Sunteți pe pagina 1din 16

STATUL ISRAEL

DE VIGDOROVITS ALON XE

GEOGRAFIE POLITICA
Israelul este situat la captul estic al Mrii Mediterane, delimitat de ctre Liban la nord, Siria la nord-est, Iordania la est, i Egipt, la sud-vest. Acesta se afl ntre latitudinile 29 i 34 N, i longitudinile 34 i 36 E. Israel funcioneaz n cadrul unui sistem parlamentar ca o republic democratic cu sufragiu universal.Un membru al parlamentului susinut de o majoritate parlamentar devine prim-ministru, de obicei, aceasta este preedintele celui mai mare partid. Prim-ministrul este eful guvernului i ef de cabinet.Israelul este guvernat de un parlament de 120 de membri, cunoscut sub numele de Knesset. Statutul de membru al Knessetului se bazeaz pe reprezentarea proporional a partidelor politice,cu un prag electoral de 2%, care, n practic, a dus la guvernele de coaliie. Alegerile parlamentare sunt programate la fiecare patru ani, dar coaliiile instabile sau n urma unui vot de nencredere de ctre Knesset poate dizolva un guvern mai devreme. Legile de baz ale Israelului funcioneaz ca o constituie nescris. n 2003, Knesset-ul a nceput s elaboreze o constituie oficial pe baza acestor legi. Preedintele Israelului este eful statului, cu atribuii limitate i n mare parte ceremoniale.

n 1967, ca urmare a Rzboiului de ase Zile, Israelul a obinut controlul asupra Cisiordaniei (Iudeea i Samaria), Ierusalimul de Est, Fia Gaza i nlimile Golan. Israelul a luat, de asemenea, controlul Peninsulei Sinai, dar a napoiat o Egiptului, ca parte a Tratatului de Pace Israel-Egipt din 1979. Dup ce Israelul a capturat aceste teritorii, a nceput s construiasc colonii cu ceteni israelieni n fiecare dintre ele. Israelul a aplicat dreptul civil la nlimile Golan i Ierusalimul de Est, integrndu-le n teritoriul su suveran i acordnd locuitorilor si stare de reziden permanent i posibilitatea de a aplica pentru cetenie. n schimb, Cisiordania a rmas sub ocupaie militar, iar palestinienii din aceast zon nu pot deveni ceteni. Fia Gaza este independent de Israel, fr prezen israelian militar sau civil, dar Israel continu s menin

controlul asupra spaiului aerian i a apelor. Fia Gaza i Cisiordania sunt vzute de ctre palestinieni i cea mai mare parte a comunitii internaionale ca locul unui viitor stat palestinian.Consiliul de Securitate ONU a declarat anexarea Ierusalimului de Est i a nlimile Golan ca fiind nul i nedorit i continu s vad teritoriile ca fiind ocupate.Curtea Internaional de Justiie, principalul organ judiciar al Naiunilor Unite, a afirmat, n opinia sa consultativ din 2004 privind legalitatea construciei unui zid de separare israelian n Cisiordania, c terenurile capturate de Israel n Rzboiul de ase Zile, inclusiv Ierusalimul de Est, sunt teritorii ocupate. Statutul Ierusalimului de Est, n orice viitor acord de pace a fost uneori un obstacol dificil n cadrul negocierilor dintre Guvernul Israelian i reprezentani ai palestinienilor, Israel, considernd acest teritoriu ca fiind al su, precum i o parte din capitala sa. Cele mai multe negocieri cu privire la teritorii au fost pe baza Rezoluiei Consiliului de Securitate a ONU nr. 242, care subliniaz inadmisibilitatea dobndirii de teritorii prin rzboi i solicit Israelului s se retrag din teritoriile ocupate n schimbul normalizrii relaiilor cu statele arabe, un principiu cunoscut sub numele de Teren pentru pace. Israelul are o economie modern i diversificat, fiind unul dintre statele dezvoltate. Lipsit de resurse naturale Israelul ocup un loc de frunte - pe cap de locuitor - n dezvoltarea de tehnologii avansate i de patente. Resurse naturale Resursele naturale sunt foarte reduse, mai importante fiind rezervele de fosfai. Industrie Industria tradiional (textil i alimentar) a fost completat de noi ramuri printre care prelucrarea petrolului, a cauciucului, construciile de maini. Recent, Israelul dezvolt i ramuri de vrf printre care industria aeronautic i electronic. O ramur industrial mai deosebit o reprezint prelucrarea diamantelor.

