Istoria satului Mindresti

Satul Mndreti a fost menionat documentar n anul 1611 cu denumirea Ciulucani. Veche vatr a satului se afl n regiunea dintre esurile ruoarelor Ciulucul Mic i Ciulucul de Mijloc, numit de localnici ntre Ciulucuri". De aici i vechea denumire a satului Ciulucani.

n preajma satului au fost descoperite urmele unei aezri din epoca neolitic, care i-a continuat existena i epoca bronzului, apoi a fierului.

Lng Mndreti au fost gsite dou tezaure monetare. O comoar dateaz din anii 1590 1610, iar cealalt ntre 1650 1670.

n anul 1949 n localitate a fost nfiinat gospodria colectiv M. Frunze". n 1956 are loc comasarea celor trei gospodrii colective megiee din satele Ciulucani, Mndreti i Codru i se nfiineaz gospodria XX Partsiezd". La 1 ianuarie 1973 se contopesc satele Mndresti i Ciulucani devenind cea mai mare localitate rural din raionul Teleneti. Pentru a forta procesu colectivizari, la 28 iunie 1949 Consiliul de Ministri al RSSM adopta hotarirea ,,cu priverea la departarea din RSS Moldoveneasca a familiilor de chiaburi, a fostilor mosieri si a marilor comercianti. Anexa nr. 59 la aceasta decizie continea lista a 126 de familii din raionul Telenesti. In primele zile ale lunii iunie poposi la Telenesti reprezentantul CC al PCMB. Drugobitki ,, pentru a asigura realizarea operatiei secrete.

In zorii zilei de 6 iulie 22 familii de mindresteni paraseau plingind vatra stramoseasca, minate de soldati cu armele. Printre deportati se aflau

gospodari de vita veche Fiodor Esanu, Ion si Mihail Gheorghita, Stefan, Petru si Alexandru Macari, Timofei Popa, Anastasia si Tatiana Furculita, Vera si Fiososie Nastas, si Olga Caraus si Grigore Chirilov. Si tocmai peste patru decenii s-au bucurat de dreptul de a fi reabilitati.

Familia lui Ion Stratan ( barbatul ,sotia si patru copii) fusese stramutata in regiunea Tomsk inca in vara anului 1941. Alti sapte potgoreni au fost reprimati in anii 1946-1948.

Mai multi mindresteni, revoltati de cruzimea terorii bolsevice , pusesere mina pe arme si trecura la actiuni de razbunare. Fierarul Filimon Bodiu injgheba o organizatie ilegala inarmata cu ramificatii in raioanele Chiscareni, Bravecea, Cornesti, Raspopeni si Telenesti.Dspre ispraviile lui s-au scris mult in presa periodica. Poetul Ion Bolduma, trimis cindva in exil la Ciulucani, i-a dedicat un amplu poem. Prozatorul de limba rusa Evghenii Gabunia i-a consacrat cartea,, Na ishode noci ( editura Literaturaa artistica anul 1987). Unii il prezinta drept,, haiduc legendar altii - drept,, bandit incapatinat. Faptul ramine insa de netagaduit: prin anii cinzeci complicii lui Bodiu faceau ravagii in rindurile activistilor sovietici si de partid. La Mindresti l-au aruncat in fintina pe activistul Ion Bogonos, in Ciulcani l-au spinzurat pe comsomolistul Vasile Gheorghita, la Hiriseni l-au injunghiat mortal pe presedintele Sovietului satesc, Efim Bruiana, in Hoginesti dadura foc casei secretarei organizatii consomoliste Sara Burd.

Dar la 16 noiembrie 1950 Filimon cazu in lupta cu militienii care inconjurasera casa lui conspirativa din Mindresti. Tin minte , un camion insotit de barbati descarca trupul lui insingerat si neinsufletit la spitalul din Telenesti. Linga el stateua girboviti de spaima citiva ostatici raniti, printre care si sotia rebelului Olimpiada. Noi, pe atunci elevi la scoala medie de peste drum, sarisem curiosi gardul, dar santinelele nu ne lasau sa ne apropiem de jertfe .

In pocesul ,, Filimon Bodiu au fost condamnati la diferite termene de privatiune de libertate,, pentru acte teroriste contra revolutionare

Olimpiada, Anastasia si Ion Bodiu, Anisim si Domnica Rosca, Melania Esanu, Vasile si Ion Macari, Mihail Gheorghita, Dumitru Popa.

In anul 1949 a fost infiintat colhozul M. Frunze. In ianuarie 1950 in colhoz erau 1,623 de gospodarii cu o populatie de 3,909 locuitori. Colhozul stapinea 10,130 ha de pamint agricol. In 1956 are loc comasarea celor trei colhozuri megiese din satele Ciulucani, Mindresti si Codru, si se infiinteaza colhozul XX Partsiezd. La 1 ianuarie 1973 se contopesc satele Mindresti si Ciulucani devenind cea mai mare localitate rurala din raionul Telenesti. In 1975-76 colhozul se invredniceste de titlul de colhoz milionar. In perioada 1989-90 in legatura cu reforma agrara colhozul se transforma in Asociatia agricola Mindresteni. In 1999-2000 se desfiinteaza asociatia si se formeaza trei societati cu raspundere limitata si trei gospodarii taranesti. Aproximativ 350 de cotasi prelucreaza pamintul individual. La moment (2006) in teritoriu sunt inregistrate si activeaza 35 de agenti economici / intreprinderi in sectorul agricol si neagricol. Vreo zece ani gospodaria colectiva batu pasul pe loc. Fiind ales in postul de presedinte, agronomul de bastina Fiodor Mardari , candidat in stiinte agricole, colhozul isi lua repede avint. In 1973 pe ogoarele lui munceau 57 tractoare , 15 combine si 24 autocomioane. La Mindresti se construi o impozanta casa de cultura scoala, medie spital, o librarie si citeva magazine, diferite depozite si ateliere de productie, o fabrica de vin, un mare complex zootehnic. Productia globala anuala depasea 4 mln.ruble, rentabilitatea - 70%

