Universitatea Ovidius

Facultatea de Stiinte Economice

Specializare: AATCS

Turismul Israelului
















Coordonator: Conf. Juganaru Dan Masterand:Bileca Andra
Specializare:AATCS
Anul:I


Constanta
2013

Cuprins


I.Generalitati prinvind turismului in Israel
II.Turismul Israelului in date statistice.
III. Politici privind turismul in Israel
IV.Strategii privind turismul in Israel
V.Bibliografie

















I.Generalitati privind turismul din Israel

Poziia geografic: Israelul este localizat n Orientul Mijlociu, de-alungul coastei de est a Mrii
Mediterane, fiind un punct de legtur ntre Africa i Asia.
Vecini: Iordania (E), Siria (N-E), Liban (N), Egipt (S-V).
Populaia: cca 6,5 milioane locuitori.
Grupuri etnice: 77,2% evrei, 22,8% non-evrei (majoritatea arabi).
Suprafa: 22.145 km
2.
Distribuia populaiei: 91,6% din populaie triete n mediul urban, ntre cele peste 100 de centre
urbane distingndu-se trei orae principale: Ierusalim (10,3%), Tel Aviv (5,5%), Haifa (4,2);
8,4% din populaie triete n mediul rural: sate i comuniti agricole (3,2%), kibbutz-uri
(3,3%), moshav-uri (1,8%).
Turismul este centrat pe vizitarea monumentelor istorice , a teritoriilor biblice si indeosebi
a orasului sfant Ierusalim.Turismul reprezinta o industrie importanta in Israel datorita
climatului, a plajelor si a locurilor istorice si arheologice care atrag foarte multi turisti .
Desi problemele de securitate ale tarii au lasat urme asupra industriei , numarul turistilor
este in crestere.In 2009 , mai mult de trei milioane de turisti au vizitat Israelul.
Israelul este o destinatie turistica de peste 2000 de ani. In intreaga tara veti descoperi muzee,
parcuri nationale, rezervatii naturale si locuri sfinte. Israelul este plin de ruine si orase vechi.
Oamenii vin in Israel pentru a atinge o parte a trecutului. Evenimentele, povestile si legendele
despre aceste locuri au ramas intiparite in mintea oamenilor de pretutindeni. Orasul lui David:
Silwan (in Biblie Siloam ) este cea mai veche parte a Ierusalimului. David, Solomon si profetii
au trecut pe aici. Gradinile din Siloam au inspirat Cantecul Cantecelor. O vizita a Israelului
presupune si vizitarea Bisericii Sfantului Mormant, a Cetatii Ierusalimului, Gradinile Suspendate
din Haifa, Stalpul biciuirii, Altarul pe Piatra a Sfantului Mormant.
De Pasti, crestini de toate etniile se aduna la Ierusalim pentru a urma drumul parcurs de
Iisus. In duminica Floriilor, multimile se aduna pe Muntele Maslinilor ca sa reediteze intrarea lui
Iisus in Ierusalim. Se opresc acolo unde Domnul a plans, prevazand soarta sa si a orasului. Locul
e marcat de o biserica in forma de lacrima, numita Dominus Flevit ("Domnul a plans"). Tot pe
acest munte este Gradina Ghetsimani, in care exista inca o mica livada de maslini, despre care se
spune ca ar avea aproape 2000 de ani.
Ierusalimul adaposteste patru cartiere importante: Cartierul Evreilor, Cartierul Crestinilor,
Cartierul Musulmanilor si al Armenilor. Astazi aceste patru comunitati etnice si religioase
promoveaza impreuna culturi diferite cu acelasi patrimoniu.
Sunt 8 porti care strabat zidurile orasului, iar cel mai important trafic se desfasoara prin
Poarta Jaffa. Via Dolorosa este drumul pe care Iisus a mers de la judecata catre rastignire. Aici
sunt cele 9 opriri ale Crucii care conduc si spre Biserica Sfantului Mormant din Cartierul Crestin
, cunoscut ca locul unde a fost ingropat si unde a inviat Hristos - centrul credintei crestine din
intreaga lume.
Orasul ce poate fi desemnat un oras international datorita celor trei mai religii monoteiste
(iudaca, crestina si islamica) si a monumentelor religioase construite de-a lungul istoriei,
Ierusalimul este unul din cele mai importante centre cultural-religioase din lume.Numele original
al orasului este "Shalem". Comentariile despre semnificatia denumirii sunt multiple si nu pot
mentiona decat cateva din ele: Orasul Armoniei, Orasul Pacii, Orasul lui Salem, Locul unde
Dumnezeu se va arata si altele.
In urma crizei financiare globale ,Israelul a continuat sa creasca in ceea ce priveste
industria turismului sau .Este atractiv ,in principal pentru turismul religios.
Unele statistici arata ca , 3.5 milioane de oameni au venit in Israel pe parcursul anului
2010 ,lansand un total de 4,1 miliarde de dolari in urma.Cifra este cu 26% mai mare decat in anul
2009 ceea ce inseamna ca turismul Israelului se afla in crestere.Pe langa locurile religioase ,multi
dintre acesti turisti aleg Israelul si datorita climatului favorabil. Potrivit datelor, 66% dintre
turistii care sosesc n Israel, au declarat c scopul calatoriei lor a fost un pelerinaj, de agrement
sau o excursie. 17% din cei care au fost in Israel au fost pentru a vizita prieteni si rude si 15%
au fost in Israel in scopuri de afaceri. Un avantaj pt turismul Israelian este faptul ca 2.8 milioane
din turistii mai sus mentionati au ales sa ramana mai mult de o noapte,aducand astfel o valoare
justa de bani pentru industria ospitalitatii locale.Cu toate ca 68% din turisti prefera transportul
aerian , nici cel maritim nu a avut prea mult de suferit astefl incat 160.000 de persoane aleg
acesta cale de transport.









