Prezentare monografic a comunei Sohodol 1.

Aezarea geografic Aezata n partea nord-vestic a judeului Alba, n inima Tarii Moilor, comuna Sohodol este una din localitile n care s-au descoperit urme de locuire din paleolitic ( n peterile Lucia Mic i Lucia Mare din Gura Sohodol ). Lexicul specific precum i obiceiurile, demonstreaz o legtur ancestral cu cultura geto-dacic i latin. Toponimia, n majoritatea de sorginte slav, arat locuirea zonei i n primul mileniu al erei noastre. Locuirea din vechime a comunei Sohodol rezult i din denumirea satelor. Satul Robeti, de pilda, ne duce cu gndul n evul mediu sau mai devreme, ntemeietorii satului fiind probabil robi fugii. Unele din sate i ctune au o toponimie care reflect aspecte interesante legate de despdurire ( dealul Arsurilor, vrfurile Pojarul i Pojarel, satele Poiana, Lumineti, Lazuri ) sau de natur geomorfologic ( satul Hoanc, dealul Tarni ) dar i de natur geografic ( vrful Dosului, Dotina teritorii cu orientare nordic ) sau de natur hidrologic (Valea Seac, Valea Verde) . Cu toate acestea, n primele secole ale mileniului al doilea ( XI XIII ), Munii Apuseni constituiau o zon puternic mpdurit, la grania dintre unitile teritorial-administrative din Criana i Transilvania. Teritoriul actual al comunei Sohodol aparinea comitatului Alba, aflat sub autoritatea voievodului Transilvaniei. ntreaga zon depresionar, cunoscut sub numele de Tara Moilor fcea parte din ntinsul domeniu al Abrudului ( Terra Abruth ) ale crui sate
1

romneti Cmpeni, Bistra, Abrud sat, Crpini, Bucium i Vidra sunt amintite nc din 1595, cnd principele Sigismund Bathori scutete de dri populaia acestora, cu motivarea c locuiesc ntre muni i nu au teren arabil, astfel c grul i alte alimente trebuiesc cumprate. ntregul domeniu al Abrudului, mpreun cu posesiile romneti (possessiones Valachichales) se afl n stpnirea direct a fiscului, dup secularizarea averilor ecleziastice n 1556. Din secolul al XVII-lea ara Abrudului se divide n dou pri, satele din vile Rului Mare i Rului Mic constituind o unitate administrativ distinct, locuit de moi sau topi , numele acestei populaii determinnd denumirea maghiar a principalei localiti Cmpeni ( Topnfalva ). Se constituie astfel Domeniul de Sus, incluznd satele Cmpeni, Bistra, Rul Mare i Vidra, mpreun cu crngurile din Rul Mic, aprute n numr tot mai mare pe curturile i defririle din pduri i organizate pe neamuri. Acum este pomenit pentru prima oar toponimul Sohodol, ntr-un act din 1631 n care este menionat gornicul de pdure din Sohodol. Localitatea ca atare este atestat documentar pentru prima oar n cadrul conscripiei Dosa, n anul 1805. Cu toate acestea, vechimea anterioar a localitii i a ctunelor ce o compun este confirmat i de menionarea a dou dintre acestea, respectiv Poiana i Valea Verde, la 1770, n documente cartografice austriece la scara 1:28.800. Ceva mai trziu, la 1835, apare pomenit i ctunul Pele ( Semitismul de la Blaj, 1835 ) sub forma Pele . Pn n 1850, Sohodolul aparinea de localitatea Cmpeni iar satul Poiana de Abrud, abia dup aceast dat teritoriul respectiv constituindu-se ca unitate administrativ independent. Modificri, ns, continu s se petreac, astfel nct ctunul Vri, care nc n 1956 fcea parte din comuna Sohodol, trece la comuna Roia Montan. Cele 4 aezri menionate, respectiv Sohodol, Poiana, Valea Verde i Pele cuprindeau desigur, ca i crngurile aparintoare, cele 31 de sate ce alctuiesc actualmente comuna Sohodol, dar acestea nu apar ca sate de sine stttoare dect dup 1956. Cele 4 localiti iniiale, corespunznd parohiilor i dotate cu biseric i scoal, sunt pstrate i astzi n memoria locuitorilor, recomandndu-se a face parte din satele respective, conform vechii mpriri. Cele 31 de sate actuale, mult prea mici i lipsite de dotri, reprezint o mprire artificial, nefuncional i care nu a reuit s se impun n contiina locuitorilor comunei Sohodol.

