Statul Israel este o ar n Orientul Mijlociu situat pe coasta estic a MriiMediterane, conform cu Proclamaia de Independen din 14 mai 1948

se autodefinete ca un stat evreiesc i democratic. Populaia Israelului este predominant evreiasc, cu o minoritate arab consistent, de confesiune musulman sunit, iar, n mic parte, de confesiuni cretine sau druzi. Israelul se nvecineaz, de la nord la sud, cu Libanul, Siria, Iordania i Egiptul. Israelul are ieire la Marea Mediteran, la golful Eilat (Akaba) i la Marea Moart. Israelul are o economie modern, fiind unul dintre statele dezvoltate. Relieful : In partea de N sunt Muntii Galileii ( 1 208 m ) si in S Desertul Negev ( 1 000 m ) . Clima : Este subtropicala ( mediteraneana ) cu ierni blande ji ploioase ji veri calde si secetoase . In valea Iordanului si in Desertul Negev se inregistreaza ariditate extrema si precipitatii foate scazute . Reteaua hidrografica : Apele au debite sarace mai important este Iordanul si lacul Tiberiada ( sau Marea Galileii ) si Marea Moarta (aproximativ 400 m ) . Vegetatia : In general saracacioasa , padurile contin pinul de aep ji arbustii mediteraneeni ( Makis ji Gariga ) . Fauna : In general saracacioasa , cotine specii cum sunt hiena , sacalaul , soparlele , serpi si pasari . Populatia : Dupa anul 1 990 a crescut fluxul de evri si imigranti . Cea mai mare parte a populatie sunt evrei . Densitatea este de 250 loc/km patrat . Israel are o pondere mare a populatiei erbane , peste 90% . Resurse naturale si economia : Sunt bogati in fosfat si saruri dar in general sunt lipsiti de resurse . Un sector foarte important este prelucrarea diamantelor ( locul I peglob ) . Agricultura : Este mecanizata si practica irigatiile . Israelul este specializat in cultura citricilor si ceralelor . Alte culturi : Bumbacul si culturile de flori . In cresterea animalelor de remarca cresterea vacilor de lapte .

Poseda cateva porturi : Haifa , cel mai mare aeroport este Telaviv . Principalele productii de export sunt : diamantele si bijuteriile , aparatele electronice de informatica si productiile chimice . Veniturile cele mai importante le primeste din turism . Industria tradiional (textil i alimentar) a fost completat de noi ramuri printre careprelucrarea petrolului, a cauciucului, construciile de maini. Recent, Israelul dezvolt i ramuri de vrf printre care industria aeronautic i electronic. O ramur industrial mai deosebit o reprezint prelucrarea diamantelor. Dei dispune de terenuri agricole reduse, are un nalt randament datorit mecanizrii i irigaiilor. Produsele agricole principale sunt citricele, mslinele, via de vie i cerealele. Se cresc intensiv bovine. Turismul este centrat pe vizitarea monumentelor istorice, a teritoriilor biblice i ndeosebi a oraului sfnt Ierusalim. n dezvoltarea economic a Israelului, un rol important l are sectorul financiarbancar. Israelul este o destinatie turistica de peste 2000 ani. In intraga tara veti descoperi muzee, parcuri nationale, rezervatii naturale si locuri sfinte. Israelul este plin de ruine si orase vechi. Oamenii vin in Israel pentru a atinge o parte a trecutului. Evenimentele, povestile si legendele despre aceste locuri au ramas intiparite in mintea oamenilor de pretutindeni. Orasul lui David: Silwan (in Biblie Siloam ) este cea mai veche parte a Ierusalimului. David, Solomon si profetii au trecut pe aici. Gradinile din Siloam au inspirat Cantecul Cantecelor. Orasul lui David poate fi vizitat cel mai bine impreuna cu un ghid autorizat. O vizita a Israelului presupune si vizitarea Bisericii Sfantului Mormant, a Cetatii Ierusalimului, Gradinile Suspendate din Haifa, Stalpul biciuirii, Altarul pe Piatra a Sfantului Mormant. De Pasti, crestini de toate etniile se aduna la Ierusalim pentru a urma drumul parcurs de Iisus. In duminica Floriilor, multimile se aduna pe Muntele Maslinilor ca sa reediteze intrarea Lui in Ierusalim. Se opresc acolo unde Domnul a plans, prevazand soarta sa si a orasului. Locul e marcat de o biserica in forma de lacrima, numita Dominus Flevit ("Domnul a plans"). Tot pe acest munte este Gradina Ghetsimani, in care exista inca o mica livada de maslini, despre care se spune ca ar avea aproape 2000 de ani. Ierusalimul adaposteste patru cartiere importante: Cartierul Evreilor, Cartierul Crestinilor, Cartierul Musulmanilor si al Armenilor. Astazi aceste patru comunitati etnice si religioase promoveaza impreuna culturi diferite cu acelasi patrimoniu. Sunt 8 porti care strabat zidurile orasului, iar cel mai important trafic se desfasoara prin Poarta Jaffa. Via Dolorosa este drumul pe care Iisus a mers de la judecata catre rastignire. Aici sunt cele "9 opriri ale Crucii" care conduc si spre Biserica Sfantului Mormant din Cartierul Crestin , cunoscut ca locul unde a fost ingropat si unde a inviat Hristos - centrul credintei crestine din intreaga lume.