II.Turismul Israelului in date statistice

Sondajele efectuate de catre minister in cursul anului trecut arata ca Ierusalimul este
punctul forte al turismului din aceasta tara,cu peste 76% din turistii care viziteaza acest oras,
datorita locurilor incarcate istoric si religios care se pot vizita aici.
Oaspetii



Innoptari


Total Turisti Israelieni Total Turisti Israelieni
Israel 5,883.1 2,978.3 2,904.8 16,018.0 9,496.1 6,522.3
Ierusalim 1,057.0 810.6 246.4 3,300.2 2,875.7 424.5
Source: Tourism and Hotel Services Statistics Quarterly, Vol. 24, No.3, Central
BureauStatisticsand the Ministry of Tourism, October 1996.
2010 este anul record privind numarul de turisti ajunsi in Israel
In 2010 au fost inregistrate aproape 3.5 mil de sosiri ale vizitatorilor in Israel un numar
record de la fondarea statului Israel si un inceput incurajator pentru al doilea deceniu al secoului
XXI ,mai ales datorita faptuli ca cea mai mare parte a anilor din primul deceniu nu s-au
caracterizat printr-o crestere turistica foarte mare .


Sursa: IMF, Central Bureau of Statistics, Israel, Pacific Exchange
Turistii care au intrat in Israel de pe aeroporturile din Elat si Uvda ,au sosit in principal din
urmatoarele state:
Rusia : 23,100 turisti
Franta: 18,300 turisti
Finlanda : 6,600 turisti
Polonia: 4,700 turisti
Statisticile arata ca au fost 490.000 de turisti sositi pe uscat , ceea ce a insemnat o crestere
de 37% fata de anul 2009 si de aproximativ 5% fata de anul 2008.Numarul sosirilor pasagerilor
de croaziera in 2010 a fost mai mult decat dublu fata de 2009 si aproape de 3 ori mai mult fata de
2008.
Deceniul 2000-2010 sosiri ale vizitatorilor.
- 2001- a fost caracterizat printr-o scadere a sosirilor vizitatorilor straini care a inceput
inca din ultimul trimestru al anului 2000.Punctul culminant al acestei scaderi s-a antins in 2002
cand au sosit cu un million de turisti mai putin.
- Desi in anii 2003-2004 a inceput sa se vada o redresare a numarului de sosiri ,cifra era
inca mica . ( 1.3 milioane in medie pe an).
- In anul 2005 s-a produs o recuperare si s-au inregistrat aproape 2 milioane de sosiri.
- 2006 a fost marcat de al doilea razboi din Liban (iulie 2006), care a fost urmat de o
scadere brusca a sosirilor, in perioada cuprinsa intre iulie- decembrie ,anul incheindu-se cu 1,8
milioane de sosiri.
- 2007 a fost un punct de cotitura ; statisticile arata ca numarul de sosiri al vizitatorilor a
deapasit 2 milioane de sosiri.
- 2008 a fost un an bogat deoarece numarul sosirilor a fost de 3 milioane de vizitatori.
- 2009 a inceput intr-un punct scazut care a durat doar pe parcursul primei jumatati a
anului , acesta incheindu-se cu 2,7 milioane de sosiri.
Diagrama 1. Sosirile vizitatorilor 2000-2010 (mil)

