MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL

REPUBLICII MOLDOVA

Facultatea «Inginerie Mecanică, Industrială și Transporturi»

Departamentul «Transporturi»

Programul «Siguranța și Ecologizarea Transportului Rutier»

ECOLOGIZAREA SISTEMULUI
OM – AUTOMOBIL – MEDIU

LUCRARE PRACTICĂ NR. 4

Tema: ‚‚ DETERMINAREA NIVELULUI EMISIILOR ŞI
ECOLOGIZAREA AERULUI ZONEI DE LUCRU ÎN SECTORUL DE
REPARAŢIE A CAROSERIILOR AUTOVEHICULELOR’’

Masterandul grupei SETR 201 M Slobodeaniuc Stanislav

(numele, prenumele)

CHIŞINĂU 2021
 Scopul lucrării: căpătarea deprinderilor practice de calcul al nivelului de poluare a
încăperilor de producţie pentru reparaţia curentă a caroseriilor autoturismelor şi elaborarea
măsurilor pentru neutralizarea noxelor.

Sector de vopsire
H = 4,2 m Sector de RC a caroseriei

Figura 4.1 Sistematizarea secţiei caroserie:

1 – camera combinată de vopsire-uscare a automobilelor; 2 – posturi de pregătire pentru vopsire;
2' – posturi de lustruire; 3 – încăpere pentru zugrav; 3' – laborator pentru alegerea şi pregătirea
vopselelor; 4 – de compresor; 5 – posturi de reparaţie a caroseriilor; 6 – posturi de
dezasamblare-asamblare a caroseriilor; 7 – depozit; 8 – încăpere tehnică (depozitarea utilajelor
mobile).
4.1 Calculul emisiilor nocive în sectorul de RC a caroseriilor autoturismelor
(lucrările de sudare-tinichigerie)
Date iniţiale:
ZL – durata zilei de lucru al sectorului, h (tab. 4.1);
B – consumul zilnic de materiale de sudare (sârmă), kg (tab. 4.1):
Tabelul 4.1 Date iniţiale

Varianta ZL, h B, kg Varianta ZL, h B, kg Varianta ZL, h B, kg

1 8 6,0 11 8 7,0 21 12 8,0

2 8 6,1 12 8 7,1 22 12 8,1

3 8 6,2 13 8 7,2 23 12 8,2

1
Tabelul 4.1 (continuare)

4 8 6,3 14 8 7,3 24 12 8,3

5 8 6,4 15 12 7,4 25 12 8,4

6 8 6,5 16 12 7,5 26 12 8,5

7 8 6,6 17 12 7,6 27 12 8,6

8 8 6,7 18 12 7,7 28 12 8,7

9 8 6,8 19 12 7,8 29 12 8,8

10 8 6,9 20 12 7,9 30 12 8,9

4.1.1 Calculul emisiilor nocive la efectuarea lucrărilor de sudare

În sectorul de RC a caroseriei sunt efectuate lucrările de sudare semiautomată în mediul

de CO2, sudare prin contact şi tăierea cu jet de plasmă.

Figura 4.2 Procesul de sudare a caroseriei automobilului

2
 a) b) c)
Figura 4.3 Aparate de sudat
a – aparat semiautomat pentru sudare în mediu de CO2 (P = 3 kW; diametrul sârmei – 0,8 mm;
avansul sârmei – 0,5…10 m/min); b – aparat pentru sudare prin puncte (P = 14 kW); c – aparat
pentru plasmotăiere (P = 14 kW; consum de aer – 200 l/min).

Pentru sudare semiautomată în mediul de CO2 degajarea specifică respectivă Gsi ,

g/zi, se determină prin relaţia:
Gsi = gi·B, g/zi, (4.1)
unde: gi – degajare specifică a substanţei nocive respective la un kg de material de sudare
(sârmă) consumat, g/kg (tab. 4.2);
B – consumul zilnic de material de sudare (sârmă), kg.
Tabelul 4.2 Cantitate degajărilor specifice a substanţei nocive respective

Tipul Cantitatea degajărilor specifice a substanţei nocive respective gi, g/kg

materialului de mangan şi compuşi cu pulbere neorganică cu

sudare (sârmei) oxid de fier
mangan conţinut de SiO2

Св-0,81Г2С 7,67 1,90 0,43

Rezultatele calculului se înscriu în tab. 4.3.

