Denumirea oficială: Statul Israel

Denumire scurtă: Israel

Situarea geografică: Statul Israel ocupă o fâşie de teritoriu pe malul de est al Mării Mediteraneene şi are o ieşire
îngustă la Marea Roşie. Se învecinează la sud cu Egiptul, la sud-vest cu Fâşia Gaza, la est cu Cisiordania şi
Iordania, la nord cu Libanul şi la nord-est cu Siria.

Climă: Israelul se află într-o „răscruce climatică”, fiind o zonă de tranziție între un climat temperat și unul arid. Zonele
de sud și de est ale Israelului se caracterizează printr-un climat arid, în timp ce celelalte zone se caracterizează
printr-un climat mediteranean.

Suprafaţa: 20.770km²

Capitala: A fost stabilită, la proclamarea independenţei, la Tel Aviv, iar la 20 ianuarie 1950, unilateral, în Ierusalimul
de Vest. În 1980, Knessetul a adoptat o lege prin care Ierusalimul este proclamat "capitala unită şi veşnică" a ţării,
statut nerecunoscut de către comunitatea internaţională.

Împărțirea administrativă: 6 districte

Alte orașe importante: Haifa, Beerșeva

Populaţia: 9.138.000 locuitori (estimare decembrie 2019).

Grupuri etnice: evrei 74 %, arabi 21 %, 5% altele.

Limba oficială: ebraica

Limbi recunoscute/utilizate: araba

Religia oficială: iudaică

Religii recunoscute: musulmană, creștină, altele

Moneda naţională: shekel (ILS)

Forma de guvernământ: democrație parlamentară

Șeful statului: Reuven Rivlin (24 iulie 2014)

Puterea legislativă: Parlament unicameral, compus din 120 de membri, aleşi prin vot universal, secret şi direct,
pentru o perioadă de 4 ani. La 2 martie 2020, au avut loc ultimele alegeri parlamentare.  

Puterea executivă: prim-ministru Benjamin Netanyahu (31 martie 2009)

Ministrul interimar al afacerilor externe: Gabriel Ashkenazi (17 mai 2020)

Apartenența la organizații internaționale: Organizația Națiunilor Unite (ONU), Fondul Monetar Internațional (FMI),
Organizația Mondială a Comerțului (OMC), Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE),
INTERPOL etc.
Apartenența la organizații regionale: Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Uniunea
pentru Mediterana (UPM) etc.

Ziua naţională: Ziua Independenţei ("Yom Atzmaut") – data variază în fiecare an, după calendarul religios ebraic,
fiind a 5-a zi a lunii Iyar. În 2020, aceasta a fost marcată la 28 aprilie.

Drapel: steaua lui David albastră între două linii orizontale albastre pe font alb.

