1.

Subdiviziuni administrative;
2.Istorie;
3.Geografie și geologie;
4. Resurse naturale;
5. Date demografice;

SIBERIA
 1.SUBDIVIZIUNI ADIMISTRATIVE
Geografic, Siberia cuprinde subiectele federale ale Distictului
Federal Ural, Districtului Federal Siberian și Republica Sakha
(Yakutia), care este o parte a Districtului Federal Orientul
Îndepărtat. Din punct de vedere istoric, întregul Orient
Îndepărtat al Rusiei este considerat o parte a Siberiei:

-Republica Buryat, capitala – Ulan-Ude

-Cita Oblast, centrul administrativ – Cita
-Irkutsk Oblast, centrul administrativ – Irkutsk
-Republica Khakassia, capitala – Abakan
-Kemerovo Oblast, centrul admistrativ – Kemerovo
-Districtul Autonom Koryakia
-Krasnoyarsk Krai, centrul administrativ – Krasnoyarsk
-Novosibirsk Oblast, centrul administrativ – Novosibirsk
-Omsk Oblast, centrul administrativ – Omsk
-Republica Sakha ( Yakutia ), capitala – Yakutsk
-Tomsk Oblast, centrul administrativ – Tomsk Siberia (ca regiune
-Republica Tuva, capitala Kyzyl istorică în roșu deschis
și închis) și Subiectele
federale ale Rusiei (doa
roșu închis)
ISTORIA SIBERIEI
Siberia, taramul inghetat al Rusiei, o suprafata intinsa de 13,1
milioane de km2 de la estul Muntiilor Urali pana in Pacific si bazinele
arctice, si din sudul Oceanului Arctic pana la inaltimile
Kazakhstanului si granitele cu Mongolia si China. Siberia reprezinta
77% din suprafata Federatiei Rusiei si gazduieste 40 de milioane de
locuitori (27% din populatia totala a Rusiei), fiind 3 locuitori pe
kilometru patrat, fiind populatia cea mai rasfirata de pe planeta
datorita conditilor climatice. Cel mai inalt punct al Siberiei il
reprezinta varful muntelui volcanic Klyuchevskaya Sopka (4649 m).
Pasind pe teritoriul Siberiei, vei da peste lanturi de vai si munti
(Altai), paduri intinse de taiga si vegetatia de tundra, lacuri (Baikal),
rauri intinse ca Vasyugan. Chiar daca vremea este ostila , Siberia
este totusi una dintre cele mai bogate regiuni de pe planeta in
resurse (petrol, gaze naturale, terenuri agricole, aur, diamante,
argint, cupru, zinc, nichel, cobalt), vegetatie bogata in paduri de pini
si o fauna alcatuita din cerbi, elani, leoparzi, ursi si tigri siberieni.
Insa istoria Siberiei este si mai bogata decat credem chiar daca nu
prea este mediatizata.
A) Siberia preistorica (45 000 i.en.-300 i.en.)-triburi,
civilizatii si culture antice

B) Siberia medievala (1206-1585): de la invadatorii

mongoli la cazacii aventurieri

C) Siberia in pragul modernitatii (1607-1917): expeditii

si anexare

D) Siberia Sovietica (1917-1991)

