11.

ZONA DE INFLUENŢĂ URBANĂ

11.1 ORAŞUL- CENTRU POLARIZATOR

Poziţia unui oraş, într-un anumit areal geografic, exprimă particularităţile zonei respective,
desprinsă din unitatea carpato-danubiano-pontică.
Sânnicolau Mare, de-a lungul istoriei, sale a fost, este şi va fi un centru polarizator pentru
localităţile din jurul său, datorită poziţiei sale geografice. Aşezat la întretăierea drumurilor
comerciale V-E şi N-S şi de-a lungul văii Mureşului, Sânnicolau Mare a fost un centru nodal,
cu diferite funcţiuni administrativ-teritoriale, în etapele istoriei.
Prin localitate, au trecut, de-a lungul vremii, armatele marilor imperii: roman,
habsburgic şi otoman, în confruntarea lor pentru cucerirea acestui pământ mănos, care este
Banatul. A fost, de-a lungul timpului, un loc de popas al poştalioanelor, diligenţelor şi
cărăuşilor care veneau şi plecau din aproape toată zona central europeană şi cea estică, pe axa
Istambul-Bucureşti-Timişoara-Viena-Berlin precum şi pe axa Bucureşti-Sibiu-Timişoara-
Viena.
Odată cu dezvoltarea economică a Banatului, localitatea a devenit un nod de cale ferată
important, de unde veneau şi plecau trenuri în patru direcţii:
- Sânnicolau Mare – Mako (Ungaria)
- Sânnicolau Mare – Kikinda (Iugoslavia)
- Sânnicolau Mare – Arad
- Sânnicolau Mare – Timişoara
În existenţa sa, ca centru administrativ-teritorial în diferite etape ale istoriei, a făcut să
fie, mereu, în contact cu problemele localităţilor din jur, creându-şi rolul de influenţă în partea
cea mai vestică a ţării.
Schimbarea sistemelor sociale şi administrative nu a redus importanţa sa zonală, ci a
continuat să aibă un rol important, în dezvoltarea economică a zonei.
Localitatea, fiind un spaţiu multietnic (un adevărat mozaic de la 10 la 17 naţionalităţi), în care
toate etniile trăiesc şi convieţuiesc împreună, a atras după sine imaginea unui oraş deschis, în
care orice persoană, indiferent de naţionalitate, se poate afirma şi convieţui, respectând
tradiţia locului.
O caracteristică generală a rolului său de centru polarizator, l-a constituit, de-a lungul
vremii, şi faptul că aici, au trăit evreii, negustorii greci şi macedo-români renumiţi pentru
activităţile lor în domeniul economic, iar colonizarea germanilor şvabi, în localitate, alături de
români, sârbi şi unguri, a dat un impuls nou preluând de la aceştia valorile şi conceptele
europene.
Dezvoltarea sa industrială, evoluţia sistemului educaţional, marea diversitate a activităţilor
economice particulare a atras un număr mare de cetăţeni din comunele din jur, din multe
localităţi ale ţării şi din alte zone ale Europei.
Fiind un oraş cu un sistem deschis, un oraş de graniţă, el şi-a schimbat, de-a lungul istoriei
sale, structura etnică, dar a rămas un centru polarizator, fiindcă cei care au venit în locul celor
plecaţi au continuat tradiţia, ca să păstreze personalitatea oraşului, în această zonă.
La o analiză făcută, privind relaţiile interumane se poate spune, că locuitorii săi au legături de
familie, prieteni, cunoscuţi pe tot mapamondul începând cu România, Europa, SUA şi până în
Australia ,dovedind ,încă o dată, că oraşul este permanent în contact cu realităţile lumii
mondiale.
 Începând cu anii 1870, când începe dezvoltarea industrială a localităţii, continuându-se
şi mai apoi după 1969, când industria se reface în concepţie socialistă. După 1990 când
investitorii străini construiesc firme pe piaţa capitalistă, forţa de muncă din oraş, nefiind
suficientă, s-a apelat la cetăţenii din localităţile din jurul oraşului şi la alţii veniţi din ţară,
astfel că, numărul muncitorilor navetişti este de 3000 – 4000 persoane, de pe o rază de (40 –
60 km).
După deschiderea, în octombrie 2000, a punctului de trecere a frontierei de la Cenad,
de către primii miniştrii ai României şi Ungariei (Isărescu Mugur şi Orban Victor), oraşul a
intrat din nou în circuitul european.