Agricultur Dei dispune de terenuri agricole reduse, are un nalt randament datorit mecanizrii i irigaiilor. Produsele agricole principale sunt citricele, mslinele, via de vie i cerealele. Se cresc intensiv bovine. Turism Turismul este centrat pe vizitarea monumentelor istorice, a teritoriilor biblice i ndeosebi a oraului sfnt Ierusalim. n dezvoltarea economic a Israelului, un rol important l are sectorul financiar-bancar.

GEOGRAFIA POPULATIEI
Demografie Evreii din Israel cuprind o majoritate de nativi nscui n ar, poreclii n limbajul curent sabra (n romnete sabri, n ebraic abarim), restul fiind imigrani nscui n strintate i stabilii, la diferite vrste, n Israel. n luna august a anului 2005, Israelul, mpreun cu Ierusalimul de Est, avea o populaie de 6.912.700 de locuitori, structurat astfel: 76% evrei, 20% (mpreun cu Ierusalimul de Est) arabi i 4% alte minoriti (druzi aici considerai separat de populaia arab , cerchezi, armeni), precum i un numr remarcabil de evrei avnd doar tatl evreu; de asemenea, nepoi de evrei, parteneri de via ai unor evrei de origine rus, ucrainean, romn etc. i care nu sunt recunoscui ca evrei dup legea religioas, dar care, n marea lor majoritate, sunt laici i se identific cu evreii israelieni moderni. Dup criterii religioase conform unor statistici evreii israelieni sunt n proporie de 12% foarte religioi (ultraortodoci), 10% religioi (ortodoci), 35% tradiionaliti ortodoci, iar restul de 43% sunt laici. n rndurile laicilor, majoritatea prefer, la nevoie, serviciile religioase ale

ritului ortodox pe care l cunosc din familie, iar o mic minoritate apeleaz la serviciile spirituale ale riturilor iudaice mai noi, ca de exemplu iudaismul conservativ i reformat. Arabii sunt 91% musulmani sunii i 9% cretini de mai multe rituri. Druzii au un cult provenit din islamul iit ale crui revelaii sunt mprtite doar de o elit de iniiai. Cerchezii sunt o mic minoritate musulman sunit i vorbesc o limb caucazian. Armenii, cretini, sunt aici, de asemenea, o minoritate foarte mic. Poporul israelian are aproximativ 7,406,900 de locuitori, dup ultimul recensmnt din 2008, n 2010 populaia Israelului a ajuns la aproximativ 7,5 milioane de locuitori. Israelul are dou limbi oficiale : ebraic i arab. Ebraica este limba principal a statului i este vorbit de majoritatea populaiei i limba arab este vorbit de minoritatea arab. ncepnd cu 2008, cetenii arabi au ajuns la peste 20% din populaie. Muli israelieni vorbesc destul de bine n limba englez, multe programe de televiziune sunt difuzate n aceast limb i engleza este nvat nc din clasele primare. Fiind o ar de imigrani, mai multe limbi pot fi auzite pe strad ( ex. rus ). Datorit imigraiei n mas din fosta Uniune Sovietic i Etiopia (120,000 evrei din Etiopia locuiesc n Israel): rusa i arhaica sunt vorbite destul de mult. Limba principal pentru cetenii surzi din Israel este Limbajul Semnelor Israelian. Pstrarea populaiei Israelului din 1948 este mare n comparaie cu alte ri cu imigrri n mas. Emigraia din Israel spre alte ri, mai ales n Statele Unite i Canada este descris de demografi ca fiind modest, dar pentru ministerele guvernului israelian reprezint o ameninare n viitor. ncepnd din 2009, 300,000 de ceteni israelieni triesc n aezri West Bank, cum sunt Ma'ale Adumim i Ariel, comunitile care existau la nfiinarea statului au fost restabilite dup rzboiul de 6 zile, n orae ca Hebron i Gush Etzion. 18,000 de mii de israelieni triesc n zona Platoului Golan. n 2006, erau 20,000 de evrei care locuiau n Ierusalimul de Est. Numrul total de coloniti israelieni este de 500,000 (6,5% din populaia total a Israelului). Aproximativ 7,800 de israelieni locuiau n aezrile din Fia Gaza pn cnd au fost evacuai de Guvern ca parte a eliberrilor din funcie din 2005.

