CAPITOLUL I Asezarea geografica Relief Localitatea Seini-a carei prime atestari documentare poate fi situat in jurul anului 1341,mentionandu-se

intr-un document despre Castrum Zynyr(cetate),careia ii apartineau zona Calinesti-Oas pana la Busag,Rosiori,Pomi,Jibou,Apa,Odoreu este actualmente o zona de ingemanare a traditiei Tarii Oasului si Satmarului cu cea a Baii Mari.Teritoriul acesta a adunat de-a lungul timpului diferite etnii si culturi care in timp completandu-se reciproc s-au cimentat intr-un unitar,evolutie specifica zonelor de transit. Inainte de impartirea administrative teritoriala a tarii in regiuni,Seiniul facea parte din judetul Satu-Mare.Dupa al 2-ilea razboi mondial,a facut parte din Regiunea Baia Mare,iar din 1968 pana in prezent localitatea Seini apartine judetului Maramures.Din anul 1888 comuna Seini primeste statutul de oras agro-industrial. Din punct de vedere fizico-geografic,teritoriul localitatii se afla la extremitatea estica a Campiei Somesului pe linia de contatct a campiei cu prelungirile vestice alea Muntiilor Gutai,la altitudine de 140 m,intre 47 grade si 45 latitudine nordica si 23-16 longitudine estica. Orasului Seini ii apartin statele invecinate Sabisa si Viile Apei,impreuna numarand o populatie de 10.000 locuitori. Principalele cai de comunicatie care fac legatura intre Seini si restul regiunii sunt soseaua europeana E 52 care vine de la Cluj Napoca,trece prin Baia Mare,Satu Mare spre vama Petea cu iesire in Ungaria si Halmeu in Ucraina. Calea ferata ce trece prin Seini,asigura legatura intre localitate si alte orase,facilitand transportul de marfa si calatori,contribuind la dezvoltarea econimica si culturala a orasului. Apele care trec pin hotarul Seiniului sunt :la sud Somesul care formeaza o campie intinsa,adeseori iesind din matca si fertilizand solul.Intre Sabisa si Seini,in partea de est de Dealul Soarelui,curge un parau numit Valea Hotarului,care,de altfel,desparte cele doua localitati. De sub poalele Dealului Boci.curge de la nord spre sud Valea Bocilor. Inaintand pe directia nord-vest pe linia de prelungire a Muntilor Gutai,de sub poala Dealului Comja,coboara la vest,traversand prin mijlocul orasului paraul Seinel. Un alt parau este Kispatagul(Valea Mica),vecina cu Dealul Cetaii,iar la hotarul dintre Seini si Viile Apei in partea de nord-vest a localitatii,curge paraul Zugau de sub dealul cu acelasi nume. Toate aceste vai si parauri,ce izvorasc din parte nord-vestica a Muntilor Gutai,se varsa in raul Somes ce marcheaza hotarul din partea de sud a localitaii. Geomorfologia.

