TURISMUL CULTURAL N PARIS

Monumente, cldiri si strazi celebre

Turnul Eiffel - simbolul Parisului. Arc de Triomphe - monument din centrul Place de l'toile, comemornd victoriile Franei i onornd pe cei care au murit n lupt .

!es "nvalides - #u$eu i loc de veci pentru muli soldai france$i i pentru %apoleon.

&oncier'erie - nchisoare foarte veche unde muli membri ai re'imului monarhic au stat nainte de moartea lor la revoluia france$ .

(ainte-&hapelle - capel din secolul )""". Palais *arnier - sediul +perei din Paris. &atedrala %otre-,ame pe "le de la &it&l direa (amaritaine - 'alerii comerciale de la nceputul secolului )). (orbonne - universitate faimoas , fondat n Evul #ediu. Pantheonul din Paris - biseric i mormnt al celor mai mari personalit i ale Franei. 'lise de la #adeleine - biseric Place des .os'es - pia din districtul #arais creat n timpul domniei lui /enric al ".-lea

"le de la &ite - parc triun'hiular cu alei de pietris mar'inite de boscheti infloriti, cu banci rustice sub arborii antici0 in forma de nava, are o lun'ime de $ece stra$i si o latime de cinci.

(trada 1ivoli

22&alea Triumfala22 - de la Arc de Triomphe du &arrousel, in curtea dintre bratele deschise ale !uvrului, se intinde una dintre cele mai remarcabile persepective va$ute in vreun oras modern.

3ulevardul (aint #ichel - este principala strada a cartierului studentesc, el este mar'init de librarii, cafenele, cofetarii si cinemato'rafe0 cladirile universitatii se 'asesc pe stra$i mai mici.

/otel de .ille - actuala cladire 45678-5669: inlocuieste structura renascentista care a fost in u$ din sec. )."

Pont %euf - cel mai vechi dintre podurile pari$iene 4altele il preced, dar au fost reconstruite:.

Palatul &haillot Podul Artelor - unul dintre cele mai incantatoare dintre toate podurile pari$iene

Muzee

!uvrul - un mu$eu enorm care ' $duiete foarte multe opere de art , inclusiv pictura Mona Lisa i statuia Venus din Milo. #u$eul +rsa; - un mu$eu de art ' $duit ntr-o 'ar din secolul )") convertit , i care conine n special opere impresioniste.

&entrul *eor'es Pompidou, cunoscut i ca Beaubourg - o cl dire neobinuit care ' $duiete mu$eul de arte moderne i un centru cultural cu o mare bibliotec public . !n' aceast cl dire se afl i atelierul &onstantin 3rncui.

#us-e 1odin - o mare colecie de opere ale celui mai celebru sculptor france$. #us-e &lun;, cunoscut i ca Muse National du Moyen-Age, ' $duiete o mare colecie de art i obiecte din Evul #ediu, inclusiv ciclul de tapiserii Doamna cu licornul.

#us-e Picasso

TURISMUL CULTURAL
Definitii Turismul cultural abordea$a cultura unei re'iuni, n special valorile ei artistice. Turismul cultural include turismul n re'iunile urbane, n special orase mari, istorice si obiective culturale 4mu$ee si teatre. (pecialistii sunt de parere ca persoanele care practica turismul cultural cheltuiesc n medie mai mult dect turistii <standard<.Acesti turisti pot fi interesati n probleme ce tin de domeniul reli'iei, filo$ofiei, istoriei, antropolo'iei etc., si doresc sa ia parte la actiunea de cunoastere a unor evenimente trecute. Evolutiile contemporane n diferite sfere de activitate umana si pro'resul n domeniile stiintifice, tehnolo'ice, educationale si sociolo'ice sunt, de asemenea, subiecte de interes cultural pentru multi turisti. Turismul cultural mai poate fi definit pe de o parte din motivatia accesului la obiectivele culturale precum calatorii pentru festivaluri de arta sau alte situri culturale sau eveniment, dar si trasee pentru studiu. =ntr-un sens mai lar' orice forma de turism poate fi definita drept turism cultural daca reuseste sa satisfaca nevoia umana de ba$a pentru diversitate, avnd tendinta sa creasca constienti$area culturala a individului descoperind noi cunostinte, e>periente si ntlniri. Turismul cultural ofera oportunitatea dialo'ului intercultural prin posibilitatea dialo'ului descoperirii si aprecierii diversitatii culturale. Turismul si cultura au fost mereu foarte apropiate n Europa, aceasta fiind tot timpul o destinatie importanta pentru cei atrasi de cultura sa bo'ata si de mostenirile istorice. 3a mai

