A.

”Numărul evreilor din Moldova a crescut, în secolul al XVIII-lea, nu numai prin

spor natural, ci mai ales prin colonizări. Domnia, boierimea şi înaltul cler erau
interesate […] să facă apel la alogeni, printre care se numărau şi evreii, spre a-şi
spori veniturile şi a asigura prosperitatea economică a oraşelor şi târgurilor din
principat. În perioada fanariotă întâlnim aşezări evreieşti - în afara comunităţilor mai
vechi stabilite la Iaşi, Suceava, Piatra Neamţ, Botoșani, Bacău, Siret, Bârlad,
Roman, Dorohoi, Chișinău și Soroca - și în alte locuri […]. Primul recensământ al
populației Moldovei, efectuat de autoritățile militare de ocupaţie ruse, în mai-iunie
1774, din care rezultă - adunați pe târguri, ocoale și ținuturi - 1 .323 evrei capi de
familie, din care 843 în mediul urban (63% din totalul populației evreiești) și 480 în
cel rural (37%), […]. După anexarea Galiției de către austrieci […], ținut pe care
evreii îl populau în număr masiv, a început a doua emigrare a lor spre sud. […] În
momentul alipirii administrative a Bucovinei la Galiția, în 1790, s-au deschis larg
porțile imigrării evreiești, atât în amintita provincie românească, cât și în Moldova.
[…] Din punct de vedere profesional, evreii din Ţara Românească se ocupau, ca şi
cei din Moldova, cu comerţul, arendăşia şi meşteşugurile. […] Cea mai mare parte a
populaţiei evreieşti din capitala principatului muntean era alcătuită, însă, din
meseriași, repartizați pe specialități […]. Printre profesiunile liberale sunt întâlniți
dascăli și medici, dintre care cel mai însemnat a fost savantul sefard Daniel Fonseca
(1672-1733), funcţionând la Curtea lui Nicolae vodă Mavrocordat, totodată ca
pedagog, cărturar şi diplomat ilustru.” (Paul Cernovodeanu, Regimul evreilor sub
fanarioţi (1711-1821))
B. ”Trebuie menţionat că toate aceste locaşuri de rugăciune au îndeplinit şi un rol
social, desfăşurând o activitate permanentă în domeniul asistenţei sociale. De
sărbători se împărţeau populaţiei evreieşti sărace alimente, îmbrăcăminte şi bani, iar
de Pesah pachete cu azime, cartofi şi ouă. Iarna se distribuiau lemne şi cărbuni care
se cumpărau din colectele strânse de la comercianţii evrei din cartier. Odată cu
înmulţirea populaţiei evreieşti din cartier, sinagogile existente devenind
neîncăpătoare, se simţea nevoia ca în timpul marilor sărbători de toamnă să se
improvizeze sinagogi la grădiniţa Eckstein sau în case particulare, frecventate şi ele
până la refuz”.
(Felicia Waldman, Anca Ciucu, Istorii și Imagini din Bucureștiul evreiesc
Pe baza celor 2 texte, răspundeți următoarelor cerințe:
1. Menționați secolul la care se referă sursa A.
2. Precizți un spațiu istoric amintit în sursa A.
3.Numiți, din sursa A, o categorie socială, respectiv o etnie.
4.Identificați din sursa A, două informații aflate în relație cauză-efect, precizând rolul
fiecăreia dintre acestea.(cauză, respective efect).
5 Identificați din sursa B, două informații aflate în relație cauză-efect, precizând rolul
fiecăreia dintre acestea.(cauză, respective efect).
6. Formulați, pe baza sursei A, un punct de vedere referitor la evoluția comunităților
evreiești din spațiul românesc, susținându-l cu o informație selectată din sursă.
7. Identificați 3 termenii necunoscuți și căutați în dicționar explicațiile acestora.
8. Precizați două informații referitoare la rolul deținut de sinagogă în viața
comunităților evreiești din spațiul românesc.
9. Menționați, din sursa a, două informații referitoare la ocupațiile evreilor.