In cadrul campiei pot fi delimitate urmatoarele forme de relief :campia propriu zisa,ce ocupa majoritatea teritoriului,ce aparent arata ca un ses intins,cu un relierf sters,characteristic zonelor de acumulare din cursul inferiot al raurilor.In realitate prezinta cateva variatiuni cum ar fi :albii parasite,grinduri nisipoase si micro-depresiuni. Solul dominant in aceasta zona este solul brun de padure,slab podzolit,folosit ca livada,pepiniere si arabil.Portiunile depresionare sunt ocupate solurile podzolite,trecerea intre aceste doua soluri dominante se face prin soluri brune si puternic podzolite. Grindurile nisipoase sunt dominante de solurile nisipoase brune,iar albiile parasite sunt ocupate de soluri gleice. Lunca Somesului Somesul curge in sudul teritoriului,lunca din partea dreapta apartinand localitatii Seini In dreapta decursului timpului,Somesul,schimbadu-si albia,lunca nu are continuare.Fiind inundabila pe majoritatea suprafetei,nu gasim inca un sol format,ci numai depuneri recente de nisip si pietris. Terasele Somesului,fac trecerea intre campia propriu-zisa.Terenul este plan,brazdat cu vechi meander care in zona de sub campie devin mai frecvete. Aceste terase au o altitudine de 5-7 metrii fata de Somes. In functie de roca-mama in conditiile hidrologice pe aceste terase apar soluri aluviale,humifere in apropierea luncii formate pe depuneri grosiere in zona centrala a teraselor,pe depuneri mai fine,argiloase si soluri gleice in vechile neandre. Terasa piemontana se poate delimita in nord-vestul teritoriului,unde se ocupa o banda destul de lata intre campii si zona piemonturilor.Terasa piemontana are latimea cea mai mare in vecinatatea teritorilui Orasului Nou(1,4 km),campul Berenas si cu cat se apropie de intravilanul Seini,scade ca in intravilan sa dispara. Zona este plana cu o usoara inclinare,solul dominant fiind solul brun,podzolit. In zona in care paraurile ajung pe aceste terase,coborand de pe versant apar si solurile alluvial-coluviale. Zona piemonturilor-este dominate de versanti cu diferite expozitii si inclinatii.Zona deluroasa a Muntilor Gutai se ridica brusc deasupra campiei,in nord si nord-vestul intravilanului.Masivul deluros fiind alcatuit din roci eruptive,versantii formati intre vaile teritoriale(care coboara din zona muntoasa) au inclinatii foarte mari,ajungand uneori chiar la 40 de grade.Din cauza inclinatiior s-au erodat puternic sau sunt numai soluri scheletice superficiale,care in trecut au fost plantate exclusive cu vita de vie. Rocile eruptive sunt formate din andezite,tufuri si aglomerate de andezit si din piroclasitie pe baza carora s-au format soluri scheletice. Clima

Temperatura medie anuala pana in urma cu aproximativ 15 ani a fost in jur de 9,5 grade Celsius,cu temperatura cea mai scazuta in luna iaunuarie(-2,9 grade Celsius) iar cea mai ridicata in luna iulie(+20 de grade Celsius). In ultimii 5-10 ani clima s-a modificat iarna in intervale mai scurte in decembrie si iaunuarie.S-au intregistrat temperature intre -12 grade Celsius iar vara in iulie si august s-au intregistrat temperature intre +30 grade Celsius si +34 grade Celsius. Media anuala a precipitatiilor insumeaza 806,3 mm.Cele mai mari cantitati sunt semnalate in lunile iunie si iulie. Fiind la o altitudine nordica la nivelul tarii ar trebui ca acest tinut sa aiba in general o clima mai rece fata de alte regiuni de la sud. Faptul ca este aparat dinspre nord si est de munti care opresc curentii reci din nord si nord-est,face ca partea aceasta sa aiba o clima mai dulce,ceea ce explica de altfel posibilitatea cresterii in aceasta regiune a castanului comastibil.Vanturi daunatoare nu sunt.Se poate spune ca localitatea are o clima temperata,cu caracter continental in general cu ierni blande si nu prea calduroase. Flora si fauna Plantele de cultura cum sunt:graul,secare,porumbul.,cartoful,ovazul gasesc conditii optime climatice de dezvoltare.Cultura capsunului s-a extins mult in urma cu 15-20 de ani.Pomii fructiferi ocupa o suprafata importanta si se dezvolta bine iar pe roci eruptive vita de vie si castanul comestibil dau productii mari. Seiniul se afla in zona de vegetatie a padurilor de foioase,sub zona stejarului,care in muntii Gutai trece in subzona fagului. Vegetatia spontana ierboasa apartine statiunii umede si semiumede. Fauna este reprezentata de animale sablatice specifice tinuturilor de camp,deal si padure.