mult mostenirea culturala a Europei repre$inta una din cele mai vechi si mai importante mosteniri producatoare de turism. Viata culturala ? ,e secole Parisul este considerat principalul centru de putere culturala al lumii vestice, un ma'net pentru artisti si intelectuali, un loc unde apar noi idei, iar arta este puterea suprema. ,esi unii oameni considera ca acum viata sa culturala este mai mult o problema de spectacol si de stralucire decat de adevarata creativitate, viata culturala este inca foarte activa si distinctiva. Pari$ienii iubesc noutatea, au o mare curio$itate intelectuala, stiu cum sa imbrace evenimentul cultural cel mai simplu cu fler si ele'anta si sunt avi$i patroni ai artelor, asa ca teatrele si salile de concerte, mu$eele, 'aleriile de arta si cinemato'rafele de arta sunt intotdeauna pline. Principalele teatre de stat sunt &omedia France$a, Teatrul +d-on si Teatrul %ational &haillot, care ofera un repertoriu de clasici france$i sau piese moderne straine. 3iletele mai ieftine sunt oferite de multe teatre @de bulevardA particulare, care se lupta sa supravietuiasca. E>ista mai mult de 5BC de teatre mai mici, multe dintre ele spriDinite de stat, care pre$inta un pro'ram amestecat de spectacole e>perimentale, cabaret etc. Pe lan'a multe cinemato'rafe comerciale cu ecrane multiple, e>ista $eci de mici cinemato'rafe @de artaA care pre$inta o mare varietate de filme. ,esi nou remodelatul !uvru este cel mai mare dintre mu$eele de arta clasica, Parisul a construit mu$ee noi si mari in ultimii ani, inclu$and #u$eul %ational de Arta #oderna din &entrul Pompidou, #u$eul +rsa; al artei si civili$atiei secolului al )")-lea, deschis in 5E6F si noul mu$eu de stiinta de la !a .illette. + specialitate a Parisului este punerea in scena a e>po$itiilor mari si nepretentios montate, de obicei retrospective ale unui artist individual sau ale unei perioade istorice. Principalele festivaluri anuale care pun accentul pe mu$ica si drama sunt Festivalul #arais, tinut in iunie si iulie si Festivalul de Toamna, care se tine de la Dumatatea lui septembrie pana in decembrie. Principalele edituri si librarii sunt situate in &artierul !atin si (aint-*ermain-des-Pres. Toate retelele principale de radio si televi$iune nationale france$e isi au centrul la Paris0 unele sunt detinute de stat iar altele sunt particulare. Turnul Eiffel ? A fost construit de catre *ustav Eiffel pentru E>po$itia "nternationala din 566E, in ciuda opo$itiei sustinute a personalitatilor nationale care il considerau nesi'ur si urat. &and concesiunea E>po$itiei a e>pirat in 5ECE, turnul de GCC m urma sa fie demolat, dar valoarea sa ca antena pentru transmisii radio l-a salvat. Elementele adau'ate pentru transmisiile de televi$iune i-a suplimentat inaltimea cu 57 m.

Turnul Eiffel ,in punctul cel mai inalt al celor trei platforme, vederea se intinde pe mai mult de F8 Hm. ,e la doi acrii ai turnului, un imens camp, &hamp de #ars 4&ampia lui #arte:, se intinde pana la (coala #ilitara, care a fost construita intre 57FE-5779 si continua sa fie folosita de &ole'iul de 1a$boi. &hamp de #ars care a servit initial drept teren de parada al scolii, si a fost scena a doua mari adunari in timpul 1evolutiei France$eI cea a Federatiei 457EC: si cea a Fiintei (upreme 457E8:. "n spatele Academiei #ilitare se afla cartierul 'eneral al +r'ani$atiei pentru Educatie, (tiinta si &ultura, +%J, J%E(&+. &ladirea inaltata in 5EB6 a fost proiectata de un trio international de arhitecti si decorata de artisti ai tarilor membre. Arc de Triomphe - "deea construirii Arcului a aparut in 56CF dupa victoria de la Austerlit$ a "mparatului %apoleon. Arcul de Triumf a fost inaltat peste ramasitele unui soldat necunoscut decedat in timpul Primului 1a$boi #ondial si o faclie perpetua arde in fundatie. %umai construirea fundatiei a durat doi ani. "n timpul 1estauratiei, constructia a fost sta'nata si nu avea sa fie finali$ata decat in timpul domniei re'elui !udovic-Filip. ,e la Arcul de Triumf pornesc artere de circulatie in toate directiile si de aceea piata &harles de *aulle in care este situat Arcul este cunoscuta si sub numele de KPiata (teleiA 4Place de l'toile:. Arcul se afla la capatul de .est al vestitului bulevard &hamps-l;s-es. Arcul de Triumf este un oma'iu in onoarea celor ce au luptat pentru Franta, in special in timpul ra$boaielor napoleoniene. Pe interior si deasupra Arcului sunt inscriptionate numele tuturor 'eneralilor si ra$boaielor purtate.

La Conciergerie si Sfanta Capela - &oncier'erie si (fanta &apela includ ramasitele celui mai vechi palat re'al france$ 4Palatul +rasului:,care a fost transformat intr-o inchisoare in sec al )".-lea 4a fost prima inchisoare din Paris in 5GE5:. !ocul a fost ales de Filip cel Frumos la inceputul sec al )".- lea pentru a construi un palat care sa simboli$e$e puterea sa, descris la vremea aceea ca fiind unul din cele mai impresionante palate din evul mediu.

La Conciergerie !a sfarsitul secolului al )".-lea, re'ele a abandonat Palatul +rasului in favoareaPalatului !uvru, lasand cladirea sa fie administrata de Parlament si numind-o K!a &oncier'erieA, urmand ca o parte din cladire sa fie transformata in inchisoare.

Sfanta Capela

&apela, a fost construita in acelasi loc unde a fost si celula #ariei-Antoaneta, camera doamnelor si dressin'ul. &oncier'erie se afla pe "le de la &ite, lan'a%otre-,ame, acolo unde, in timpul revolutiei france$e, barbati si femei erau inchisi pentru a-si astepta sentinta la moarte in piata &oncorde unde erau decapitati.

Palais Garnier - este un reper al intr rii nordice a 3ulevardului +perei 4Avenue de l'+p-ra: din Paris, Frana. Este privit ca una din piesele de valoare arhitectural deosebit ale vremii sale. &onstruit n stilul neo-baroc, este al treispre$ecelea teatru care ' $duiete +pera din Paris, de la fondarea sa de c tre !udovic al )".-lea n 5FFE. Este denumit de multe ori +pera din Paris, ns de la construirea +perei 3astille n 5E6E este desemnat drept +p-ra *arnier. Palatul *arnier a fost construit la ordinul lui %apoleon al """-lea, ca parte a unui plan de mare anver'ur de moderni$are urbanistic , reali$at de c tre 3aronul /aussmann. Proiectul a avut parte de o competiie, cti'at de &harles *arnier 4569B-56E6:, un arhitect de GB ani, pe atunci necunoscut. El va continua s active$e n acest domeniu prin construcia +p-ra *arnier de #onte-&arlo n #onaco.

Sorbona (Sorbonne) - este cea mai celebr universitate france$ i una dintre cele mai cunoscute universit i din lume. (ituat n centrul istoric al capitalei Franei, (orbona poart numele cole'iului fondat n 59B7 de c tre 1obert de (orbon. Printre fotii ei studen i se num r savani, oameni de cultur i politicieni france$i i str ini

Pantheonul - Pantheonul este ase$at pe muntele (te-*eneviLve, in apropiere de Jniversitatea (orbonna si de *radinile !u>embour'. !ocul unde se afla Pantheonul a fost ales de re'ele &lovis si a fost construit pentru ca acesta sa fie inmormantat in el.

