General la edine de lucru i

ntlniri de afaceri
> Particip la edinele de lucru prezidate de Directorul General
> Redacteaz ordinea de zi i procesul-verbal

294

> Particip i asigur traducerea n cadrul ntlnirilor de afaceri cu

clienii strini
> Convoac participanii la edinele firmei
> Pstreaz legtura permanent ntre Directorul General i

directorii de departamente
349. 3.

Asigur

redactarea

documentelor/corespondenei de protocol
> Redacteaz corespondena de protocol/oferte la standarde de

calitate care s asigure imaginea pozitiv a firmei


> Urmrete continuitatea corespondenei desfurate
> Arhiveaz

corespondena pe criterii care s permit o

identificare eficace i acces rapid la informaii


> Traduce

n/din limba englez corespondena Directorului

General
> Realizeaz traducerea n/din limba englez a documentelor de

prezentare

firmei

sau

altor

documente

specifice

managementului firmei
> Supervizeaz alte traduceri n/din limba englez realizate n

cadrul firmei sau pentru firm


350.4.

Gestioneaz

documentele

de

interes

general

ale firmei
> Centralizeaz

normele interne, procedurile firmei i alte

documente de interes general


> Urmrete modificrile aprute i asigur actualizrile necesare
> Sesizeaz

i propune corecii/metode de armonizare i

simplificare a normelor interne


295

> Asigur difuzarea ctre managementul firmei a actualizrilor

operate
351.

352.5.

Asist

Directorul

General

directorii

de

departamente n implementarea i dezvoltarea de noi


proiecte
> Particip activ la problemele legate de proiectele noi indicate de

Directorul General i pstreaz permanent legtura dintre


Directorul General i ceilali directori n vederea derulrii i a
finalizrii proiectelor
> Centralizeaz informaiile care i parvin, ie prelucreaz i le

prezint Directorului General n forme clare i accesibile


> Face demersuri necesare optimizrii activitii de colectare a

datelor
> Difuzeaz informaiile primite de la Directorul General ctre

persoanele vizate

296

> 3.1.1.Fisa postului de lucru


>

> SCOPUL POSTULUI: Titularul postului are rolul de

a asigura conducerii firmei asistent managerial


DENUMIREA POSTULUI: ASISTENT
DIRECTOR

> GENERAL
> RELAII IERARHICE: se subordoneaz

Directorului General
> RELAII DE COLABORARE: cu personalul de

execuie al firmei
> RELAII DE REPREZENTARE: reprezint firma

fa de persoanele cu care intr n contact n


interes de serviciu.
> RESPONSABILITILE POSTULUI:
> Legat de activitile specifice, rspunde de:
> Transmiterea integral i n timp util a informaiilor

ctre Directorul General


> Pstrarea n ordine a tuturor documentelor i

corespondenei specifice
> Calitatea documentelor pe care le redacteaz

i/sau transmite
> Acurateea datelor pe care le transmite
> Calitatea traducerilor/corespondenei pe care le

ntocmete pentru managementul firmei


> Convocarea participanilor la edinele ocazionale
> Transmiterea complet i corect a documentelor

ctre destinatarii adecvai


> Pstrarea confidenialitii datelor la care are acces
> Legat de disciplina muncii, rspunde de:
> mbuntirea

permanent

pregtirii

sale

profesionale i de specialitate
> Pstrarea

confidenialitii

informaiilor

documentelor legate de firm


> Utilizarea resurselor existente exclusiv n interesul

firmei
> Respectarea prevederilor normativelor interne i a

procedurilor de lucru privitoare la postul su

297

> Adopt permanent un comportament n msur s

promoveze imaginea i interesele firmei


> Se implic n vederea soluionrii situaiilor de criz

care afecteaz firma


>

> AUTORITATEA POSTULUI:


> Are acces la normele i procedurile elaborate n

firm i face propuneri de optimizare a acestora


> Solicit,

respectiv

transmite

managementului

informaiile necesare dezvoltrii i implementrii


proiectelor alocate de Directorul General
> Preia

n lipsa Directorului General informaii

specifice activitii de asisten managerial


> Solicit i utilizeaz echipamentele/consumabilele

puse la dispoziie de firm


> Reprezint Directorul General n lipsa acestuia n

vederea planificrii i organizrii agendei i a


meninerii

legturii

ntre

conducere

departamentele firmei.
> NIVEL DE STUDII: Superioare
> CURSURI DE PREGTIRE: limba englez,

birotic,
> secretariat (constituie un avantaj)
> EXPERIENA.

N MUNC: 2 ani PE POST: 1 an

>

experien pe post asemntor (constituie


avantaj)
>

> CUNOTINE NECESARE:


> Limba englez foarte bine (citit, scris, vorbit)
> Cunotine bune de operare PC (procesare text

-Word, calcul tabelar - Excel, programe de


prezentare -PowerPoint)
> > Cunotine de gestionare/arhivare documente
> Cunotine de management
> Redactare documente manageriale
>

298

> APTITUDINI SI DEPRINDERI NECESARE:


> Aptitudine general de nvare
> Aptitudini de comunicare oral i scris
> Aptitudinea de a lucra cu documente
> Planificare i organizare a operaiilor i activitilor
> Respectarea instruciunilor orale i scrise
> Acordare i transmitere de informaii
> Culegere, clasificare i interpretare a informaiilor
> > Inteligen de nivel superior

>
>

>

Atenie concentrat i distributiv

>
>

Echilibru emoional

>

Plcerea pentru lucrul cu oamenii

>

Rezistent la stres

>

Adaptare la sarcini de lucru schimbtoare

>

Uurin, claritate i coeren n exprimare

>
>

>
>

>
>

>
>

>
>

>
>

>

Comportament adecvat (limbaj,


vestimentaie
>

> reguli de politee)