Capitolul II Istoricul localitatii Atestari documentare Despre vechimea asezarii Seini vorbesc urme de viata material ace dateaza inca din perioada paleoliticului tarziu,a neoliticului si a epocii bronzului.Prezenta populatiei in aceasta zona geografica este atestata de numeroase unelte de piarta si bronz descoperite cu ocazia cercetarilor arheologice effectuate in primele decenii ale secolului XX.Stefan Marcus,referindu-se la cercetarile lui V. Parvan arata ca la Seini au existat ateliere pentru confectionarea uneltelor din bronz,iar intre asezarile din Dacia in varsta a doua a fierului,enunta si localitatea Apa din vecinatatea Seiniului.El afirma ca la Seini s-au gasit un topor din bronz de origine dacica.Acest lucru dovedeste amploarea activitatii umane in aceasta perioada,stabilitatea precum si aria relative vasta a comuniunilor ce-si desfasurau activitatea in zona geografica Seini-Apa. Comuniunea umana din aceasta zona cunoaste apoi procesul destramarii oranduirii gentilice si trecerea in faza cristalizarii diferantei sociale. Procesul de cristalizare a relatiilor feudale,proces de lunga durata si desfasurat ca rezultat al transformarilor interne ce a avut loc pe teritoriul Daciei eliberate,ce corespunde in timp cu procesul de formare a limbii romana si a poporului roman este atestat si pe aceste locuri a caror soarta este legata de viata social-economico-politica a formatiunilor statatle din vestul si nord-vestul Transilvaniei. Bogatiile naturale precum si interesele politice ale feudatiunii maghiare au indeamnat pe regii si nobilii maghiari sa atace sis a cucereasca aceasta regiune.In acest cadru politic soarta localitatii este legata de evenimentele ce s-au desfasurat in jurul cetatii Zynyr Castrum Satu Mare era unul din obiectivele pe care feudalitatea maghiara urmarea sa le cucerasca in cadrul planului de cotropire a voievodatului condos de Menunorut.In aceasta regiune a Sarmarului din secolul X mai existau in plina inflorire cetatiile Medies,Seini,Baia Mare,Ardud,Ghilvaci si Chioar,asezari romanesti stabile.La venirea ungurilor,la Seini stapanaea familia Moricz de origine romana.Documentele privind existenta cetatii Seini inainte de ocuparea Transilvaniei de catre unguri,sunt frecvente.Maksai Ferencz in lucrurea A lozepkori Szatmar megye,arata Seiniul printer cetatiile existente intre sec X-XII.In secolul XIII Seini ese pomenit sub numele de Castrum Zynyr. In secolul XIV apar date noi despre Seini in Regestrum Papaitizedjegyzek (notatiile priving zecuiala papala) din 1334 si 1382,in care se amintetse despre iobagii lui Maricz .

In decursul istoriei,localiatea este denumita Seini ,Szeiny ,Seinen Szinervarolya, Varal ,Zynyrwarallye,Waralya,Zinyr,Zynervar,Zyner,Varallia.

Toponimie Originea denumirii localitatii a susucitat intotdeauna pareri diferite.Dupa Danu Pop in Marturii stramosesti.Note paleografice pe margini de catre carti bisericesti satmarene,localotatea si-a primit numele de la paraul Seinel,care izvorastea de la poalele delaului Comja si strabate localitatea pe care ungurii ungurii au numit-o Sziner,ceea ce nu inseamna nimic in limba maghiara.Seina se spune in romaneste la o varietate de struguri vinetii,sani-vorbind de oi-inseamna sur,oaie sura.Pe Antologianul tiparit Ramnic de Popa Mihai Atanasievici-scrieAceasta sfanta carte,anume Mineiul.l-au dat pa sama sfintei biserici din Seinier Varollya,bunii crestini ai lui Dumnezeu,robi Pop Stefan si Pop Savu lacuitor in Seiner Varollyasi aceasta pomenire s-au scris in vremea me,George Ventur paroh si protopo de la locul numit in anii domnului 1788,Martie 9 zile,pa mine Georghe Vantur protopop. Szimay Antal scrie in 1809,Szynervarallya,clahul Szeiny(Szynervallya,in valaha Seini) Pe o piatra funerara din 1884 din cimitirul romano catholic de la gara Seini se afla urmatoarea inscriptie: Den Andenken Das K.K.Leinteants Minc Ceogrcorps Carl Wacha Von Seinen De aici se vede ca si administratia austricaca a folosit denumirea romaneasca a localitatii.Numirea oficiala maghiara a fost Szynervarallya Vrallya (sub cetate) s-a spus dupa vechea cetate zidita pe Dealul Cetatii a carei ramasite se mai zaresc si azi. La poalele castrului erau construite colibele,casele servitorilor si iobagilor stapanilor cetatii,din care s-a dezvoltat in decursul veacurilor actuala localitate. In perioada dezvoltarii feudalismului,ca urmare a dezvoltarii fortelor de productie,diviziunea muncii in cadrul mestesugurilor a facut posiboila o imbunatatire calitativa si o sporire cantitativa a productiei.Aceste elemente au creat conditiile favorabile cresterii numarului populatiei din targuri si orase.Seiniul,asa cum rezulta din arhivele familiei Iarmy era considerat targ (opidum) inca din 1341,cand avea deja paroh si capelan ceea ce dovedeste ca avea o populatie destul de numeroasa inca din secolul XIV.

