Tudor Arghezi

Motive
Nr Versuri preferate
Titlu literare
crt. (cel putin 4)
Tema semnificative
Pe cînd dormeaţi un somn
zăcut de ani,
Un om a prăvălit o stîncă,
Faptele eroilor nu se Motiv natural :
1 1943 Namiaza mare-n gloata de
mai iau in seama stanca dușmani,
De vuietul se mai aude
încă.
Cu opaiț și cu lună,
Ne-am scris nopțile-
mpreună.

-
Și la rău, ca și la bine,
Nu prea m-am uitat la
mine,
Motiv astronomic :
2 84 Ascultînd numai povața :
Luna, noaptea Omul să-și muncească
viața.
Mi-am muncit-o - și atît -
Ca să-mi treacă de urît.

21 mai, dimineața
A vrut Dumnezeu să scrie
Şi nici nu era hârtie.
N-avea niciun fel de scule
Crearea cerului de
3 Abece Şi nici litere destule.
catre Dumnezeu C-un crâmpei de alfabet
Mergea scrisul foarte-
ncet.
Urîndu-i-se singur în
stihii,
A vrut şi Dumnezeu să
aibă-n cer copii
Motiv obiectiv : Şi s-a gîndit din ce să-i
Crearea primilor facă,
4 Adam şi Eva borangic, argint , Din borangic,argint sau
oameni
promoroaca promoroacă,
Frumoşi, cinstiţi,
nevinovaţi,
Şi puse-aşezămîntul
dintre fraţi.
Atât e numai mâna, de
apucat şi dus?
Nu. Ea-ntăreşte graiul şi

-
spune ce-ai fi spus,
5 Adame Adam Mai limpede, şi vorbe de
nu ţi-au mai rămas
Ori n-ai, grăieşte mâna
cuvântul fără glas.

6 April Luna aprilie Motiv natural: Într-o ramură-nflorită

ramura-inflorita E-agățat un cuib în tei.
Ramura e legănată,
 Tudor Arghezi
Legănîndu-și cuibul ei.
Între nadejde trista si-
ndoiala,
Te-am cautat prin bolta
siderala.
7 Bine şi rău
Binele si raul - Te-am cautat pe unde si
neunde
Îti banuiam faptura ca se-
ascunde.
Faptul ca somnul de
noapte iti reda toate Dormiţi, dormiţi !
puterile pe care le-ai Hipnoza nopţii suflă boare
În muşchii voştri veştejiţi
consumat in ziua
8 Binecuvîntare
precedenta, pentru a - Şi mîine veţi avea izvoare
Din spor, pămîntul să-l
putea sa muncesti tot stropiţi
ata sau mai mult ca Cu bale călătoare.
ieri!
Prin undele holdei şi
câmpi de cucută,
Fugarii-au ajuns în pustie
La ceasul când luna-n
zabranice, mută,
Intră ca un taur cu cornu-
n stihie,
9 Blesteme - - Şi gândul meu gândul
acestora-l ştie:
In împărăţie de bezna şi
lut să se facă
Grădina bogată şi ograda
saracă.
Cetatea să cada-n nămol,
Păzită de spini şi de gol.
De cînd m-alese viața
drept martor și drept sol,
Prinzîndu-şi o scînteie de
insul meu de fum,
10 Cale frîntă - - Și-a hotărît din vatra
tăcerii să mă scol,
Mi-a tras cu tibişirul prin
rîpi și stînci un drum.