Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1 Sânnicolau Mare
6. FIZIONOMIA ORAŞULUI
O altă ierarhizare, după criteriul rangului, s-a realizat între anii 1989-1996, oraşul
Sânnicolau Mare încadrându-se la oraşele de gradul VI, datorită falimentului fabricilor din
zonă şi a producţiei industriale.(44)
Din punct de vedere economic şi numeric, Sânnicolau Mare este al III-lea oraş din
judeţ, după Timişoara şi Lugoj. În conformitate cu Legea 489/04.07.2001, privind
aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional, Secţiunea a IV a – reţeaua de
localitate – localităţile urbane de rangul III, oraşul Sânnicolau Mare se înscrie în localitate
urbană de rangul III şi trebuie să dispună de următoarele elemente şi nivel de, dotare
astfel;
1. Populaţie – între 5000 – 30000 de locuitori (13.070).
2. Raza de servire – 10 – 20 km (25 km.) .
3. Accesul la căile de comunicaţii, acces direct la drumul naţional sau judeţean, la
centrul de rang superior şi acces la zona de influenţă ( are acces şi la drumul
European E70).
4. Funcţiuni economice; - capacităţi de producţie din ;
- domeniul secundar (industrie prelucrătoare).
- domeniul terţiar (servicii sociale şi comerciale).
- domeniul primar (agricultura, piscicultura).
5. Nivelul de dotare – echipare;
Monografia oraşului
2 Sânnicolau Mare
textură introduce o delimitare netă între arterele de circulaţie majoră şi aleile secundare,
având totuşi deficienţa de a nu fi gândită în ipoteza unui important trafic activ.
6.2. Strada urbană
În anexa nr.8 este prezentată denumirea străzilor existente în anul 2004, având 112
străzi.
Monografia oraşului
5 Sânnicolau Mare
În anexa nr.7 este prezentată denumirea străzilor după 1942, când Sannicolau Mare
a fost declarat oraş, cu 99 de străzi.
Cele două pieţe din centrul oraşului pun în evidenţă castelul Nako, Şcoala
Generală nr.1, Primăria, Biserica Sârbă (Piaţa 1 Mai) şi Biserica romano-catolică,
Policlinica, Banca Comercială Română (Piaţa 30 Decembrie).
Forma pieţelor este neregulată, rezultat al evoluţiei în etape şi a modificărilor în
concepţia urbanistică.
Prin profil urban se înţelege cea de a treia dimensiune a oraşului în plan vertical,
element al fizionomiei care este de asemenea o consecinţă a evoluţiei specifice a aşezării,
a conturării zonelor funcţionale şi a anumitor trăsături tradiţionale de civilizaţie.
- Casele din cărămidă nearsă (chirpici) sunt ca şi casele de lemn, un tip foarte vechi de
80-100 de ani. În prezent reprezintă 45% dintre toate casele.
- Casele din pământ bătut reprezintă 30% şi au o vechime de peste 90 de ani.
- Casele din chirpici şi cărămidă reprezintă 15% şi au o vechime de 90-100 de ani.
- Casele din cărămidă şi piatră au o vechime de peste 70 de ani. Odată cu deschiderea
fabricii de ţiglă şi cărămidă şi a unei cariere de piatră şi de nisip, începând cu anul 1850,
se începe şi în oraş construirea de case şi clădiri din cărămidă. Astfel că majoritatea
edificiilor mari au fost construite după 1860.
- Construcţii moderne din beton şi zidărie din cărămidă sau prefabricate s-au realizat după
1948, continuând într-un ritm mai mare după 1962, când încep şi construirea de blocuri în
localitate.
Forma clădirilor este destul de variată, putându-se distinge 8 tipuri principale:
- Casele de tip comercial-meşteşugăresc (casele de târg) au fost caracteristice, începând
cu anii 1787 şi 1837, când are loc declararea oraşului ca târg anual şi apoi săptămânal. O
parte din clădiri se mai păstrează şi astăzi şi sunt funcţionale, mai ales pe străzile
Republicii, Calea lui Traian, 16 Decembrie. După 1990 au început să apară case
comerciale şi meşteşugăreşti fie prin modificările efectuate, fie prin construcţia altora,
acestea aflându-se mai ales pe străzile principale.
- Vilele sunt locuinţe cu un nivel înalt de dotare, construite sub aspect arhitectural modern
şi cu materiale de bună calitate. Acestea sunt amplasate pe străzile Belşugului, Viilor,
Stadionului, Axente Sever. Poziţia lor pe aceste străzi este singulară, cu 1-2 etaje, fiind în
creştere în toată zona oraşului.
Monografia oraşului
7 Sânnicolau Mare
- Blocurile au început să fie construite prin anii 1962 pe strada M.Viteazu, în anul 1965 pe
strada Calea lui Traian, iar din 1970 se începe construcţia microraionului denumit
,,Blocuri’’ pe străzile Republicii, Panselelor şi pe malul canalului Aranca. Întrucât spaţiul
destinat construirii de blocuri era prea mic, s-a început construcţia blocurilor şi pe străzile
Gh.Lazăr, Gh.Şincai şi Timişoarei. Peste 90% din blocuri sunt cu P+4 (parter+4 etaje),
celelalte fiind cu 2 şi 3 etaje. Construcţia lor este monotonă ca formă şi ornamentaţie. Din
1990 nu s-a mai construit nici un bloc ci doar s-a finisat cele începute înainte de anul
1989.
-