Tabelul 4.3 Rezultatele calculului

Tipul Cantitatea degajărilor specifice a substanţei nocive respective gi, g/kg

materialului de mangan şi compuşi cu pulbere neorganică cu

sudare (sârmei) oxid de fier
mangan conţinut de SiO2

Св-0,81Г2С 54.457 13.490 3.053

Pentru sudare prin puncte degajare specifică de oxid de fier G FeO, g/zi, se determină
prin relaţia:
P
G FeO=2,425 ∙ ∙ Z ∙ k =1.0864, g/zi, (4.2)
50 L c
unde: P – puterea nominală a aparatului de sudat=14, kW;
ZL – durata zilei de lucru al sectorului, h;
kc – coeficient de cerere (primim kc = 0,2).

3
 Pentru sudare prin puncte degajare specifică de mangan G Mn, g/zi, se calculează prin
relaţia:

P
G Mn=0,075 ∙ ∙ Z ∙ k =0.0224, g/zi, (4.3)
75 L c
unde: P – puterea nominală a aparatului de sudat, kW;
ZL – durata zilei de lucru al sectorului, h;
kc – coeficient de cerere (primim kc = 0,2).
Pentru tăiere cu jet de plasmă degajare specifică respectivă Gti, g/zi, se calculează
prin relaţia:
Gti = gti·ZL·kc, g/zi, (4.4)
unde: gti – degajare specifică a substanţei nocive respective, g/h (tab. 4.4);
ZL – durata zilei de lucru al sectorului, h;
kc – coeficient de cerere (primim kc = 0,02).
Tabelul 4.4 Cantitate degajărilor specifice a substanţei nocive respective
Cantitate degajărilor specifice a substanţei nocive respective gti, g/h
Material
tăiat mangan şi compuşi cu
oxid de fier oxid de carbon dioxid de azot
mangan

Oţel carbon 787,3 23,7 277,0 1187,0

Rezultatele calculului se înscriu în tab. 4.5.

Tabelul 4.5 Rezultatele calculului
Cantitate degajărilor specifice a substanţei nocive respective Gti, g/zi
Material
tăiat mangan şi compuşi cu
oxid de fier oxid de carbon dioxid de azot
mangan

Oţel carbon 125.97 3.792 44.32 189.92

4.1.2 Calculul schimbului de aer pentru dizolvarea substanţelor nocive de la sudare

4
 Schimbul de aer ∑SCMA, m3/h în sector de RC a caroseriei în dependenţă de masa noxelor
respective degajate ∑Gi, g/zi şi concentraţia maximă admisibilă a noxelor se determină prin
relația:
1000 ∙ ∑ Gi
∑ SCMA ≥∑ , m3/h,
Z L ∙(CMA ¿ ¿ api−CMA ati)¿
(4.5)
unde: CMAapi – concentraţia maximă admisibilă a poluanţilor în aerul sectorului, mg/m3 (în
conformitate cu GOST 12.1.005-88:
oxid de carbon – CMAapCO = 20;
dioxid de azot – CMAapNO2 = 2;
compuşi cu mangan – CMAapMn = 0,1;
pulbere neorganică – CMAapPN = 1,5;
oxid de fier – CMAapFeO = 1,2).
CMAati – concentraţia maximă admisibilă (medie zilnică) ale poluanţilor în aerul
atmosferei, mg/m3 (în conformitate cu GN 2.1.6.1338-03 oxid de carbon –
CMAatCO = 3;
dioxid de azot – CMAatNO2 = 0,04;
compuşi cu mangan – CMAatMn = 0,001;
pulbere neorganică – CMAatPN = 0,05;
oxid de fier – CMAatFeO = 0,04.
ZL – durata zilei de lucru a sectorului, h.
Tabelul 4.6 Rezultatele calculului schimbul de aer ∑SCMA pentru lucrările de sudare
Schimbul de aer ∑SCMA, m3/h pentru dizolvarea

pulbere neorganică cu mangan şi compuşi oxid de dioxid de

oxid de fier
conţinut de SiO2 cu mangan carbon azot

263.190 19559.418 21848.990 325.882 12112.245

5
 TOTAL∑ ∑ SCMA ≥54109.725

Concentraţia reală qi, mg/m3 a substanţelor nocive respective degajate din sistemul de
ventilaţie al sectorului se determină prin relația:
1000 ∙ ∑ Gi
q i= + CMAati , m3/h, (4.6)
Z L ∙ ∑ ∑ SCMA
Tabelul 4.7 Rezultatele calculului schimbul de aer ∑qi pentru lucrările de sudare
Concentrația reală ∑qi, m3/h