Ramine insa enigama si pina astazi cum sa intimplat ca dupa ce fiorosul V. I. Smirnov, secretarul doi al CC al PCM, vezitase satul Mindresti, presedintele colhozului din localitate lua arma , esi la iaz si isi curma zilele. Un an in urma Mihail Gorbaciov gasise de cuviinta sa-l invite pe Fiodor Mardari la Moscova pentru a se consulta in problemele dezvoltarii agriculturii. ,, N-a scapat oare la Moscova vreo vorba rea in adresa conducatorilor rebublicii, de-i atit de persecutat in ultima vreme, se framintau rudele.

Gurile rele banuiau ca ,, presedintele ar fi umflat cifrele in ce priveste

mulsul vacilor. Pe de o parte, instantele de partid te fortau sa maresti prim falsificari indicii de productia, iar pe de alta parte acelesi structuri declansau o ,, lupta necrutatoare cu denaturarile statistce. Aceasta ducea la debandarea si degradarea specialistilor de inalata calificatie.

Contopindu-se cu satu Ciulucani, la1 ianuarie 1973satul Mindresti avea 6025 locuitori, era cea mai mare localitate rurala din raionul Telenesti.

Pesronalitati mindrestene:
Victor Creanga, Harghel Vasile, Gheorghe Mustea, Valentin Dinga.

Tragediile din Mindresti

,, Un valoros tezaur"

Nu pune nimeni la indoiala ca satul potgorean Mindresti are o istorie carunta. In culegerea ,,Tezaure din muzeele orasului Chisinaueditata in 1994 de catre Muzeul National de Istorie a Moldovei, citim:,,La Muzeul de Arhiologie, inv.265 se pastreaza21 monede, alaturi de care ,sub inventar 286-288, alte trei exemplare, trecute la aceeasi descoperire, au fost aduse de catre directorul scolii din Mindresti. (monumentul in cinstea soldatiilor)

Tezaurul cuprinde 150 monede de argint, inclusiv monede batute la Roma pe vremea lui Traian. Ele au fost gasite pe brazda in timp ce tractoarele arau ogorul din apropierea fermei de lapte-marfa in toamna

anului1971. Monedele prind grai daca stii sa le patrunzi sensul.

,,Intr-un document gasit la Constantinopol de preotul Paul Mihailovici si publicat la Iasi in 1933, satul Mindresti este atestat documentar in anul 1492, in timpul domniei lui Stefan cel Mare, constata cercetorul Vladimir Nicu.

Razesii si mazilii de aici au participat activ la rascoala taranilor din tinuturile Soroca si Lapusna-Orhei, inceputa in martie 1773 si inabusita cu ajutorul ostirilor rusesti. Mindrestii au fost printre cele 49 sate basarabiene care s-au inpotrivit cu arma in mina. Podgorenii din localitate s-au abtinut in anul 1817 sa dea juramint de credinta tarului si Imperiului Rus.

Recensamintul facut in iunie 1835 la Midresti fixa la 37 familii de mazili si 77 gospodarii de razesti- tarani liberi. In 1870 satul intrunea 250 de gospodarii cu 1037 de locuitori.

In noiembrie decembrie 1907 podgorenii din Mindresti au refuzat sa plateasca impozite autoritatilor basarabene, i-au batut pe perceptori, au pus politistii pe fuga. Acestea au chemat in ajutor un excadron de cavalerie din regimentul 24 draguni. Li s-au confiscat furcile , coasele si toapoarele, 39 barbati au fost minati din sat incatusati.

Dupa unirea Basarabiei cu Romania institutia ,, Casa noastra le-a daruit taranilor din Mindresti 378 ha de pamint arabil. In 1923 localitatea imbratisa 500 gospodarii (2500 barbati si 2800 femei). Dar in 1940 la Mindresti ramasesera numai 2771 locuitori, restul, minati de teama teroarei rosii, au luat calea bejeniei peste Prut.

In continuare istoricul Vladimir Nicu vine si cu alte amanunte:,, Scoala

parohiala bisericeasca de la Mindresti a fost recunoscuta de autoritati in 1859, dupa ce se trecuse la predare in limba rusa. Locuitorii pastrau grijuliu cartile tiparite in limba romana peste Prut. In anul 1819 ei daruise manastirii Frumoasa cartea ,, Margaritar al Sf. Ioan Gura de Aur, tiparita la Bucuresti in 1746 . Feciorul de preot Ioan Galatchi, dupa ce absolvise Seminarul teologic din Chisinau, reveni in satul de bastina la 13 ianuatrie 1900 si multa vreme facu slujba aici impreuna cu dascalul Nistor Tugui, prieteneau si se ajutau unul pe altul. Reparatia si sfintirea bisericii di 1903 le-au facut impreuna, gazduind la ceremonie fatei sfinte de la Mitropolie.

Peste cinci decenii antihristii au tras, cu arma de vinatoare, o impuscatura in ogarada bisericii, luind viata unui om. Aceasta servi pretext de a-l sili pe parintele Flueraru ,,sa se dezica de liturghie. Coplesit de rusine si injosire, in curind el trecu in lumea celor drepti, iar locasul sfint ramase pustiu timp de aproape 40 de ani.