Secolul XV a fost o perioada extrem de dificila pentru populatia localitatii.Numarul taranilor loberi era in continua scadere,in timp ce numarul celor aserviti se marea constant.Accentuarea aservitii populatiei taranesti a cuprins atat populatia romaneasca cat sip e cea maghiara.Dupa numele iobagilor de la sfarsitul secolului XV Symon,Lucach,Olah,Kovacs,Dobas etc,rezulta in mod clar ca tarnii romani ca si cei maghiar au inpartit aceasi soarta harazita in genral taranimii evului mediu. Situatia taranimii a fost agravata si de faptul ca taranimea feudala insotise de reversul ei,anarhia veudala concretizate in jafuri,lupte,pustiiri,au creat mari distrugeri pe care taranimea le suporta din greu. Pe la sfarsitul secolului al XV,teritoriul acesta se afla in posesia lagelonilor(documentatiile arata ca la 1491 se afla in posesia dinastiei poloneze). Acest lucru nu a fost privit cu ochi buni de autoritatile comitatului Satmar,Bathory Andras-prefectul comitatuli Satamar si fratele sau Istvan,pe a carui mosiei se afla cetatea ,au ocupat-o cu forta in 1493. Ulterior asupra cetatii si-au revendicat drepturile Bathory Ianos si Miklos din partile Simileului. In 1520 a avut loc prezenta delegatului regal Verboczy Istvan,impartirea averii ramase de pe urma lui Morecz Istvan,care cuprindea targul Mediesului cu cetatea,targul Seini cu cetatea,intraga zona a Oasului,lunca Somesului de la satele Botiz si Odoreu din apropierea Satmarului pana in Tautii Magheraus si alte sate din apropierea Baii Mari.Cu acest prilej cetatea si Targul Seini au intrat in proprietatea lui Bathory Andras din ramura de Ecsed. Lupta dintre Ion Zapolya si Ferdinand de Habsburg pentru ocuparea tronului Ungariei se rasfange si asupra targului Seiniului distrus in 1563 ca mijloc de razbunare a partizanilor lui Zapolya impotriva propritarului ce-l sprijunea pe Ferdinand.

In secolul XVII mosiile familiei Bathory au fost mostenite de Lonyai Sigismund care era si proprietarul cetauu si mosiilor de la Medies. Marele domeniu s-a faramitat apoi in mosii mai mici,stapanii devenind :Teleky,Kornis,Barkosy, Baronii Wicsey,Wesselinyi,Ordinul Iezutilor,al Minoritatilor,Mosierii,Iarmy,Ajtei,Papolcsy, Kavassy,Mandy si alti nobili. Dezvoltarea feudalismului in Transilvania a produl adanci prefaceri in sanul societatii medievale.Iobagirea taranimii se generalizeaza.Asupra taranului apasa poveri tot mai grele.

