Chișinău – centru administrativ,

politic, economic și cultural la

intersecția secolelor XIX – XX
Structura
proiectului

1. Titlu
2. Structura
3. Economia orașului Chișinău
4. Politica și administrația orașului
Chișinău
5. Cultura prezentă în Chișinău
6. Concluzie
7. Final. Bibliografie
 Renovarea orașului:
Alexandru Bernardazzi
• Alexandru Bernardazzi a fost un arhitect și o
personalitate marcantă în istoria Basarabiei, ce a
proiectat și a ajutat la renovarea orașului Chișinău.
• A lucrat la construcția cladirilor din Chișinău,
ocupându-se de trasarea și pavarea străzilor, a
proiectat și a construit conducta orășenească de apă, și
a participat la amenajarea parcului orășenesc (Parcul
Ștefan Cel Mare).
Clase sociale
• Boierimea: Boierii erau membrii ai aristocrației locale, care
dețineau pământuri și avea privilegii politice și economice.
• Mica burghezie: Această categorie includea artizanii, micii
comercianți, meseriașii și alte persoane care desfășurau
activități independente.
• Negustorimea: Clasa negustorilor și a comercianților era
importantă într-un centru urban precum Chișinău.
 Chișinău – centru Manufacturi
Animale
comercial Fructe și legume
• Chișinăul găzduia târguri și piețe regulate,
unde negustorii din diferite categorii
Comerțul Produse textile, industriale
sociale își ofereau mărfurile. Cereale
• Aceste locuri au fost importante pentru
schimbul de bunuri și au contribuit la
Produse vinicole
dezvoltarea comerțului local și regional.

• În Chișinău trăiau clase sociale de rang înalt și mijlociu

(boierimea și burghezia) ce rezultă că era un oraș dezvoltat
din mai multe puncte de vedere.
• Au fost construite căi ferate pe care se transportau diferite
produse.
• În Chișinău activau multe bănci ( Iași, Moldova, Unirea
României și Dacia)
 Clădirea dumei orășenești. Clădirea primăriei
municipiului Chișinău​
• La sfârșitul secolului al XIX-lea primarul
orașului, Carol Schmidt, a înaintat inițiativa
construcției unui sediu nou pentru duma
orășenească. Proiectarea a fost încredințată lui
Mitrofan Elladi, arhitectul de atunci al orașului.
În ajutorul său a fost invitat Alexandru
Bernardazzi. Arhitectura clădirii este în spirit
eclectic în baza arhitecturii renașterii italiene.​

• C
​ onstrucția sediului dumei a fost terminată în
1902.​

• C
​ lădirea este mărginită lateral de strada Vlaicu
Pârcălab.​

​
 Biserica Sfântul Pantelimon​

Biserica Sfântul Pantelimon (numită

istoric și Biserica Sinadino) este o
Biserica greacă și monument de
arhitectură de însemnătate națională. A
fost construită în 1891, în spiritul
stilizărilor istorice, în baza arhitecturii
medievale grecești după un plan întocmit
de arhitectul Alexandru Bernardazzi.​
 Politica țaristă din • În mai multor dezbateri, guvernul țarist a acceptat în final această
Basarabia. O reformă, ce viza toate categoriile de săteni, în anul 1866.

perioadă a reformelor. • Această reformă se aplica diferit în dependență de categoria de țăran.

Loturile distribuite fiecărui țăran erau egale în toate satele indiferent
de numărul de membri în familie.
• La mijlocul secolului 19, observând situația
tensionată din Imperiul Rus și cea din Țările • Aceste loturi se transmiteau se transmiteau ca moștenire, dar doar
Române, Aleksandru II a decis să realizeze după ce era plătită o sumă de răscumpărare ce putea fi diferită în
anumite reforme cu rolul de a îmbunătăți dependență de suprafața lotului de pământ.
situația economică și politică a Basarabiei. • În urma acestei reforme, au fost împărțite circa 1500000 de desetine
• În anul 1861, Aleksandru a adoptat de pământ populației. Această reformă a întreținut condițiile necesare
Regulamentul cu privire la abolirea șerbiei. dezvoltării relațiilor capitaliste în domeniul agricultural.
Această reformă a avut cea mai multă
influență în satele de pe partea stângă a
Nistrului precum majoritatea populației era
șerbă.
• Din cauza lipsei teritoriilor de pământ ale
țăranilor și de dependența lor de pământurile
altora, în Principatele Unite a fost adoptată
Reforma Agrară ce s-a răsfrânt și asupra
Basarabiei, datorită Tratatului de la Paris din
1856.
 Reformele administrative, judiciare și militare
• Împreună cu problema șerbiei, guvernul țarist era nevoit
să îmbunătățească administrația locală și justiția. În anul
1864, au fost implementate zemstvele la nivel gubernial și
județean. În aceste zemstve, participau persoane din toate
clasele sociale, nobilimea fiind cea mai des întâlnită.
• Problemele discutate în aceste zemstve făceau parte din
domeniul economic, precum și cel cultural. Aceste
zemstve se ocupau de ocrotirea și protejarea cetățenilor,
răspândirea informației, etc.
• Aceste zemstve erau supuse unui control foarte strict de
guvernator și de poliție.
• Cu aceste schimbări economice, era necesară și o reformă a justiției.
În 1869, Basarabia a înfăptuit reforma judiciară, prin care justiția se
separa de administrație.
• A fost creată o instituție de avocați și o curte de jurați. Prin această
reformă, se proclama egalitatea tuturor în drepturi, indiferent de
rangul social și etnie, iar procesele juridiciare urmau să fie efectuate
în limba rusă.
• În anul 1874, în ambele părți ale Nistrului s-a prevăzut instituirea
unui serviciu militar obligatoriu, ce reprezenta un nou instrument în
procesul de rusificare.