Aşezat pe drumul european E 70, care leagă Bucureşti–Timişoara–Sânnicolau Mare (km 620)
Szeged–Budapesta–Viena, Sânnicolau Mare este primul oraş cu care iau contact străinii, ce
vin în România. Se refac vechile legături comerciale, ce leagă Banatul de Europa Centrală şi
Occidentală.
Existenţa judecătoriei, parchetului, cadastrului, biroului notarial, birourilor de avocaţi,
spitalului cu policlinica, cabinetele medicale, farmaciile etc., fac ca în zilele de lucru, oraşul
să fie vizitat de mulţi cetăţeni.
Întrucât, în oraş funcţionează un liceu teoretic şi grupul şcolar agricol (şcoala de artă şi
meserii) vin mulţi elevi din localităţile din jur: Cenad, Beba Veche, Dudeştii Vechi, Teremia
Mare şi Lovrin, ce frecventează cursurile acestor instituţii.
Subunităţile M.I., existente în oraş: Poliţia (serviciul informatizat al persoanei), Poliţia de
Frontieră şi Pompierii, cu răspunderi teritoriale în afara oraşului, fac să se mărească şi mai
mult rolul de centru polarizator.
Sediile firmelor româno-italiene, specializate în domeniul agricol, ce au o suprafaţă de peste
10.000 ha în zona cea mai vestică a ţări polarizează şi localităţile din jurul lor.
Toate acestea luate la un loc, au creat din localitate o zonă de influenţă urbană în partea de NV
a Banatului. În conceptul european, privind dezvoltarea euroregiunilor Sânnicolau Mare, se
înscrie în euroregiunea DKMT (Dunăre–Kriş–Mureş-Tisa) cu câteva proiecte pentru viitor. La
nivel interjudeţean, s-a încheiat o colaborare cu judeţele limitrofe din Ungaria şi Serbia
(Csongrad şi Voivodina).
Sânnicolau Mare este înfrăţit cu localităţile Mako şi Battonya (Ungaria) şi colaborează foarte
bine cu localităţile Birgkirchen şi Ludwisburg din Germania. Cu localitatea Mako s-a creat o
microregiune, care prin proiecte viabile, pot fi finanţate de Uniunea Europeană, prin fonduri
PHARE, SAPARD etc.
Statul român, având ca obiectiv de importanţă strategică aderarea României la NATO (2004)
şi la UE (2007), oraşul Sânnicolau Mare întruneşte multe din condiţiile cerute de aceste foruri
europene, putând deveni unul din primele oraşe moderne ale României.
Crearea unei zone rezidenţiale, deschiderea prin PTF Cenad a traficului greu, construcţia
ocolitoare a drumului european, în partea de sud a oraşului, precum şi captarea de noi
investiţii străine, inclusiv exploatarea zăcământului natural de apă geotermală, va mări în
viitor rolul său ca centru zonal de influenţa urbană, nu numai în România, dar şi în Ungaria şi
Serbia.
În concluzie, se poate spune că oraşul Sânnicolau Mare poate deveni oraş model, de tip
european, în care să primeze legea democratică, drepturile omului, toleranţa şi încrederea în
semeni, respectul reciproc şi credinţa în Dumnezeu.

,,Eu mi-s sânmiclăuşan”

(înseamnă a fi cineva).
 12 .CONCLUZII

O definiţie simplă a monografiei înseamnă un studiu ştiinţific asupra unui subiect.

Prin lucrarea ,,Monografia oraşului Sânicolau Mare”, am încercat să redăm o primă
abordare şi studiere a imensului volum de date şi evenimente, pe care oraşul le are, de-a
lungul istoriei sale. Elaborarea lucrării a necesitat un efort mare, timp, cheltuieli financiare şi
ample căutări, pentru a putea centraliza bazele de date necesare, care puse într-o ordine
cronologică şi analizate ştiinţific, să poată reda cât mai real, imaginea oraşului.
Pentru întocmirea lucrării am apelat atât la metode, procedee ştiinţifice tradiţionale
cât şi la cele moderne, utilizate de geografie în studiul acestei entităţi teritoriale. Pe lângă
analiza şi sinteza studiului, am utilizat metode şi procedee geografice ca; dialectice, inductive,
deductive, istorice, cartografice, matematice, modelare, comparative precum şi observaţia şi
descrierea geografică.
Am desfăşurat planul lucrării după următoarea metodologie, aplicând următoarele
principii;
• Principiul repartiţiei spaţiale (poziţia geografică şi cadrul natural).
• Principiul cauzalităţii (relaţia dintre studiul populaţiei şi aşezare).