Israelul a fost stabilit ca o cas pentru evrei i este de multe ori numit un stat evreiesc. n ar, o lege de rentoarcere d dreptul tutror evreilor i celor din neamul evreiesc s primeasc cetenie israelian.Mai mult de trei sferturi sau 75,5% din populaia evreiasc aparin unei diversiti de culturi evreieti. Aproximativ 68% din evrei sunt nscui n Israel, 22% sunt imigrani din Europa i America i 10% sunt imigrani din Asia i Africa ( incluznd Lumea Arab ). Evreii care imigreaz n Israel din Lumea Arab i motenitorii lor constituie circa 40% din evreii israelieni. Imigraia n Israel ntre 1990 i 1994, imigraia ruseasc a crescut populaia Israelului cu mai mult de 12%. Mai mult de 1 milion de imigrani vorbitori de limba rus n Israel, iar dintre acetia, cam 300,000, sunt considerai cretini de rabinii ortodoci, pentru c, n interpretarea ortodox, doar copiii care au mame evreice sunt considerai evrei. n ultimul deceniu, mai muli muncitori care au migrat din Romnia, Thailanda, China, Africa i America de Sud s-au stabilit n Israel. Cifrele nu sunt cunoscute pentru c muli dintre ei triesc n ar ilegal, dar estimrile sunt n jur de 200,000 de persoane. peste 32,000 de oameni care cer azil din Africa au intrat n Israel n ultimii ani. n Israel triesc circa 130.000 de romni.La acest numr se adug i urmaii familiilor originare din Romnia, care mai au cunotine de limba romn, astfel nct se poate vorbi de un numr de cca. 350.000 de oameni. Majoritatea evreilor din Romnia, circa 400.000,care au rmas n via dup al Doilea Rzboi Mondial, au emigrat n Israel.

GEOGRAFIA ASEZARILOR
Ierusalim
Ierusalim-ul este capitala oficial a Israelului i sediul preedintelui Israelului, al guvernului i al parlamentului (Knesset) acestui stat. De asemenea aici se afl Curtea Suprem a Israelului i ef Rabinatul rii. Totui, n prezent practic toate rile, (n trecut au fost aici ambasadele a

17 state, dar ele au fost nchise sau mutate ncepnd din anul 1973) datorit litigiului nc nerezolvat dintre Israel i naiunile arabe i musulmane asupra statutului oraului, i menin ambasadele n alte orae, ca Tel Aviv, Ramat-Gan, Herzliya, etc. iar la Ierusalim mai multe state (Statele Unite ale Americii, Frana, Grecia, Belgia, Marea Britanie, Italia etc.) dein consulate. De menionat consulatul Statelor Unite care este independent de ambasada din Tel-Aviv, consulul general raportnd direct Departamentului de Stat i nu ambasadorului. n anul 586 .Hr. Nabucodonosor al II-lea, rege al Babilonului, a cucerit capitala evreiasc, a distrus Templul, palatul regal i zidurile de aprare. Muli evrei, ntre care muli meseriai i crturari au fost deportai n Babilon. n anul 519 .Hr., cu permisiunea regelui persan Cyrus al II-lea cel Mare, care a cucerit Babilonul i ntreaga regiune, s-au ntors muli evrei din familiile deportate. Evreii au reconstruit zidurile oraului i au ridicat un al doilea Templu evreiesc. Ierusalimul, avnd n centrul su Templul, a redevenit centrul religiei i culturii evreieti. n anul 332 .Hr. Alexandru cel Mare a cucerit oraul fr lupt i a permis evreilor s-i continue cultul i ritualul religios. n anul 167 .Hr., cnd Antiohie al IV-lea a ncercat s reprime ritualul religios evreiesc i s impun cu fora la Ierusalim politeismul elen, evreii s-au revoltat sub conducerea familiei Hasmoneilor (Hamonaim) i n luptele care au urmat i-au nvins pe greci i i-au rectigat independena statal. Noul regat al evreilor antici, cunoscut n lumea de atunci ca Iudeea, a avut i el capitala la Ierusalim. Dup dinastia Hasmoneilor a urmat pentru o mai scurt perioad cea a Antipatrizilor. Reprezentantul acesteia, Irod cel Mare (sau Herodes, cunoscut n ebraic ca Hordos) a renovat n mod substanial Templul din Ierusalim, a construit un nou palat regal i multe alte edificii n capital i pe cuprinsul rii. Poarta principal a Bisericii Sfntului Mormnt n anul 63 .Hr. Ierusalimul a fost cucerit de Imperiul Roman. Templul evreiesc i simbolurile entitii statale evreieti a fost distruse de romani n timpul rzboiului cu evreii rsculai (primul rzboi evreo-roman) n anii 68 - 73 d.Hr.