> > Trsturi pozitive de caracter

>
>
>
>

> CARACTERISTICI DE PERSONALITATE: uurin n

manipularea fizic i ordonarea obiectelor n


mediul profesional, spirit practic, perseveren,
informarea altora, sociabilitate, tact, amabilitate,
fluen verbal.
>
>
>
>
>
>
>
>
>

299

>
>
>

> 3.2. Misiuni principale ale unui Asistent Manager

Alctuirea Tabloului de Bord si tinerea la zi a


acestui. 3.2.1 Alctuirea Tabloului de Bord

300

>

301

>
>
>
>
>

> O METODA MODERNA DE INFORMARE RAPIDA SI

COMPLEXA A UNUI CONDUCTOR ASUPRA


PRINCIPALELOR
ASPECTE
IMPLICATE
IN
CONDUCEREA DOMENIULUI SUBORDONAT

302

>

>
>

COMITET EXECUTIV DE CONDUCERE


AI

IIMTUIT DD HVHYFTX>IT

>
>

> tesa

SEFI
>
>

> ASIGURAREA

FUNDAMENTULUI
INFORMATIONAL

PENTRU
> ACTUL DECIZIONAL
> -INFORMARE
PERIODICA
ASUPRA
>

> ELEMENTELOR ESENIALE

303

DE

ATELIERE

SI

DIRECTORI SI SEFI DEPARTAMENTE

>

in

> -ASIGURAREA

UNUI

CONTROL
DE FOND
ASUPRA
> PRINCIPALELOR
ASPECTE IMPLICATE

> ASIGURAREA

DISCIPLINEI MUNCA

> FACILITAREA

DESFURRII
ACTIVITI RITMICE

304

DE

>

li
1110

>
>
>
>
>
>
>
>

> REUNIREA DE INFORMAII REFERITOARE LA

TOATE
ACTIVITILE
IMPLICATE
IN
REALIZAREA
OBIECTIVELOR
ATRIBUITE
COMPARTIMENTULUI

> PREZENTAREA
ACIUNILOR
PLANIFICATE
REZULTATELOR OBINUTE IN MOD EVOLUTIV

> PREZENTAREA

> I
N
T
R
O

INFORMAIILOR

SI

> F
O
R
M
A

> PRESTABILITA/SISTEMATICA
>
>
>
>

> MODUL
DE
PREZENTARE
TREBUIE
SA
ASIGURE
AVERTIZAREA ASUPRA EVOLUIILOR DEFICITARE SAU A
REALIZRILOR DEOSEBITE
>
>
>

> MODALITATEA DE PREZENTARE A REZULTATELOR CALITATE


TREBUIE SA FAVORIZEZE REACIA CADRULUI DE
CONDUCERE PROMT PRIN DECIZII.ACTIUNI SI

COMPORTAMENT ADECVAT ,IN


>

> FUNCIE DE NECESITAI

306

>

>
>

>

SINTEZA PRINCIPALELOR PROBLEME


CALITATE

>

>

REZULTATE CALITATE
>
>
>

> r L90
NIVEL AVES CURENT PE TIP DE VEHICULE 1

R
BLOCAJE VEHICULE
F S CALITATE FURNIZORI
> S REZULTATE A UD IT
PRODUS-PROCES

[
URI

INTERNE

>
>
>
>
>
>
>
>
>
>

>

>
>

>

>

>

CALITATE PROIECTE IN JALONAREA LOR

>
>
>

>

REZULTATE ACIUNI PROGRES CALITATE

308

> )

ACIUNI

DE

FORMARE

PRO

CALITATE

|
ACIUNI DE ANIMARE PLAN PROGRES
1

RESPONSABILIZAREA SECTOARELOR PRODUCTIVE |

PRIVIND
metode

ALINIERE

|
|
ETC

CALITATEA(transfer
,mijloace
|
|
LA

catre

executani de
de
control)

NIVEL
STANDARD
RENAULT
A
DOCUMENTELOR SISTEM CALITATE

>

>
>
>
>

SINTEZA
REZULTATE |
>

PRINCIPALELOR

>
>
>
>
>

>

EVOLUIE NIVEL AVES

>
>
>
>
>

>

BLOCAJE VEHICULE

ACIUNI

SI

>

> CAP ABILITATE MIJLOACE DE CONTROL


>
>
>
>
>

> CALITATE FURNIZORI


>
>
>
>
>

> REZULTATE

AUDITURI INTERNE PRODUS-

PROCES

310

>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>

> ANC

HET
E

311

>
>
>
>
>
>
>
>
>

> SINTEZA REZULTATE ACIUNI PROGRES CALITATE

312

TABLOU DE BORD CALITATE DACIA

>

-structurare coninut-

>

>

>

> DEFINIRE CAPITOLE


(INDICATOR CALITATE)

r crt

>
>
>
>

2
2

.1

>
>
>
>

>

>

>
>

.2.1

PREZENTARE CALITATE VEHICULE

>

AQD

>
>
>
>

L.NITU

Nota: Obiective

.2.2

URMRIRE CALITATE VEHICULE POST VNZARE

>
.2.3

>
.2.4

VP :D.BERLINA, D.BREAK
VU :D.PICK-UP (1304-

> K % /TIP AUTOTURISM


D.SUPERNOVA
VP :D.BERLINA, D.BREAK
VU :D.PICK-UP (1304-

M.MICAULT

>

idem 2.2.1

>

T.NISTORESCU

>

idem 2.2.1

>

A.GHEMES

>

idem 2.2.1

>

>
>
>

>

M.MICAULT

1307)

(Garanie 12 luni /18 luni)

