Evoluția turismului în România, în perioada

2010-2020

Student: Simescu Claudia Ioana

Dita Camelia Elena

Introducere:
Am putea defini turismul ca o activitate cu caracter recreativ sau sportiv, constând din
parcurgerea pe jos sau cu diferite mijloace de transport a unor distanțe, pentru vizitarea
regiunilor pitorești, a localităților, a obiectivelor culturale, economice, istorice etc.
Scurt istoric pe perioade:
La începutul omenirii existau mici triburi nomadice, care își mutau "reședința" din loc în
loc în funcție de disponibilitățile de hrană și adăpost. Așadar la început cam toți eram turiști, fără
să ne dăm seama. După invenția agriculturii, civilizații înfloritoare au început să apară, iar odată
cu construcția primelor orașe-stat, oamenii au găsit statornicia.
În antichitate au apărut totuși primele forme ale turismului. Oamenii călătoreau pentru
motive diverse. Comerțul a fost unul dintre primele motive pentru a întreprinde călătorii.
Mirodenii, aur, mătase, vin și alte mărfuri produse în exces într-o zonă erau transportate în alta
cu cerere mare. Apoi au urmat călătoriile pentru a descoperi noi locuri, până atunci necunoscute,
sau pentru a studia ciudățenii ale naturii. Să nu uităm de războaie, care puneau în mișcare
efective importante de oameni pentru a cuceri noi zone. Pe lângă militari participau la călătorie și
diplomați, preoți, spioni, cercetași și oameni politici.
A urmat apoi proto- turismul. Deja motivele au evoluat. Turismul sportiv atrăgea mulți
fani către jocurile olimpice din Grecia antică, în timp ce locuitorii Romei plecau în weekend la
Marea Tireniană, la Ostia, așa cum pleacă bucureștenii la Mamaia. În plus mulți oameni înstăriți
vizitau cele șapte minuni ale lumii antice sau se relaxau la băi.
După dispariția Imperiul Roman de apus, turismul aproape a dispărut odată cu el în
Europa. Sistemul feudal care a luat locul imperiului a însemnat o fragmentare puternică a
sistemelor de transport, limbilor vorbite, monedelor folosite, iar călătoriile erau văzute drept
foarte periculoase. În această perioadă, călătoriile au devenit un privilegiu pentru un mic grup
social foarte înstărit: regii alături de misionari plecați în cruciade sau comercianți de succes
precum Marco Polo. Alături de aceștia pelerinii călătoreau către locuri religioase renumite
precum Ierusalim, Roma sau Santiago de Compostela.
La începutul secolului XX au apărut câteva schimbări importante în peisajul industriei
turismului, schimbări care au impulsionat dezvoltarea. De exemplu, în 1905 a fost înființată
asociația germană de ski, în 1909 a luat ființă DELAG, prima companie aeriană din lume, iar în
1910 s-a deschis primul hostel pentru tineri, așa numitul Jugendherberge. În 1918 s-a trecut la 8
ore de muncă pe zi iar din 1920 lucrătorii au primit dreptul la zile de concediu plătit. Toți acești
factori au transformat oferta, specializată până la acea dată în servicii de lux pentru publicul
bogat, orientându-se acum către angajați și muncitori. Noua orientare către prețuri mici a
însemnat și o scurtare a sejururilor și un focus sporit asupra calculării costurilor. Sute de agenții
de turism au apărut pe piață, iar numărul acestora a continuat să crească odată cu trecerea anilor.
În 1924 a fost înființată Organizația Mondială a Turismului, iar în același an a avut loc prima
ediție a Jocurilor Olimpice de Iarnă moderne la Chamonix. În Germania s-a dezvoltat
Freikörperkultur sau FKK pe scurt. Chiar și în 2016 această țară deține recordul la numărul de
turiști nudiști. Următoarea perioadă, marcată puternic de cel de-al doilea război mondial, nu a
avut călătorii de plăcere.
După 1950, odată cu revenirea vieții la normal și reclădirea Europei mult distrusă în
război, s-au dezvoltat noi destinații și tipuri de turism, așa cum se vede în imaginea de mai jos.
Pe partea turismului de masă, Italia și mai apoi Spania au investit capitaluri importante în
infrastructura turistică, construind hoteluri uriașe pentru seriile de turiști în perioada de vară. S-a
pus mult accentul pe preț, astfel încât pentru turiștii din Germania, Mallorca reprezenta insula
femeii de serviciu de exemplu, chiar și aceste doamne putându-și permite din salariu un sejur în
Spania. Așa a luat avânt turismul celor 3 S: sun, sand, sea. Unii îl mai adaugă și pe cel de-al
patrulea..
Clasificarea turismului
 • Turismul balneoclimateric: Acesta presupune deplasarea într-o localitate sau
stațiune turistică cu scopul realizării unui sejur destinat, în principal, refacerii
organismului. 

