ACTIVITATE DE ÎNVĂȚARE

Competența generală 2. Asumarea propriei identități culturale și determinarea modalităților prin care
interculturalitatea contribuie la promovarea acceptării celuilalt și a respectării drepturilor omului.

Competența specifică: 2.3. Demonstrarea unui comportament care valorizează interculturalitatea ca

trăsătură a comunității locale.

Studiați sursele de mai jos și răspundeți cerințelor:

A. ”Numărul evreilor din Moldova a crescut, în secolul al XVIII-lea, nu numai prin spor natural, ci mai ales
prin colonizări. Domnia, boierimea și înaltul cler erau interesate […] să facă apel la alogeni, printre care
se numărau și evreii, spre a-și spori veniturile și a asigura prosperitatea economică a orașelor și
târgurilor din principat. În perioada fanariotă întâlnim așezări evreiești - în afara comunităților mai vechi
stabilite la Iași, Suceava, Piatra Neamţ̦, Botoșani, Bacău, Siret, Bârlad, Roman, Dorohoi, Chișinău și
Soroca - și în alte locuri […].

Primul recensământ al populației Moldovei, efectuat de autoritățile militare de ocupație ruse, în mai-
iunie 1774, din care rezultă - adunați pe târguri, ocoale și ținuturi - 1 .323 evrei capi de familie, din care
843 în mediul urban (63% din totalul populației evreiești) și 480 în cel rural (37%), […]. După anexarea
Galiției de către austrieci […], ținut pe care evreii îl populau în număr masiv, a început a doua emigrare a
lor spre sud. […] În momentul alipirii administrative a Bucovinei la Galiția, în 1790, s-au deschis larg
porțile imigrării evreiești, atât în amintita provincie românească, cât și în Moldova. […]

Din punct de vedere profesional, evreii din Țara Românească se ocupau, ca și cei din Moldova, cu
comerțul, arendășia și meșteșugurile. […] Cea mai mare parte a populației evreiești din capitala
principatului muntean era alcătuită, însă, din meseriași, repartizați pe specialități […]. Printre
profesiunile liberale sunt întâlniți dascăli și medici, dintre care cel mai însemnat a fost savantul sefard
Daniel Fonseca (1672-1733), funcționând la Curtea lui Nicolae vodă Mavrocordat, totodată ca pedagog,
cărturar și diplomat ilustru.”

(Paul Cernovodeanu, Regimul evreilor sub fanarioți (1711-1821))

B. ”Trebuie menționat că toate aceste locașuri de rugăciune au îndeplinit și un rol social, desfășurând o
activitate permanentă în domeniul asistenței sociale. De sărbători se împărțeau populației evreiești
sărace alimente, îmbrăcăminte și bani, iar de Pesah pachete cu azime, cartofi și ouă. Iarna se distribuiau
lemne și cărbuni care se cumpărau din colectele strânse de la comercianții evrei din cartier. Odată cu
înmulțirea populației evreiești din cartier, sinagogile existente devenind neîncăpătoare, se simțea nevoia
ca în timpul marilor sărbători de toamnă să se improvizeze sinagogi la grădinița Eckstein sau în case
particulare, frecventate și ele până la refuz”.

(Felicia Waldman, Anca Ciucu, Istorii și Imagini din Bucureștiul evreiesc)

TEMPLUL UNIREA SFÂNTĂ DIN BUCUREŞTI. În această sinagogă ridicată de breasla croitorilor în 1836 și
restaurată la începutul secolului al XX-lea funcționează, din 1978, Muzeul de Istorie și Cultură al Evreilor
din România.

1. Formulați, pe baza sursei A, un punct de vedere referitor la evoluția comunităților evreiești din spațiul
românesc, susținându-l cu o informație selectată din sursă.

2. Identificați termenii necunoscuți și căutați în dicționar explicațiile acestora.

3. Precizați două informații referitoare la rolul deținut de sinagogă în viața comunităților evreiești din
spațiul românesc.

4. Formulați un punct de vedere referitor la rolul religiei în cadrul civilizației și comunității iudaice din
spațiul românesc.

5. Completați tabelul de mai jos cu informațiile identificate în sursele de mai sus:

Aspecte demografice Aspecte comunitare Aspecte culturale