GARANIE COST
GML -COST/VEHICUL(Glisant 12 luni /18 luni)
ANCHETE
2 >
CALITATE E %o (ESTEL)
S%o (SOFRES)
2

>
>
>
>

K %o(Garantie 12 luni/18 luni)


Nota : Obiective K %o /2001
SupeRNova K %> =1900 VP,VU
K %
=2800

K %o PIMOL

> AQD /TIP AUTOTURISM


D.SUPERNOVA

1307)
> > DISPERSIA/TIP
AUTOTURISM
> % VEHICULE < AQD 100
(SupeRNova)
>
% VEHICULE < AQD 80
(VP,VL)
> > COMENTARII
> Aciuni marcante care
explica evoluia (pozitiva sau
negativa) a indicatorului
> lista refuzurilor de securitate
(50pct si 200 pct)
> > PREZENTARE INDICATORI
CALITATE
> > COMENTARII REZULTATE
(probleme majore in garanie)

>
TREBUIE
DEFINITA
JALONAREA OBIECTIVELOR K%o
>

SINTEZA ACIUNI / REZULTATE CALITATE MARCANTE

.2

>

MOD DE PREZENTARE

>

AQD/2001 SupeRNova
AQD=125 VP,VU
AQD=100

>

>

RESPONSABIL

>1

0
1

>

>

>
>

>

>

>

>

>

>
>

REZULTATE CALITATE FABRICAIE

>

313

>

>

FABRICAIE
CAROSERIE
VOPSITORIE / MONTAJ

>

L.
N
IT
U

> > DEMERIT VEHICUL


> Punctaj Obiective /
Realizri CAROSERIEVOPSITORIE> MONTAJ
> pe tip de vehicul VP,
VU, D.SupeRNova

>
>

>

M
.E
N
A
U
D

>
>

> DEMERIT SECTORIAL

Punctaj Obiective
/Realizri pentru VP,VU
(D. TT ?), D.
> SupeRNova

>

> CAP
ABILITATE
MIJLOACE
Nr de mijloace
(utilaje,DCV)
Nr de caracteristici
urmrite
% de capabilitate
mijloace

>

314

> COMENTARII
EVOLUIE CALITATE SI
ACIUNI MARCANTE

>

3.2

>

REZULTATE
CALITATE
DIRECIA MECANICA

>

L.
NI
TU

>

>

N.
GL
IG
O
R

>
>

> DEMERIT VEHICUL


Punctaj Obiective /
Realizri MECANICA
> pe tip de vehicul VP,
VU, D.SupeRNova

>
>

> DEMERIT SECTORIAL

Punctaj
Obiective/Realizri pentru
repere: CV, Motor, Leg.
> cu solul

>

> K %o Cderi in
garanie
> Obiectiv / Realizat
>
pentru repere: CV,
Motor, Leg. cu solul
(Pareto :defect,stadiu)

>
>

> REZULTATE COP


Conformitate cu
documentaia teh a
caracteristicilor tehnicofunctionale(ex: MotorPutere,consum ulei...)

>

TNC(totalitatea
nonconformitatilor flux)

>

CAPABILITATE MIJLOACE
Nr de mijloace
(utilaje,DCV)
Nr de caracteristici
urmrite
% de capabilitate
mijloace

>

315

>

> COMENTARII
EVOLUIE CALITATE SI
ACIUNI MARCANTE

>

>
>
>
>

W
M

>
>

REZULTATE CALITATE DIRECIA

>
>

INDUSTRIALE

NTREPRINDERI

>
>

L.NITU

>
>

>

>

>

>

>
>

>
>

>
>

>
>

>
>

>
>

>

>
>
>

>
>
>

>
>
>

>
>

>
>
>

>
>
>

>
>
>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>
>
>
>
>
>
>
>

>
>
>
>
>
>
>
>

>
>
>
>
>
>
>
>

>
>

>
>

>
>

>

>
>
>
>

>
>
>
>

>
>

>
>

4
4
.
1

>

>

>
>

>
>

>
>
>
>
>

4
.
2
5
5
.
1

>
>
>
>
>

>
>

>

>

pe tip de vehicul VP,


VU,
D.SupeRNova

Punctaj Obiective /
Realizri
INTR.INDUSTRIALE

>

M.DIACONESC
U

DEMERIT VEHICUL

>
>

>

DEMERIT SECTORIAL

Obiective/Realizri
pentru
repere: Frane,Ambreiaj)

>

Urmrire evoluie
defecte
(Pareto: defect, soluie,
responsabili,termene)

>
>
>

> K %o Cderi in
garanie
Obiectiv / Realizat

(Pareto : defect, stadiu)

>

>
>

> CAPABILITATE
MIJLOACE
> Nr de mijloace
(utilaje,DCV)
> Nr de caracteristici
urmrite
> % de capabilitate
mijloace
> > CDERI LA CLIENT
INTERN
> Obiective / Realizri
pe total
repere turnate /forjate
(aluminiu,fonta,forj a)

>
>
>
>
>
>

>

PROIECTE

ORGANE/SUBANSAMBLE
AUTO
Jalonare proiecte,stadiu de
avansare ,comentarii
rezultate,actiuni marcante
care
explica evoluia proiectului