israelul a fost intemeiat in anul 1948. Are o suprafata de 21596 km². Aici se include
Ierusalimul de est si Inaltimile Golar, ambele cucerite de Israel in urma razboiului, dar in
urma tratatelor de pace cu palestinienii aceste doua regiuni au intrat sub jurisdictie
palestiniana. Ierusalimul este considerat cel mai mare oras al Israelului, dar datorita
disputelor pentru Ierusalimul de est, O.N.U. nu recunoaste acest oras drept capitala,
de aceea Tel Aviv-ul a preluat functia de capitala a Israelului.
Tara Israel e numele ebraic antic al tarii locuite de evrei inaintea exilului lor. Dupa exilul
multor evrei din populatia Tarii Israelului, romanii au fost cei care au schimbat numele tarii
cu dorinta sa piarda amintirea independentei evreiesti. Romanii au dat tarii numele de
Palestina, in amintirea unui popor antic de origine greceasca pe nume Philistini, popor ce a
invadat limanul Tarii Israelului, au construit cinci orase si s-au luptat cu evreii multi ani. La
sfarsit Philistinii au fost invinsi de evrei si au disparut din istorie. Monarhia evreiasca din
Tara Isrelului, s-a impartit in doua, monarhia Iehuda si monarhia Israel. Numele statului
modern Israel provine din acelasi nume. Istoria iudaismului si a poporului evreu incepe in
timpuri stravechi si continua sa existe si in ziua de astazi. Poporul evreu este unul dintre
cele mai vechi popoare din lumea civilizata. Iudaismul se bazeaza pe ideea monoteismului
etnic si se ocupa in principal cu comportamentul etnic al oamenilor unul fata de altul.
Biblia ebraica numita Torah este cea mai influenta carte din istoria omenirii. Cele zece
porunci, documentul cel mai faimos din Biblie, au contribuit la imbunatatirea
comportamentului etic uman mai mult decat orice alta lege din istorie. Dupa traditia
evreiasca , Torah contine 613 porunci care include etica, credintele de baza, sarbatorile si
evenimentele ciclului de viata.
Suprafata 21.596 km cu granita din 1948. Suprafata totala a Regiunii Autonome
Palestiniene este 6.231 km si enclava Jerjcho 60 km. Restul Malului de Vest acopera 5.819
km.
Asezare geografica 27 45-33 20 latitudine Nordica si 32 06-35 50 Longitudine Estica
Caracteristici geografice Campia coastei Marii Mediterane presarata cu dune de nisip este
impartita in doua de muntele Canmel.Raurile strabat campia din munti spre est Lanturile
muntoase orientate pe directia N – S se intind pe intreg teritoriul Galileei,Samariei si Iudeea
Intre Galileea si Samaria este fertila Vale Emeq Yizre’ l Inaltimea medie a muntilor este de
850 m atingand 1208 m in Vf. Meron langa Marea Galileii la vest iar la est se afla Valea
Gread Rift. Marea Moarta are 1018 km si o adancime de 399 m Nu are iesire dar
evaporarea echilibreaza intrarile.
Clima Nordul Israelului are ierni blande , umede si veri calde si lungi. In sud este desertul
Negev care acopere 60% din suprafata. Deoarece Israelul este foarte insorit apa menajera
este incalzita cu energie solara Temperatura medie este de 16 grade in ianuarie si 32 de
grade Celsius in luna iulie si o cantitate totala de precipitatii de 3 cm cubi pe an.pentru
Ierusalim aflat la o inaltime 557m cifrele sunt:in ianuarie 9 grade Celsius,in iulie 24 grade
Celsius si precipitatii de 52 cm cubi pe an. Aproape 70% din precipitaţiile anuale provin din
ploile căzute din noiembrie şi până în februarie. Cantitatea de ploaie descreşte de la nord la
sud şi de la vest la est. Frecventele perioade de uscăciune din timpul verii, în special în
regiunile deşertice de sud, fac ca irigaţiile masive să devină o necesitate. Ploile intense în
aceste regiuni dar şi în altele pot provoca inundaţii şi eroziunea solului
Este o democraţie parlamentarã şi se autodefineşte ca un stat evreiesc şi democratic,
potrivit mesajului propriei proclamări din 14 mai 1948.
Populaţia Israelului este predominant evreiasca, cu o minoritate arabã consistentă, de
confesiune musulmană sunită, iar, în mică parte, de confesiuni creştine sau druizi.
Israelul se învecinează, de la nord la sud, cu Libanul, Siria, Iordania şi Egiptul. Israelul are
ieşire la Marea Mediterana, la golful Aqaba şi la Marea Moarta.
Israelul are o economie modernă, fiind unul dintre statele dezvoltate.

