Râurile din partea de vest
Aceste râuri se varsă toate în râul Tisa.
Tisa udă teritoriul tării noastre pe o distanţă de numai 60 km, la hotarul de nord.
În Tisa se varsă:
Someşul format din Someşul Mare şi Someşul Mic
Crisurile: Crişul Alb, Crişul Negru şi Crişul Repede.
Mureşul - este cel mai mare afluent al Tisei.
- izvorăşte din Carpaţii Orientali, trece prin Depresiunea Transilvaniei, taie
Carpaţii Occidentali şi Campia de vest.
- în drumul său primeşte mulţi afluenţi.
Râurile din partea de sud
În partea de sud se află râurile:
Cerna se varsă direct în Dunăre, langă Orşova.
Jiul - cu izvoarele în Carpaţii Meridionali străbate mai multe unităţi geografice:
Depresiunea Petroşani, Podişul Getic, Câmpia Română
- primeşte ca afluenţi principali: Motrul şi Gilortul.
Oltul - este cel mai lung râu din grupa sudică.
- izvorăşte din Carpaţii Orientali, ca şi Mureşul. Trece prin sudul Depresiunii
Transilvaniei, străbate Carpaţii Meridionali, unde primeşte ca afluent râul
Lotru. Pe apele Oltului şi ale Lotrului s-au construit hidrocentrale. La ieşirea
din munţi, Oltul işi linişteşte apele, străbate campia Română şi se varsă în
Dunăre.
Argeşul - izvorăşte din Munţii Făgăraş.
- cel mai important afluent este Dâmboviţa, care trece prin Bucureşti şi
apoi se varsă în Argeş.
Ialomiţa - izvorăşte din Munţii Bucegi.
- ea are ca afluent râul Prahova.
Râurile din partea de est
Râurile din partea de est sunt strânse de Siret şi Prut.
Prutul formează graniţa de est a ţării noastre.
Siretul - curge prin vestul Podişului Moldovei, de la nord la sud, pană la Dunăre.
- unul dintre cei mai importanţi afluenţi ai Siretului este râul Bistriţa. Pe
acest râu s-a construit hidrocentrala de la Bicaz.
- alţi afluenţi ai Siretului sunt: Moldova, Trotuş, Buzău.