Comunei Sohodol reprezint o aezare tipic pentru zona Munilor Apuseni, caracterizat prin ceea ce etnografii numesc satul cu case izolate, iar geografii sat de tip mprtiat sau risipit. Acest tip de aezare uman, considerat de alii relativ recent, n funcie de cazurile studiate, este rspndit pe o mare arie a zonei montane n Europa, fiind descris att n prile de nord-vest a Peninsulei Balcanice, n Carpai de vest, n Munii pdure Neagr, n Bavaria i Austria Superioar, pn n Alpi Elveiei, ct i n zonele mpdurite ale Poloniei i Rusiei. Amnunte n legtur cu istoricul comunei Sohodol se regsesc n lucrarea Habitat tradiional i mutaii demografice n Munii Apuseni1. Aria de extindere geografic a acestui tip de aezare ocup regiunile de platforme sau plane, adesea pe cumpna apelor, vile adnci i mpdurite constituind limita ntre sate. Nivelul general se situeaz ntre 600 i 1000 m altitudine, dar uneori coboar pn la 400 m sau urc pn la 1400 m altitudine. Teritoriul ocupat de aceste aezri corespunde ariei de dezvoltare a fneelor respectiv unei economii pastorale sau pastoral agrare, bazat pe proprietatea comun a tribului sau a familiei lrgite. Si acum, fiecare gospodrie are spaiul de folosin economic n imediata apropriere (teritoriul de cultur, fneaa, punea, uneori i pdurea ) . Dintre toate zonele geografice ale Europei, Munii Apuseni constituie zona cea mai compact i mai ntins ocupat aproape exclusiv cu acest tip de aezare, care poate fi gsit aici din punct de vedere al habitatului: geografic, economic, social i etnic. Monografia general din 1960 ncadreaz zona n care se afl comuna Sohodol n sectorul de clim de munte, inutul climei de muni mijlocii, favorabil pdurilor de fag i brad, subinutul climei de versani expui vnturilor vestice, districtul climei cu efecte de fhn. Vecintile comunei Sohodol: Oraul Abrud la sud-est; Comuna Roia Montan la est; Oraul Cmpeni la est i la nord-est; Comuna Vidra la nord i nord-vest; Comuna Avram Iancu la nord-vest; Judeul Hunedoara la vest; Comuna Ciuruleasa la sud.
1

Habitat tradiional i mutaii demografice n Munii Apuseni, Studiu de caz Comuna Sohodol, Judeul Alba, autori : Toma Prida i Amalia Gyemant, editat de S. C. MINESA-I.C.P.M. S.A. Cluj-Napoca, 1999, pag. 1-32.

2. Cadrul Natural Geomorfologia Comuna Sohodol este aezat n bazinul hidrografic al vii Sohodolului cu aproape ntreaga suprafa (excepie satele Lazuri i Burzoneti care se afl n bazinul Arieului ). Comuna este strajuita din toate partile de culmi: la est dealurile: Curaturi, Barcanului, Serban, Grindoaia; la sud dealurile: Bradet, Tarnita, Chiuzului; la vest dealurile: Paisului, Rachita, Sturu, Peles, Pojarul; la nord dealurile: Dambului, Pojorel; Ca altitudine comuna se intinde de la altitudinea minima de 550m Gura Sohodolului la altitudinea maxima de 1124,7m Vf. Rachita. Numeroasele culmi si paraie dau un aspect fragmentat, cu pante ce variaza intre 6 si 49. Culmile se termina inspre paraie cu pante abrupte iar culmile au forma de spinari destul de late. Fragmantarea de munti josi si dealuri inalte cu relief larg valurit dominat de varfuri solitare, cu vegetatie forestiera formata din palcuri zdrentuite de arborete. Geologia In cadrul Comunei Sohodol se gaseste un ansamblu de formatiuni care au luat nastere intr-un sant eugeosinclinal care a parcurs un intreg ciclu in intevalul jurasic-cretacic superior. Partea sud vestica se suprapune peste axul sinclinal al carui sedimentare a inceput in jurasicul superior si constituie fosa Drocea in care se dezvolta o serie de flis calcaros urmata de un flis grezos al carui element caracteristic este o gresie cu multe vine de calcit, cu santuri adanci pe fetele alterate, secundar apar microconglomerate, conglomerate si lentile de calcare organogene. Dupa o intrerupere Aptian Cenonian sedimentarea se reia in Comacian succesiunii urmandu-i conglomerate rosiatice, microconglomerate, gresii, marne si lentile de calcare. Apar incalecari ale formatiunilor veci peste cele noi. In sudul localitatii se observa fracturi puternice care aduc la zi fundamentul calcaros cristalin ca rezultat al unor dislocatii rupturale Neozoice. Zonele de carst din nordul comunei au determinat formarea unor pesteri de marimi medii pe suprafete relativ mari. Pesterile Lucia Mare si Lucia Mica prezinta urme de locuire din Paleolitic.
4