Industria tradiţională (textilã şi alimentarã) a fost completată de noi ramuri printre care
prelucrarea petrolului, a cauciucului, construcţiile de maşini.
Recent, Israelul dezvoltă şi ramuri de vârf printre care industria aeronauticã şi electronicã.
O ramură industrială mai deosebită o reprezintă prelucrarea diamantelor. Deşi dispune de
terenuri agricole reduse, are un înalt randament datorită mecanizării şi irigaţiilor.
Produsele agricole principale sunt:citricele, mãslinele, viţa de vie şi cerealele. Se cresc
intensiv bovine.
Israelul funcționează în cadrul unui sistem parlamentar ca o republică democratică cu sufragiu
universal. Un membru al parlamentului susținut de o majoritate parlamentară devine prim-ministru;
de obicei, acesta este președintele celui mai mare partid. Prim-ministrul este șeful guvernului și șef
de cabinet. Israelul este guvernat de un parlament cu 120 de membri, cunoscut sub numele
de Knesset. Statutul de membru al Knessetului se bazează pe reprezentarea proporțională a
partidelor politice, cu un prag electoral de 2%, care, în practică, a dus la guvernele de coaliție.
Alegerile parlamentare sunt programate la fiecare patru ani, dar coalițiile instabile sau un vot de
neîncredere din partea Knessetului pot dizolva un guvern mai devreme. Legile de bază ale Israelului
funcționează ca o constituție nescrisă. În mai 2003, Knessetul a început să elaboreze o constituție
oficială pe baza acestor legi.
Actualul parlament are următoarea structură

Președintele Israelului este șeful statului, cu atribuții limitate și în mare parte ceremoniale.

Sistemul juridic
Israelul dispune de un sistem cu trei nivele juridice:

 judecătoriile de pace – instanțele cu magistrați, situate în cele mai multe orașe din țară;
 judecătoriile districtuale – servesc ca curte de primă instanță și curte de instanță de apel, ele
sunt situate în cinci din cele șase districte ale Israelului;
 Curtea Supremă de Justiție de la Ierusalim, instanța supremă cu un dublu rol: cel de înaltă
instanță de apel și cel de Înaltă Curte de Justiție. În aceasta din urmă, Curtea Supremă de
Justiție acționează ca un tribunal de primă instanță, care permite persoanelor fizice, atât
cetățenilor, cât și celor care nu sunt cetățeni, să ceară ajutor judiciar împotriva deciziilor
autorităților de stat. Israelul nu a ratificat Statutul de la Roma cu privire la Curtea Penală
Internațională, invocând scepticismul cu privire la capacitatea acestei instanțe de a-și păstra
neutralitatea politică, deși îi sprijină obiectivele.
Sistemul juridic al Israelului combină trei tradiții juridice: dreptul comun englez, dreptul civil și dreptul
evreiesc (Halaha). El se bazează pe principiul stare decisis (precedent) și este un sistem acuzator,
unde părțile în cauză aduc probe în fața instanței. Cazurile Curții sunt decise de judecători
profesioniști, mai degrabă decât de jurați. Căsătoria și divorțul sunt sub jurisdicția instanțelor
religioase: evreiești, musulmane, druze și creștine. Un comitet format din membri ai Knessetului,
judecătorii Curții Supreme de Justiție, precum și membrii Israeli Bar realizează alegerea
judecătorilor. Administrarea instanțelor Israelului (atât a instanțelor de judecată generale, cât și a
instanțelor muncitorești), sunt efectuate de către administrația instanțelor, situată în Ierusalim.
Instanțele generale și cele muncitorești sunt instanțe fără suport pe hârtie: dosarele instanței,
precum și deciziile Curții sunt depozitate electronic.
Diviziuni administrative
Statul Israel este împărțit în șase districte administrative principale, cunoscute sub numele
de mehozot (‫ ;מחוזות‬singular: mahoz): Centru, Haifa, Ierusalim, Nord, Sud și Tel Aviv. Districtele sunt
la rândul lor împărțite în 15 subdistricte cunoscute sub numele de nafot (‫ ;נפות‬singular: nafa), care
sunt și ele împărțite în 50 de regiuni naturale.