>

> COMENTARII
EVOLUIE
CALITATE SI ACIUNI
MARCANTE

REPUNEREA LA NIVEL STANDARD A DOCUMENTELOR


REPUNEREA LA NIVEL STANDARD

>

METODE CALITATE

REPUNEREA LA NIVEL STANDARD


A
D.S.C

>

>

>

TROBUIOSC DEFINITI
INDICATORI

>
>

>
>

CALLTATO SPORIFICI

J.LACAMBRA

C.IVAN

>

? ? ? ? evoluie

III

Evoluie D.S.C

>

AUDITURI INTERNE

>
>
>

316

C.IVAN

>

AUDITURI
procese/produse

>
>

Audituri proceduri

Audituri in parc

>
>
>
>
>

6
6
.
1

>
>
>
>
>

>
>
>

>
>
>

corective,stadiu de
implementare

STADIU DE AVANSARE PROIECTE


PROIECTE AUTO

>

>

J.P.BLAIN

>
>

>
>

>
>

>
>

>
>

>
>

>
>

>

>

>

>

>

ASIGURARE CALITATE FURNIZORI (AQF)

>

auto
Comentarii : aciuni

>

PROIECTE NOVA 1,
Pick-

up/AC, W 41

>

Jalonare
proiecte,stadiu de
avansare ,comentarii
rezultate,actiuni
marcante care
explica evoluia
proiectului

>

>

>
>

INCIDENTE

L.NITU/M.ENAUD

>

>

Realizri
A.MORONVAL
VP, VU,

AQF pe tip de vehicul

>
>

317

DEMERIT VEHICUL
Punctaj Obiective /

> D.SupeRNova
Incidente / %oVeh
Defecte / %Veh

>

>
>

>1

>

7
.
2

>

EAQF

>

A.MORONVAL

>

7
.
3

>

PPM

>

A.MORONVAL

>

7
.
4

>

>

7
> K%o FURNIZORI
. >
Nota : Trebuie stabilite
5 OBIECTIVE si JALONAREA LOR(lunar)

DEMERSURI AQPP

>

A.MORONVAL

>

A.MORONVAL

> 3
> STADIU EVALUARE
FURNIZORI(referential
EAQF/'94)
> Nivel de ncadrare
(A,B,...)
> Nivel de ncadrare
(A,B,...)/tip furnizor piese
POE
> > URMRIREA
FURNIZORILOR CARE NU
AU FOST NICIODAT
EVALUAI SAU NEEVALUATI
DE 3 ANI
>

>
>

7
.
6

>

COMENTARII

>
>

>
>

ASIGURARE FIABILITATE DACIA -AFD

>
>
>

>

A.MORONVAL

>

>

J.P.BLAIN

>

>
>
>

BLOCAJE

>

9
.
2

>

>

9
.
3

>

>

>

AQPP / proiecte

> K% general furnizori


> K%o /furnizori POE,

> Comentarii
evoluie AQF,actiuni
marcante

>
>
>
>

> PPM CKD

CKD

>

>
>

> PPM general

Numr total de
probleme calitate in
portofoliu
Nr probleme >3 luni
Nr probleme >6 luni
Nr probleme >12 luni
numr probleme /tip
auto,subansamble
(SupeRNova,VP,VU, GMP )
Comentarii

>
>
>

M.ENAUD
N.GLIGOR
M.DIACONESC
U

BLOCAJE VEHICULE IN UZINA

>

M.ENAUD

>

BLOCAJE VEHICULE IN REEA

>

M.ENAUD

>

1
0

>

FORMARE CALITATE

>

H OSIPOV

>

1
1

>

DEMERSURI PROGRES CALITATE

>

SEFI DIRECII SI DEPARTAMENTE

9
.
1

BLOCAJE PIESE SI ORGANE AUTO

318

>

Identificare
piesa/organ Automobile
DACIA
> Numr de piese
> Cauza
> > Numr total
BLOCAJE
> tip vehicul
> cauza blocaj
> numr vehicule
controlate
idem 6.1

> FORMARE
PERSONAL
> Tematici de instruire
(perioade)
> Formare prevzuta (nr
ore de formare,nr
persoane)
> Formare realizata(nr
ore de formare,nr
persoane)

>
>
>

>

Conceperea si actualizarea Tabloului de Bord

319

>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>

>

>

Calitat
e

Montaj

320

- Foctionare: L, K
- MADC: L, K
- Etaneitate: L, K
- Dinamica: L, K

>

v CSC - Aspect: L, K

>

>

s
s
s
s

>

v Aucf/f /V#V.3_ /a Montaj

>

s Conformitate geometrie 1D
siTCM
s Sugestii

>
>

>
>

mmm. ^mm.

^m.

mmm

>

DOPA Calitate Montaj

321

mm mm

> indicateurs

Ou

CSC - AspectTotal dftfecte - sptmnal

A B ( DF

ITO hi

li! hit

MM

a I it e LOO

322

Indicateurs Qualit K90

>

323

> Iiulicateui s Oualite


L90
>
>

>

CSC - Functonal_Total defecte - sptmnal

324

Indicateurs Qualit K90

>
>

1,1

O
A

s
a*

li
4

1
J

>

3141 Atla
f
O
Q

B
Q
|

>

3
:
>
>

325

*
3
0
2

K P

wd Aut*

>

im khte

326

Indicateurs Qualit K90

> CSC

- FunctionaLTotal
sptmnal

defecte

>

>
>
>
>
>
>
>
>
>

>

\mhM
m hit

>

mim

m? Mo

SEMNIFICAIE INDICATORI CALITATE

>
>

> L 90 - DACIA LOGAN


> K 90 - DACIA LOGAN MCV
>

CSC - Plan de control satisfacie client


MADC - Punere la dispoziie comerciala
PDCA - Planifica - Dezvolta - Controleaz - Acioneaz
TCM - Punct Captaj final vehicule fabricate in Montaj /
in Vopsitorie/
> in Caroserie. DOPA Dezvoltare Obiective Plan de Aciune
>
>
>
>

Statistica defectelor pe zile si sptmni.