Sursa: IMF, Central Bureau of Statistics, Israel, Pacific Exchange


Source: Israel Tourism and Hotel Statistics

Sosirile din Rusia au aratat o crestere semnificativa (mai mult de jumatate de million -
551.000).Aproximativ 40% din vizitatori au sosit din Rusia.a fost o crestere de 39% vis--vis de
anul 2009 privind sosirile vizitatorilor din Rusia .
In ceea ce priveste sosirile din Ucraina ,proportia de vizitatori a scazut de la 49% la 39% in 2010.





Gradul de ocupare al hotelurilor
Innoptari de persoana in hotelurile turistice :
Numarul de innoptari /persoana in 2009 a fost de 19,9 mil , cu 8 % mai mic decat in 2008 (21,6
mil) in urma actiunilor militare din Fasia Gaza din ianuarie 2009.
Innoptarile /persoana in hotelurile turistice reprezinta aproximativ 80% din totalul innoptarilor
din unitatile de cazare.
Numarul de nopti turistice in 2009 a fost de 8,1 mil ,cu 20% mai mic decat in 2008
49% din totalul innoptarilor din 2009 s-au ingregistrat in Elat Aproximativ 55% din toate noptile
turistice au fost in Ierusalim si Tel-Aviv-Yafo (32% si respective 23%)
Turisti israelieni in Romania
Cele mai cutate sejururi de ctre turitii israelieni n Romnia sunt cele de 6-7 nopi i
cost, n medie, ntre 650 i 750 de euro de persoan. Fa de anii trecui, cnd veneau n
staiunile romneti generaii care aveau prinii nscui n Romnia, acum au nceput s vin i
tinerii. Cele mai noi mijloace de distracie ale acestora n staiunile romneti sunt plimbrile cu
jeep-urile, cu bicicletele i cu snowmobilele. Ambasadorul Romniei n Israel, Edward Iosiper, a
afirmat c n aceast ar sunt circa 300.000 de etnici romni."Este mbucurtor c n ultima
perioad au nceput s viziteze Romnia nu doar etnici romni, ci i israelieni", a spus
ambasadorul.
n general persoanele n vrst de peste 60 de ani sunt interesate de ofertele balneare sau vor
s viziteze locurile n care s-au nscut, n timp ce tinerii sunt atrai de turismul activ i de
aventur. Alt categorie este reprezentat de turitii familiti, cu 2-3 copii i vrste de 35-50 ani,
interesai de conceptul all-inclusive i de excursii scurte, n jurul hotelului i oraului unde sunt
cazai.Turistul israelian caut circuite culturale care includ castele, palate, ceti, dar doar daca
sunt legate i apropiate fizic de motivul principal al deplasrii sale n Romnia.Numrul turiilor
israelieni ar putea crete n urmtorii ani, potrivit turoperatorilor, dac Romnia s-ar promova pe
aceast pia.