3. GEOGRAFIE ȘI GEOLOGIE
Cu o suprafață de peste 9,653,000 km², Siberia cuprinde aproximativ trei
pătrimi din suprafața totală a Rusiei. Zonele geografice majore cuprind:
Câmpia Siberiei de Vest - situată între munții Urali și Enisei.
Câmpia Siberiei de Nord, care este aproape de Marea Polară, situată între
gurile de vărsare ale fluviilori Enisei și Lena.
Platoul Siberian Central, care are altitudinea de 1000 m deasupra nivelului
mării, cu excepția munților Putoran, și este mărginit la nord de Câmpia
Siberiei de Nord, la vest de Enisei și la est de depresiunea Iacuției.
Munții Siberiei de Sud limitat de Kazahstan - la vest , de Marea Ohoțk - la
est, și la sud de Mongolia, Amur și un lanț muntos cu înălțimi ce depășesc
altitudinea de 4000 de m, care o desparte de Manciuria, China.
Munții Siberiei de Est cu munți de peste 2000 de m altitudine, care se
continuă spre sud, fără o delimitare precisă, cu Munții Siberiei de Sud,
Câmpia Iacuției - spre vest și Marea Ohoțk și Marea Bering - la nord .
Câmpia Siberiei de Est - situată la nord de Munții Siberiei de Est, la est de
gura de vărsare a fluviului Lena până la valea Kolîma
Depresiunea Centrală Iacută, o regiune de șes presărată cu
cu smârcuri situată pe cursul inferior al lui Lena
Câmpia Siberiei de Vest cuprinde în marea sa majoritate depozite
aluviale cenozoice si este atât de plată încat o creștere cu 50 de metri a
nivelului mării ar cauza inundarea întregii zone cuprinse între Oceanul
Arctic și Novosibirsk. Multe dintre depozitele aluviale din această câmpie
sunt rezultatul barajelor de gheață care întorc cursurile râurilor Obi și
Yenisei, redirijându-le spre Marea Caspică (și probabil spre Marea Aral).
Este, de asemenea, o câmpie foarte mlăștinoasă. În sudul acesteia,
unde permafrostul este absent, se formasera zone întinse bogate în
iarbă care sunt, de fapt,o prelungire a stepei din Kazakhstan, aceste
zone fiind acum inexistente.
Platoul Siberian Central este o zonă foarte veche, care forma un
continent independent înainte de Permian. Este excepțional de bogată în
minerale, conținând mari depozite de aur, diamante și mine
de magneziu, plumb, zinc, nichel, cobalt și molibden. Doar extremitatea
nord-vestică era înghețată în timpul Cuaternarului, însă aproape toată
zona este sub un permafrost extrem de adânc.
Sakha centrală și de est este compusă din numeroase lanțuri muntoase
orientate dinspre nord spre sud, de vârste variabile. Acești munți se
extind până la 3000m înălțime, însă după câteva sute de metri sunt
extrem de lipsiți de vegetație.
 Lanțuri muntoase
Lacuri și râuri Munții Anadyr;
Munții Chersky;
Lacul Baikal; Munții Dzhugdzhur;
Râul Anabar; Munții Gydan;
Râul Angara; Munții Koryak;
Râul Indigirka; MunțiiSayan;
Râul IrtyshBaikal; Munții Ural; Un climat dur a limitat
Râul Ob; Munții Verkhoyansk; dezvoltarea și creșterea
Râul Tunguska; Munții Yablonoi; populație în Siberia. Regiunea
Râul Yana; prezintă resurse naturale în
Râul Yenisei; abundență, inclusiv multe
minerale, vaste resurse de
petrol, păduri bogate și teren
propice agriculturii, în sud-vest,
dar iernile sunt lungi și grele.
Gheața și zăpada acoperă mai
toată regiunea pentru
aproximativ șase luni din an.
Temperaturile pot coborî sub -
68 °C. Majoritatea apelor de
coastă, lacurile și râurile
îngheață pentru o bună perioadă
din an.
4.RESURSE NATURALE
În Siberia se află 98% din diamantele din Rusia,
90% din rezervele de gaze, 70% din zăcămintele
de petrol și 65% din zăcămintele de cărbune[
5. DATE DEMOCRATICE
Siberia are o densitate a populației de numai 3
persoane pe kilometru pătrat. Majoritatea siberienilor
sunt ruși și ucraineni rusificați. Etnicii ruși sunt
descendenți ai slavilor care au trăit în Europa de
Est cu câteva mii de ani in urmă. Grupuri de
origine mongolă și turcică precum buriații, tuvinieni si
 yakuți trăiau, inițial, în Siberia iar descendenții lor
încă mai trăiesc acolo.
Aproximativ 70% din populația Siberiei trăiește în
orașe. Majoritatea orășenilor se înghesuiesc în
apartamente de dimensiuni mici. Mulți oameni din
zonele rurale trăiesc în case de lemn mai simple, dar
mai spațioase. Novosibirsk este cel mai mare oraș din
Siberia, cu o populație de aproximativ 1.5
milioane. Tobolsk, Tomsk, Irkutsk și Omsk sunt
centrele vechi, istorice. Deținând recordul pentru cea
mai scăzută temperatură, -71.2 °C, Oymyakon este
cel mai rece punct geografic de pe planetă.