• Principiul integrării geografice (analiza localităţii, ca unitate structural-funcţională a
mediului geografic).
• Principiul istoricului (analiza evolutivă a oraşului, de-a lungul existenţei sale).
• Principiul regionalismului (rolul localităţii în cadrul Banatului, cu componentele sale
naturale, economice şi sociale).
• Principiul ecologic (raportul dintre om şi mediul înconjurător).
• Principiul sociologic (aplicarea în viaţa localităţii a factorilor sociali şi legile sociale).
• Principiul autropic (prezentarea în timp şi spaţiu a modificărilor mediului localităţii,
de către locuitorii săi).
Izvoarele de documentare, prin care s-a putut prezenta trecutul şi prezentul localităţii
au fost;
diplomaţia, epigrafia, arheologia, numismatica, lingvistica, folclorul şi etnografia, sursele
juridice, cartografice etc. Folosind această bază ştiinţifică, am dorit să redăm un document de
studiu şi analiză pentru generaţiile prezente şi viitoare, pentru a-şi putea hotărî viitorul
oraşului, în contextul integrării noastre în marea familie europeană.
Locuitorii acestei aşezări s-au integrat organic, în spaţiul etnic românesc şi au evoluat
în aceleaşi condiţii, forme şi tipare, ca pe întreg teritoriul românesc, adaptând forme şi tipare
occidentale la specificul zonei. Istoria şi viaţa comunităţii acestui plai bănăţean este extrem de
impresionantă, impunându-se ca acest studiu să fie continuat, întrucât lucrarea cuprinde doar
o parte din cele mai importante date, însă ele sunt enorm de multe şi trebuie puse în valoare,
pentru a le prezenta ţării şi Europei, că Sannicolau Mare este o aşezare cu valori istorice
create de înaintaşi, un oraş exemplu demn de urmat şi de celelalte localităţi ale ţării.
În concluzie, vom relua cele mai importante aspecte, cu care se poate mândri orice
sânmiclăuşean cu oraşul său;
• Cel mai puternic avanpost de apărare al cetăţii Morisena (Cenad).
• Descoperirea comorii, ca tezaur cu valoare universală (atestă existenţa localităţii încă
din secolele IX-XI).
• Trecerea, cu mari sacrificii, pe sub diferite stăpâniri străine (românii, popoarele
migratoare, turcii, austrieci, unguri).
 • Purtând numele Marelui Sfânt Ierarh Nicolae, localitatea a fost ocrotită şi apărată de
Dumnezeu.
• Prin localitate au trecut, de-a lungul vremii, împăraţi, regi, conducători de oşti şi mari
personalităţi ale timpului.
• S-a construit prima şcoală agricolă din ţară şi a treia din Imperiul Austro-Ungar.
• S-a construit primul spital comunal din Banat.
• S-a construit primele biserici ortodoxe (româneşti şi sârbeşti).
• S-a construit una din cele mai mari biserici catolice din Banat.
• S-au construit biserica greco-catolică, biserica ortodoxă română şi biserica reformată.
• S-a constituit primul cor în Banat şi în ţară, primul cor pe 4 voci şi cor mixt de bărbaţi
şi femei.
• Aici s-a născut marele compozitor şi pianist de renume mondial Bela Bartok.
• Aici s-a născut marele filolog maghiar REVAY MIKLOS, cel care a pus bazele
literaturii moderne maghiare.
• Aici s-a născut prima ziaristă din Banat şi Transilvania Emilia Lungu.
• Aici a fost construită o moară pe abur, care producea şi curent electric.
• Aici s-a produs cea mai bună bere din Europa, concurând cu berea Pilsen.
• Participarea corului Doina la Bucureşti, obţinând medalia de aur.
• Aici s-a ridicat primul monument al marelui poet Eminescu, din teritoriile ocupate.
• Şoimii României la Praga, au obţinut medalia de aur.
• Participarea la Expoziţia Mileniului la Budapesta, obţinând premiul I la creşterea
găinilor.
• Aici, a luat fiinţă prima semifilarmonică din Banat, formată din 40 de elevi.
• Reuniunea de cântări Doina – care a obţinut primul Statut juridic de funcţionare de la
Budapesta.
• Obţinerea titlului de Campioni naţionali la volei fete (junioare).
• Obţinerea primului titlu de campion naţional la tenis de masă (juniori).
• În perioada celui mai mare flagel mondial (al II-lea război mondial), s-a unit o comună
germană cu o comuna românească, formând oraşul Sânnicolau Mare.
• Este unicat în istoria aşezărilor, când între cele două comune nu exista hotar.