Dup ultima mare rscoal antiroman a evreilor n anii 132-135 d.Hr. Ierusalimul a fost transformat ntr-o urbe roman numit Aelia Capitolina n cinstea mpratului Adrian (Aelius Hadrianus). Vreme de aproape un mileniu a ncetat de a fi capital a unui stat pn la ntemeierea n zon a regatului cruciat al Ierusalimului n anii 1099 - 1187. Dup recucerirea lui de ctre musulmani i s-a luat din nou statutul de capital vreme de nc aproape un mileniu. La sfritul secolului al XIX-lea a devenit capital a sanjakului otoman al Ierusalimului (Kuds), iar apoi ntre anii 1917-1948 a fost sediul administraiei britanice n Palestina, inclusiv al nalilor comisari britanici. n urma rzboiului arabo-israelian din 1948-1949, oraul a fost mprit n dou zone: cea de vest, mai nou n cea mai mare parte, a rmas sub controlul Israelului, iar cea de est, incluznd oraul vechi, a intrat n componena statului arab al Iordaniei cu capitala la Amman. n decembrie 1949 Ierusalimul, respectiv partea lui de vest, a fost proclamat de David Ben Gurion capital a noului stat evreiesc Israel. La 20 iulie 1951, n Moscheea al-Aksa din Ierusalim, a fost asasinat regele Iordaniei, Abdallah I (19211951), de ctre un extremist arab local (arab palestinean). n iunie 1967, n cursul Rzboiului de ase Zile armata israelian a ocupat partea de est a oraului, inclusiv oraul vechi, realiznd reunificarea teritorial a localitii. La 30 iulie 1981 Ierusalimul de acum ntregit a fost proclamat de Knesset drept capitala Israelului. ns n ultimele decenii micarea naional arab palestinian reprezentat de Organizaia pentru Eliberarea Palestinei, i dup 1994 Autoritatea Naional Palestinian revendic i ea Ierusalimul, cel puin partea lui de est, drept capital a statului arab palestinian viitor. Revendicrile religioase i politice arabe n Ierusalim sunt susinute,n afar de Liga Arab, i de Conferinele statelor islamice care au numit un Comitet al Ierusalimului prezidat de regele Marocului. Conductori musulmani extremiti din regiune, ca de pild fostul dictator al Irakului, Saddam Hussein, i organizaii paramilitare fanatice ca AlQaida au lansat apeluri pentru recucerirea Ierusalimului din minile

necredincioilor uneori i ca pretext sau lozinc de lupt pentru iniiative militare sau teroriste avnd cu obiective diferite sau cu mult mai largi. n prezent oraul are o populaie de 706.400 de locuitori; aglomerarea urban totalizeaz aproximativ 1.088.000 de locuitori. Limitele municipale ale Ierusalimului de astzi au fost stabilite n urma rzboiului de ase zile folosindu-se criterii strategice i nu de urbanism. "Oraul Vechi" cuprins ntre zidurile ridicate n secolul al XVI-lea n timpul Imperiului Otoman i domniei sultanului Suleiman Magnificul, are o suprafa de cca. 1 km ptrat, iar Ierusalimul n limitele lui municipale ajunge la 130 de km ptrai. Dup reunificarea i extinderea oraului n anul 1967 a nceput o intens activitate de construcie de cartiere noi, amplasate la sud (Gilo, Har Homa), la nord i nord-vest (Ramot, Ramat-Ekol, Ghivat arfatit), sau la nordest (Neve Yakov i Pisgat Zeev). Ierusalimul este un ora eterogen, n care sunt reprezentate grupuri dintr-o vast diversitate religioas, naional i socio-economic. Aa-numita "cetate veche" (sau oraul vechi) este mprit dup o tradiie secular n patru zone: iudaic, cretin, armean (dei armenii sunt i ei cretini) i musulman. Astzi majoritatea n cartierele cretin, armean i musulman din oraul vechi este de fapt arab musulman. La fel i populaia prii de est a municipiului. n Ierusalim triesc cca. 550000 de evrei i cca. 220000 arabi. n partea de vest a capitalei i n cartierul evreiesc din Oraul Vechi populaia este format din evrei.