Pantheonul &onstructia a inceput in anul 57B7 dar datorita unor probleme financiare a fost terminat abia in anul 57E5, in miDlocul 1evolutiei France$e. "n acelasi an, ansamblul constitutiv al revolutiei a decis sa fie transformat dintr-o biserica intr-un templu pentru a 'a$dui ramasitele oamenilor importanti ai Frantei."n 56CF cladirea a fost transformata din nou in biserica, dar din 566B Pantheonul a devenit iarasi o cladire civila. ,esi'nul podelei are motive 'recesti fiind lun'a de 55C metri si lata de 6B de metri. .eranda, a fost inspirata din Pantheonul de la 1oma. &ripta, acopera toata suprafata si 'a$duieste multe personalitati france$e precumI .ictor /u'o, .oltaire,Mean #onnet, #arie si Pierre &urie si Emile Nola. ,e asemenea, Pantheonul este locul unde astronomul Mean 3ernard !-on Foucault a tinut cunoscutul sau e>periment in 56B5, demonstrand ca Pamantul se invarte in Durul a>ei sale. Pendula lui Foucault a fost mutata in acelasi an in &onservatorul Artelor si #eseriilor. ,e sub coloane puteti admira Parisul. Pantheonul poate fi va$ut cel mai bine din *radinile !u>embour'.

Les Invalides ? Pe o strada catre nord-est se afla /otel des "nvalides, infiintat de !udovic )". pentru a adaposti 7.CCC de veterani in varsta sau invali$i. Enormul corp de cladiri a fost terminat in cinci ani 45F75-5F7F:. ,omul placat cu aur care se ridica deasupra cladirilor spitalului apartine bisericii (aint !ouis. ,omul a fost proiectat de Mules /ardouin#ansart, care a utili$at un stil cunoscut in Franta ca @ie$uitA deorece este derivat din prima biserica a ie$uitilor din 1oma, construita in 5BF6. 3isericile Academiei France$e, (pitalul

.al de *race si (orbona, 4toate din sec. )."": au urmat acest stil. "n capelele (fantului !udovic se afla mormintele fratilor lui %apoleon, Moseph si Merome, al fiului sau 4al carui trup a fost readus de la .iena in 5E8C de Adolf /itler: si ale maresalilor Frantei.

Les Invalides "mediat sub cupola se afla un sarcofa' de porfir rosu care acopera sase sicrie, unul in interiorul celuilalt, ce adapostesc ramasitele lui %apoleon, care au fost readuse din insula (f. Elena in 568C prin eforturile re'elui !ouis Philippe. Jniformele, armele personale si patul mortuar ale lui %apoleon sunt e>puse in #u$eul Armatei din fata (pitalului "nvali$ilor. + portiune a acestuia continua inca sa serveasca drept spital militar, dotarile fiind insa moderni$ate. #area Esplanada a (pitalului "nvali$ilor, mar'inita de copaci, coboara usor catre Ouai d2+rsa; si Podul Ale>andre """. Prima piatra pentru pod care il comemorea$a pe tarul rus Ale>andru """, a fost pusa in 56E7 de fiul acestuia, tarul %icolae "". Podul a fost terminat la timp pentru E>po$itia "nternationala din 5ECC si conduce la alte doua amintiri ale tar'ului din acel an, *rand Palais si Petit Palais. &ladirile continua inca sa fie folosite pentru spectacole anuale si pentru mari e>po$itii de arta.

Podul Artelor

!Pont des Artes" , care traversea$a (ena de la !uvru pe #alul (tan',

este unul dintre cele mai incantatoare dintre toate podurile pari$iene. A fost primul pod construit din fier 456CG: si a fost intotdeauna re$ervat pentru pietoni0 el asi'ura o vedere intima a Parisului si a (enei insasi.

Institutul #rance$ ? "n punctul in care Podul Artelor se intalneste cu #alul (tan' se ridica "nstitutul France$, care din 56CF a adapostit cele cinci academii france$e. !ocul a fost ocupat initial de Turnul %esle 4Tour de %esle:, o lucrare de aparare pentru punctul terminus de pe #alul (tan' al $idului cetatii din 599C. !ouis !e .au a proiectat cladirile suplimentare in 5FFG pentru a adaposti &ole'iul celor Patru %atiuni 4&olle'edes Ouatre-%ations:, platit printr-o mostenire de la &ardinalul #a$arin, ministrul lui !udovic )"., care adusese cele patru entitati in cau$a ? Piemontul, Alsacia, Artois si 1ossillon ? sub coroana france$a. !e .au si-a ba$at proiectele pe modelele italiene. &ele cinci academii contemporane sunt Academia France$a 4Academie Francaise:, fondata de &ardinalul de 1ichelieu in 5FGB, care editea$a dictionarul france$ oficial, atribuie premii literare si cuprinde @8C de nemuritoriA0 Academia "nscriptiilor si 3eletristicii, fondata in 5FFG de ministrul de finante al lui !udovic )"., Mean 3aptiste &olbert0 Academia de Arte Frumoase, doua sectiuni formate la momente diferite de #a$arin si &olbert si unite in 57EB0 Academia de Etica si (tiinta Politica, creata de &onventie 4un or'anism de 'uvernare din timpul 1evolutiei France$e: in 57EB pentru a studia problemele de filosofie, stiinte economice, politica, drept si istorie. "n apropiere se afla #onetaria 4/otel des #onnaies:. "n aceasta cladire sobra de la sfarsitul sec. al )."""-lea, vi$itatorii pot vedea cum se bat mone$i si pot face un tur al mu$eului mone$ilor si medaliilor.