pulbere neorganică cu mangan şi compuşi oxid de dioxid de

oxid de fier
conţinut de SiO2 cu mangan carbon azot

0.057 0.459 0.041 3.102 0.479

TOTAL∑∑q i ≥4.138

4.1.3 Neutralizarea substanţelor nocive

În dependenţă de valoarea ∑∑SCMA calculată de elaborat măsurile şi de ales utilajele
pentru neutralizare emisiilor toxice respective în sector de RC a caroseriilor.
4.2 Calculul emisiilor nocive în sector de vopsire
Date iniţiale:

ZL – durata zilei de lucru al sectorului, h;

mv – consumul zilnic de vopsele, kg;
md – consumul zilnic de dizolvanţi, kg;
mg – consumul zilnic de grund, kg;
mc – consumul zilnic de chit, kg:
Tabelul 4.8 Date iniţiale

mv, md, mg, mc, mv, md, mg, mc,

Varianta ZL Varianta ZL
kg kg kg kg kg kg kg kg

1 8 8,0 6,0 10,0 7,0 16 12 9,5 7,5 11,5 8,5

2 8 8,1 6,1 10,1 7,1 17 12 9,6 7,6 11,6 8,6

3 8 8,2 6,2 10,2 7,2 18 12 9,7 7,7 11,7 8,7

6
 4 8 8,3 6,3 10,3 7,3 19 12 9,8 7,8 11,8 8,8

5 8 8,4 6,4 10,4 7,4 20 12 9,9 7,9 11,9 8,9

6 8 8,5 6,5 10,5 7,5 21 12 10,0 8,0 12,0 9,0

7 8 8,6 6,6 10,6 7,6 22 12 10,1 8,1 12,1 9,1

8 8 8,7 6,7 10,7 7,7 23 12 10,2 8,2 12,2 9,2

9 8 8,8 6,8 10,8 7,8 24 12 10,3 8,3 12,3 9,3

10 8 8,9 6,9 10,9 7,9 25 12 10,4 8,4 12,4 9,4

11 8 9,0 7,0 11,0 8,0 26 12 10,5 8,5 12,5 9,5

12 8 9,1 7,1 11,1 8,1 27 12 10,6 8,6 12,6 9,6

13 8 9,2 7,2 11,2 8,2 28 12 10,7 8,7 12,7 9,7

14 8 9,3 7,3 11,3 8,3 29 12 10,8 8,8 12,8 9,8

15 12 9,4 7,4 11,4 8,4 30 8 10,9 8,9 12,9 9,9

4.2.1 Calculul emisiilor nocive la efectuarea lucrărilor de vopsire

În procesul efectuării lucrărilor de vopsire a automobilelor se degajează substanţe nocive
în formă de vapori de dizolvanţi şi de aerosol de vopsea. Cantitatea substanţelor nocive depinde
de tipul materialelor utilizate şi de eficienţa metodelor de vopsire.
Calculul degajării noxelor se efectuează separat pentru fiecare tip de vopsea, grund,
chit şi dizolvant.
Degajare zilnică a aerosolului de vopsea Ma, g/zi (în dependenţă de tipul vopselei) la
vopsirea prin diferite metode se determină prin relaţia:
M a=m v ∙ f u ∙ δ a ∙10−4 =1,502, g/zi, (4.7)
unde: mv – consumul zilnic de vopsele de tip respectiv, kg;
δ a – % vopselei pierdute în formă de aerosol la diferite metode de vopsire (pentru
pulverizare pneumatică δ a=30 % );
f u – partea uscată a vopselei (tab. 4.9).