Taranii iobagi datorau stapaniilor feudali rente in produse,munca si bani.Obligatiilor acestora li se adaugau abuzurile si silniciile stapanilor feudali,umilirii,bataia,intemnitarea pentru neplata darilor. Fata de aceasta situatie taranimea raspundea prin intensificarea luptei importiva exploatatorilor. Fenomenul cel mai frecvent era fuga de pe mosie.Posibilitatea liberei stamutari a tarnilor fiing mai ingradita,se ajunge dupa 1514 la legarea lor de glie. Nobilimea impiedica prin orice mijloace plecarea taranilor de pe mosie,de aceea singura sansa pe care o aveau acestia era fuga.ca o masura de sustragere de la obligatiile ce le aveau.Acest aspect este intalnit si in satele de pe mosia Cetatii Seini. Nemaiputand suporta obligatiile fata de mosier,multi dintre iobagi luau calea probagiei,refugiindu-se fie la Baia Mare-declarat oras liber-fie in paduri devenind haiduci. Taranii fugiti in oras au practicat diferite munci legate de specificul locului prin activitatea lor contribuind la dezvoltarea orasului si a mineritului.Nobilii cautau prin presiune sa aduca inapoi taranii fugiti.De exemplu Bedeghi Nyari Beruhard si altii din Seini se adreseaza in dec 4 si 5 din seolul XVII in repetare randuri judelui si orasului Baia Mare,ceranduI extradarea iobagilor fugiti din oras. Nu toti fugarii se adaposteau in orase sau pe alte mosii.Multi dintre ei formau puternice cete de haiduci care atacau nobilii si-I pradau.Chiar prima biserica romaneasca de pe valea Seinelului de la poalele Dealului Cetatii se numea Biserica Haiducilor.Numeroase documente din secolul XVII si XVIII vorbesc despre existenta si activitatea haiducilor. La fel si baladele populare infatiseaza exploatarea fara margini a stapanilor feudali si manifestarile de revolta a haiducilor fata de nobili.

Fiti sateni pe pace Noi nimic nu vom face Noi avem cu domnii Care-s ca dimonii Ca dimonii facuti Din dracu parasiti Vara iau capsuni Si porci de ai buni Iau si zeciuiala Din cinci oi miala Din zece vaci bune Una lor ramane Iar din zece capre Branz-a parta parte Din zece gasti grasa

Una lor pa masa; Gaini daca ai Lor inca le dai Iar din puii lor Duci si domnilor Cand sunt zile mari Le duci oua tari Oua de mancat Si-n labos de spart Iau si manatraci Alune si melci Broaste-n Faurar Si raci in Brumar Iau si cenusa Trei masuri de usa Portion de-l bun Sa faca sopon. Iar lucrul lor I-al romanilor Romanul le ara Le duc lemne-n casa Romanii le grapa Romanii le sapa Romanii le cosesc Romanii le impletesc Lucrul lor ii gata Fara nicio plata.

In 1663 este consemnata marturisirea martorilor privind faptele savarsite de un grup de haiduci in localitatii Cicarlau-Ilba(vecine cu Seini) care cutreiera muntii din jur. Una din ascunzatorile lui Pintea Haiducul era pe dealul Comja din Seini,intr-o adancitura de stanca.Pintea si haiducii lui prindeau negustorii care transportau marfuri in drumul commercial Satu Mare-Baia Mare,prin Seini spre Sighet si mai departe spre granite Poloniei.. Impactul actiunilor haiducilor condusi de Pintea Grigore se face simtit chiar si la uciderea acestuia la sfarsitul secolului XVIII.Ca dovada documentele arata ca la 1785 autoritatile au constatat necesar a transporta casa fiscului din Baia Mare la Casovia(Kosice) iar transportul a fost excortat de 60 de nobili cincentrati la Seni si Odoreu. Populatia Seiniului a avut mult de suferit in cursul istoriei nu numai ca urmare a luptelor interne,ci si a invaziilor armateilor straine, Dupa destramarea statului unificat,infaptuit de Mihai Viteazu,timp de aproape doua decenii,Transilvania cunoaste o perioada de lupte intre reprezentantii Imperiului si nobilimea local ace dorea autonomie. In cadrul acestor lupte,in 1605 Seiniul a fost devastat de armata generalului Basta.Mai tarziu,in perioada lui Mihai Apaffy (1661-1668),cand principatul Transilvaniei trecea printro perioada de criza accentuate,localitatea Seini este ocupata in 1677 de catre armata lui Weseleny ajutata de trupe poloneze,franceze si tatare.