III.Politici privind turismul in Israel

Politica privind condiilei de cltorie
Pentru evitarea oricror neplceri, persoanele care au fost in Israel o perioada ndelungat,
cu depirea valabilitii vizei de intrare, sunt rugate sa verifice cu autoritile israeliene existena
unor eventualele msuri de interdicie.
Persoanelor care intr n Israel n scop turistic li se interzice desfurarea de activiti
lucrative. n cazul n care este aceast regul este nclcat, persoana n cauz este expulzat n
ara de origine. Muncitorii strini (construcie, industrie) nu pot lucra n Israel mai mult de 56 de
luni. Un muncitor strin expulzat din Israel, pe motiv de edere ilegal, primete de regul
interdicie de a intra n aceast ar, pentru o perioad cuprins ntre 7 i 10 ani.
Prezena n Fia Gaza prezint serioase riscuri de securitate. n cursul anilor 2005 i 2006
au avut loc mai multe rpiri de persoane, n special ceteni strini (inclusiv un reprezentant
diplomatic al Egiptului). Intrrile n Fia Gaza sunt controlate de forele militare israeliene (la
trecerea n Israel) i de cele ale Autoritii Palestiniene (la trecerea n Egipt). Recomandm
turistilor s evite deplasrile n Fia Gaza, iar dac aceste deplasri sunt neaprat necesare, ele
trebuie fcute numai n condiiile unui aranjament de protecie bine organizat. Aceeai pruden
se recomand i la punctele de intrare i ieire n i din Fia Gaza, unde s-au nregistrat multiple
ata curi armate.
Situaia de securitate n Cisiordania este marcat de tensiunea provocat de prezena
coloniilor israeliene. ntreaga zon este controlat de forele militare israeliene, care pot declana
operaiuni militare spontane i blocaje armate. De multe ori, aceste operaiuni provoac incidente
violente, crora le pot cdea victime orice persoane aflate n zon. Recomandm turistilor s
evite deplasrile n Cisiordania.
Politica privind sigurana i criminalitatea
Israel este o ar relativ sigur din punctul de vedere al criminalitii. Infraciuni minore, de
tipul furtului din buzunare sau bagaje pot apare n zonele aglomerate (piee, plaje, centre
comerciale, zone turistice, gri, autogri).n cazul unor incidente care afecteaz sigurana
persoanei sau a bunurilor, se recomand contactarea celui mai apropiat birou al poliiei. Se
recomand pstrarea unei fotocopii a paaportului (pagina cu datele de identificare i ultima viz
israelian) separat de paaport i fia de intrare n Israel sau alte acte.



Politica privind sistemul medical
Pentru persoanele care cltoresc n Israel nu se cer vaccinri speciale, ns ca urmare a
costurilor foarte mari legate de eventualele probleme de sntate (medicamente, spitalizare,
decese etc) se recomand ncheierea de asigurri medicale internaionale. Odat prezeni pe
teritoriul statului Israel, cei n cauz pot ncheia o asigurare cu societile de asigurri locale, pe
perioade care pot ncepe de la o lun pn la civa ani, contra cost i care pot acoperi o gam
mai larg de aspecte. Pentru urgene medicale se poate apela telefonic la numrul 101 pentru a
chema o ambulan sau a solicita informaii despre cel mai apropiat spital sau secie de urgen.

Politica privind condiilei traficului auto
n Israel exist un sistem de circulaie auto modern, de tip european. Starea general a
drumurilor i a infrastructurii rutiere este foarte bun. Viteza admis de lege pentru conductorii
auto este de 50 Km n ora, 80 km n afara oraului i 90-100 Km, pe autostrzi. Parcarea se face
n zonele marcate cu albastru/alb. Exist parcri contra cost. Prioritatea este de dreapta.
Utilizarea centurii de siguran este obligatorie. Permisul de conducere romnesc este recunoscut
n Israel.

Politica privind recomandrile pentru cazurile de accident de circulaie
n caz de accident uor nu este necesar anunarea poliiei. n aceste cazuri se face schimb
de polie de asigurare i se procedeaz la reparaia autovehiculului. Dac n urma accidentului
sunt rnii, anuntai poliia (100), ambulana (101) i societatea de asigurare. n cazul internrii n
spital, este necesar s se solicite foaia de internare/externare. n caz de accident se completeaz
un formular care trebuie s cuprind urmtoarele elemente: data accidentului, ora i locul; datele
mainii implicate (numr, tip, actele mainii); numele societii de asigurare; numrul actului de
asigurare medical; numrul poliei de asigurare; datele oferului implicat n accident (nume
prenume, numrul carnetului auto, nr. crii de identitate, adrese i nr. de telefon).