Tel-Aviv
Tel Aviv-Yafo (n ebraic: , -n arab: ) -este, dup Ierusalim, cel mai mare ora din Israel, centru economic, de afaceri i cultural al rii. Este un ora cu un ritm de via alert i cu numeroase locuri de agrement. Aici se afl sediile principale ale bncilor i ziarelor

israeliene, de asemenea jumtate din marile companii i locurile de munc ale unui sfert din populaia activ a Israelului. n anul 1909, cnd a luat fiin n mod oficial, urma s devin cel dinti ora ebraic din ara Sfnt (Palestina, Eretz Israel) , dup o pauz de dou mii de ani. Tel Avivul, mpreun cu oraele vecine (Ramat Gan, Giv'atayim, Bat Yam, Holon, Bnei Brak, Petah Tikva, Ramat Hasharon, Rishon Letzion, Herzliya), cu unele din care are chiar cteva strzi comune, formeaz un conglomerat urban numit "Gush Dan" ("Blocul Dan") , cu o populaie de circa un milion de locuitori. Bazele oraului Tel Aviv au fost puse ncepnd din anii 1870 - 1880 de ctre imigrani evrei, din Europa de est i din Orientul Apropiat, nsufleii de idealuri sioniste (de autodeterminare naional n vatra istoric ) sau de sentimente naional- religioase, pe nite dune din preajma vechiului ora-port Yaffa, care era atunci locuit n majoritate de arabi. Mai nti, n anul 1869, ceva mai departe la est de Yaffa , pe teritoriul oraului Holon de astzi , din iniiativa lui Charles Netter din organizaia Aliana Israelit Universal, s-a nfiinat coala agricol Mikve Israel cu intenia de a educa n Palestina o generaie de evrei care s -i nsueasc o cultur general i s se priceap la agricultur . Apoi au fost ntemeiate la nordul Yaffei cartierele evreieti Nev Tzdek ("Oaza Dreptii"} i Nev Shalom ("Oaza pcii") .Din iniiativa unor locuitori evrei ai Yaffei i ai noilor cartiere pomenite , n frunte cu Arye Akiva Weiss , Aharon Chelouche (Shlush) ,Shimon Rokah, Meir Dizengof i alii, n anul 1909 sa nfiinat la nord de Yaffa aezarea Ahuzat Baiyt ("Domeniul Casei") care a luat dup un an numele de Tel Aviv ("Colina primverii"). Cu timpul, Tel Avivul a crescut i s-a ntins pn la limitele localitilor ,arabe si evreieti, din jur : Yaffa , Ramat Gan , Giv'ataiym . La 29 noiembrie 1947 Adunarea General a Naiunilor Unite,pe baza recomandrilor unei comisii, a adoptat hotrrea de mprire a Palestinei n dou state, unul evreiesc i unul arab , prevznd (ntre altele) ca Yaffo s fie o enclav arab n teritoriul viitorului stat evreiesc i s fac parte dintrun viitor stat arab palestinian . Partea arab - arabii palestinieni i statele arabe grupate in Liga arab -, a respins acest plan de compromis al ONU i a declanat ostilitile , atacnd zonele locuite de evrei ,iar dupa proclamarea statului evreiesc Israel, a decis intervenia militar mpotriva acestuia. Din cartierele arabe , inclusiv de pe minaretul moscheii Hassan Bek din nordul Yaffei, s-au lansat tiruri de proiectile si gloane asupra unor cartiere evreieti ale Tel Avivului . n 15 mai 1948, cnd a ncetat mandatul

