Sunteți pe pagina 1din 28

Limba și literatura română

clasa a VIII-a

Subiectul:
Doina, specie a literaturii şi
a muzicii populare

Pag. 1
Să restabilim afirmația:

„Românul e născut (....)! Înzestrat de (...) cu


„Românul e născut (....)! Înzestrat de (...) cu
o închipuire înaltă şi cu o inimă (...), el îşi
o închipuire înaltă şi cu o inimă (...), el îşi
revarsă toate (...) sufletului în (...) plăcute şi
revarsă toate (...) sufletului în (...) plăcute şi
în (....) improvizate…, căci nu ştie încă nici
în (....) improvizate…, căci nu ştie încă nici
a ceti, nici a scrie. De-l munceşte (...), de-l
a ceti, nici a scrie. De-l munceşte (...), de-l
cuprinde (...), de-l minunează vreo (...)
cuprinde (...), de-l minunează vreo (...)
măreaţă, el îşi cântă (...) şi (...); îşi cântă
măreaţă, el îşi cântă (...) şi (...); îşi cântă
(...) ţerii, şi astfel sufletul lui este un (...)
(...) ţerii, şi astfel sufletul lui este un (...)
nesfârşit de dulce poezie.”
nesfârşit de dulce poezie.”
V. Alecsandri, prefaţa
V. Alecsandri, prefaţa
volumului „Balade adunate şi îndreptate”)
volumului „Balade adunate şi îndreptate”)

Pag. 2 https://adevarul.ro/locale/76328/index.html
Motto:
„Românul
„Românuleenăscut
născutpoet!
poet!Înzestrat
Înzestratdedenatură
naturăcucuooînchipuire
închipuireînaltă
înaltăşişicucu
ooinimă simţitoare, el îşi revarsă toate tainele sufletului în
inimă simţitoare, el îşi revarsă toate tainele sufletului în melodiimelodii
plăcute
plăcuteşişiînînpoezii
poeziiimprovizate…,
improvizate…,căci căcinu
nuştie
ştieîncă
încănici
niciaaceti,
ceti,nici
niciaa
scrie.
scrie.De-l
De-lmunceşte
munceştedorul,
dorul,de-l
de-lcuprinde
cuprindeveselia,
veselia,de-l
de-lminunează
minuneazăvreo vreo
faptă
faptămăreaţă,
măreaţă,elelîşiîşicântă
cântădurerile
durerileşişimulţumirile;
mulţumirile;îşiîşicântă
cântăeroii
eroiiţerii,
ţerii,
şişiastfel
astfelsufletul
sufletullui
luieste
esteun
unizvor
izvornesfârşit
nesfârşitdededulce
dulcepoezie.”
poezie.”
(V. Alecsandri în prefaţa
(V. Alecsandri în prefaţa
volumului „Balade adunate şi îndreptate”)
volumului „Balade adunate şi îndreptate”)

https://adevarul.ro/locale/76328/index.html
Pag. 3
Să propunem câte o definiție metaforică a doinei.

carte necitită a neamului Pasăre Măiastră suflet românesc

rădăcină adânc înfiptă în


istorie nai fermecat dor arzător

destin zbuciumat mărturisire harul naturii

Pag. 4
Maria Drăgan
• Maria Drăgan s-a născut în anul 1947 în satul
• Maria Drăgan s-a născut în anul 1947 în satul
Bălăurești, raionul Nisporeni. 
Bălăurești, raionul Nisporeni. 
• A fost o interpretă de muzică populară
• A fost o interpretă de muzică populară
românească.
românească.
• „Maria era cântecul şi cântecul era Maria.
• „Maria era cântecul şi cântecul era Maria.
Cum spunea un mare artist: cântecul alerga
Cum spunea un mare artist: cântecul alerga
după Maria Drăgan ca un nebun..”
după Maria Drăgan ca un nebun..”
Gheorghe Budeanu
Gheorghe Budeanu

• Maria Drăgan simţea profunzimea


• Maria Drăgan simţea profunzimea
dramatică a doinei, căutând să pătrundă în
dramatică a doinei, căutând să pătrundă în
sensul filosofic adânc:
sensul filosofic adânc:
De s-ar afla cineva să-mi citească inima… .
De s-ar afla cineva să-mi citească inima… .

Pag. 5 https://www.timpul.md/articol/personalitatea-zilei--maria-dragan-56028.html
Audiați Doina interpretată de Maria Drăgan

https://www.youtube.com/watch?time_continue=1&v=cqidckKwe8I&feature=emb_logo
Pag. 6
După audierea melodiei:
  Ce ați simțit/ ce v-ați imaginat la audiția melodiei
Ce ați simțit/ ce v-ați imaginat la audiția melodiei
interpretate
interpretatededeMaria
MariaDrăgan?
Drăgan?
  Care-i forma cea mai reușită de redare a mesajului
Care-i forma cea mai reușită de redare a mesajului
doinei
doinei––melodia
melodiasausaucuvintele?
cuvintele?
  Demonstrați că melodia este o doină.
Demonstrați că melodia este o doină.

Pag. 7
Cuvintele-cheie:
caracter sincretic
caracter sincretic
doină
doină
aadoini
doini doinaș
doinaș

Pag. 8
Astăzi vom valorifica caracterul sincretic al doinei.

 Literatura populară cuprinde opere literare care au caracter


sincretic, ceea ce reprezintă contribuția mai multor arte la
realizarea unor opere folclorice: spre exemplu, doina se recită,
dar se și cântă, colindele se cântă, dar se reprezintă și într-un
spectacol în care îmbrăcămintea, obiectele și instrumentele
tradiționale au semnificații precise și presupun un ritual, o
gestică, având valoare magică.