• Turismul hibernal și al sporturilor de iarnă :Această formă de turism

valorifică anumite condiții climatice și existența unui strat de zăpadă un anumit interval
de timp în unele regiuni. De aceea, majoritatea stațiunilor de iarnă se găsesc la altitudini
ridicate.

• Turismul litoral Are ca obiectiv utilizarea caracteristicilor terapeutice ale apelor marine
si ale radiațiilor solare in același timp. Deși intervalul de timp în care se poate practica
acest tip de turism este modest (trei luni pe an), această activitate atrage un număr mare
de persoane.

• Turismul cultural :Se realizează pentru vizionarea unor anumite obiective arhitecturale,
istorice , etnografice, folclorice. Există numeroase regiuni (nordul Bucovinei,
Maramureșul, etc.) si localități urbane cu un anumit specific (Brașov, Sibiu, Sighișoara),
care atrag numeroși vizitatori.

• Drumețiile se realizează individual sau în grup și au ca scop vizitarea unor peisaje și

obiective din regiuni mai puțin accesibile (Munții Retezat, Munții Făgăraș, etc.).

Turismul în România se concentrează asupra peisajelor naturale și a istoriei sale bogate,

având de asemenea o contribuție importantă la economia țării. În 2006, turismul intern și
internațional a asigurat 4,8% din PIB și aproximativ jumătate de milion de locuri de muncă
(5,8% din totalul locurilor de muncă).

După comerț, turismul este cea de-a doua ramură importantă din sectorul de servicii. Dintre
sectoarele economice ale României, turismul este unul dinamic și în curs rapid de dezvoltare,
fiind de asemenea caracterizat de un mare potențial de extindere. După estimările World Travel
and Tourism Council, România ocupă locul 4 în topul țărilor care cunosc o dezvoltare rapidă a
turismului, cu o creștere anuală a potențialului turistic de 8% din 2007 până în 2016. Numărul
turiștilor a crescut de la 4,8 milioane în 2002, la 6,6 milioane în 2004. De asemenea, în 2005,
turismul românesc a atras investiții de 400 milioane de euro.

• Anul 2010-2011

În anul 2010, litoralul românesc a atras aproximativ 1,8 milioane de turiști, cu 15% mai
puțini decât în 2009. Sunt numeroase agenții de turism din România și din alte țări care aduc
turiști străini. De asemenea turiști români și străini își pot face rezervări la hoteluri, moteluri,
pensiuni și alte spații de cazare din țară și din alte țări direct pe siteurile specializate.

În luna ianuarie 2010, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, atât sosirile,
cât şi înnoptările în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare, au înregistrat o scădere
cu 8,3%, respectiv, cu 10,6%. Comparativ cu luna ianuarie 2009, în luna ianuarie 2010 s-au
înregistrat scăderi la punctele de frontieră atât la sosirile vizitatorilor străini (5,0%), cât şi la
plecările în străinătate ale vizitatorilor români (5,3%)..

Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în luna

ianuarie 2010 de 470,0 mii, în scădere cu 5,0% faţă de luna ianuarie 2009. Majoritatea
vizitatorilor străini provine din ţări situate în Europa (96,3%). Din statele Uniunii Europene s-au
înregistrat 63,3% din totalul sosirilor vizitatorilor străini în România. Dintre statele Uniunii
Europene cele mai multe sosiri s-au înregistrat din Ungaria (44,8%), Bulgaria (16,9%), Italia
(7,7%), Germania (7,2%) şi Austria (4,0%). Transportul naval a înregistrat în luna ianuarie 2010,
comparativ cu luna corespunzătoare a anului precedent, cea mai mare scădere (- 83,4%).
În luna ianuarie 2011, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, sosirile în
structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare, au înregistrat o creştere cu 13,4 % şi
înnoptările o creştere cu 11,5 %. Comparativ cu luna ianuarie 2010, în luna ianuarie 2011 la
punctele de frontieră s-a înregistrat o scădere la sosirile vizitatorilor străini (- 0,6%) cât şi la
plecările în străinătate ale vizitatorilor români (-8,6%).