britanic n Palestina i Israelul i-a proclamat independena, armatele mai multor ri arabe , n primul rnd Legiunea Arab a Transiordaniei i armatele Egiptului, Irakului,Siriei i Libanului ,au ptruns pe teritoriul fostei Palestine mandatare pentru a o ocupa n ntregime i a mpiedica formarea statului evreiesc. n luptele dintre forele evreieti i arabe n Yaffo i zonele vecine au nvins evreii .Armata egiptean care avansase n direcia Tel Avivului a fost oprit , dup lupte grele, desfurate la mare distan de ora . Temndu-se de ocupaia evreiasc ,i n sperana victoriei i a unei ntoarceri dup scurt timp , marea majoritate a arabilor din Yaffa - peste 60 000 de suflete - i-au prsit casele,refugiindu-se mai ales n Fia Gaza ,n Liban, n zonele aflate sub controlul Legiunii Arabe ,apoi i n restul lumii arabe ,iar unele familii nstrite, mai ales cretine, -n America de Nord i de Sud. n timpul i n urma rzboiului din anii 1948-1949, cunoscut ca Rzboiul de independen al Israelului , Yaffa i un numr de sate arabe vecine cu cartierele Tel Avivului , ca Sheikh Muwaness, Sumeil, Salame, Djamusin, Hiriye, au rmas pustii. n casele arabe prsite, n anii de dup 1948 au fost aezai zeci de mii de refugiai evrei venii din Europa postbelic i din diverse ri arabe (Yemen, Siria, Liban, Irak, Libia, Tunisia, Maroc, Algeria, Egipt). In fosta aezare german ,Sarona, depopulat in cursul evenimentelor cinainte si din cursul celui de-al doilea rzboi mondial, inclus i ea n perimetrul Tel Avivului, s-au instalat mai nti instituii administrative i tabere militare ale autoritilor britanice mandatare ,iar dup 1948 ,instituii guvernamentale i militare ale noului stat (actualul cartier Kiriy) Dup civa ani ,n 1950 Tel Avivul s-a unit cu Yaffo ntr-o singur municipalitate numit Tel Aviv-Iaffo. Circa 4000 de arabi ,care, majoritatea din motive de lips de resurse, n-au prsit oraul i crora li s-au alturat mai multe mii de refugiai arabi din alte aezri, cazai i ei in case arabe prsite, au devenit minoritatea arab a oraului i ceteni ai noului stat al Israelului.

TRADITII SI OBICEIURI
Interdictii alimentare In Biblie se mentioneaza san u fierbi un ied in laptele mamei lui. Torah Oralaexplica cum ca acest pasaj interzice sa se manance carne si lactate impreuna, lucruacceptat la alte confesiuni (ciulama cu carne de pui). Rabinii au extins aceastainterdictie alimentara la mancatul carnii de pasare impreuna cu laptele. In plus, Talmud-ul interzice gatitul carnii si al pestelui impreuna sau servirea acestora pe aceeasifarfurie, pentru ca e considerat nesanator. Este insa permisa consumarea pesteluiimpreuna cu lactatele, si chiar este un lucru obisnuit. Este de asemenea permisaconsumarea lactatelor impreuna cu ouale. Aceasta separatie nu include numaimancarurile ci si ustensilele, ouale si vasele in care sunt gatite, farfuriile si vasele dincare se consuma, masina de spalat vase sau vasele in care sunt spalate si prosoapele cucare sunt uscate. O gospodarie Kasher va avea cel putin doua seturi de vase, oale sifarfurii unul pentru carne si unul pentru lactate.De asemanea, trebuie sa se lase sa treaca un interval de timp intre momenbtulconsumarii carnii si a lactatelor. Parerile sunt impartite si variaza de la 3-6 ore in functiede obiceiurile sau traditiile respectate. Aceasta este din cauza ca reziduurile de grasimesi particulele de carne au tendinta de a se lipi de cerul gurii. Totusi, de la lactate la carnenu este nevoie decat sa se clateasca gura sis a se manance ceva solid care sa nu fie nici carne , nici lapte, cum ar fi painea, doar daca produsul lactat in cauza nu se lipeste decerul gurii, cum ar fi untul.De asemenea din categoria alimentelor interzise mai fac parte toateanimalele marine care nu au aripioare pt inotat (caracatita, calamari, crabi, creveti) sauorice animal care se taraste pe pamant (serpi), iepure, camila, sau orice animal vanat iar combinatia carnelactate: daca se mananca branzeturi, se pot manca produse din carnedupa jumatate de ora, iar daca se mananca produse din carne, se pot consuma lactatedupa 8 ore. De asemenea carnea nu se prepara in sange (fripturi in sange).