In cel de-al doilea deceniun al secolului al XVIII-lea,in 1717 cu ocazia ultimei navaliri a tatarilor pe teritorilul Maramuresului.invadatorii au incendiat localilatea,nimicind-o aproape complet.

Apoi,in 1848 in urma unui incendiu prococat din neglijenta intr-un atelier de fierarie,peste o suta de cladiri pintre care si biserica Catolica au fost mistuite in flacari.

Relatii Social-Economice.Secolele XVIII-XIX Transformarile in viata social-economica a Transilvaniei in a doua jumatate a secolului XVIII si primele decenii ale secolului XIX apar mai pregnanate intr-o anumita masura in domeniul agriculturii. Continuu amenintata de crize,din cauza politicii promovate de imperiali,dotata cu o tehnica rudimentara,agricultura este franata in dezvoltarea sa.Dar cresterea pietei interne,marirea cererii de produse agricloe a facut ca nobilimea sa intensifice productia agricola prin deposedarea taraniilor de pamanturile destelnite de acestia.Mizeria si lipsa de pamant i-au determinat oe acestia sa se angajeze la munci in mine si ateliere manufacturiere.Pauperizarea taranilor capata aspect ingrijorator chiar si pentru statul austriac care avea nevoie de venituri cat mai mari,vat si de armata cat mai bine organizata. A crescut numarul jelerilor si al muritorilor de foame.Dovada stau numarul mare de morti de inanitie intre anii 1816-1817.Dupa cum rezulta din registrul de stare civila a parohiei Grecocatolice,in timp ce la Seini in 1814 au decedat 14(de religie Greco-catolica) in 1816-1817 au decedat 290 persoane.Desi nu arata in acest registru ca moarte lor a fost provocata de foame,se arata totusi ca la o mare parte din cei decedati ca,au murit de saracie. In carte de amintiri a Episcopiei romano-catolice din judetul Satu-Mare din 1904 de arata ca in 1817 au decedat foarte multi oameni de foamete La numai cativa ani,in 1831 asupra populatiei Seiniului s-a abatut alta calamitate,holera,care a facut alte victime. Fiind un important nmod de drumuri,Seiniul a devenit centrul unei regiuni inseminate,fiind considerat la sfarsitu secolului al XIX-lea unul dintre cele mai dezvoltate targuri din Ungaria.Ca resedinta de plasa avea inca din acea perioada pretura,tribunal rural,perceptie,carte fonduara,notariat public.departament de finante si jandarmi.Avea doua banci de depunere si imprumut,cale ferata,posta,telegraf,precum si doua cazinouri.Inca din feudalism s-au dezvoltat aici diferite meserii si negoturi.Targurile saptamanale a caror vama(taxe) se impartea intre parohul romano-catolic si predicatorul reformat,au strans populatia din lunca Somesului,Oas,zona Codrului si din jurul Baii Mari,care se aprovizionau din Seini. Din punctul de vedere al populatiei Seiniului se situ ape locul a treilea intre localitatiile Comitatului Satu Mare,dupa orasele Satu Mare si Baia Mare avand intre 1890-4000 suflete,iar in 1900-4663. In a doua parte a secolului XIX odata cu dezvoltarea capitalismului au aparut la Seini primele intreprinderi industriale.Dezvoltarea capitalismului a fost in mare masura stimulate de desfintarea iobagiei,dupa Revolutia din 1848.