La %adeleine - Templul 'recesc este putin mai la nord de Place de la &oncorde si este cunoscut sub numele de <!a #adeleine< sau <!'-'lise de (t-#arie-#adeleine<. Aceasta cladire impunatoare este de fapt o biserica, inchinata #ariei #a'dalena. "n france$a #a'dalena este numita #adeleine, de aici si numele cladirii. &and a inceput constructia bisericii in 57F8, planurile arhitectului Pierre &onstant d'"vr; aduceau cu cele ale ,omului "nvali$ilor. &and d'"v; a murit in 5777 planurile sale, care inca pot fi va$ute in #us-e &arnavalet, au fost revi$uite de succesorul sau, *uillome-#artin &outure. Acesta a decis sa darame cladirea neterminata si sa inceapa cu un nou proiect, de aceasta data ba$at pe desi'n-ul Pantheonului.&onstructia a fost intrerupta in timpul 1evolutiei France$e pana in 56CF cand %apoleon a decis ridicarea unui templu in onoarea armatei sale. !-a numit pe Pierre-Ale>andre .i'non responsabil de acest lucru iar acesta a daramat inca o data cladirea din temelii si a inceput constructia unui templu inspirat din <#aison &arr-e<, un templu antic roman din orasul %mes.

La %adeleine ,upa ce s-a ridicat Arcul de Triumf, care cinstea Armata France$a, noul templu a avut nevoie de o noua utilitate. Jnele su'estii includeau folosirea templului ca sediu al Parlamentului, ca banca sau chiar ca statie de tren. "n cele din urma in 5689, cladirea a fost sfintita ca biserica, ceea ce continua sa fie si asta$i. %u mai putin de B9 de coloane corintiene inconDoara templul, fiecare din ele cu o inaltime de 9C de metr. "n interior, in spatele altarului se 'aseste o statuie repre$entand inaltarea la cer a #ariei #a'dalena, ce a fost ridicata de &harles #arochetti in 56G7.

Pont-&euf ? "n ciuda numelui sau, Pont-%euf, care a fost construit intre 5B76 si 5FC8, este cel mai vechi dintre podurile pari$iene 4altele il preced, dar au fost reconstruite:. 1obustetea sa a devenit proverbialaI pari$ienii spun @(olid ca Pont-%eufA. Podul se spriDina la miDloc pe varful lui "le de la &it-. ,in miDloc pana pe #alul (tan' are cinci arce iar pana pe #alul ,rept sapte. &onsolele parapetilor sunt decorate cu mai mult de 9BC masti 'rotesti diferite. Timp de 9CC de ani acest pod a fost strada principala si tar'ul etern al Parisului.

Ile de la Cit' ? "n aval si imediat sub pod se afla varful lui "le de la &it-, or'ani$at sub forma unui parc triun'hiular cu alei de pietris mar'inite de boscheti infloriti, cu banci rustice sub arborii antici. "le de la &it-, in forma de nava, are o lun'ime de $ece stra$i si o latime de cinci. +pt poduri o lea'a de malurile fluviului iar un al noualea conduce la insula (aint !ouis.

Palatul primului 'uvernator roman 4acum Palatul de Mustitie: a fost reconstruit pe acelasi loc de !udovic al ")-lea in sec. )""" si marit dupa o suta de ani de Philippe ". cel Frumos, care a adau'at sumbra &oncier'erie, cu turle cenusii, cu impresionante camere 'otice. #area sala care pe timpul re'ilor era locul de intrunire a Parlamentului a fost cunoscuta in intrea'a Europa pentru frumusetea sa. "ncendiile din 5F56 si 5675 au distrus mult din spatiul ori'inal iar restul palatului a fost devastat de flacari in 577F. #area sala serveste acum drept sala de asteptare pentru tribunale. "ntr-una din acestea, in anul 57EG, Tribunalul 1evolutionar a condamnat 9.FCC de persoane la 'hilotina. "n curtile palatului se afla unul dintre marile monumente ale Frantei. (ainte &hapelle 4(fanta &apela: care datea$a din sec. )""". &onstruita la indicatia lui !udovic ") intre 598G-5986, este o capodopera a stilului 'otic 1a;onnant. &u mare indra$neala arhitectul a sustinut plafoanele boltite pe un cadru de coloane subtiri, $idurile fiind facute din sticla colorata. ,esavarsita capela a fost proiectata sa adaposteasca coroana de (pin , considerata a fi chiar coroana purtata de "isus la crucificarea sa. !udovic ") cumparase relicva de la venetieni, care o detineau in amanet de la 3aldPin, re'ele latin al 3i$antului. Alte relicve sfinte, cum ar fi cuiele si bucati de lemn din crucea adevarata, au fost adau'ate colectiei capelei, resturile lor fiind acum in te$aur la %otre-,ame.

&otre-(ame de Paris ? !a capatul estic al pietii se afla catedrala %otre-,ame de Paris, care este situata pe un loc pe care pari$ienii l-au re$ervat intotdeauna pentru practicarea ritualurilor reli'ioase. !untrasii 'alo-romani din cit- si-au inaltat acolo altarul pentru Mupiter 4este acum #u$eul &lun;: iar, cand s-a raspandit crestinismul, o biserica a fost construita pe locul templului. 1osul din culorile Parisului repre$inta san'ele acestui martir care, in le'enda populara, dupa decapitare, si-a ridicat capul si a mers in picioare.

&otre-(ame &and #aurice de (ull; a devenit episcop in 55BE, el a hotarat sa inlocuiasca catedrala deca$uta a lui (aint-Etienne si %otre-,ame din sec. ." cu o biserica in noul stil 'otic. (tilul a fost conceput in Franta si un mou element structural, arcul butant, care suplimenta frumusetea e>teriorului si permitea coloanelor interioare sa se avante catre noi inaltimi, a fost introdus la constructia bisericii %otre-,ame. ,upa ce a fost deteriorata in timpul 1evolutiei France$e, biserica a fost vanduta la licitatie unui ne'ustor de materiale de constructie. %apoleon a venit la putere la timp pentru a anula van$area si a ordonat redecorarea edificiului pentru incoronarea sa ca imparat in 56C8. #ai tar$iu, !ouis-Philippe a initiat restaurarea bisericii ne'liDate. Arhitectul Eu'ene .iollet-le-,uc a lucrat intre 568B-56F8 pentru a restaura monumentul. Precum toate catedralele din Franta, %otre-,ame este proprietatea statului, desi functionarea sa ca institutie reli'oasa este lasata pe seama bisericii romano-catolice.