Politica vamala
n conformitate cu Legea privind interzicerea splrii banilor din anul 2000 i regulamentul
de aplicare al acesteia, la intrarea i ieirea din Israel este obligatorie declararea sumelor de bani
n valoare de peste 83.000 hekeli (aproximativ 17.700 dolari) sau echivalentul n alte valute.
Obiecte permise fr plata taxelor vamale: mbrcminte, nclminte i obiecte de toalet
personal n cantiti normale pentru bagaje de mn; 1 litru alcool i 2 litri de vin/persoan
(numai n cazul persoanelor cu vrsta de peste 17 ani); 250 grame produse din tutun/persoan
(numai n cazul persoanelor cu vrsta de peste 17 ani); alte obiecte personale cu condiia s nu
aib valoarea mai mare de 200 dolari, inclusiv alimente n greutate de maxim 3 kg, cu condiia ca
fiecare aliment s nu aib greutatea mai mare de 1 kg; alte articole permise: aparat de fotografiat;
aparat de filmare; radio; televizor; aparat de nregistrat; binoclu; bijuterii personale; instrumente
muzicale; cru pentru copii sau pentru persoane cu handicap; cort i echipament de camping;
echipamente de sport; biciclet fr motor (numai una); alte echipamente de cltorie.
Obiecte care necesit aprobare la intrarea n teritoriul vamal israelian: animale, inclusiv
psri; plante, flori, semine; produse farmaceutice; echipamente telefonie, comunicaii, inclusiv
telefoane mobile i modem pentru computer; armament; materii prime (cantiti comerciale).
Bunuri interzise la intrarea n teritoriul vamal israelian: maini pentru jocuri de noroc;
droguri; materiale pornografice; telefoane fr fir cu frecvena mai mare de 900 Mhz; carne
proaspt.
n Israel autoritile vamale au dreptul s cear anumite garanii pentru orice articol adus
sau trimis separat, mai ales pentru echipamente profesionale foarte scumpe sau costisitoare.
Garaniile se restituie persoanei la ieirea din ar, odat cu scoaterea articolelor respective.
Persoanele care cltoresc n Israel pot aduce o sum nelimitat de bani, fie lichizi, fie cecuri de
cltorie, scrisori de credit sau obligaiuni emise de statul Israel.
Politica privind utilizarea crilor de credit
n Israel sunt acceptate pe scar larg majoritatea crilor de credit recunoscute
internaional. Bancomatele sunt frecvente n bnci, magazine, stradale etc. De asemenea, sunt
acceptate cecurile de cltorie, precum i Eurocheque.

Politica privind regimul animalelor de companie
Este permis intrarea animalelor de companie dac sunt nsoite de un certificat veterinar
emis de o autoritate guvernamental cu cel mult 7 zile nainte de data cltoriei sau un certificat
internaional de vaccinare, nu mai vechi de un an de la data cltoriei. Importul cinilor i
pisicilor mai mici de trei luni precum si cel al maimutelor este interzis.
Animalele nensoite sau cele la care este necesar aprobarea de import sunt supuse obligatoriu
unui regim de carantin de minim 8 zile. Animalele care au sosit n Israel fr documente legale
de nsoire se eutanasiaz sau se returneaz n ara de origine pe cheltuiala proprietarului.




IV.Strategii privind turismul in Israel

Din punct de vedere un a aporutului turismului in economia israeliana si a veniturilor nete
din tursism,n mod clar prima strategie este abordarea cheltuielilor turismului intern. Acest lucru
este necesar din mai multe motive: cheltuielile de turism intern din ar reprezint n prezent
65% din cazarile hoteliere de persoana pe noapte.Israelul a suferit de volatilitatea pieei periodic
i acest lucru poate continua.Este imperativ economic pentru a asigura o baz de cretere turism
intern de a atenua impactul economic al volatilitatii viitoare a turismului.
n abordarea turismului intern, cheia succesului lui Israel, pe termen lung este de a construi o
destinaie cu adevrat convingtoare side a dezvolta pe deplin Eilat. i cheia pentru creterea
veniturilor turismului intern este de a spori foarte mult infrastructura i baza de atracie n
Eilat.Astfel, din punct de vedere economic, prioritatea lui Israel privind turimul este de a
dezvolta Eilat ca o destinaie intern convingtoare pe termen lung capabil s rein o parte mai
mare a turismului intern.
Israelul poate extinde n mod semnificativ rolul economic pe care l joac turismul n
economia global. Promovarea / stimulerea turismul intern poate crete semnificativ atractia
spre divertisment i cumprturi la Tel Aviv i Eilat Creterea numrului de camere de hotel cu
4.000 ar fi necesare n Eilat. Consolidarea infrastructurii de cazare n destinaiile din mediul rural
poate crete de asemenea turismul intern.
Creterea turismului in Israel trebuie s fie condusa de ctre cinci segmente de pia: evreii
care isi viziteaza prietenii i familia , pelerinii crestini cu discount de petrecere a timpului
liber,pachet pentru turistii regionali pentru vacanele lor regionale, ni de pia pentru oamenii
de afaceri / primar/ conferinte. Insa din cauza religioase i de natura conservatoare din
Ierusalimul de Vest, comunitatea nu este propice pentru crearea de venituri extinse in mod
semnificativ prin producerea programelor / faciliti pentru turism.
De asemenea, o alta strategie ar fi folosind Eilat ca portita de intrare pentru companii aeriene
low-cost va avea cel mai probabil un impact economic net neutru, dar va duce la creterea
turismului intern, n special pentru excursiile regionale. Israelul are nevoie de a crea o
poziionare de produs care face apel la fiecare dintre pieele int. De exemplu: Eilat, Petra,
Mt. Sinai, Sharm El Ierusalim, Galileea pentru cretin pelerin Tel Aviv, Eilat, Sharm El Sheikh
pentru cei care cauta soare, distracie i viaa de noapte.