• În anul 1871, în Basarabia a fost aplicată reforma administrației

municipale, iar în cele 7 centre urbane au fost constituite dume
orășenești eligibuile, ce erau asemănătoare zemstvelor și discutau și
studiau probleme asemănătoare cu cele ale zemstvelor.
• Aceste dume erau formate în majoritate de nobilime și cleri,
burghezie.
 Învățământul din
Chișinău
• În perioada secolelor 19 și 20, în
Chișinău, ca și în majoritatea Țării
Moldovei, au fost puse temeliile pentru
crearea unui sistem educațional divers și
deschis claselor sociale de rang mijlociu
și înalt.
• Deoarece populația Chișinăului era în
majoritate constituită din boierime și
burghezie, școlile erau des întâlnite în
capitală și erau căutate de populație.
• În anul 1813, cu ajutorul lui Bănulescu-
Bodoni, la Chișinău s-a deschis prima
școală rusească, iar în următorii ani, au
fost înființate mai multe școli în capitală
( mănăstirești, parohiale, etc )
 Literatura
• La 31 mai 1814 a fost deschisă prima tipografie
la Chișinău. De literatura produsă în această
tipografie a avut grijă Bănulescu-Bodoni pentru
primii ani ai existenței ei.
• În tipografia de la Chișinău au fost scrise și
traduse numeroase izvoare până în anul 1883, an
în care această tipografie a fost închisă.
• Literatura s-a dezvoltat nu doar în capitală ci și
în întreaga Basarabie. În această perioadă de
timp, mulți scriitori și poeți basarabeni și-au
publicat creații menite publicului larg.
• O mare majoritate din literatura basarabeană era
constituită din traduceri cu origini ruse, un mod
al administrației rusiei de a promova limba rusă
și de a continua procesul de deznaționalizare.
 Muzica și teatrul
• În prima jumătate a secolului 19 – ea, în
Chișinău și Basarabia se dezvoltă folclorul
muzical. În cele peste 1750 de localități
activau lăutari și cântăreți domnești, precum
și bisericești
• În Basarabia, arta teatrală lipsea aproape în
întregime. Din fericire, în Chișinău exista
cercul teatral al elevilor din Chișinău și
cercul amatorilor de teatru al intelectualilor
basarabeni
• În domeniul teatral, au contribuit enorm
Gheorghe Paun și Petre Alexandrescu ce s-
au bucurat cu succes pe scenele din
Chișinău
 Arta
• În Basarabia au activat un șir de
personalități din domeniul artelor.
• Unul dintre ei, fiind Terentie Zubcu, a
organizat concursuri în care au participat
tineri talentați și copii.
• El credea că talentele basarabenilor
trebuiau luate în serios și arătate în fața
publicului larg.
• De asemenea, Zubcu a reușit să formeze
Societatea Amatorilor de Arte Plastice în
anul 1903.
• La sfârșitul secolului 19, la Chișinău au
fost fondate numeroase școli și academii
de artă, pentru a extinde posibilitățile
tinerilor.
 Concluzie asupra temei
În perioada secolelor 19 și 20,
Basarabia, în special capitala ei,
Chișinău, a intrat în apogeul
dezvoltării ei. În această perioadă
scurtă, Chișinăul, alături de mai
multe localități din Basarabia, a
trecut printr-o perioadă în care s-a
dezvoltat și s-a îmbunătățit din mai
multe puncte de vedere, cum ar fi cel
economic și cel politic. Această etapă
a avut un rol semnificativ în istoria
țărilor române și a marcat o nouă
etapă în evoluția ei.
 Bibliografie
https://visit.chisinau.md/obiective/cladiri-istorice/
Cultura in Basarabia 1812-1918 by Mihaela Goraş (prezi.com)
Alexandru Bernardazzi – Wikipedia YouTube
https://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Sf%C3%A2ntul_Pantelimon_din_Chi%C8%99in%C4%83u
https://ro.wikipedia.org/wiki/Cl%C4%83direa_prim%C4%83riei_municipiului_Chi%C8%99in%C4%83

Proiectul a fost realizat

Acest proiect a fost realizat cu
de Gorban Kristian și
ajutorul la Prezi, Wikipedia,
Bogdan Barbăneagră,
Youtube și ale altor izvoare
elevi ai clasei 8-a C