Place des Vosges )Piata Vosgilor* - cea mai veche piata din Paris este si una dintre cele mai frum ase piete din lume! "storia acestei piete datea$a din 5FC8 cand 1e'ele /enric al ".-lea a construit un pavilion re'al in partea sudica a pietei. &ladirea a fost proiectata de 3aptiste du &erceau. 1e'ele a poruncit ca toate cele GB de cladiri din Durul pietei sa urme$e aceleasi caracteristici. 1e$ultatul, un e>emplu timpuriu de plan de urbanism, este o piata simetrica, inconDurata de cladiri din caramida rosie, fatade din piatra alba, arcade si acoperisuri abrupte din arde$ie. Pavilionul 1e'al din centrul partii sudice, a fost contruit peste o poarta. "n partea nordica, opusa Pavilionului 1e'al se afla Pavilionul 1e'inei."nainte de secolul al 57-lea, o alta cladire importanta a e>istat in partea nordica a pieteiI Htel de

Tournelles. Aceasta cladire a fost ridicata in 5G66 si a fost resedinta a familiei 1e'ale pana in 5BBE, cand 1e'ele /enric al ""-lea a fost ranit 'rav in timpul unui turnir or'ani$at in apropiere. Acesta a murit $ece $ile mai tar$iu in /Qtel de Tournelles iar sotia sa, &aterina de #edici a poruncit demolarea cladirii si s-a mutat la !ouvre.

Piata Vosgilor Piata a fost inau'urata oficial in 5F59 sub numele de !lace "oyale . "n acele vremuri nu era mai mult decat o pelu$a de 'a$on dar era un loc preferat pentru dueluri. "n 5FGE, 1ichelieu a poruncit ridicarea unei statui ecvestre a 1e'elui !udovic al )"""-lea in miDlocul pietei. (tatuia a fost distrusa in timpul 1evolutiei France$e dar o noua statuie a lui !udovic al )"""-lea a fost adusa aici in 569B. "n 56CC, %apoleon a schimbat numele pietei din Place 1o;ale in Place des .os'es pentru a isi arata recunostinta fata de divi$iunea administrativa .os'es, primul departament din Franta ca si-a platit ta>ele. A fost din nou numita Place 1o;ale in 565B, pentru ca in 567C sa revina la numele de Place des .os'es. &ladirea, numita acum Maison de Victor Hugo este acum mu$eu. Puteti vi$ita camerele unde .ictor /u'o a scris mare parte din <!es #iserables< - #i$erabilii - una din cartile sale de capatai. Aici pot fi va$ute suveniruri, desene si carti, in ordine cronolo'ica, din copilarie pana la e>ilul dintre anii 56B9 - 567C. Place des .os'es este acum un loc linistit, central, inconDurat de arcade cu cafenele si ma'a$ine. Piata este situata in cariterul istoric #arais din arondismentul G, nu foarte departe de Place de la 3astille. Palatul Chaillot ? Palatul &haillot datea$a de la E>po$itia "nternationala din 5EG7. El a inlocuit Palatul Trocad-ro, o structura ramasa de la E>po$itia "nternationala din 56760 este

alcatuit din doua pavilioane separate, fiecare dintre ele e>tin$and o aripa curbata. #us-e de l2/omme, #u$eul %aval, #u$eul #onumentelor France$e si #u$eul &inemato'rafului. (ub terasa care desparte cele doua sectiuni se afla doua teatre, Teatrul %ational &haillot si o mica sala care serveste drept unul dintre cele doua cinemato'rafe ale filmotecii nationale. Terasa care este mar'inita de statui, ofera o slendida vedere asupra Parisului. Panta descendenta catre fluviu a fost transformata intr-un parc cu terasa, al carui centru este insufletit de fantani, cascade si ba$ine. Acvariul Trocad-ro se afla intr-o 'rota aflata la cativa pasi de parc.

+otel de Ville ? Trei primarii s-au aflat pe acest amplasament, fiecare mai mare decat predecesoarea sa. Actuala cladire 45678-5669: inlocuieste structura renascentista care a fost in u$ din sec. ).", pana cand a fost incendiata de comunar$ii insurectionari in 5675. Prima a fost &asa cu Piloni 4#aison au> Piliers:, utili$ata de municipalitate intre 5GB7 si 5BGG. Actuala cladire contine apartamentele oficiale ale primarului Parisului. #asacrul a mii de protestanti in $iua (f. 3artolomeu ? 59 mai 5B66, cand !i'a &atolica l-a i$'onit pe /enri """ din Paris si ra$boiul civil cunoscut ca Fronda 45F86-5FBG:, toate au implicat masele pari$iene, dar ele au fost mai curand revolutii de palat decat miscari populare. &and oamenii s-au ridicat pentru propria lor cau$a, accentul actiunii lor cum a fost intr-adevar ca$ul in 576E, 56GC, 5686, 5675 si 5E88. "n iulie 576E, de e>emplu, dupa uciderea suprave'hetorului, 'loata revolutionara a pus stapanire pe /otel de .ille asa cum deDa pusese stapanire pe (pitalul "nvali$ilor si 3astilia. ,upa patru ani cladirea este preluata drept cartier 'eneral pentru &omuna ce conduce actiunea maselor pentru a controla &onventia. Pe E Thermidor, anul "" 497 iulie 57E8:, 'ar$ile &onventiei au patruns in /otel de .ille si i-au arestat pe 1obespierre si comunar$ii sai0 toti au fost e>ecutati curand dupa aceea. "n au'ust 56GC !ouisPhilippe aparea pe balcon si era aclamat de multimea revolutionara. %umele pietei a fost schimbat in Place de l2/otel de .ille.