Sosiri Înnoptări
Ianuarie Ianuarie Ianuarie Ianuarie Ianuarie 2011 Ianuarie
2010 2011 2010
2011 faţă - mii - 2011 faţă de
-mii - - mii - de -mii -
Ianuarie
ianuarie 2010
2010
-%-
-%-
TOTAL 308,5 349,8 113,4 629,1 701,3 111,5
Turişti 242,1 275,1 113,6 487,9 543,8 111,4
români
Turişti 66,4 74,7 112,5 141,2 157,5 111,5
străini
Tabel nr. 1- Anul 2011 comparativ cu anul 2010
Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în luna ianuarie 2011 au
însumat 349,8 mii, în creştere cu 13,4% faţă de cele din luna ianuarie 2010.
Sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au
reprezentat în luna ianuarie 2011 78,6 % din numărul total de sosiri, în timp ce turiştii străini au
reprezentat 21,4 % din numărul total de sosiri, ponderi apropiate de cele din luna ianuarie 2010.
 Sosirile în hoteluri deţin în luna ianuarie 2011 o pondere de 75,3% din totalul sosirilor în
structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare. Faţă de luna ianuarie 2010, sosirile în
hoteluri în luna ianuarie 2011, sunt în creştere cu 13,2%.
Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în luna ianuarie 2011 au
însumat 701,3 mii, în creştere cu 11,5% faţă de cele din luna ianuarie 2010.
Înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au
reprezentat în luna ianuarie 2011 77,5% din numărul total de înnoptări, în timp ce înnoptările
turiştilor străini au reprezentat 22,5%.
Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în luna ianuarie 2011 a fost de 16,6%
pe total structuri de cazare turistică, în creştere cu 1,2 puncte procentuale faţă de luna ianuarie
2010.
Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare în luna ianuarie 2011 s-au înregistrat
la hoteluri ( 19,0%) şi la vile turistice (14,8%) .
Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în
luna ianuarie 2011 de 467,2 mii, în scădere cu 0,6 % faţă de luna ianuarie 2010. Majoritatea
vizitatorilor străini provine din ţări situate în Europa ( 95,6%). Din statele Uniunii Europene s-au
înregistrat 55,7% din totalul sosirilor vizitatorilor străini în România. Dintre statele Uniunii
Europene cele mai multe sosiri s-au înregistrat din Ungaria (37,7%), Bulgaria (22,6%), Italia
(8,5%), Germania (7,1%), Polonia (3,9%) şi Austria (3,7%)
Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de
frontieră, au fost în luna ianuarie 2011 de 857,2 mii, în scădere cu 8,6 %, comparativ cu
luna ianuarie 2010. Mijloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate de vizitatorii
români pentru plecările în străinătate, reprezentând 72,2 % din numărul total de plecări.
II.În luna ianuarie 2012, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, atât
sosirile
cât şi înnoptările, au înregistrat în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare o creştere
cu câte 16,0 %. Comparativ cu luna ianuarie 2011, în luna ianuarie 2012 la punctele de frontieră
s-a înregistrat o creştere la sosirile vizitatorilor străini de 3,0% şi o scădere la plecările în
străinătate ale vizitatorilor români (-0,2%)./
 Sosiri Înnoptări
Ianuarie Ianuarie Ianuarie Ianuarie Ianuarie 2012 Ianuarie
2011 2012 2012 2011 - mii - 2012 faţă
-mii - - mii - faţă de -mii - de
ianuarie ianuarie
2011 2011
% %