Sunt trecute cele mai frecvente defecte care apar in acea
zi.
327

Numrul defectelor aprute la o maina sunt raportate


la un numr de 1000 de maini.

>

> Aceasta permite responsabilului gestiunii activitii sau

procesului, ca prin urmrirea Tabloului de Bord, sa


poat spun : "Vad clar ce se ntmpla !".

328

Indicateurs Qualit X90

>

PDCAjCSC - MOMTAGE_ $.10

329

Indicateurs Qualit X90

>

>

Evolute
newrfam
itali

330

IMBU
nicorfoFU
riti

Indicateurs Qualit X90

>
0

S
-ii

"i"

"i. .i- -ri----1- -1- -1- -1i

INI Jn te Hi Apr Hm An M Mit Snl M


in Dec

Pin

>

>

IfenHc*

VbImIb

Aul arti

motota

>
>
> n
SM
>BDI

>

In ess <k

taMIMM

IDI

>

>

>

>

>

>
>

331

f
t
.

>

de
>

it

Pknui
kHhi di
nuotati pNbKiMkr

>

R
u
p
e
m
.

Indicateurs Qualit X90

> S1
2

>

Mata ri postul di
luau
pe
tosti:
scNmture;
observare post

>

3 [flDItMiE

> S1
2

>

Aft

> S1
1

>

>

10
0%

> se >
fU
prt montare aerator si
E
ten
spate/tnEritnizai:
L
defect la proba te
efinsarc
________________

Q
K.

Analiza
Vfcraii;

nasali

Serv.

se
di
a

>
de

oteEFvare

tojscsfonare
operatici
calde;
verlre MBtJEiielor cu
a ni erta rr de
srf U caliate.

iwtd

332

luciu/auJlN3

>

>

se > 1Q
ria
QK
>

MONTAGE

>

>
>

> Unflott
ilfcli
4m

HH

PDCA AUBH" niveau

>

AnaliiMa

bmttote

EH

nn

>
c

Stotel

necoftformltatl

> PI* Dum

> Pirol dl idLni di

>

>
%

itzfiivifitpniblifiiJot

>

*
>

>

>>

>

>

>
2

Rapalizare 9sfi UEL


Calfcate pa traisoare,
pertiu mrif am tA chetoter
de bentfiiaB a magrikrtfe

>

ffissrei in postafca de
ariarefisfiBiiB; nfiorea
ohica i DDstuilorai fisa
BiareriEflErfa de cato
aidiorii M3.

>

ModHiGaie daaimorrfe.

>

SHTG.

>
3

>
s

Avuisirea ptnuU de aciine

>
7

>
a

>

>

>

>

>

>

>

>

9
ID

>

>

>

>

>

>

>

>

>>

>

aepflsreFOS

>

>

N
S
t
a
n
c
a
c
A
u
d
t
o
ri

>

G
B
ii
t
d
e
s
c
y

>

G
.
N
it
e

>

>

>

>

>

>

>>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

e
d
a
U
R
s
u
n
a
l
M
IH
E
.

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

333

>

CONFORMITE GEOMETRIE
>

L90_1DEN TCM~S.11

>

334

>

CONFORMITE GEOMETRIE
> K 9 0 1 D EN TCM - S.10

d
mm Obi Verii

i Obi Piange|^

335

MONTAGE

- S.

POCA GEOMETRIE TCM

TAG TCM PLf (CfltM MpJUtoutlt

GLOBAL
>

>
^

>
>
>
>
>
>
>
>
>
>

*r

"

t
'

>
>

>

>
>

>

> >
> >
> >
> >
> >
> >
> >
> >
> >
>

Viri OcjSP% oOnBDN. :1fe iVt OMBJI

>

RmdeKiiifK

>
>
$12

>
>

SHE9. MMlinulSII

///////////

> AmiKipinillifitiitirii

^5

llinurl

%
ni

acim

di

Ifcrifate

Mito

I,1!1!

lWHto

>

>

>

SII

AiJiinianiongfi

>

fir^i*riBirtiiw

>

coinwninteawiH

>

337

n in wnfcimto
Mwiwtci]'3Diftti^
fin8ipiwr9i
wnfcmiit,

>

V.!

> 80
%

VSt >
ui

>

IDI

>
>
>
>
>
>
>
>
>

>

^5

tarn

SUGGESTI
ONS
>

> (cumule)

SUGGESTION
S DEPOSES
>

339

O Ralise 2007 --Objectif 2007

r ~ i11111111r
JAN FEV MAR AVR

MAI JUIN JUIL AOUT SEP OCT NOV DEC

>

>

> Effectifs O. MON (


2007)
personnes
> Objectif:
fin

> 1

87

suggestion dpose/
personne

340

1
0
0

>
>
>
>
>
>
>
>
>

SGGESnONSAP
PUQUEES
>

>

>>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>
>
>

>

>

>

70

>

>

>

>

>

>

>>

>
>

tm
Ralis
e 2007
9

Objecti
f 2007

>>

>

>

>______
1Q

>

~.

>

>

>

>
JAN FEV
MAR AVR

3
3

en

46

____________

>

4
0

>
>

M
AI
JU
IN

>

>

>

>

AO
UT
SE
P

341

>
N

>
D

DOPA - Q. Montage

>

>

>

>

als

>

vi
iVilllE IflliVl
1

>

rian o acifons

>

>

> r

Acteurs

i
t
o
i
e
s

> > > > > > > >>


>
< 1 u
u !
u
8
8
> >> >
>
H H
i
H
B
>>
s >> >(
0
>
U
IV 1
I
>
>3
>3
>3iy
s

> V

a
u
r
d
i
i
M
t

>
h
>

il
3

> V>

11Integri r Affli |i$ (mtrelts guaiti


1 oostnilt des mies de iswtrsle spicifi^uts de h
S
A divtrsiti
V
E
S
> IKorMuerettas^
2
0
%

>

>>

>

>

ih

>
>
Ul

> > > >>


e e

> F
.
D
.
C
.
S

1
> Mi
sur
VI

> > > > > > >>


e e

> %ns > > > > > > > >
pi$t
e
Pen
ning

>

U
E
,
I
P
,
I
P

> M
.
E
.
L
P
.
I
P

.
H
.
D

F
.
V

.
P
.
I
,
C
.
M

>

2MSEIfUPHL

(T

> T

> 2,1 Mittri IR piate l'epsato Ou pour


rispedir Ii budget
342

> suivi > > > > > > > >
1

> F
.