Strada ,ivoli ? !uvrul si 'radinile Tuileris ocupa partea de sud a acestei stra$i iar pe cealalta parte se intinde o arcada mai lun'a de 5,F Hm. +pusa miDlocului !uvrului, Palace du Palais-1o;al conduce la palatul cardinalului 1ichelieu, pe care acesta l-a lasat prin testament familiei re'ale. /aussmann a lar'it mult Place du Palais-1o;al in 56B9 si a fost atent sa pastre$e palatul cand a trasat Avenue de l2+p-ra. "n partea de sus a acesteia, unde #arile 3ulevarde se incrucisea$a cu o enorma piata noua, s-a construit noua opera intre 569B-56E6.

+pera din Paris, un splendid monument al celui de-al ,oilea "mperiu, a fost proiectata in stilul neobaroc de &harles *arnier. Ea este cunoscuta mai ales pentru ornamentele sale decorative, cel mai important fiind #area (cara. Jrmatoarea piata de-a lun'ul stra$ii 1ivoli este Place des P;ramides. (tatuia ecvestra aurita a "oanei d2Arc se ridica nu departe de locul unde ea a fost ranita la Poarta (aint-/onore 4Porte (aint-/onore: in atacul sau nereusit asupra Parisului 4detinut in acel moment de en'le$i:, la 6 semptembrie 589E. #ai departe catre Place de la &oncorde, strada &asti'lone duce catre Place .endome, o piata octo'onala ele'anta, prea putin modificata fata de proiectele din 5FE6 ale lui Mules /ardouin-#ansart. "n centru, &oloana .endome sustine o statuie a lui %apoleon. Ea a fost daramata in timpul &omunei si repusa la loc sub a Treia 1epublica 45675-5E8C:.

!Calea Triumfala" ? ,e la Arc de Triomphe du &arrousel, in curtea dintre bratele deschise ale !uvrului, se intinde una dintre cele mai remarcabile persepective va$ute in vreun oras modern. #ai este denumita cateodata la .oie Triomphale 4&alea Triumfala:. ,e la miDlocul arcadei &aruselului, linia privirii mer'e de-a lun'ul *radinilor Tuileries, care se aflau in fata Palatului Tuileries 4pradat si ars in 5675 in timpul &omunei:, nu s-au modificat prea mult de cand Andre !e %otre le-a proiectat in 5FF8. &apatul dinspre fluviu a fost lasat deschis iar pe partea continentala s-au planificat doua cladiri. %ivelul inferior a fost construit cu arcade iar fatada a fost adaptata cu stralucire de la coloana !uvrului, toate cu un rafinament tipic epocii. ,esi *abriel a construit opt piedestaluri uriase in Durul periferiei acestei piete, ele au ramas neocupate pana cand !ouis-Philippe le-a dat statui repre$entand capitalele provinciale. Privite in sensul orar incepand de la #inisterul #arinei, statuile sunt !ille, (trasbour', !;on, #arseille, 3ordeau>, %antes, 3rest si 1ouen. !ouis-Philippe a pus de asemenea sa se instale$e in centru si flancat de doua fantani, +beliscul de la !u>or, un dar din partea E'iptului. Jlterior, santul a fost umplut cu apa. !udovic )." a fost decapitat in apropierea statuii orasului 3rest la 95 ianuarie 57EG. Patru luni mai tar$iu, 'hilotina era inaltata in apropierea palatului Tuileries iar e>ecutiile au continuat acolo timp de trei ani, acumuland un total de 5G8G morti. "ntre cladirile 'emene de pe partea de nord-est a pietii, lar'a 1ue 1o;ale urca spre 3iserica (ainte-#arie-#edeleine, sfintiita in 5689. ,e-a lun'ul primilor 7F9 m de pe &hamps-El;see, intre &oncorde si 1ond-Point des &hamps-El;see 4un sens 'iratoriu pentru trafic:, destul de putine lucruri s-au schimbat de un secolI calea este mar'inita de castani, in spatele carora, de ambele parti, se afla 'radini, de obicei pline cu copii la Doaca. Pavilioanele din 'radini sunt folosite ca ceainarii, restaurante si teatre. ,e la

1ond-Point pana la Arc de Triomphe, totusi, calea s-a schimbat odata cu trecerea timpului. (ub al ,oilea "mperiu, aceasta era o strada cu case lu>oase. Ele erau completate de cafenele, cluburi de noapte, ma'a$ine de lu> si cinemato'rafe, dar strada isi pastra sen$atia de lu> iar trotuarele umbrite de copaci 4late cat o strada normala: ofereau promenade care repre$entau mandria Parisului. ,in anii 5EBC, totusi, bancile, e>po$itiile auto, birourile unor linii aeriene si bufete e>pres au preluat cea mai mare parte a spatiului. "n partea de sus de pe &hampsEl;see se afla o piata circulara din care 59 bulevarde impo$ante radia$a pentru a forma o stea. Ea a fost numita Place de l2Etoile intre 57BG si 5E7C, cand a primit numele de Place &harles de *aulle. "n centrul pietii se afla Arcul de Triumf, dat in e>ploatare de %apoleon in 56CF. Este de doua ori mai inalt si mai lar' decat Arcul lui &onstantin din 1oma, care l-a inspirat. Mean &hal'rin a fost arhitectul iar Francois 1ude a sculptat fri$a si 'rupul inflacarat, @Plecarea voluntarilor din 57E9A 4numit @#arseie$a:. Asta$i, cladiri inalte pentru birouri, repre$inta ba$a comple>ului. @ParterulA dintre cladiri este o platforma inaltata re$ervata pietonilor, cu drumuri si parcari subterane. E>ista ma'a$ine, restaurante, cafenele, un centru comercial, hoteluri si locuinte.

