8.
Costuri de produc\
produc\ie la sudarea cu arc electric
Indiferent de metoda de calcul, cheltuielile (expresia b[neasc[ a consumurilor
productive) cu materii prime, materiale, energie =i manoper[ constitue ponderea cea mai mare
]n cadrul costurilor de produc\ie.
8.1 Consumuri materiale
La sudarea cu arcul electric consumurile materiale sunt date de:
- MA – materiale de adaos (partea metalic[);
- MX – materiale auxiliare, care pot fi:
o Flux – la sudarea prin procedeul SF (SAF);
o Gaze – la sudarea prin procedeele WIG, MIG, MAG.
OBS.
}nveli=ul electrozilor =i umplutura s`rmelor tubulare sunt MX dar defalcarea lor
consumului lor este dificil[.
a) Calculul consumului de MA pe unitatea de lungime a cus[turii se face cu rela\ia:
Ac ⋅ ρ ⋅10 −3
MA =
GMA
unde Ac este aria cus[turii, Ac = (1,1…1,4) Ar, Ar – aria rostului, ]n mm2;
ρ - densitatea materialului depus, ]n kg/m3;
GMA – gradul de folosire a materialului de adaos.
La sudarea prin procedeul SE, GMA este identic cu randamentul global de depunere al
electrozilor:
m
RG = D ⋅100
mte
unde mD este masa metalului depus;
mte – masa total[ a electrozilor utiliza\i.
}n general, pentru procedeele de sudare cu arcul electric, valorile gradului de folosire a
materialului de adaos sunt cele din tabelul 8.1
Tabelul 8.1
Valorile GMA Procedeul de sudare
0,65 ± 0,10 SE
0,95 … 1,00 SF
0,90 … 0,98 SBZ
0,92 ± 0,02 WIG
0,90 ± 0,05 MAG
0,95 ± 0,04 MIG
b) consumul de materiale de adaos, MX
- Pentru procedeul SE, consumul de materiale de adaos este inclus ]n consumul de MA;
- Pentru procedeul SF, consumul de materiale de adaos este: MX ≅ MA;
- Pentru procedeul SBZ: MX ≅ (0,05 … 0,10) MA;
- Pentru procedeele WIG, MIG, MAG, consumul de gaze este dat de debitul DG, ]n l/min,
care este parametru al regimului de sudare. Deci:
MX = DG ⋅ t s , l/m
unde ts este durata efectiv[ de sudare a unit[\ii de lungime de cus[tur[, ]n min/m.
c) Costurile materiale: Cma = Cunitar x Consum
a. SE:
A ⋅ ρ ⋅10 −3
CMa = CEL ⋅ c , lei/m
GMA
OBS.
CEL – costul electrozilor, ]n lei/kg, este dependent de natura materialului
metalic al vergelei, de tipul ]nveli=ului =i de diametrul electrodului. }n figura 8.1
este prezentat[ compara\ie ]ntre pre\ul electrozilor ]nveli\i pentru sudarea
materialelor metalice.
25
20
15
10
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Fig. 8.1
1 – E 43.2 Rutilic; 2 – E51.3 B; 3 – EF – Fe (electrozi pentru sudarea la cald a fontelor);
4 – El Cr W 2 (electrozi pentru ]nc[rcare, duritatea materialului depus 58 … 62 HRC)
5 – E Al 99,5; 6 – Inox 18 Cr 11 Ni 2,5 Mo Nb;
7 – Inox 19.12.2 Nb; 8 – EF – NiFe G (electrozi pentru sudarea la rece a fontelor)
9 – idem 8, cu ]nveli= bazic
b. SAF:
Ac ⋅ ρ ⋅10 −3
CMa = (CS + CF ) ⋅ , lei/m
GMA
unde CS este pre\ul s`rmei;
CF – pre\ul fluxului.
c. WIG, MIG, MAG
Ac ⋅ ρ ⋅10 −3
CMa = CS ⋅ + CG ⋅ DG ⋅ t s , lei/m
GMA
unde CG este pre\ul gazelor (inerte – Ar sau active CO2).
8.2 Manopera
Costurile cu manopera sunt date de rela\ia:
C MO = COr ⋅ N T
unde COr este costul orei de munc[ al operatorului;
NT – norma de timp, identic[ cu durata de lucru a sudorului – Ts.
Durata de lucru a sudorului este dependent[ de procedeul de sudare prin facorul
operator, definit de rela\ia:
ts
FO =
Ts
unde ts este timpul de baz[, definit ca durta de ardere a arcului electric.
Valorile factorului operator, pentru procedeele de sudare cu arcul electric sunt date ]n
tabelul 8.2
Tabelul 8.2
FO Procedeu
≤ 0,25 SE
≤ 0,60 SF
≤ 0,65 SBZ
≤ 0,28 WIG
≤ 0,65 MAG, MIG
Calculul timpului de baz[ - durata de ardere a arcului electric se poate face prin dou[
metode:
a) func\
func\ie de viteza de sudare:
sudare:
nt
1
t s = Lc ⋅ ∑
i =1 vsi
unde nt este nun[rul de treceri;
vsi – viteza de sudare a r`ndului i;
Lc – lungimea cus[turii.
b) func\
func\ie de rata depunerii:
Ac ⋅ Lc ⋅ ρ Ac ⋅ Lc ⋅ ρ
ts = =
AD D ⋅ Is
unde AD este rata depunerii;
D – coeficientul de depunere, ]n g/A or[
Is – curentul de sudare.
Durata de lucru a sudorului Ts = NT se determin[ av`nd ]n vedere =i celelalte
componente ale normei de timp:
- timpi ajut[tori: schimbarea electrozilor, cur[\irea ]ntre straturi, pozi\ion[ri ale
componentelor, regl[ri ale parametrilor regimului de sudare;
- timpi pentru deservire;
- timpi de preg[tire ]ncheiere;
- timpi specifici: durata pre]nc[lzirilor, durata r[cirii ]ntre straturi.
To\i ace=ti timpi, particulariza\i pe procedeu, tip ]mbinare, pozi\ia de sudare, grosimea
componentelor (forma rostului) sunt da\i ]n normative.
8.3 Consumul de energie
a) Consumul necesar pentru sudare:
U a ⋅ I s ⋅ ts
Es = , kWh
60000
b) Consumul de la re\ea:
Es
E s' =
η
unde randamentul sursei de curent are valori: η = 0,6 pentu convertizor =i η = 0,8 pentru
redresor =i transformator.
c) Consumul de mers ]n gol:
P0 ⋅ (Ts − t s )
E0 =
60
unde P0 este puterea sursei
d) Consumul total:
E = E s' + E0
e) Costul energiei:
C E = C kW ⋅ E