7
 Degajarea zilnică Md, g/zi a componentelor volatile din dizolvanţi se determină prin
relaţia:
−4
M d =m d ∙ f vd ∙ f id ∙ 10 , g/zi, (4.8)
unde: md – consumul zilnic de dizolvanţi de tip respectiv, kg;
f vd – partea componentă volatilă respectivă din componenţă dizolvantului,% (tab. 4.9).
Degajarea zilnică Mv, g/zi a componentelor volatile din vopsea se determină prin relaţia:
M v =m v ∙ f vv ∙ f iv ∙ 10−4, g/zi, (4.9)
unde: mv – consumul zilnic de vopsele de tip respectiv, kg;
f vv – partea volatilă a vopselei,% (tab. 4.9).
f iv – partea componentă volatilă respectivă din componenţa vopselei,% (tab. 4.9).
Degajarea zilnică Mg, g/zi a componentelor volatile din grund se determină prin relaţia:
M g =m g ∙ f vg ∙ f ig ∙10−4, g/zi, (4.10)
unde: mg – consumul zilnic de grund de tip respectiv, kg;
f vg – partea volatilă a grundului,% (tab. 4.9).
f ig – partea componentă volatilă respectivă din componenţa grundului, % (tab. 4.9).
Degajare zilnică Mc, g/zi a componentelor volatile din chit se determină prin relaţia:
−4
M c =mc ∙ f vc ∙ f ic ∙10 , g/zi, (4.11)
unde: m c – consumul zilnic de chit de tip respectiv, kg;
f vc – partea volatilă a chitului,% (tab. 4.9).
f ic – partea componentă volatilă respectivă din componenţa chitului,% (tab. 4.9).
Tabelul 4.9 Rezultatele calculului degajărilor respective Mi, g/zi în sectorul de vopsire
Degajările respective Mi, g/zi în sectorul de vopsire
Tipurile
materialelo аlcool 2-

r de aceto nefra n- butila white alcool etoxi etilac

xilol toluol
vopsire nă s butili cetat spirit etilic etano etat
c l

Dizolvant

0 0 5.325 0 0 0 0 2.502 0 0

Vopsea

0 0 0 0 2.0475 2.0475 0 0 0 0

8
Grund

0 0 0 0 4.773 0 0 0 0 0

Chit

0 0 0 0 0 0 0.44607 0.3639 0 0

TOTAL 0.000 0.000 5.325 0.000 6.821 2.048 0.446 2.139 0.000 0.000

9
 Tabelul 4.10 Compoziţia materialelor de vopsire
Tipurile Partea volatilă din componenţa materialelor de vopsire fi, % Partea Partea
materialelor de volatilă, uscată,
alcool butilace white alcool 2-etoxi etilaceta
vopsire acetonă nefras xilol toluol %, (fv) %, (fu)
n-butilic tat spirit etilic etanol t

Vopsea

МЛ-197 - 39,22 41,42 8,42 - 2,01 - - 8,93 - 49 51

НЦ-11 - - 10,00 25,0 - - 25,0 15,0 - 25,0 74,5 25,5

НЦ-132П 8,0 - 15,00 8,0 - - 41,0 20,0 8,00 - 80 20

НЦ-257 7,0 - 15,00 10,0 - - 50,0 10,0 8,00 - 62 38

ПФ-115 - - - - 50,00 50,00 - - - - 45 55

ХВ-124 26,0 - - 12,0 - - 62 - - - 27 73

Grund

ГФ-017 - - - - 100,0 - - - - - 51 49

ВЛ-023 22,78 - 24,06 3,17 - - 1,28 48,71 - - 74 26

HЦ-0140 - - 15,00 20,00 - - 20,00 10,00 15,0 15,0 80 20

10
Tabelul 4.10 (continuare)

ПФ-020 - - - - 100,0 - - - - - 43 57

ФЛ-0ЗК - - - - 50,0 50,0 - - - - 30 70

МЛ-029 - - 42,62 - 57,38 - - - - - 40 60

ХС-010 26,0 - - 12,00 - - 62,00 - - - 67 33

Chit

НЦ 008 15 5 30 30 20 70 30

ЭП 0010 55,07 44,93 10 90

XB 005 25,8 12,1 62,1 67 33

Dizolvant

647 - - 7,7 29,8 - - 41,30 - 21,2 - 100 -

648 - - 20,0 50,0 - - 20,00 10,0 - - 100 -

Р-4 26,0 - - 12,0 - - 62,00 - - - 100 -

Р-5,Р-5А 30,0 - - 30,0 40,0 - - - - - 100 -

РФГ - - 75,0 - - - - 25,0 - - 100 -

PC-2 - - - - 30,0 70,0 - - - - 100 -

11
 4.2.2 Calculul schimbului de aer pentru dizolvarea substanţelor nocive de la
vopsire