-pnntirliirfMi
nciilili

fwidiwi

uriti

mns
uiliri
spist
bud
get

P
A
R
p
U

> 22 Opiser tei pimi Asptet CSC p

>

assurir Ii passap ai vi

h
i

D
.

> > > > > > >>

> F

> > > > > > >>

>

D
,

u
n

>
>

3.EN66EWNTV
0LME;
- garantir les

dmarrages et

l'wptittiti

cipadtoiie

>

4.RESSRCES
HUMIMES renforcer les
comptences et
la

s
)
> J>
3.1 Definir it MEP avec la Fabrikation
a Ii Plan d'Assunti Qualit pour Ii diffiairajjiDvhlh
l
o
n
s
P
r
o
j
e
t
> P
> U Miurer Iis formations dimandi*
F
par no$ dimts
M
I
L
M
> 4.1 Formr ks CUET sur le Dossier
> M
lT
o
t
u
rt
t

> ^FainfautodiapdisUET

y Assurir Ii divileppimint dis an pour


E>
afriver au niviau di niatunti
I
(
1
0
%
U
E

>

li abfir Iii km

du ehuui MI

T
N
2
)

343

CMMttntt

> Irisp
ert
plan
ning

> %
fom
atio
n

> %

> > > > > > >>

> > > > > > >>

des
9 0
CU
ET
forn
s
> Idis > > > > > > > >
1
UET e
e
auii

> UsU > > > > > > > >
EIav 0 i

icdi
> plan
d'i
nr
e
s
> %
tabl
eau
coip
ttwi
> dift
it
kr

> > > > > > >>


1

90

F
.
D
.
C
.
S

> C
S
.

> F
.
D
.

> F
.
D
.
> F
.
D
.

> F
.
D
.

3.2.2 Sarcini ndeplinite in cadrul stagiului

>

344

> TABLEAU DE BORD QUV

345

>

>

>

DIRECIA
CALITATE
UZINA VEHICULE

D
A
C
I
A

gr
oupe Renault

346

> FORMULAIRE

> j

^ |

Autorizare intrare-ieire

conductori
Automobile Dacia, angajai Automobile Dacia

Cerere eliberare legitimaie delegat-vizitator [


(Q000 20-01 -001F3) J

pe post de conductori auto sau in misiune


exterioara
______________________(Q000 20-01-001F8) J

>
001 PA)

347

Solicitare de codificare (F101 30-02-

>
>

>

>

UN

Cerere legitimaie intrare n

>

ntreprindere (Q0O0 20-01

D
E
3

-001F1)

>

Cerere intrare delegai- vizitatori

>

n vehicule (Q000 20-01-001F4)

>

348

>
Cerere confecionare legitimaii de
proximitate.de acces automatizat
pentru personalul Renault (Q000
20-01-001F9)

Formular control acces (E601 0004-010F01)

>

>

informaionale DMSI (G10100-

(Q000 20-01-001f6)

05-241F1)

Autorizaie acces in vehicul


pentru responsabilii
ntreprinderilor exterioare
(Q000 20-01-001F2)

>

Cerere de mijloace sisteme

mijloace antier, depanare

>

>

>

Autorizaie acces personal si

>

Tabel
nominal
(G10100-05-241F2)

DMSI

>

>

Formular acces aplicaie


informatica (G10400-02-001
F1)

Declaraie de pierdere
legitimaie (Q000 20-01001F7)

Eliberare-predare legitimaii

amngajament de conformitate (

de intrare practicani (Q000

PSW) (D400 00-05-082F01)

20-01 -001F5)

>

>

>

ANPQP

Cerere
imobilizare

-Certificat

349

>

DIRECIA
VEHICULE

CALITATE

>

UZINA

>
roupe
Renault

350

D
A
C
I
A
g

>

> FORMULAIRE
>
>

>

>
ANA
1

Foaie colectiva de evidenta a

>

timpului de lucru- Luna/Anul (J000 0002-013F1)

Fisa de sugestii (Anexa3Regulament Sistem

>

>

Sugesti)

Foaie colectiva de evidenta a


timpului

de

SUPLIMENTARE

lucru

ORE

(J000

00-02-

013F2)

>

l~F

>

Formulaire

Story

pour trailer un prob!


eme(nr.09431-02-FQ1
v.006)

351

QC

>

>

Formular cu specimene

Formular

chemare

efectuare

ore

de semnaturi (P601 00-04-

(J000

010F01)

suplimentare
00-02-013F3)

352

>

L
E

>

Cerere recuperare (J000


00-02-013F4)

353

>

r>

>

Ordin de misiune

(RPIFDACIA20066015 v.
10 (Anexa4))

>

Cerere de transfer (P6010004-010F02)

>

>

(RPIFDACIA20066015 v. 10

>

(Anexa5,2 ,

>

Nota de transfer (P6010004*010F03)

>

>

>

Cerere
de
(D3QJ04O-O2-O45FQO1)