Total 349,8 405,8 116,0 701,3 813,4 116,0

Turiști 275,1 323,3 117,5 543,8 646,2 118,8
români
Turiști 74,7 82,5 110,4 157,5 167,2 106,2
străini
Tabel nr 2- Ianuarie 2012 față de ianuarie 2011
Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în luna ianuarie 2012 au însumat
405,8 mii, în creştere cu 16,0% faţă de cele din luna ianuarie 2011.
Sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au
reprezentat în luna ianuarie 2012 79,7 % din numărul total de sosiri, în timp ce turiştii străini au
reprezentat 20,3 % din numărul total de sosiri, ponderi apropiate de cele din luna ianuarie 2011.
Sosirile în hoteluri deţin în luna ianuarie 2012 o pondere de 75,7% din totalul sosirilor în
structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare. Faţă de luna ianuarie 2011, sosirile în
hoteluri în luna ianuarie 2012, sunt în creştere cu 16,7%.
Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în luna ianuarie 2012 au
însumat 813,4 mii, în creştere cu 16,0% faţă de cele din luna ianuarie 2011.
Înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au
reprezentat în luna ianuarie 2012 79,4% din numărul total de înnoptări, în timp ce înnoptările
turiştilor străini au reprezentat 20,6%.

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în luna ianuarie 2012 a fost de 16,8% pe
total structuri de cazare turistică, în creştere cu 0,2 puncte procentuale faţă de luna ianuarie 2011.
Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare în luna ianuarie 2012 s-au înregistrat
la hoteluri ( 20,1%) şi la sate de vacanţă (18,3%) .
 Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în
luna ianuarie 2012 de 481,1 mii, în creştere cu 3,0% faţă de luna ianuarie 2011. Majoritatea
vizitatorilor străini provine din ţări situate în Europa ( 95,7%). Din statele Uniunii Europene s-au
înregistrat 58,7% din totalul sosirilor vizitatorilor străini în România. Dintre statele Uniunii
Europene cele mai multe sosiri s-au înregistrat din Ungaria (35,3%),
Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au
fost în luna ianuarie 2012 de 855,8 mii, în scădere cu 0,2 %, comparativ cu luna ianuarie 2011.
Mijloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate de vizitatorii români pentru plecările în
străinătate, reprezentând 73,6 % din numărul total de plecări. Comparativ cu luna ianuarie 2011,
cea mai mare creştere în luna ianuarie 2012 s-a înregistrat la transportul feroviar (4,2%).
• Anul 2012-2013
În luna ianuarie 2013, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent,
sosirile în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare, au înregistrat o creştere
cu 5,0 % şi înnoptările o creştere cu 5,6 %. Comparativ cu luna ianuarie 2012, în luna
ianuarie 2013 la punctele de frontieră s-a înregistrat o scădere la sosirile vizitatorilor
străini (-4,1%) şi o creştere la plecările în străinătate ale vizitatorilor români (2,7%).

Sosiri Înnoptări
Ianuarie Ianuari Ianuari Ianuari Ianuarie Ianuarie
2012 e e e 2013 2013 faţă
-mii - 2013 2013 2012 - mii - de
- mii - faţă de -mii - ianuarie
ianuari 2012
e -%-
2012
-%-

TOTAL 406,6 427,1 105,0 814,6 859,9 105,6

Turişti români 324,0 340,7 105,2 647,2 680,6 105,2

Turişti străini din 82,6 86,4 104,6 167,4 179,3 107,1

care:

- Europa 69,1 72,3 104,6 141,3 151,3 107,1

 -- 56,8 55,9 98,4 110,0 109,5 99,5
UniuneaEuropean
ă

Tabel nr 3- Ianuarie 2013 comparativ cu ianuarie 2012

Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în luna ianuarie 2013 au însumat
427,1 mii, în creştere cu 5,0% faţă de cele din luna ianuarie 2012.
Sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au
reprezentat înluna ianuarie 2013 79,8% din numărul total de sosiri, în timp ce turiştii străini au
reprezentat 20,2% din numărul total de sosiri, ponderi apropiate de cele din luna ianuarie 2012.
În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primare turistică, cea mai
mare pondere au deţinut-o cei din Europa (83,7% din total turişti străini), iar din aceştia 77,3%
au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene.
Sosirile în hoteluri deţin în luna ianuarie 2013 o pondere de 73,2% din totalul sosirilor în
structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare. Faţă de luna ianuarie 2012, sosirile în
hoteluri în luna ianuarie 2013 sunt în creştere cu 1,6 %.
Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în luna ianuarie 2013 au
însumat 859,9 mii, în creştere cu 5,6% faţă de cele din luna ianuarie 2012.
Înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au
reprezentat în luna ianuarie 2013 79,1% din numărul total de înnoptări, în timp ce înnoptările
turiştilor străini au reprezentat 20,9%. În ceea ce priveşte înnoptările turiştilor străini în
structurile de primare turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (84,4% din
total turişti străini), iar din aceştia 72,4% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene.