Evreii din Israel cuprind o majoritate de nativi nscui n ar, poreclii n limbajul curent sabra (n romnete sabri, n ebraic abarim), restul fiind imigrani nscui n strintate i stabilii, la diferite vrste, n Israel. Majoritatea evreilor din Romnia, circa 400.000, care au rmas n via dup al Doilea Rzboi Mondial, au emigrat n Israel. n luna august a anului 2005, Israelul, mpreun cu Ierusalimul de Est, avea o populaie de 6.912.700 de locuitori, structurat astfel: 76% evrei, 20% (mpreun cu Ierusalimul de Est) arabi i 4% alte minoriti (druzi aici considerai separat de populaia arab , cerchezi,armeni), precum i un numr remarcabil de evrei avnd doar tatl evreu; de asemenea, nepoi de evrei, parteneri de via ai unor evrei de origine rus, ucrainean, romn etc. i care nu sunt recunoscui ca evrei dup legea religioas, dar care, n marea lor majoritate, sunt laici i se identific cu evreii israelieni moderni. Dup criterii religioase conform unor statistici[necesit citare] evreii israelieni sunt n proporie de 12% foarte religioi (ultraortodoci), 10% religioi (ortodoci), 35% tradiionaliti ortodoci, iar restul de 43% sunt laici. n rndurile laicilor, majoritatea prefer, la nevoie, serviciile religioase ale ritului ortodox pe care l cunosc din familie, iar o mic minoritate apeleaz la serviciile spirituale ale riturilor iudaice mai noi, ca de exemplu iudaismul conservativ i reformat. Arabii sunt 91% musulmani sunii i 9% cretini de mai multe rituri. Druzii au un cult provenit din islamul iit ale crui revelaii sunt mprtite doar de o elit

de iniiai. Cerchezii sunt o mic minoritate musulman sunit i vorbesc o limb caucazian. Armenii, cretini, sunt aici, de asemenea, o minoritate foarte mic. Poporul israelian are aproximativ 7,406,900 de locuitori, dup ultimul recensmnt din 2008, n 2010 populaia Israelului a ajuns la aproximativ 7,5 milioane de locuitori. Israelul are dou limbi oficiale : ebraic i arab. Ebraica este limba principal a statului i este vorbit de majoritatea populaiei i limba arab este vorbit de minoritatea arab. ncepnd cu 2008, cetenii arabi au ajuns la peste 20% din populaie. Muli israelieni vorbesc destul de bine n limba englez, multe programe de televiziune sunt difuzate n aceast limb i engleza este nvat nc din clasele primare. Fiind o ar de imigrani, mai multe limbi pot fi auzite pe strad ( ex. rus ) . Datorit imigraiei n mas din fosta Uniune Sovietic i Etiopia (120,000 evrei din Etiopia locuiesc n Israel): rusa i arhaica sunt vorbite destul de mult. ntre 1990 i 1994, imigraia ruseasc a crescut populaia Israelului cu mai mult de 12%. Mai mult de 1 milion de imigrani vorbitori de limba rus n Israel, cam 300,000 , sunt considerai cretini de rabinii ortodoci , pentru c, n interpretarea ortodocs, doar copiii care au mame evreice sunt considerai evrei. n ultimul deceniu, mai muli muncitori care au migrat din Romnia, Thailanda,China, Africa i America de Sud s-au stabilit n Israel. Cifrele nu sunt cunoscute pentru c muli dintre ei triesc n ar ilegal, dar estimrile sunt n jur de 200,000 de persoane. peste 16,000 de oameni care cer azil din Africa au intrat n Israel n ultimii ani. Limba principal pentru cetenii surzi din Israel este Limbajul Semnelor Israelian. Pstrarea populaiei Israelului din 1948 este mare n comparaie cu alte ri cu imigrri n mas. Emigraia din Israel spre alte ri, mai ales n Statele Unite i Canada este descris de demografi ca fiind modest, dar pentru ministerele guvernului israelian reprezint o ameninare n viitor. ncepnd din 2009, 300,000 de ceteni israelieni triesc n aezri West Bank, cum sunt Ma'ale Adumim i Ariel, comunitile care existau la nfiinarea statului au fost restabilite dup rzboiul de 6 zile, n orae ca Hebron i Gush Etzion. 18,000 de mii de israelieni triesc n zona Platoului Golan. n 2006, erau 20,000 de evrei care locuiau n Ierusalimul de Est. Numrul total de coloniti israelieni este de 500,000 (6,5% din populaia total a Israelului). Aproximativ 7,800 de irselieni locuiau n aezrile din Fia Gaza pn cnd au fost evacuai de Guvern ca parte a eliberrilor din funcie din 2005. Israelul a fost stabilit ca o cas pentru evrei i este de multe ori numit un stat evreiesc. n ar, o lege de rentoarcere d dreptul tutror evreilor i celor din

neamul evreiesc s primeasc cetenie israelian.Mai mult de trei sferturi sau 75,5% din populaia evreiasc aparin unei diversiti de culturi evreieti. Aproximativ 68% din evrei sunt nscui n Israel, 22% sunt imigrani din Europa i America i 10% sunt imigrani din Asia i Africa ( incluznd Lumea Arab ). Evreii care imigreaz n Israel din Lumea Arab i motenitorii lor constituie circa 40% din evreii israelieni.