>

derogare

calitate

ale

Autorizarea elramBuragrea

cumpajajlf directe de valoare mica


(100100-04-131F1) ,

Cerere derogare - Gestionarea

certificatelor

Lista de cheltuieli

furnizorilor

>_____Nota comandareceptie - protocol


__________

(532SO-00-OQ0005F01)

(1400-00-

008F2) ,

>

Certificat de angajament de

>

Metodologie

capacitate (00618-01-MD-

ajutoare sociale

F027.02)

(J600
00/66/02.03.2007)

354

>

DIRECIA CALITATE UZINA VEHICULE

355

>

PLAN
SURVEILLANCE

356

DE

>
>
>

>

PdS TOLERIE

>
>
>

>

357

PdS MONTAGE

>
>

>

PdS
PEINTURE

358

>

DIRECIA
VEHICULE

CALITATE

>

UZINA

>
oupe Renault

359

D
A
C
I
A
gr

DOPA

>

360

REVUE DOPA QUV

>

>

DIRECIA
VEHICULE

CALITATE

>

UZINA

upe Renault

361

D
A
C
I
A

gro

>
>

p DOCUMENTS

362

>

>
>
>
>
>

>

>

CAP

>

>
>

>

Ltd

>
>

MONTAGE

>

>

P^C ,
A

DIRECIA CALITATE UZINA VEHICULE

363

>

>

>

>

DOCUME
NTS

364

>

>

DIRECIA CALITATE UZINA VEHICULE

>

>

>

>
>
>
>
>

AC

>
>
>

AMEI

>
>
>
>
>

>
>
>
>
>

Acord Comercializare

>
>
>

Acord Montaj Esantionane Initiale

ANPQ
P

>

Alliance New Product Quality Procdure

AP

>
>
>
>
>

Ancheta potala

>
>
>
>
>
>
>
>
>

Baz central de vehicule

>
>
>
>

Completely Knocked Dawn

AEI
AER
AF
AMD
EC
AMPS
AJNi^
V.
X/2

ARA
ASES
AT
AVES/

SAVES

>
>
>
>
>
>
>
>

BCV
BDF
BE
BVU
CAPA
CAPS
CFO

CCTM
CCTR
UM/ QCDRHE

>

ABREVIERI

Agreere Eantioane Initiale


Armoire Electronique Renault
Acord fabricaie
Analiza Modurilor de Defectare, a Efectelor lor i a
Criticitii lor
Acord montaj preserie
Analiza de nivel 1 / 2

Arive Afaire
Alliance Supplier Evaluation System
Ancheta telefonica
Alliance Vhicules Evaluation Standard/ Short AVES

Baz cerere fabricaie


Biroul Studii
Baza vehicule uzina
Referenal capacitate
Comitete Animare Plane de Supraveghere
Conferina de fixare obiective
Calitate, Costuri, Termene, Mediu
Calitate, Costuri, Termene, Resurse Umane

>
>
>
>

CKD

>

COM
AP

>

Comitet de aplicare

>

COME
X

>

Comisie expertiza

>

COM
ODIF

>

Comitet de modificare

>

COP

>

Conformitate Produs

CLE
CMC
COM
AF

Centru Livrare i Expediie


Capabilitate mijloace de control
Comitet de afectare

365

>
>

CP

>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>

CS

CPI/C
PU
CSC
CSR
DAM
DC
DQFI
DCu
DEV
DEx
DFD
DG
DIAM
DIPM
DIVD
DLI

>
>

Conferin Program

>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>

Caiete de Sarcini

Sef Proiect Industrializare/ Uzina

Plan de Control Satisfacie Clieni


Caracteristici de Securitate Reglementare
Dosar de Asigurare al Msurrii
Direcia Comerciala
Direcia Calitate Fiabilitate Incidentologie
Direcia Cumprri
Departament Expediie Vehicule
Direcia/Director Executiv/a
Direcia Fabricaie Dacia
Direcia General
Dosar Individual de Asigurarea Msurrii
Departament Inginerie Procese Mecanice
Direcia Inginerie Vehicule Descentalizata
Departament Logistic Industrial

366

>

>

DLo/
DLD

>

Direcia Logistic

>

DMC
M

>

Direcia Mentenant Central & Mediu

>
>
>
>
>

DMM

>
>
>
>
>

Dispozitive de Msurare i Monitorizare

>

DQDF
M

>

Departament Calitate a Direciei Fabricaie Mecanic

>

DQD
OI

>

Direcia Calitate a Direciei Operaiuni Internaionale

>
>
>
>
>
>
>
>

DQF

>
>
>
>
>
>
>
>

Departament Calitate Furnizori

>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>

FEV

>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>

Fis Echipamente Mobile

>

Jalon Proiect

>

Lista unic de probleme (economice, operaiuni lansare


vehicule, proiect)

>
>

Mecanica

>
>
>
>
>

Punere la dispoziia transportatorului

>
>

Control statistic procese

>
>
>

Non calitate

DOI
DOPA
DO
DQDF
V

DQM
DQRo
DRH
DSPM
DSQ
ENVU
ESTE
L
FIP
FITEC
FOP
FOS
GFD
GFE
GMP
GPI
GQP
GRET
GRP
HCPP
IAQ
ILN
IMMO
IQI
IV
IVTCR

>

JPM0
3
>
LUP
(ECO, OLV,
P)

>
>

>
>
>
>
>

MADT

MAD
C
MOD
MPR
MQ
MRP/
G

>

MSP
NI,
N2, N3, N4

>

>
>
>

NO
OLV
OTS

Direcia Operaiuni Internaionale


Dezvoltare Obiective Plan de Aciuni
Direcia Calitate
Direcia Calitate a Direciei Fabricaie Vehicule