• Oraşul are cele mai mari investiţii străine pe cap de locuitor – peste 9000$.
• Oraşul are cel mai mare buget local, la număr de locuitori (7 milioane lei/cap de
locuitor).
• Oraşul nu are şomeri, fiind singurul oraş din ţară.
• Canalul Aranca redă imaginea mai redusă a marilor oraşe aşezate pe fluvii şi râuri.
• Are peste 13 naţionalităţi şi legături de prietenie şi rudenie cu popoare de pe tot
mapamondul.
Toate acestea au făcut, ca bogăţia pământului, să se îmbine armonios cu bogăţia
sufletului
acestor oameni, ce au trăit şi trăiesc în acest plai de ţară, fiind cel mai vestic oraş al României.
Şi aspectele sunt enorm de multe, cu care se poate mândri fiecare sânmiclăuşean, ele redând
cât se poate de clar şi real, că, aici, în acest spaţiu edenic, au trăit ţi trăiesc oameni de mare
valoare sufletească şi de conştiinţă. De-a lungul timpului, oamenii bogaţi ai localităţii au creat
valori materiale şi spirituale, prin contribuţia lor financiară, exemplul cel mai elocvent fiind
Contele Nako, pe care ar trebui să-l urmeze şi astăzi oamenii cei mai bogaţi ai oraşului, să
contribuie mai mult la ridicarea valorilor acestui oraş.
 Toate acestea au creat o simbioză a existenţei localităţii în timp şi spaţiu, rămânând o
aşezare deschisă către oameni, către lume, către integrarea europeană.
Valorile cele mai mari ale locuitorilor aşezării au fost permanent: cinstea, dreptatea,
toleranţa şi dragostea faţă de tot ceea ce este frumos şi sublim.
Generaţiile de astăzi şi generaţiile viitoare au obligaţia de a transpune în viaţa oraşului,
aceste mari valori universale ale sufletului şi conştiinţei. Prin izvorul nesecat al culturii, facem
un apel, acum, în acest ceas al istoriei noastre, ca oamenii oraşului să lase la o parte
înfruntările, neînţelegerile, uneori chiar ura şi să creeze un climat demn de o viaţă mai bună,
în pace şi înţelegere.
Cu toţii, de la cel mic la cel mare, de la cel sărac la cel bogat, să facem prin munca
noastră, o zidire solidă a respectului faţă de lege, de democraţie şi de statul de drept, pentru a
crea acea oază de linişte şi pace, de înţelegere cântec şi poezie, de muncă şi respect faţă de
viitorul oraşului şi al generaţiilor viitoare.
Pentru a ne integra în valorile europene, sunt necesare implementarea următoarelor
obiective sociale, culturale şi spirituale în viaţa oraşului;
1) Crearea unui Consiliu consultativ (format din 1-2 cetăţeni de pe fiecare strada)
pentru dezbateri (trimestrial) ale problemelor oraşului.
2) Cererea unor forme asociative ale societăţii civile, cu scop economic, cultural,
juridic etc.
3) Constituirea unei comisii cetăţeneşti – care să aibă ca scop, prelucrarea noului
concept privind integrarea europeană, pe lângă Consiliul Local şi de elaborare a
unor programe şi proiecte, atât în cadrul euroregiunii DKMT (Dunare-Kriş-
Mureş-Tisa), cât şi prin celelalte programe europene (PHARE, SAPARD etc).
4) Înfiinţarea unei asociaţii de protecţia mediului şi de întreţinere a rezervaţiei
Lunca Mureşului.
5) Constituirea ,,Cercului voluntarilor” pe lângă asociaţia de Cruce Roşie şi alte
asociaţii umanitare.
6) Înfiinţarea ,,Clubului seniorilor” (înţelepţilor), prin care bătrânii oraşului să
poată participa la viaţa oraşului.
7) Înfiinţarea ,,Clubului informaticienilor”, sub patronajul Consiliului local, pentru
cunoaşterea oraşului pe tot mapamondul, prin intermediul internetului.
8) Înfiinţarea ,,Clubului investitorilor străini”, prin care să fie atrase mai multe
investiţii străine, pe raza oraşului.
9) Înfiinţarea ,,Clubului intelectualilor” , pentru coordonarea activităţilor cultural
educative.
10) Înfiinţarea unei mici semifilarmonici, formată din elevi.
11) Înfiinţarea unui taraf al oraşului, format din cetăţeni ce cântă la diverse
instrumente.
12) Repunerea în valoare a Corului Doina şi sărbătorirea a 146 de ani de existenţă.
