GEOGRAFIA RUSIEI

Rusia – Россия
Federația Rusă – Российская Федерация
 Aşezare geografică: în NE Europei şi în întreaga parte de N a Asiei. Partea
asiatică se numeşte Siberia (Сибирь).
Are şi o exclavă – Kaliningrad.
Suprafaţa: 17,1 mil. km2, cea mai mare ţară din lume (pe locul 2 se află
Canada, cu 10 mil. km2, iar pe locul 3 – China, cu 9,6 mil. km2).
Graniţe. Graniţă pe uscat cu 14 ţări: la V cu Norvegia, Finlanda, Estonia,
Letonia, Belarus, Ucraina, la S cu Georgia şi Azerbaidjan (în Caucaz), cu
Kazahstan şi Mongolia (în Asia Centrală), şi cu China şi Coreea de Nord (în
Asia de Est). Kaliningradul se învecinează pe uscat cu Lituania (în E şi NE) şi
cu Polonia (în S).
La N Rusia se învecinează cu Oceanul Îngheţat de Nord, la V cu Golful
Finic şi Marea Baltică, în SE cu Marea Neagră şi cu Marea Caspică (în Caucaz),
iar în E cu Oceanul Pacific.
Fusuri orare: 11 fusuri orare. Au renunţat să mai treacă la ora de vară. Ora
Moscovei – vara ora României, iarna ora României + 1.
Harta fizică a Rusiei
 Relieful

Cea mai mare parte a suprafeţei ţării este ocupată de câmpii, cum ar fi Câmpia
Rusă, din partea europeană, dar şi Câmpia Siberiei Occidentale. Există şi podişuri,
dintre care cel mai întins este Podişul Siberiei Centrale.
Munţi: Caucaz, între Marea Neagră şi Marea Caspică;
Ural, la marginea de est a Câmpiei Ruse, de la N la S, pe o lungime de mai mult
de 2.000 km. (graniţa dintre Europa şi Asia). Sunt munţi vechi, nu prea înalţi;
Altai (în SE Siberiei);
Saian (în S Siberiei, între M-ţii Altai şi lacul Baikal);
Verhoiansk (în N, NE Siberiei).
Cel mai înalt vârf – Elbrus, în Caucaz, cu 5.642 m.
 Granița dintre
Europa și Asia

Pe podul peste râul Ural.

 Granița dintre
Europa și Asia
Obelisc în apropiere de
orașul Pervouralsk.
 Granița dintre
Europa și Asia
Obelisc în apropiere de
Ekaterinburg.
 Munții Caucaz

Vârful Elbrus – 5642 m.

 Ape

Râuri: Volga (Волга), cel mai mare râu din Europa, Oka, Don, Kama, Dvina de Nord. În Siberia:
Obi (Обь) (cel mai lung râu din Rusia), Irtîş, Enisei (râul cu cel mai mare debit), Angara, Lena.
Lacuri: Baikal, cel mai adânc lac din lume, Ladoga (Ладожское озеро), cel mai mare lac din
Europa, Onega (Онежское озеро), al doilea ca mărime din Europa..

Volga (3.530 km.) izvorăște din Podișul Valdai și se varsă în Marea Caspică, formând o deltă.
Orașe importante de pe Volga:
Tver (Тверь)
Iaroslavl (Ярославль)
Kostroma
Nijni Novgorod, unde se varsă Oka în Volga. Până în 1990 s-a numit Gorki.
Kazan (Казань), capitala Republicii Tatarstan
 Orașe de pe Volga
Tver (Тверь)
Iaroslavl (Ярославль)
Kostroma
Nijni Novgorod, unde se varsă Oka în Volga. Până în 1990 s-a numit Gorki.
Kazan (Казань), capitala Republicii Tatarstan
Ulianovsk. Până în 1924 s-a numit Simbirsk.
Samara
Volgograd. Din 1589 până în 1925 s-a numit Țarițîn, iar din 1925 până în 1961 s-a
numit Stalingrad.
Izvorul Volgăi
 Zăcăminte naturale

gaze naturale (35 % din rezervele mondiale)

fier (26 %)
petrol (13 %)
cărbune (12 %)
Exploatarea şi prelucrarea resurselor naturale asigură 65–70 % din
încasările valutare şi 30–35 % din P.I.B.
Petrolul şi gazele se găsesc mai ales în Siberia Occidentală. Se
exportă masiv. Zona cea mai bogată în zăcăminte naturale este Siberia.
 Clima

În Rusia există toate tipurile de climă: arctică, subarctică, temperată, continentală

moderată (în partea europeană), continentală excesivă (în Siberia Orientală), musonică
(în Orientul Îndepărtat).
Clima este determinată în cea mai mare măsură de influenţa oceanelor. Oceanul
Atlantic influenţează, prin deplasările maselor de aer, clima din partea europeană, până
în Siberia Occidentală. Aerul din Atlantic, purtător de umiditate, la întâlnirea cu aerul
rece, arctic, sau cu aerul încălzit din Asia, determină ninsori şi ploi. Oceanul Îngheţat,
prin aerul său rece care pătrunde adânc în teritoriul ţării, face ca în Rusia clima să fie mai
rece decât în Europa, la aceeaşi latitudine. Acest aer nu aduce precipitaţii. Influenţa
Oceanului Pacific este redusă la o zonă mică.
Alt factor important este întinderea mare a teritoriului, pe uscat, în interiorul
continentului. Aceasta determină o climă continentală, chiar continentală excesivă, cu
puţine precipitaţii şi diferenţe mari de temperatură între iarnă şi vară.