Funcia (Departament) Calitate Mecanica


Direcia Calitate Romnia
Direcia Resurse Umane
Direcia Suport Proces Mediu
Direcia Sisteme Calitate
Intrare vehicul n uzin
Ancheta satisfacie telefonica

Fia identitate proces


Fise tehnice
Fia de operaie proces
Fia de operaie standard
Grup funcional demaraj
Grup Funciuni Elementare
Grup motor propulsor
Gestiuni produse integrate
Gestionare calitate produs
Gestionare retuuri
Gestionarea Riscurilor de Proiect
Ierarhizare Caracteristici Produs Proces
Inginerie Asigurare Calitate
International Logistique Network
Pan Imobilizant
Inginerul intermediar de asigurareea calitii
Inginerie vehicul
Inginerie vehicul TehnoCentre Renault

Punere la dispoziie comercial

Personal direct productiv


Centru de Piese Schimb
Manualul Calitii
Metode de Rezolvare a Problemelor/ n Grup

Nivel 1 / 2 / 3 / 4

Operaiune Lansae vehicule


Operaiune Tehnica Speciala

>
>
>
>
>
>

PD

>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>

PJI

>
>
>
>
>
>
>
>

PDCA
PDFV
PESD
PFQP
PHF

PMO
PMP
POE
POI
POU
PPC
PPM
PPP3
PO
Proie
cte F,
K,K9
PSFP
PSFV
PSV
PSW
PVG
QA
QC
Story

>
>
>
>
>

QCD

>
>
>
>
>
>
>
>
>
>

ROP

>
>

QCDP
RAP
RK
RNPO

Slot
S/R
SDCA
SMQ
SPL
SPR
SQF
SRH
SSAR
,
STAR,
DSTAR

>
>

STR

>
>

TAG

>
>
>
>

TGP

>
>
>

UCM

SUME
Q
TCM/
P/T
TNC
TPM
UC/U
M
UEL
UM/U

>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>

Procent de acceptare directa


Planific - Dezvolt - Controleaz - Acioneaz
Program director de fabricaie vehicul
Plan de Evaluare Statistic si Dinamic
Platforma calitate productivitate
Produse n afara fabricaiei
___________

___________
Program Zilnic de Identificare
Program Montaj Organe
Plan Mentenant Preventiv
Produse Lucrate n Exterior
Produse Lucrate n Interiorul grupului Renault
Produse lucrate n interiorul Uzinei
Pilot prestaii client
Pri Pe Milion
Prototip, Produs, Proces 3
Procedura Calitate
Denumire simbolica pentru proiecte noi

Pilotaj si urmrire fluxuri de piese


Pilotaj i Urmrire Fluxuri Vehicule
Pilotare si Urmrire Vehicule
Certificat de Angajament de conformitate
Plan de Validare Game
Calitate acceptat
Calitate Control Story

>
>
>
>
>

Calitate Costuri Termene

>
>
>
>
>
>
>
>
>
>

Realizare Piese Prototip

>
>

Indicatori respectare termene pentru clieni

>
>

Sistem Trasabilitate Renault

>
>

Test de aptitudine grafic

>
>
>
>

Tehnician gestionare producie

>
>
>

Calitate Costuri Termene Proiect


Reuniune Avansare Proiect
Reparaie capital
Renault Nissan Perchasing Organisation (Organizaia
comun de Cumprri a Alianei)
Serie blocante
Securitate/Reglementare
Standardizare, Dezvoltare, Controlare i Acionare
Sistem de Management al Calitii
Standardizarea posturilor de lucru
Sistem Producie Renault
Serviciul Calitate Furnizori
Serviciul Resurse Umane

Urmrirea msurrii calitii

Punct Captaj final vehicule fabricate n Montaj/ n


Vopsitorie/ n Caroserie
Total neconformitti
Total producie mentenan
Unitate de condiionare/ Unitate de manutantiune
Uzina Caroserie Montaj
Unitate elementar de lucru
Uzina Mecanic/ Uzina Mecanic Dacia

368

MD

>

VI;
V1+

>

Cotare defecte

>
>
>

VIN

>
>
>

Numr Identificare Vehicul

VN
VI

Vehicul Nou
Valoare de transformare

> Concluzii
>
>
>

Managerii doresc sa cunoasc procedurile ce le permit


definirea aciunilor necesare atingerii obiectivelor orientrii deciziilor si
comportamentelor n funcie de aceste obiective si asigurarea utilizrii
resurselonjisponibile n mod eficace si eficient n raport de aceste
obiective. n acest scop apeleaz la diverse instane, printre care si
tabloul de bord.
>
Tabloul de bord reprezint un ansamblu de indicatori urmrit
de o echipa sau de un responsabil.
>
Tabloul de bord este destinat controlului si pilotajului activ la
nivelul centrelor de responsabilitate, proiectelor, proceselor.
>
La nivel operaional, tabloul de bord prezint interes pentru:
1) orientarea responsabililor ctre obiectivul prioritar;
1) orientarea aciunii ctre realizarea obiectivelor propuse;
> 3) cutarea aciunilor corective, strngerea de informaii despre
rezultatele obinute, identificarea si nelegerea abaterilor rezultatelor
fata de obiective.
>
La nivelul conducerii, tabloul de bord este utilizat pentru:
1) pilotarea activitii ntreprinderii;
1) animarea consiliului de conducere pentru:
> a. urmrirea programelor de aciune;
> b. supravegherea derulrii activitilor importante ale
ntreprinderii;
> c. corectarea abaterilor aprute cu scopul redresrii
activitii
nainte ca rezultatele sa devin ireversibile.
>
n concluzie, tabloul de bord la orice nivel servete pentru:
1) informare;
1) aciune.
>

370