Schimbul de aer ∑SCMA, m3/h în sectorul de vopsire în dependenţă de masa noxelor

respective degajate ∑Mi, g/zi şi concentraţia maximă admisibilă a noxelor se determină prin
relația:
1000 ∙ ∑ M i
∑ SCMA ≥∑ , m3/h,
Z L ∙(CMA ¿ ¿ api−CMA ati) ¿
(4.12)
unde: CMAapi – concentraţia maximă admisibilă ale poluanţilor în aerul sectorului, mg/m3
CMAati – concentraţia maximă admisibilă (medie zilnică) ale poluanţilor în aerul
atmosferei, mg/m3;
ZL – durata zilei de lucru a sectorului, h.
Tabelul 4.11 Rezultatele calculului schimbului de aer ∑SCMA, m3/h în sector de
vopsire
alcool 2-
Denumirea aceto nefra n- butila white alcool etoxi etilac
xilol toluol
noxelor nă s butili cetat spirit etilic etano etat

c l

CMAapi,
200 100 10 200 50 300 50 1000 50 200
mg/m3

CMAati,
0,35 0,15 0,16 0,10 0,20 5,0 0,60 5,0 0,60 0,10
mg/m3

∑Mi, g/zi 0.000 0.000 5.325 0.000 6.821 2.048 0.446 2.139 0.000 0.000

∑SCMA, m3/h 0.000 0.000 67.645 0.000 17.12 0.8676 1.12871 0.2687 0.000 0.000

4.2.3 Total schimbul de aer pentru dizolvarea noxelor la efectuarea lucrărilor de

vopsire:
∑ ∑ SCMA ≥87.030

12
 În dependenţă de valoarea ∑∑SCMA calculată de elaborat măsurile şi de ales utilajele
pentru neutralizare emisiilor toxice respective în sector de vopsire.

Concluzie
În urma elaborării lucrării practice am căpătat aptitudini de determinare a nivelului
emisiilor şi ecologizarea aerului zonei de lucru în sectorul de reparaţie a caroseriilor
autovehiculelor și neutralizarea substanțelor nocive.

13
 Bibliografie
1. Расчетная инструкция (методика) по инвентаризации выбросов загрязняющих
веществ автотранспортными средствами в атмосферный воздух. М: НИИАТ, 2008,
44 с.
2. Regulamentul european EMEP/EEA (European Monitoring and Evaluation Programme/
European Environment Agency) privind inventarierea degajărilor substanţelor nocive
2009 (Руководство ЕМЕП/ЕАОС по инвентаризации выбросов 2009 - rus).
3. Методика проведения инвентаризации выбросов загрязняющих веществ в
атмосферу для АТП (расчетным методом). М: Минтранс, 1998, 51 с.
4. Методические рекомендации по оценке выбросов загрязняющих веществ от АТП.
Министерство охраны ОС Р. Беларусь, 2008.
5. Методика определения выбросов автотранспорта для проведения сводных расчетов
загрязнения атмосферы городов. РНД 211.2.02.11-2004, Астана, 2010.
6. Методические рекомендации по оценке выбросов загрязняющих веществ в
атмосферу от вспомогательных производств теплоэлектростанций и котельных. СО
153-34.02.317-2003.

7. Расчет выбросов загрязняющих веществ автотранспорта в эксплуатации.

8. www.pegasusassist.com/bezop/master 807.htm
9. Методика расчета выделений (выбросов) загрязняющих веществ в атмосферу при
нанесении лакокрасочных материалов (по величине удельных выделений), 1999.
10. Методика определения выбросов автотранспорта для проведения сводных
расчетов загрязнения атмосферы городов. М.,1999.
11. Методические указания по определению выбросов загрязняющих веществ в
атмосферу от резервуаров. М., 1999.
12. Ковалев М.П., Зубов А.В. Очистка ливневых вод с территории АЗС.
Электронный журнал «Исследовано в России», 2001.
http://zhurnal.ape.relarn.ru/articles/2001/106 pdf
13. Сенющенкова И.М., Чернобаев Н.С. Очистка ливневых и технических вод АЗС.
14. www.science-bsea.narod./ru/senushenkova_ohis...
15. www.scribd.com/.../2-Расчет-воздухообме...
16. www. potential4.com.ua/tehnologii_ochistki_stok...

14
17. www.ecologylife.ru.../vodnyie-resursyi-rek..

15