Grafic nr 1.Distribuţia sosirilor şi înnoptărilor turiştilor români în structurile de

primire turistică,
pe zone turistice, în ianuarie 2013 - %

Cele mai multe sosiri ale turiştilor străini după ţara de provenienţă, pe zone
turistice, în luna ianuarie
2013, se prezintă după cum urmează:
Tabel nr 4-Topul sosirilor turiștilor străini după țara de proveniență pe zone turistice-ian 2013

Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au

fost în luna ianuarie 2013 de 461,5 mii, în scădere cu 4,1 % faţă de luna ianuarie 2012.
Majoritatea vizitatorilor străini provine din ţări situate în Europa ( 95,7%). Din statele
Uniunii Europene s-au înregistrat 61,8% din totalul sosirilor vizitatorilor străini în
România. Dintre statele Uniunii Europene cele mai multe sosiri s-au înregistrat din
Ungaria (33,7%), Bulgaria (24,4%), Germania (8,1%), Italia (7,9%), Polonia (4,9%) şi
Austria (4,5%).

Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de

frontieră, au fost în luna ianuarie 2013 de 879,3 mii, în creştere cu 2,7 %, comparativ cu
luna ianuarie 2012. Mijloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate de vizitatorii
români pentru plecările în străinătate, reprezentând 76,4 % din
numărul total de plecări
În luna ianuarie 2014, comparativ cu luna corespunzătoare din anul
precedent, sosirile în
structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare, au înregistrat o scădere cu
0,4 % şi
înnoptările o scădere cu 2,3 %.
Comparativ cu luna ianuarie 2013, în luna ianuarie 2014 la punctele de frontieră s-
au
înregistrat scăderi atât la sosirile vizitatorilor străini (-1,8%) cât şi la plecările în
străinătate
ale vizitatorilor români (-0,3%)
 Tabel nr 5-Ianuarie 2014 comparativ cu ianuarie 2013
Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în luna ianuarie 2014 au însumat
425,5 mii în scădere cu 0,4% faţă de cele din luna ianuarie 2013.
Sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au
reprezentat în luna ianuarie 2014 78,5% din numărul total de sosiri, în timp ce turiştii străini au
reprezentat 21,5% din numărul total de sosiri, ponderi apropiate de cele din luna ianuarie 2013.
În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai
mare pondere au deţinut-o cei din Europa (81,9% din total turişti străini), iar din aceştia 79,0%
au fost din ţările aparţinând
Uniunii Europene. Sosirile în hoteluri deţin în luna ianuarie 2014 o pondere de 73,7% din totalul
sosirilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare. Faţă de luna ianuarie 2013,
sosirile în hoteluri în luna ianuarie 2014 sunt în creştere cu 0,4%.
Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în luna ianuarie 2014 au însumat
840,0 mii, în scădere cu 2,3% faţă de cele din luna ianuarie 2013. Înnoptările turiştilor români în
structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în luna ianuarie 2014 77,6%
din numărul total de înnoptări, în timp ce înnoptările turiştilor străini au reprezentat 22,4%. În
ceea ce priveşte înnoptările turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare
pondere. au deţinut-o cei din Europa (81,6% din total turişti străini), iar din aceştia 75,0% au fost
din ţările aparţinând Uniunii Europene.
Durata medie a şederii în luna ianuarie 2014 a fost de 2,0 zile la turiştii români, in timp ce
la turiştii străini a fost de 2,1 zile. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în luna ianuarie
2014 a fost de 15,7% pe total structuri de cazare turistică, în scădere cu 0,8 puncte procentuale
faţă de luna ianuarie 2013. Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare în luna ianuarie 2014
s-au înregistrat la hoteluri (19,1%) şi la pensiuni turistice (11,8%) .
 În ceea ce privește impactul economic, turismul este un generator de beneficii,deoarece,
acesta aduce venituri mari, dezvoltare locală, contribuie la creșterea PIB-ului, dar are și cateva
aspecte mai puțin pozitive, și anume, asupra mediului înconjurător.
În cele ce urmează, voi prezenta într-un tabel și evoluția PIB-ului(milioane lei prețuri
curente) în aceeași perioadă, și anume între anii 2010-2020

