Pământ și, de asemenea, cel mai populat. Suprafața sa constituie 8,7 % din suprafața totală a Terrei și 29,8 % din uscatul acesteia. Populația Asiei reprezintă mai mult de 60 % din întreaga populație a Globului. Se poate considera ca fiind o subregiune a unui continent mai întins, Eurasia, situată la est de Munții Urali, Canalul Suez, Marea Neagră și Marea Caspică. Limitele acestui continent sunt Munții Ural și râul Ural la vest, Oceanul Arctic la nord, Oceanul Indian la sud, iar la est Marea Japoniei. Clima Asiei Dimensiunile colosale ale Asiei stau la baza variației climatice ale marelui continent. Regiunile sale oferă câteva extreme globale, între cele mai reci și mai uscate ale lumii. Aceste variații climatice includ gerul năpraznic din nordul polar, mediul uscat și fierbinte din partea centrală și de sud-vest, precum și precipitațiile abundente din sudul tropical. Temperaturile variază de la 40 de grade Celsius în zonele de deșert și sudice, la -30 de grade Celsius în partea de nord.Musonii joacă un rol important în clima Asiei. În timpul iernii, musonii dinspre nord lovesc partea de est a continentului și cauzează o climă rece și uscată. Vântul îți schimbă direcția în timpul verii și suflă dinspre mare, din sud, aducând cu sine cantități importante de ploaie. Pământurile interioare ale Asiei sunt, însă, departe de ocean, fiind izolate de marile întinderi de apă prin lanțurile montane aliniate de-a lungul coastei continentale sudice. Au ierni deosebit de reci, cu vanturi uscate ce bat dinspre Vegetatia si Fauna Asiei Vegetatia in Asia este foarte diversa ,pastrand o relatie cu clima si solurile.In nordul departat in Siberia tundra si taigaua predomina.Plantele cuprind licheni si muchi.In sud,sud-est,si estul Asiei,padurile ecuatoriale predomina si in latitudine mai mica unde precipitatia grea este caracteristica pe tot anul. Fauna: Regiunile nordice sunt bogate in ursi,lyix,hermelina,lupi,vidra cat si multe pasari.Stepa si regiugile semi-aride suporta antelope si numeroase amimale rozatoare ca iepuri salbatici si soareci de camp.Pestii de apa dulce sunt gasiti in toate partile ale continentului.Lacul Baikal este faimos pentru fauna sa distinctive,desi poluarea industriala ameninta supravietuirea mai multor specii. Caprele salbatice si oile se gasesc in munti iar in Tibet exista yak.Fauna este imprastiata pe tot cuprinsul zonelor desertice ale asiei de Relieful Asiei Relieful și clima diferențiază aspectele hidrografice ale Asiei. Apele curgătoare se îndreaptă, dar nu în totalitate, spre oceanul planetar, existând mai multe arii endoreice, cea mai importantă și cea mai mare de pe Terra fiind în Asia Centrală, extinsă din zona Mării Caspice până dincolo de Munții Tian- Șan. În această regiune, unele ape sunt adevărate fluvii: Amudaria (2540 km) și Sârdaria (3019 km), altele având dimensiuni ceva mai reduse; unele se varsă în lacuri mari precum Aral și Balhaș.Marea Caspică a doua regiune endoreică principală este cea a Podișului Iran unde cel mai important curs de apă este râul Helmand care se varsă în zona mlaștinilor Hamun. Există și regiuni fără ape curgătoare (areice), cum este interiorul Peninsulei Arabia sau zona centrală a Deșertului Karakun (estul Mării Caspice).Cea mai mare parte a teritoriului asiatic este străbătut de ape care se îndreaptă spre cele trei oceane învecinate, dar și spre Marea Mediterană și Marea Neagră. Spre Oceanul Arctic se îndreaptă marile fluvii siberiene: Obi (5410 Km), Enisei (4102 km) și Lena (4400 km). Înspre Oceanul Pacific se îndreaptă fluviile Amur (4440 km), Huanghe (4845 km), Chang Jiang (6300 km), Xijiang (1800 km), fluviul Roșu (1140 km), Hidrografia Asiei Mekongul (4220 km) și Menamul (1200 km). În Oceanul Indian se varsă Salweenul (3200 km), Gangele (2700 km) și Indusul (3180 km). În Golful Arabo-Persic se varsă Tigrul (1850 km) și Eufratul (2800 km). Solurile Asiei Există o paletă largă de soluri datorită vegetației dezvoltate, precum soluri slab dezvoltate — deșerturi, soluri roșii, podzoluri, soluri brune, cernoziomuri ș.a. Soluri din zona musonica a Asiei: Condițile climatice deosebite ale zonei intertropicale au importante repercusiuni asupra formarii și evoluției solurilor din aceasta zona. Astfel, temperaturile ridicate și constante, ca și cantitățile mari de precipitații, influențează în primul rând dezagregarea și alterarea rocilor. În condițiile unui climat cald și umed, alterarea silicaților este completă, rezultând acizi liberi de fier și de aluminiu. Acest tip de alterare se numește alterare alitica sau lateritizare. De aceea solul poartă denumirea de sol lateritic.Viteza de alterare este influențată de temperatură și precipitații. De aceea, în zona caldă intertrpoicală, hidroliza -principalul proces de alterare a silicaților- este favorizată de