13) Înfiinţarea clubului sportiv ,,Şoimii României”, în locul clubului Unirea.
14) Editarea ziarului săptămânal, sub denumirea ,,Spiritul European” ,în locul
Buletinului informativ, ce să apară săptămânal.
15) Amenajarea intrărilor şi ieşirilor din oraş, pe drumul E70, după modelele
oraşelor europene.
16) Arborarea drapelului românesc şi european, pe toate instituţiile publice,
inclusiv confecţionarea de suporţi pentru instalarea drapelelor pe stâlpi şi
clădirile principale, în zilele de sărbătoare.
17) Stabilirea unui spaţiu (în faţa Hotelului), pentru aborarea pe catarge a
drapelelor; românesc, european şi NATO.
18) Sărbătorirea zilei de atestare documentară a localităţii şi a declarării lui ca oraş.
 19) Stabilirea sărbătorii zilelor ,,Fii oraşului”.
20) Sărbătorirea marilor personalităţi şi oameni de seamă ai oraşului.
21) Denumirea unor obiective (străzi, clădiri etc), cu nume din istoria oraşului.
22) Constituirea, într-o formă mai amplă, a muzeului oraşului.
23) Acordarea titlului de ,,Cetăţeni de onoare” şi altor personalităţi ale oraşului şi
oameni de seamă, post mortem.
24) Preluarea cinematografului, de către Consiliul local şi folosit de cei peste 2000
de elevi pentru desfăşurarea activităţilor cultural-artistice.
25) Crearea, în zona Promotor, pe baza unui plan urbanistic modern, a unei zone
rezidenţiale.
26) Destinarea unor terenuri, date în folosinţă pe 99 de ani, pentru a se construi de
către investitorii străini, a unor zone cu obiective balneare, folosind apa
geotermală.
27) Dotarea bibliotecilor din oraş, cu cărţi scrise de cetăţeni ai oraşului.
28) Amenajarea unui panou de afişaj cu aspect artistic, prin care cetăţenii sa fie
informaţi cu problemele social-culturale ale oraşului.
29) Cererea, în cadrul Primăriei, a unui punct legislativ, care să cuprindă toată
legislaţia la care cetăţenii să aibă un acces permanent.
30) Folosirea încăperilor, din Casa de cultura (Castel), numai pentru activităţi
educaţional-culturale şi de funcţionare a unor asociaţii cultural educative.
31) Prin sponsorizarea tuturor firmelor, Consiliul local să beneficieze de o
tipografie (în perioada interbelică existau 3 tipografii) pentru editarea de cărţi,
ziare şi reviste la nivelul oraşului.
32) Amenajarea unui loc modern de recreere şi joacă pentru copii.
33) Confecţionarea tăbliţelor cu numere de casă şi denumirea străzilor.
34) Atragerea de fonduri şi investiţii pentru construirea locuinţelor pentru tineri şi
destinarea de terenuri pentru construcţii de case.
35) Prin colaborarea cu SC Sinagro SA, amenajarea la etaj, a unei Săli de protocol,
pentru primirea delegaţiilor străine.
36) Readucerea în viaţa locuitorilor a obiceiurilor vechi, inclusiv văruirea pomilor
şi curţilor din faţa caselor, cu ocazia zilelor de sărbătoare.
37) Amenajarea străzilor din cartierele mărginaşe.
38) Asfaltarea trotuarelor, în tot oraşul.
39) Elaborarea unui plan de instalare a reclamelor, care să creeze un aspect
urbanistic modern.
40) Amenajarea canalului Aranca pentru activităţi de agrement, după un proiect
hidrotehnic.
41) Instalarea cabinelor telefonice în toate cartierele oraşului.
42) Desfăşurarea, după un program mai amplu, a sărbătoririi eroilor oraşului şi a
zilei naţionale, la care să participe mai activ elevii din liceu şi şcolile generale.
Acestea sunt doar câteva aspecte prezentate, posibil de a fi realizate prin voinţa
Consiliului local
al administraţiei locale, cu concursul tuturor instituţiilor cu capital de stat sau privat, precum
şi a cetăţenilor oraşului.
Cu credinţa în suflet şi conştiinţă, având alături de noi permanent pe Marele Sfânt
Ierarh Nicolae, ocrotitorul oraşului, avem convingerea fermă, că acest minunat plai mioritic,
presărat cu balade şi legende, de cântec şi poezie, poate deveni un oraş (municipiu) modern
european.
 Dumnezeu să binecuvânteze
Oraşul Sânnicolau Mare şi oamenii săi