De la aunul 1848 incoace,liberandu-se persoanele de robota apoi pamantul de disma in rma slobozindu-se si banul au inceput si popoarele sa se mute in mijlocul satelor si oraselor(din memoriile lui Alexiu Berinde-Seini) In 1859 ia fiinta o unitate producatoare de spirt care in 1875 incepe sa produca si drojdoe de bere.In 1891 se infiinteaza o fabrica de pietre din andezid care avea inca de la infiintare 60 de muncitori. Se deschide o moara cu aburi,o tipografie,se planteaza vie si livada pe 15 hectare,proprietatea statului toate in ultimul deceniu al secolului trcut. In 1884 se da in folosinta linia ferata Satu-Mare Baia Mare care trece prin Seini. Dupa datele publiicatilor statistice maghiare in urma recesamantului din 1900,798 de personae lucrau in agricultura,429 in industrie,57 in transporturi iar in comert 95. Statistica populatiei din 1900 arata ca din totalul populatiei din plasa Seini(30 de comune) de 39511 locuitori in targul Seini locuiau 4638 cu urmatoarele apartenente religioase(care arata real si nationalitatea) :29941 greco-catolici din care in Seini 2455,4318 reformati din care in Seini 759,2120 romano-catolici din care in Seini 779,3089 mozaici din care in seini 634 iar restul alte religii. Despre starea materiala a populatiei vorbesc cifrele privind starea caselor de locuit.Din cele 853 de case existente in Seini numai 32 erau din piatra sau caramida,353 erau construite din lemn sau alt material(desi nu este in traditie aici construirea caselor din lemn) iar restul din carpici.Cu tigla sau tabla au fost acoperite doar 6 care,493 erau acoperite cu stuf sau paie,iar restul cu sindrila. Inceputul secolului XX La inceputul secolului XX accentuandu-se exploatarea muncitorilor de catre capitalistii austro-ungari si straini viata a devenit tot mai grea.Salariul real era intr-o continua scadere.Sa generalizat folosirea muncii femeilor si a copiilor iar lipsa unor elementare mijloace de protectie a muncii a dus la inmultirea numarului de accidente.Astfel se agraveaza in timp fenomenul emigratiei,un numar din ce in ce mai mare de tarani emigrand in special in America(SUA).Traiul s-a scupmpit datorita productiilor agricole slabe si a pregatirii pentru raboi. In fabrica de drojdie si spirt muncitorii lucrau de la ora 4 dimineata pana la ora 10-11 seara primid un salariu de 150 de coroane din cre puteau cumpara circa 100 kg malai. In timp ce muncitorii umblau in saci taiati la capat cei care aveau puterea au inceput sa si ridice case cu etaj.Primele asemenea cladiri din Seini numite palate atunci au fost construite de mosierii Kavassy si Barany. Oprimarea economica a populatiei se concretize in multiple forme:plata salariului mai redus,prelungirea zilei de lucru,salarizarea slaba a muncitorilor agricoli ectc. Aceasta situatie continua si se agraveaza odata cu izbucnirea primului razboi mondial.Prin pierderi enorme de oameni si in plan material razboiul a accentuat inrautatirea situatiei materiale populatiei Refacerea economiei era problema principal ace aparea in uram incheierii razboiului. In 1921 sub presiune framantariolor sociale la nivelul intregii tari si a necesitatilor economice obiective se infaptuieste reforma agrara.

La Seini reforma agrara s-a concretizat prin impartirea pamanturilor din fostele mosi Kavassy si Mandy.Fiecarei familii care nu avea pamanat i s-a dat 2 iugare iar celor care aveau pamant putin li s-a complectat suprafata agricola. Noii improprietariti nu au beneficiat prea mult de pe urma acestei reforme intrucat nu aveau utilaje de lucru.Din aceasta cauza unii si-au vandut pamantul,altii si-au impartit productia agricola cu cei care i-au ajutat cu diferite utilaje agricole.O parte s-au inglodat in datorii si drept urmare pamanturile le-au fost ipotecate.Meseriasii si cei care erau salariati au lucrat pamantul platind munca.Intre anii 1922-1929 a urmat o perioada de avant a economiei.In 1930 a fost deschisa la Seini o cariera de andezit si a fost infiintata banca economica regionala cu 160 de actionari si un fond de 1.000.000 lei al carei presedinte a fost doctorul Craciun Dumitru. In 1933 a fost create o uzina electrica iar in 1934 co-proprietarul fabricii de drojdie Katana Alexandru a infiintat o fabrica de abrasive.In domeniul invatamanatului sau sanatatii si culturii nu sunt mentionate investitii importante.O situatie statistica arata doar ca din 1000 de locuitori decedau 37 in jurul anului 1930,iar la fiecare 100 copii decedau 16. In perioada premergatoare celui de-al doilea razboi mondial conditiile de viata a locuitorilor se inrautatesc.Alimentele se scumpesc foarte mult iar din ce in ce mai multi barbati erau concentrate. In anul 1938 a avut loc o manifestatie in fata primariei la care au participat in special sotiile celor concentrate revendicand majorarea ajutorului acordat familiilor acestora.In timpul razboilui la Seini se afla comandamentul diviziei a-20-a infanterie ce apara granite de vest a tarii. Din aceasta perioada au ramas impresionanta plantatie de brazi cu inscriptia Eminescu realizata sub conducerea generalului Georgescu Pion conducatorul diviziei.Plantatia este facut la cota de 650 m pe dealul comja din 10.000 de brazi.