Aceaste strategii in vederea cresterii turismului intern au devenit imperios necesare mai ales
in timpul verii anului 2011, cand un val de proteste civile a ocat Israel, protestatarii s-au plns
de costul ridicat al vieii n ara. Revendicarile au fost corelate cu scderea continu a numrului
de turiti interni, iar cat mai multe destinatii apropiate de ieire, cum ar fi spre Grecia i
Bulgaria, a oferit mai multe valoare-de-bani dect cele interne.Astfel ca,industria turismului,
mpreun cu ONT, ncearc s renvie turismul intern prin campanii media si marketing
segmentate n cadrul populaiei israeliene.
Spre exemplu,"Primvara Arab" conduce la schimbri n harta turismului din Orientul
Mijlociu.Protestele violente din rile nvecinate ctre Israel, cum ar fi Egiptul, Iordania i Siria,
a dus la anularea sosirilor multor turisti sau amnarea vacanelor in zona, si a fost nregistrat n o
incetinire a fluxului turismului de intrare n Israel. Pe de alt parte, unii turisti au vizitat Israelul
n schimb, ca urmare a violenei n rile protestatare.
Un alt exemplu de strategie ar fi cupoanele de cltorii deoarece tendina global
promoionala a ctigat popularitate cu consumatorii israelieni n cursul anului 2011. Acele
reduceri atractive oferite de site-uri cupon au reuit s atrag muli israelieni s cumpere de la
aceast platform. De asemenea,posibilitatile de achizitie on-line a calatoriilor au ctigat
popularitate n Israel.












Concluzii

Industria turismului israelian este nc n evoluie i de mult se poate face pentru a
mbunti
industria i de a crete sosirile internaionale. Toate eforturile sunt mpreun un proces n curs de
desfurare pentru viitor de cretere. Atta timp ct guvernul i sectorul privat continua pentru a
vedea turismului ca o contribuie major la economie i o surs de mndrie pentru poporul
israelian, turismul industria va nflori. n scopul de a se asigura c industria turismului israelian
va continua s se extind ntr-o popular destinaie turistic pentru toate tipurile de cltori,
guvernul i sectorul privat trebuie s s continue s lucreze n cooperare i s conceap planuri
care vor ncuraja potenialii vizitatori s vin la Israel.
Din pacate insa,aparte de strategiile aplicate de ministerul israelian,turismul israelian este
departe de a ajunge la ntregul su potenial. Infrastructurile subdezvoltate i instabilitatea
regional, care se reflect n opinia public mondial deterioreaz posibilitatea lui Israel de a
deveni o destinaie turistic puternic.















V.Bibliografie


-Israeli Central Bureau of Statistics, Nov. 2010
- Klein, Michael. A Gemara of the Israel Economy. Cambridge, Massachusetts: National Bureau
of Economic Research, 2005.
-Aharoni, Sara and Meir (2005). Industry & Economy in Israel.
http://www.migratie.md/country/israel
http://translate.google.ro/translate?hl=ro&langpair=iw%7Cro&u=http://he.wikipedia.org/wiki/%
25D7%259E%25D7%25A9%25D7%25A8%25D7%2593_%25D7%2594%25D7%25AA%25D
7%2599%25D7%2599%25D7%25A8%25D7%2595%25D7%25AA&ei=mYpkUYzxMcqZtQa6
2oHwAQ
http://translate.google.ro/translate?hl=ro&langpair=en%7Cro&u=http://www.euromonitor.com/tr
avel-and-tourism-in-israel/report&ei=mYpkUYzxMcqZtQa62oHwAQ
http://translate.google.ro/translate?hl=ro&langpair=en%7Cro&u=http://www.authorstream.com/
Presentation/yilmar-58273-aquaria-MCM-Israel-Tourism-Analysis-as-Education-ppt-
powerpoint&ei=mYpkUYzxMcqZtQa62oHwAQ
http://www.realitatea.net/ce-cauta-turistii-israelieni-in-romania-munte-bai-si-
cazinouri_913681.html#ixzz2QZg4MdYf