-ulevardul Saint-%ichel ? !ar' si drept, este principala strada a cartierului studentesc. El este mar'init de librarii, cafenele, cofetarii si cinemato'rafe. &ladirile universitatii se 'asesc pe stra$i mai mici. Jniversitatea a fost alcatuita din cole'ii, fiecare fondat si spriDinit de un donator, adesea un prelat sau un ordin reli'ios. "n Dur de 59B7, 1obert de (orbon, capelanul lui !udovic "), a infiintat un cole'iu, cunoscut ca (orbona, care in cele din urma a devenit centrul studiului teolo'ic din Franta. Partea cea mai veche a (orbonei este capele 45FGB-5F89:, donata de 1ichelieu, care este inmormantat aici. (orbona a servit timp de secole drept sediu administrativ al Jniversatatii din Paris. "ntre anii 5EF6-5E75 Jniversitatea a fost impartita intr-o serie de universitati total separate iar cladirea propriu-$isa a (orbonei continua sa serveasca drept incinta pentru unele dintre acestea. Alte facultati, scoli si institute s-au mutat in afara Parisului in localuri mai spatioase, in suburbii, in efortul de a reduce supraa'lomerarea mediului studentesc pari$ian. "n varful dealului care se inalta dinspre fluviu, se afla *radina !u>embour', ceea ce a mai ramas din parcul Palatului !u>embour' al #ariei de #edici 45F5F-5F95:, care acum adaposteste (enatul france$. *radinile sunt plantate cu castani si puse in evidenta de un elesteu pentru barci cu pan$e de Ducarie, un teatru de marionete si statui. Peste bulevard, la capatul stra$ii (oufflot, se ridica Pantenonul 457BB57E9:, proiectat de MacRues-*ermain (oufflot. El a fost inau'urat de !udovic )., dupa ce s-a

refacut dupa o boala, ca o ofranda adusa (f. *enevieve. ,esi conceputa ca principala biserica din Paris, ea a fost rebote$ata Pantenon de catre autoritatile revolutionare, care au transformat-o in ultimul loc de odihna pentru eroii 1evolutiei. Acoperirea cu $iduri a unora dintre ferestrele sale si inlaturarea multor decoratiuni interioare au inlocuit efectul intentionat de spatiu interior de lumina cu o demnitate sumbra. Printre cei inmormantati sub inscriptia @Au> 'rands hommes, la Patrie reconniassanteA 4#arilor oameni, patria le este recunoscatoare: se afla .ictor /u'o, .oltaire, 1ousseua, Nola si Mean #oulin, seful re$istentei din cel de-al doilea ra$boi mondial. ,e la inceputul secolului )") pana la mi'ratia din anii 5E9C catre #ontparnasse, #ontmartre a fost principala colonie artistica a Parisului. #ontmartre este cunoscut pentru cluburile sale de noapte si pentru distractiile oferite . (emnul distinctiv cel mai cunoscut din #ontmartre a fost construit abia in 5E5EI 3a$ilica (fintei "nimi 43asiliRue du (acre-&oeur:, platita prin subscriptie nationala dupa infran'erea france$ilor de catre prusaci in 567C. &imintirul Pere-!achaise, situat pe solul deluros din arondismentul 9C, este locul Nidului Federatiilor 4#ur des Federes:, la care ultimii dintre luptatorii &omunei au fost impuscati si la care se mai fac inca pelerinaDe. &hopin, #aresalul %e;, baronul /aussmann, Alfred de #usset, 3al$ac, ,elacroi>, 3i$et, 1ossini, (arah 3ernhardt, "sadora ,uncan, &olette si Edith Piaf se afla printre oamenii cei mai cunoscuti inmormantati aici.

Luvrul ? .iHin'ii au facut tabara pe #alul ,rept, vis-a-vis de varful vestic al lui "le de la &it-, in timpul asediului lor nereusit asupra Parisului din 66B, iar in Dur de 59CC re'ele Philippe "" a pus sa se construiasca un castel cruciat patrat pe acelasi amplasament, imediat in afara $idului noului oras, pentru a sustine apararea vestica. "n timpul secolelor urmatoare s-au facut multe adau'iri si renovari iar din castel s-a transformat intr-unul dintre cele mai mari palate din lume cunoscut sub numele de &our &arree 4&urtea Patrata:0 doua 'alerii se prelun'esc spre vest pe distanta de BCC m, una de-a lun'ul fluviului, cealalta de-a lun'ul stra$ii 1ivoli.

%u$eul Luvru "n 5675, la numai 5E ani dupa ce s-a terminat constructia fatadei sale vestice, palatul Tuileries inceput in 5BFG, a fost distrus de insurectionarii &omunei. ,oua dintre fatadele &urtii Patrate au avut o puternica influenta asupra arhitecturii france$e. !ierre !escot si-a inceput fatada interioara a curtii in 5B8F, adoptand ritmurile si ordinele renascentiste pe care le observase in "talia si adau'and decoratie pur frantu$easca motivelor clasice. #edicul si arhitectul &laude Perraul a colaborat cu !ouis !e .au, arhitectul re'elui, pentru a proiecta fatada estica e>terioara a palatului in 5F7G. #u$eul !uvru ocupa patru laturi ale palatului din Durul &urtii Patrate precum si 'aleria sudica, care se intinde de-a lun'ul fluviului. Printre comorile mu$eului se afla .ictoria de la (amothrace, .enus din #ilo si #ona !isa. Jriasele colectii contin lucrari datand din sec. ."" ".&. pana la Dumatatea sec. )"), cu o enorma raspandire culturala si 'eo'rafica. *aleria de nord, de-a lun'ul stra$ii 1ivoli, adaposteste un mu$eu separat, #u$eul Artelor ,ecorative, precum si #inisterul Finantelor. + remodelare semnificativa a fost intreprinsa in intre' !uvru pentru a mari spatiul pentru lucrarile de arta. &onstructia a fost inceputa in anul 5E6C pentru a crea o noua intrare si o sala de receptie subterana in vasta &urte a lui %apoleon, intre cele doua 'alerii0 piramida de sticla inalta de 95 m, proiectata de ".#. Pei pentru a acoperi intrarea, a tre$it atat o mare sustinere cat si multe critici.

%u$eul .rsa/ ? .echea 'ara +rsa;, nefolosita, din apropierea fluviului a fost renovata si in 5E6F a fost redeschisa ca un mu$eu al artei si civili$atiei secolului )"). El contine, printre alte colectii, picturile impresioniste si postimpresioniste ? de &a$anne, #anet, #onet, 1enoir, van *o'h si altii ? care se aflau la Meu de Paume.