Capitolul III Obiceiurile vietii de familie Evolutia istorica a localitatii,asezarea geografica la intrepatrunderea unor mari zone folclorice precum si structura etnica a populatiei au facut ca la Seini sistemyl obiceiurilor atat cele calendaristice cat si cele legate de ciclul vietii sa sufere majore transformari de-a lungul timpului.Ceremonialele de trecere,complexul de practici care le insotesc pastreaza putine din coordonatele traditionala intalnite in vatra satului romanesc.Cu deosebire in ultima perioada aceste ceremoniale sufera un proces de adaptare la noile conditii social-istorice in termini comuni,uzuali se modernizeaza.

Nastrea La nastere se utilizeaza inca practice pe care femeia insarcinata trebuie sa le urmeze.aceasta este supusa unui sistem de interdictii apartinad magiei negative cu rol de aparare atat a mamaei cat si a copilului ce urmeaza sa se nasca: -sa nu se mire la lucruri urate sa nu fie urat copilul -sa nu manance fructe ingemanate sa nu aiba copii gemeni -sa nu poarte nimic in buzunar ca sa nu aiba copilul semen pe corp sau pe fata Aceste interdictii sunt insa arare ori credibile la tinerele mame din ziua de astazi.Urme ale recunoasterii frtelor magice mai pastreaza uneoridoar pentru a face pe plac mamelor sau bunicilor care credeau intradevar in puterea lor Femeile nu mai nasc demult acasa cu moasa.Pana in 1985 a existat in Seini o casa de nastere,apoi mamele se duceau la Baia Mare ori Satu Mare sa nasca.Obiceiurile legate de nastere :prima scalda,ingrijirea lauzaei timp de 7 zile au disparut astzi. Un obicei mai rar legat de nasterea copilului aparut odata cu dorinta mamelor de a pregati camera copilului dupa modele imprumutate in special de la prieteni media,etc este interdictia de a cumpara lucruri copilului inainte ca fatul sa implineasca 7 luni.De asemenea unele mame cumpara viitorilr opii hane in general de culoare albastra daca sunt baieti si de culoare roz daca sunt fete.Cadourile primite in hainute de la prieteni,familie,cunoscuti trebuie sa fie de culoare alba daca nu se cunoaste sexul copilului inca. Botezul Toti copii(cu exceptia catorva culte la care botezul religios se face la varsta matura) sunt botezati la biserica sau mai nou acasa la parinti de catre preotul bisericii careia apartine de obicei tatal. Datorita faptului ca exista la Seini foarte multe familii mixte romani-maghiari sau maghiar di confesiuni diferite(catolici,reformati) s-a incetatenit o regula conform careia copii sunt botezati dupa religia tatalui sau in alte cazuri baietii dupa tata si fetele dupa mama. Exista si exceptii.Familiile instarite sau la care ginerele sta in casa socrilor isi impun religia botezul copilului.

In cazul in care noul nascut este bolnav botezul lui se poate face mai repede de sase saptamani termenul la cere se poate face in mod normal. Nasii de botez ai copilului sunt in mod obligatoriu nasii parintilor de cununie asa cum se obisnuiaste la sat.Eisunt prieteni foarte apropiati, rudenii sau de multe ori personae mai influiente in comunitate,c ear putea fi un sprijin real pentru copil,nu neaparat moral, asa cum cerea traditia, ci mai ales financiar. P