Sarbatori evreiesti Postul Esterei (20 martie/ 13 Adar). Postul Esterei este un post minor care precede Purimul. Comemoreaza perioada cand regina Estera i-a condus pe evreiidin Persia intr-un post de trei zile si s-a rugat ca acestia sa fie salvatide la masacrul pecare Haman il pregatise pentru ei. Purim (21 martie/14 Adar). Purim comemoreaza ziua cand Haman planuise samoare pe evreii din Persia, dar prin interventia lui Mordechai si a reginei Estera, evreiiau fost salvati si in schimb au fost omorati cei care intentionasera sa-i omoare. Seciteste povestea Esterei din Megillah. In timpul zilei se sarbatoreste. Se da de pomana ladoi oameni nevoiasi. O delicatesa care se serveste de Purim este humentaschen, prajiturele in trei colturi umplute cu jeleu sau cu seminte de mac, miere si nuci. Pastele (20-27 aprilie/15-23 Nisan). Este o sarbatoare care dureaza opt zile,dintre care primele si ultimele doua implica stricta respectare a regulilor religioase. Semananca matzah sin u se manancxa produse cu drojdie de-a lungul celor opt zile pentrua comemora painea nedospita pe care au mancat-o evreii cand au plecat din Egipt ,deoarece nu avusesera timp sa lase aluatul sa creasca. Toata mancarea nedospita dincasa trebuie cautata si vanduta sau distrusa inainte de inceputul sarbatorii. In primeledoua seri ale Pastelui , se tine seder, timp in care se povesteste istoria evreilor care au plecat din Egipt pentru a-si dobandi libertatea. Aceasta poveste se citeste din Haggadah,o colectie de pasaje din Tora si din scrierile rabinilor, care descriu exodul din Egipt. Intimpul sederului, se beau patru pahare de vin si se mananca maror, ierburi amare. Yom Hashoa (2mai/ 27 Nisan). Aceasta este ziua Memoriala a Holocaustului,cand ne amintim de milioanele de oameni ucisi in Holocaust. In Israel, o sirena sunatimp de doua minute la ora 11; atunci toata lumea se opreste din lucru si pastreaza unmoment de liniste. Yom Hazikaron (9mai/Ykar 4). O zi dedicata tuturor soldatilor cazuti in Israel. Yom HaAtzmaut (10mai/5 Iyar). Aceasta este ziua independentei Izraelului,ziua cand evreii din Israel si-au proclamat independenta si au infiintat Statul Israel. Lag BOmer (23mai/18Iyar).

Este cea de-a 33-a zi cand se numara Omer. Este osarbatoare vesela care povesteste faptele rabinului Akiva, ale rabvinului Shimon bar Yochai si Bar kochba in incercarea lor de a castiga independenta si suveranitateaevreilor din Israel fata de romani. Se obisnuieste sa se faca focuri de tabara sis a secante. Yom Yerushalaym (2iunie/28Iyar). Aceasta este cea mai noua sarbatoareevreiasca si sarbatoreste recapturarea Ierusalimului in timpul razboiului de sase zile din1967. Tisha BAv (10august/9Av). Tisha BAv este o zi de post care comemoreazadistrugerea primului si a celui de-al doilea Templu sfant din Ierusalim, precum si altetragedii ale evreilor. Rosh Hashanah (30septembrie/ Tishrei 1-2). Este anul nou evreiesc. Spredeosebire de celelalte sarbatori evreiesti, este de natura foarte personala. In timpulacestei sarbatori, evreii trebuie sa reflecteze asupra experientelor din anul precedent sisa-si evalueze in mod scrupulous actiunile bune si rele. Se mananca lucruri dulci caresa simbolizeze dorintele noastre pentru un an nou bun si dulce. Cele o suta de suneteimpresionante produse de suflatul in shofar (corn de berbec) in fiecare din cele douazile de Rosh Hashanah sunt destinate san e trezeasca in mod simbolic, ca sa putemreflecta si deveni mai buni. Postul lui Gedaliah (2octombrie/ 3Tishrei). In aceasta zi, postim pentru acomemora moartea lui Gedaliah, ultimul guvernator evreu al regatului Iudeei, asasinatin 586 i.e.n.. Moartea lui a fost inceputul unei perioade de persecutie pentru evrei. Yom Kippur (9octombrie/10 Tishrei). Ziua rascumpararii. Intreaga zi esteinterzis sa mananci, sa bei, sa porti pantofi de piele, sa folosesti machiaj, parfum saulotiuni, sa ai relatii sexuale si sa te speli. Sukkot (14 21 octombrie/ 15-22 Tishrei) este o sarbatoare de opt zile, dintrecare primele si ultimele doua implica stricta respectare a regulilor religioase. Selocuieste intr-o sukkah, o locuinta temporara, timp de sapte zile, timp in care secomemoreaza calatoria de 40 de ani a evreilor in desert, catre Israel, perioada in care nuau putut sa-si construiasca un adapost permanent. Peretii acestei sukkah sunt in modnormal facuti din lemn sau din panza si tavanul este facut din crengi taiate. Trebuielasate gauri intre crengi pentru ca oamenii dinauntru sa poata