Centrul Georges Pompidou - este un comple> cultural construit intr-un stil arhitectural hi'h-tech ce se afla in arondismentul 8 al Parisului, in $ona numita 3eaubour'.

Centrul Pompidou &entrul Pompidou 'a$duieste o vasta biblioteca publica - 3ibliotheRue publiRue d'information 43P":, #u$eul %ational de Arta #oderna si "1&A#, un centru de mu$ica si cercetare acustica. %umele centrului este dat dupa *eor'es Pompidou, cel care a fost presedinte al Frantei intre 5EFE si 5E78. &entrul este creatia arhitectului italian 1en$o Piano, a cuplului de arhitecti britanici 1ichard si (ue 1o'ers si a in'inerilor de re$istenta Edmund /appold si Peter 1ice. Proiectul de constructie a &entrului Pompidou a fost incredintat spre e>ecutie acestei echipe in urma unui concurs de arhitectura ale carui re$ultate au fost anuntate in 5E75. 1evistele de specialitate au spus ca desi'n-ul centrului Pompidou <a intors arhitectura cu fundul in sus< iar echipa ce l-a reali$at si-a casti'at o reputatie de neta'aduit prin stilul indra$net abordat. Toate elementele functionale si structurale ale cladirii sunt vopsite dupa diferite coduri de culoareI verde - tevile instalatiilor sanitare, albastru cele pentru instalatiile de climati$are, instalatiile electrice sunt 'albene iar instalatiile pentru si'uranta sunt rosii.

%u$eul ,odin - se 'aseste intr-o vila din secolul al 56-lea unde artistul a trait si lucrat intr-o anumita perioada a vietii sale, intr-o 'radina i$olata de a'itatia orasului. &ladirea este

situata in apropierea,omului "nvali$ilor, locul unde este inmormantat %apoleon 3onaparte. &asa a fost construita initial pentru un fabricant de peruci dar a apartinut de-a lun'ul timpului si 3isericii &atolice, iar intr-un final orasului Paris. !a intrarea in $ona mu$eului, ochii turistilor sunt atrasi inevitabil de cea mai celebra opera a lui 1odin, *anditorul 4!e Penseur:, care este ase$ata pe un piedestal ve'hind asupra 'radinii. Portile "adului, o alta opera celebra, precum si alte capodopere mai putin celebre impodobesc 'radina mu$eului. #u$eul 1odin detine in total apro>imativ F,FCC de sculpturi, toate opere ale lui 1odin. +perele sunt impartite intre acest mu$eu din Paris, cunoscut sub numele de /otel 3iron, si .iila des 3rillants din #eudon, o casa pe care 1odin a detinut-o inca din 56EB. (culpturile sunt facute din 'hips, bron$, marmura, ceara, sticla topita si piatra. (culpturile din bron$ si marmura sunt tinute la locatia din Paris, inclusiv K(arutulA, o alta opera celebra a lui 1odin.

%u$eul ,odin

%u$eul Clun/ - este cunoscut pentru superba sa colectie de arta medievala e>pusa intr-o locatie unica formata dintr-o combinatie de ruine 'alo-romane si o resedinta medievala. &unoscut in Franta drept #u$eul %ational al Evului #ediu, #u$eul &lun; se afla in arondismentul B din Paris. #u$eul detine o multime de artefacte medievale, inclusiv sculpturi din secolele 7 si 6, manuscrise importante, obiecte din aur si fildes si multe piese de mobilier antic. #u$eul detine de asemenea si bo'ata colectie de tapiterii din acea epoca, printre care se

numara ,oamna si Jnicornul, o serie de tesaturi din Flandra facuta din matase si lana. Acestea sunt considerate printre cele mai de seama opere de arta din Europa medievala.

%u$eul Clun/ din Paris #u$eul se 'aseste intr-o cladire cunoscuta sub numele de /otel de &lun;. Aceasta cladire nu a fost in hotel in adevaratul sens al cuvantului ci mai mult o casa foarte mare din secolul al 58-lea detinuta de abatii de &lun; care conduceau un foarte puternic ordin benedictin. &omple>ul a inclus in trecut si un cole'iu pentru educatie reli'ioasa care insa a fost daramant.&alu'arii de &lun; au detinut cladirea pentru apro>imativ 5CC de ani, dupa care a aDuns in posesia lui MacRues d2Amboise, Episcop de &lermont, care a folosit-o drept resedinta personala si care a e>ecutat o serie de lucrari de renovare, adau'and multe elemente 'otice si renascentiste. Aceasta cladire reconsituita este cea ce poate fi va$uta si in $ilele noastre. Pe lan'a episcop se spune ca o serie intrea'a de alte personalitati au locuit in aceasta casa la un moment sau altul de-a lun'ul timpului. Printre aceastea se numara #aria Tudor, re'ina a Frantei, care a fost trimisa aici dupa ce sotul sau !udovic al )""-lea a murit, pentru ca noul re'e al Frantei sa o poata suprave'hea si sa afle daca purta sau nu un mostenitor in pantece.

%u$eul Picasso - este situat intr-o cladire din secolul )."" in inima Parisului. &olectia a fost initiata in 5E7G, dupa ce 'uvernul france$ a acceptat propria colectie a lui Picasso in locul datoriilor dupa moarte, si a fost adau'ata dupa moartea vaduvei sale in 5EEC. Toate perioadele operei artistului pari$ian sunt repre$entate, in opere de arta precum tablouri,

desene, ceramica, sculpturi si chiar poe$ie. +pere memorabile includ autoportretul @Paolo ca arlechinA si @%ud in fotoliuA. #aDoritatea 'randioaselor tablouri ale lui Picasso sunt detinute si 'a$duite in mu$ee straine sau se 'asesc in mainile unor colectionari privati.

"i#li $rafie% "aile& R semar&' (( )ran*a (( )all n Steve ' + Paris % ,cit& $uide- + Tillier Alan ' + Paris % ,$hid turistic- + .#iective turistice - Paris ///!inf turism!r ///!turisti0!r