An referință PIB(Produsul intern brut)- mil. Lei-prețuri

curente
2010 132128,6250
2011 139722,4750
2012 147949,7750
2013 158741,9500
2014 167425,9750
2015 177982,4750
2016 190913,1250
2017 214473,9250
2018 237932,1250
2019 264547,5750
2020 263887,2000
.Tabel nr 6- Evoluția PIB între anii 2010-2020
Pentru a evidenția și mai bine evoluția produsului intern brut, am creat și un grafic, mai
jos:

Grafic nr 2- Evoluția PIB 2010-2020

Principalii factori care influențează creşterea turismului în etapa actuală sunt:

− sporirea veniturilor populației;

− extinderea obiceiurilor de a voiaja;

− modificarea tradițiilor şi preferințelor populației.

Principalele tendințe care se manifestă în turismul mondial sunt:

− creşterea numărului turiştilor;

− creşterea numărului de zone geografice şi țări intrate în circuitul turistic;

− creşterea numărului vacanțelor (a timpului liber), dar şi a scăderii duratei medii a

sejurului datorită fracționării în mai multe etape a concediului de odihnă (a timpului destinat
vacanțelor);
 − creşterea puternică a cererii turistice dar şi a ofertei în unele zone cum ar fi: Asia de
SudEst, Australia şi Nouă Zeelandă şi Europa de Est.
Alte cauze care au stimulat dezvoltarea turismului național şi mondial au fost:

− diversificarea ofertei de servicii turistice;

− creşterea rolului activității promoŃionale în turism;

− perfecŃionarea legislației naŃionale în sensul stimulării turismului;

− implicarea puterii politice centrale şi locale în derularea activităŃilor turistice;

− elaborarea unor strategii şi programe naŃionale şi locale în domeniul turismului;

− asigurarea pregătirii permanente a personalului angajat în turism;

− educarea populației pentru a consuma produse şi servicii turistice.

IMPACTUL TURISMULUI ASUPRA ECONOMIEI

1 Impactul macroeconomic al turismului
Cu toate că are un aport semnificativ la crearea PIB, turismul are şi o contribuţie aparte la
realizarea valorii adăugate. Având ca specific consumul mare de muncă , de inteligenţă şi
creativitate, turismul participă la crearea valorii adăugate într-o măsură mai mare decât alte
ramuri apropiate din punct de vedere al nivelului de dezvoltare.
De asemenea, turismul antrenează şi stimulează producţia din alte domenii. Studiile de
specialitate au evidenţiat faptul că activitatea unor ramuri este determinată în mare parte de
nevoile turismului.
Pe lângă toate acestea, turismul reprezintă şi o cale(în unele cazuri chiar singura)de
valorificare superioară a tuturor categoriilor de resurse şi în special a celor naturale:frumuseţea
peisajelor, calităţile curative ale apelor minerale sau termale, condiţiile de climă.
2 Efectul multiplicator al turismului
Este vorba, în primul rând,s depre un așa-numit efect direct care constă în creșterea
veniturilor din secotrul turistic(salarii, profituri ale hotelurilor,restaurantelor, agențiilor tour-
operatoare), ca urmare a cheltuielilor diverse efectuate de turiști în decursul unei anumite
perioade de timp, de obicei un an. În al doilea rând, avem în vedere efectul indirect care vizează
impactul creșterii cheltuielilor pentru serviciile turistice asupra ramurilor producătoare de bunuri
de consum la care firmele turistice apelează în mod inevitabil pentru a-și susține oferta turistică
în linie competitivă. Există și un al treilea efect, și anume efectul indus asupra întregii economii
naționale, prin care, atât veniturilor angajaților ce lucrează în turism, cât și cele ce revin
sectorului producător de bunuri de consum, sunt reinvestite in prelucrarea altor mărfuri și
servicii.
 În momentul de faţă, România este pe punctul de a deveni o destinaţie turistică
importantă, dar înainte de toate va trebui să-şi estompeze anumite minusuri care nu îi conferă
o poziţie concurenţială pe piaţa internaţională turistică. Aceasta s-a datorat unui program de
dezvoltare a turismului prost administrat, dar şi datorită perioadei de recesiune cu care
România s-a confruntat după perioada comunismului. Iar fără o dezvoltare sănătoasă a
economiei româneşti şi a societăţii, dar mai ales fără o privatizare a acestui sector şi fără un bun
program de promovare a acesteia peste hotare, nu se poate spera ca România să devină o
atracţie importantă a turismului internaţional.