Subsolul Asa cum reiese din structura geologica nu e bogat, singura resursa certa este cea de marmura. Marmura de Sohodol este un calcar cristalin marmoreean apartinand seriei de Baia de Aries. Rezervele certe sunt de trei patru mii de tone. Solurile Solurile tipice in cadrul comunei Sohodol sunt incadrabile in doua clase de sol: Molisoluri reprezentate prin rendzine tipice formate pe substrat calcaros. Este un sol acid mijlociu, bogat in azot, fosfor mobil, si potasiu asimilabil, cu textura luto-argiloasa. Cambisoluri reprezentate prin sol brun eumezobazic tipic sol acid mijlociu, cu o textura lutoasa, cu o bogata activitate biologica si cu tip de sol brun eumezobazic litic pe pantele accentuate . Flora La altitudin cuprinse intre 600 si 1200m vegetatie de foioase, specia caracteristica fiind fagul (Fagus sylvatica) insotit de numeroase plante lemnoase ca: jugastrul (Acer campestre), paltinul de munte (Acer pseudoplatanus), ulmul (Ulmus montana), carpenul (Carpinus betulus), plopul (Plopus tremula), tisa (Taxus baccata), smeurul (tubus idaeus), singerul (Cornus sanguineea), socul (Sambucus nigra), iar dintre conifere molidul (Picea abies) si bradul (Abies Alba). In padurile de fag se intalnesc numeroase plante ierboase: brebeneii (Coridalis solida), splinuta (Chrysosplenium alternifolium), ciubotica cucului (Primula officinalis), mierea ursului (Pulmonaria officinalis), ghiocelul (Galantus nivalis) sa. Fanetele si pajistile sunt alcatuite din paius (Festuca sylvatica), firuta (Poa angustifolia), parusca (festuca supina), teposica (Nardus stricta), papadie (Taraxacum officinale), rogozuri (Carex sp.) etc. Fauna Principalele mamifere salbatice intalnite sunt: cerbul (Cervus elaphus), mistretul (Sus scrofa), caprioara (Capreolus capreolus), veverita (Sciurus vulgaris), vulpea (Vulpes vulpes), iepurele (Lepus eurpaeus) etc. In frunzarul padurilor traiesc un numar mare de insecte: coleoptere (Carobus violaccus), miriapode, formicide, acarieni, etc.
5

Dintre reptile apar: soparla (Lacerta agilis), gusterul (Lacerta viridis), colbridele inofensive (serpi neveninosi), precum si vipere (Vipera sp.) Padurile adapostesc numeroase specii de pasari: sorecarul (Buteo buteo), uliul gainilor (Accipiter gentilis), privighetoarea (Luscina luscina), ciocanitoarea (Dendrocopos major), cojocaia (Certhia familiaris), pitigoiul albastru (Parus caeruleus) etc. Hidrologia Comuna Sohodol apartine bazinului hidrografic al raului Aries. Orografia teritoriului, fragmentarea puternica a teritoriului, sbstratul geologic favorizeaza dezvoltarea unei retele hidrografice bogate. Valea Sohodol, afluent de dreapta a Ariesului colecteaza cursurile de apa mai importante de pe teritoriul comunei precum paraiele: Poiana, Valea Seaca, Oulesti, Plicului, Toplita, Criseni, Lucia, etc orientarea generala de scurgere este sud vest la nord vest. Densitatea retelei hidrografice este de 0,6 km/km rezultand un regim hidrologic echilibrat. Majoritatea vailor au profil V si mai rar U, sunt adanci si inguste mai ales la obarsii. Bilantul hidrologic este deficitar, cu ape mari primavara si cu acumulari pluvio nivale moderate. Clima Raionarea climatica din Monografia Geografica 1960 incadreaza regiunea comunei Sohodol in sectorul de clima de munte, tinutul de clima munti mijlocii favorabila padurilor de fag. Dup clasificarea lui Koppen, teritoriul aparine provinciei Cfbx, inut de clima boreala, caracterizat prin ierni friguroase si umede cu precipitaii peste 700 mm, cu temperatura medie a lunii celei mai reci sub 3C si a celei mai calde peste 10C, temperatura medie a lunilor de primavara este de 7,8C. Valoarea medie anuala a indicelui de ariditate arata un climat cu excedent de apa provenita din precipitatii fata de evapotranspiratia potentiala, deci fara seceta in sol. Vanturile bat dinspre vest si sud-vest si aduc mase de aer rece si umed. Fondul forestier Oriunde padurea reprezinta una din cele mai importante componente ale mediului de viata. Influenteaza diversitatea speciilor
6

forestiere, florei si faunei, retine cantitati de CO2 prin asimilare clorofiliana, protejeaza impotriva vanturilor, eroziunii solurilor, si nu in ultimul rand rol peisajistic si recreativ. Fondul forestier al comunei Sohodol este administrat de Ocolul Silvic Valea Ariesului si face parte din UP IV Sohodol. Suprafata aflata in administrarea Ocolului Silvic Valea Ariesului este de 991,9 ha.