Alunecările de teren

De Postolache Teodora și Solomon Medeea

Alunecările de teren sunt o categorie de fenomene
naturale de risc, ce definesc procesul de deplasare
naturală a maselor de roci pe o suprafață
înclinată,cu participarea apei, sub acțiunea variaților
bruște ale forței de gravitație.
De mai bine de un deceniu, Vâlcea se află în
topul judeţelor din România care deţin cele mai
mari suprafeţe distruse de alunecările de teren.

Alunecările de teren au loc mai des în anii cu

precipitații atmosferice abundente. Ele sunt
cauzate de apele subterane ascendente, de
lucrările de terasare, irigare sau de construcție,
de procesele de eroziune, de tăierea pădurilor
de pe pante și de cutremure. Din cauza
factorilor enumerați în Republica Moldova au
loc alunecări mai ales în regiunea Codrilor,
Prutului, Nistrului și a Înălțimii Tigheci. Aceste
alunecări aduc daune mari economiei
republicii, distrugând terenuri, clădiri, drumuri,
ș. a. Pentru a preveni și stăvili alunecările de
teren se efectuează lucrări de drenare a apelor
subterane și a celor freatice și lucrări de reglare
a scurgerii apelor de suprafață, se creează
plantații de fixare a pantelor.
Alunecările de teren se pot forma din cauza:
•cutremurelor,
•regimul hidric: ploilor abundente dintr-o anumită
zonă(pământul se înmoaie și se desprinde de
versanți) sau seceta prelungita,
•lipsa vegetatiei forestiere (arborii fixează solul și
previn apariția unor astfel de incidente),
•alternante inghet-dezghet,
•vanturi puternice,
•presiunea apelor subterane.
Care sunt semnele prin care se poate anticipa prezența unei
instabilități a terenului?
•blocarea ușilor și a ferestrelor casei
•fisuri în tencuială
•desprinderea unor țigle
•depărtarea pereților exteriori și a scărilor față de clădire
•înclinarea sau posibilitatea mișcării cu ușurință a gardurilor,
zidurilor de susținere, a stâlpilor sau a copacilor
•fisuri în carosabil
•defecțiuni la utilitați
•acumulări de pământ la baza unei pante
•apariția de noi izvoare de apă la suprafață
Procesul de alunecare include trei faze:
•faza pregătitoare, de alunecare lentă, incipientă;
•alunecarea propriu‑zisă;
•stabilizarea naturală
În cazul unor procese clasice, tipice, forma de relief se definește prin:
•râpa de desprindere,
•corpul alunecării,
•fruntea alunecării
•suprafața de alunecare

O alunecare poate sa prezinte una sau mai multe suprafete de alunecare, iar miscarea materialului deplasat se poate
produce prin translatie, in cazul in care suprafata de alunecare este dreapta, sau prin rotire, atunci cand aceasta este
curba. Marimea alunecarilor este diferita, ele ajungand de la lungimi de cativa metri la dimensiuni uriase de multi
kilometri. Cea mai mare alunecare de pe Terra s-a produs in urma cu 10.000 de ani in muntii Kabir kuh din Iran.
Masa de pamant deplasatta pe o distanta de 18 km a avut o lungime de 15 km si o grosime de 300 m.

Cele mai favorabile roci pentru producerea alunecarilor sunt argilele si alternantele de argile, marne, luturi
si nisipuri. Cele mai frecvente alunecari se inregistreaza pe versantii cu inclinari moderate(10 - 30 grade)
constituiti din roci cu o sistuozitate ridicata, intens fracturate si alterate.
Alunecarile se pot clasifica pe baza unor criterii diferite in
functie de scopul investigatiilor.
In functie de grosimea materialelor deplasate se
diferentiaza trei grupe de principale de alunecari si
anume:
- alunecari superficiale ( cand grosimea materialului
deplasat nu depaseste 1,5m),
- alunecari cu profunzime medie(1 - 3m)
- alunecari profunde ( peste 3 m ).
In functie de gradul de activitate, alunecarile se
diferentiaza in:
- alunecari stabilizate, cand alunecarea este veche si nu
prezinta conditii pentru reluarea miscarii,
- alunecari partial stabilizate, caracterizate printr-un
potential evident de reactivare
- alunecari active, caracterizate prin faptul ca procesul de
deplasare a materialelor pe versanti este in curs de
desfasurare.
Alunecările de teren se pot forma din cauza:
•cutremurelor,
•regimul hidric: ploilor abundente dintr-o
anumită zonă(pământul se înmoaie și se
desprinde de versanți) sau seceta prelungita,
•lipsa vegetatiei forestiere (arborii fixează
solul și previn apariția unor astfel de
incidente),
•alternante inghet-dezghet,
•vanturi puternice,
•presiunea apelor subterane.
20 de alunecări de teren surpinse de
cameră

https://youtu.be/2y_HidPTTqI?si=mUa
45VXLT-bMUkOP
Alunecările de teren: tipuri, cauze şi efecte
 https://youtu.be/6MyxjBua9vU?si=YIo
odtUQpMjZofQX
 https://youtu.be/uv1lv1U4hVU?si=6JP
5Gj4Kxe4mb3Fy