Turismul în pandemie, datele anului 2020 : Sosirile turiștilor, la jumătate față de 2019.
Dintre turiși, 93% au fost români :
Sosirile turiștilor în România anului 2020 au fost de 6,3 milioane, în scădere cu 52,3%
faţă de anul 2019, au transmis miercuri reprezentanții Institutului Național de Statistică.
Aproape 93% dintre turiști au fost români și doar 7% străini. Înnoptările în anul 2020 au însumat
14,4 milioane, în scădere cu 51,6% faţă de cele din anul 2019. Din numărul total de înnoptări, în
anul 2020 înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare
au reprezentat 93,1%, în timp ce înnoptările turiştilor străini au reprezentat 6,9%. În ceea ce
priveşte înnoptările turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au
deţinut-o cei din Europa (77,2% din total turişti străini), iar dintre aceştia 73,0% au fost din
ţările Uniunii Europene.
Durata medie a şederii în anul 2020 a fost 2,3 zile la turiştii români şi de 2,2 zile la
turiştii străini.
Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în anul 2020 a fost de 22,9% pe total
structuri de cazare turistică, în scădere cu 11,3 puncte procentuale faţă de anul 2019. Indici mai
mari de utilizare a locurilor de cazare în anul 2020 s-au înregistrat la spații de cazare pe nave
(29,3%), bungalouri (28,9%), hoteluri (26,7%), campinguri (24,3%), căsuțe turistice (22,1%),
vile turistice (21,4%), popasuri turistice (19,4%) şi pensiuni agroturistice (16,7%).
Din numărul total de înnoptări, în perioada 1.01.-30.06.2020, înnoptările turiştilor români
în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 84,9%, în timp ce
înnoptările turiştilor străini au reprezentat 15,1%. În ceea ce priveşte înnoptările turiştilor străini
în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (73,0% din
total turişti străini), iar dintre aceştia 70,8% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene.
Scăderea numărului de turişti s-a reflectat de asemenea în afacerile şi profitabilitatea
firmelor din acest sector, afectate în mod deosebit de diminuarea generală a călătoriilor în
scopuri turistice sau de afaceri. Sectorul târgurilor şi al congreselor a fost de asemenea afectat,
evenimentele fiind anulate sau amânate în Europa.
Efectele pandemiei asupra turismului românesc sunt reflectate de Statistică. Astfel,
numărul sosirilor a scăzut cu 50,6% pe total în primele nouă luni ale acestui an. Totodată,
numărul de sosiri ale turiştilor români au înregistrat o scădere cu 42,8%, iar cel al turiştilor
străini o scădere cu 81,3%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.
În perioada menţionată, hotelurile au deţinut cea mai mare pondere, respectiv 60,8% în
totalul capacităţii de cazare turistică în funcţiune, fiind urmate de pensiuni agroturistice (12,8%),
pensiuni turistice (90,8%), vile turistice (4,4%), hosteluri (3,5%), moteluri 2,8%, şi restul
tipurilor de structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică (4,9%).
Turism intern versus turism extern în anul pandemiei

Activitatea de 'outgoing' din România depăşeşte cu mult activitatea de 'incoming' la ora

actuală, chiar dacă ne dorim ca principala ramură a turismului să fie cea de incoming, a afirmat
Dan Goicea, vicepreşedinte ANAT, susţinând că "românii au un mare apetit pentru călătoriile
externe."

Bibliografie
• https://insse.ro/cms/ro/content/produsul-intern-brut

• https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-24580346-turismul-pandemie-date-
finale-2020-sosirile-turistilor-jumatate-fata-2019-dintre-turisi-93-fost-romani.htm
• https://www.zf.ro/eveniment/cum-a-afectat-pandemia-turismul-romanesc-sosirile-
vizitatorilor-19460871
•