vedea stelele. Toatemesele trebuie mancate in sukkah si se spune o binecuvantare speciala. De asemenea, se binecuvanteaza cele patru specii: palmier, mirt, salcie si lamai. Shemini Atzeret (21 octombrie/ 21 Tishrei) este a opta zi din Sukkot . InIsrael, Shemini Atzeret si Simchat Torah sunt combinate intr-o singura zi. Eleculmineaza in celebrarea multumirilor pe care le aducem lui Dumnezeu pentru ca i-aretinut pe evrei in desert. Simchat Torah (22 octombrie/ 23 Tishrei) . Este ziua cand ne bucuram deTorah, in momentul in care terminam ciclul annual al citirii Torei si cand incepem sacitim din nou pentru anul urmator. Este una din cele mai fericite zile ale iudaismului.Seara, toate sulurile Torei sunt scoase din arca si sunt date membrilor marcanti ai congregatiei in timp ce acestia marsaluiesc intr-un hakafah sau circuit in jurul sinagogii.Ceilalti membri ai congregatiei danseaza si canta in timp ce se strabate acest circuit.Cand grupul ajunge inapoi la arca, un nou grup are onoarea de a tine sulurile Torei. Incursul serii se fac sapte hakafot. Dimineata, toti sunt chemati sa binecuvanteze Tora.Cele mai multe congregatii se impart in grupuri mai mici pentru rugaciuni in scopul dea face loc la cati mai multi oameni. Se indeplinesc alte sapte hakafot, intr-o atmosferade bucurie. Chanukah (prima seara 21 29/ 25 Kislev- 2 Tevet). In prima seara se aprinde olumanare si se adauga cate una in fiecare din cele opt seri. Chanukah sarbatoresteridicarea Templului din Ierusalim de catre maccabei in 167 i.e.n. si victoria lor impotriva grecilor si a evreilor elenisti. Prin traditie, oamenii se joaca cu titirezi cu patrufete, numiti dreidles. Se mananca mancaruri prajite, ca de exemplu chiftelute de cartofisau lotkes, gogosi cu jeleu sau safganiot, datorita asociatiei miracolului de Chanukah cuuleiul. Cea de-a zecea zi de Tevet(5 ianuarie/ 10 Tevet) este o zi de post carecomemoreaza inceputul atacului babilonienilor asupra Ierusalimului. In statul Israel,Kaddish se recita in aceasta zi pentru oamenii carora nu li se cunoaste ziua decesului. Tu BShevat(8 februarie/ 15 Shevat). Este anul nou al pomilor. Se obisnuiestesa se manance din cele sapte specii care cresc in Israel: grau, secara, struguri, smochine,curmale, rodii si masline. In Israel se obisnuieste de asemeni sa se planteze pomi.

BIBLIOGRAFIE
-GEOGRAPHY.ABOUT.COM -WWW.SCIENCE.CO.IL http://news.bbc.co.uk/2/hi/middle_east/7385 661.stm