Pag. 9
Doina este şi o specie a muzicii populare, fiind vorba de o
Doina este şi o specie a muzicii populare, fiind vorba de o
creaţie
creaţielirică
liricăvocală,
vocală,vocal-instrumentală,
vocal-instrumentală,sau sauchiar
chiar
instrumentală,
instrumentală,înîncarecareinterpretul
interpretulîşiîşiexprimă
exprimăînînmod
moddirect
direct
sentimentele de dor, de jale, de înstrăinare, de revoltă,
sentimentele de dor, de jale, de înstrăinare, de revoltă,
tristeţe,
tristeţe,iubire,
iubire,ură
urăimpotriva
impotrivaasupritorilor,
asupritorilor,regret
regretetc.
etc.

Pag. 10
„...Ş-acel rege-al poeziei, vecinic tânăr şi ferice,
Ce din frunze îţi doineşte, ce cu fluierul îţi zice...”
Mihai Eminescu despre Vasile Alecsandri

Vasile Alecsandri Poezii populare ale românilor adunate și întocmite


Poezii populare ale românilor
de Vasileadunate și întocmite
Alecsandri (1866)
https://Versuri.ro/w/5517 de Vasile Alecsandri (1866)
Pag. 11 https://cezarflorea.ro/wp-c-624x1030.jpeg
https://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_Alecsandri
„Poezii populare ale
românilor” adunate și
întocmite de
Vasile Alecsandri (1866)

 În ediţia aceasta au fost


 În ediţia aceasta au fost
reproduse notele lui
reproduse notele lui
Alecsandri, ele constituind un
Alecsandri, ele constituind un
adevărat document de epocă,
adevărat document de epocă,
unul din aspectele pe care le
unul din aspectele pe care le
îmbrăca, pe plan literar, lupta
îmbrăca, pe plan literar, lupta
naţională şi socială de atunci.
naţională şi socială de atunci.

Pag. 12
Doina
 Doină, doină, cântec dulce!  Vine iarna viscoloasă,
Când te-aud nu m-aș mai duce! Eu cânt doina-nchis în casă.
Doină, doină, vers cu foc! De-mi mai mângâi zilele,
Când răsuni eu stau în loc. Zilele și nopțile.
 
Bate vânt de primăvară, Frunza-n codru cât învie,
Eu cânt doina pe afară, Doina cânt de voinicie,
De mă-ngân cu florile Cade frunza gios în vale,
Și privighetorile. Eu cânt doina cea de jale.

Din ciclul de poezii populare culese de Vasile Alecsandri

Pag. 13
 Textul cules de Vasile Alecsandri este o
doină sau o poezie/ cântec despre doină?
 Să ne convingem, urmând un algoritm de analiză a textului:

 Să selectăm valoarea semantică a calificativelor doinei.


 Să interpretăm semnificația motivului principal din poezie.
 Să comentăm figurile de stil în raport cu starea de spirit a eului liric.

Pag. 14
 
Calificativele
  doinei
   Calificativele
 Calificativele
  cântec desemnează
desemnează
 
dulce stările de suflet
 
stările de suflet
ale eului liric și
 
ale eului liric și
de hoție mâhnită conturează o
  conturează o
diversitate de
  diversitate de
motive, fapt ce
  motive, fapt ce
poate s-o pună în
  poate s-o pună în
  doina rândul poeziei
rândul poeziei
lirice, a doinei și
vers
  cu lirice, a doinei și
de jale cântecului liric.
foc
  cântecului liric.
 
 
  de de
  moarte iubire
Pag. 15  
Motivul principal al poeziei – comuniunea omului cu natura.

Axe lexicale
Axe lexicale
• vânt
• vânt
• primăvară
• primăvară • cânt
• flori • cânt
• flori • mă-ngân
• privighetori • mă-ngân
• privighetori • mângâi
• vânt • mângâi
• vânt • voinicie
• iarna • voinicie
• iarna • jale
• zile • jale
• zile • zic
• nopți • zic
• nopți • suspin
• codru • suspin
• codru • mă țin
• frunză • mă țin
• frunză • șoptesc
• vale • șoptesc
• vale • viețuiesc
• viețuiesc

Pag. 16
Mărci stilistice care indică prezența eului liric
Marca stilistică Comentariul Prezența eului liric
te-(aud), (nu) m-(aș duce), Pers. 1, 2-a a pronumelui personal Se descoperă vocea eului liric,
Eu – se repetă de șase ori. denotă prezența eului liric dual, care își exteriorizează emoțiile
care implică și invocația retorică, prin intermediul doinei
adresarea către doină – personificate și a naturii.
confidentul acestuia. Paralelismul sintactic denotă
Pronumele „eu” la cazul implicarea doinei în viața
nominativ, singular, însoțit de omului, aceasta devenind o
verbul „cânt”, repetat de șase ori, formă de exteriorizare a
formează paralelismul sintactic. emoțiilor eului liric.
cânt, aud, mă îmbie, zic, Verbele/ locuțiunile verbale la Eul liric se regăsește în doină,
suspin, îmi mângâi zilele, mă timpul prezent, pers.I, sugerează aceasta servindu-i drept sprijin
țin, șoptesc, viețuiesc. spiritualizarea și sacralizarea și pavăză, ceea ce sugerează
doinei, prezența ei în orișicare ipostaza arhetipală a eului liric,
timp și orișicare spațiu și influența vocea acestuia identificându-se
acesteia asupra existenței umane. cu spiritul identitar al neamului.

Pag. 17
Să descoperim figurile de stil, raportându-le la starea de spirit a eului liric.
Imaginea/ marca Figura de stil Starea de spirit
stilistică
Doină, doină repetiție și invocație plăcere, admirație
doina suspin metaforă suferință
Frunza-n codru mă personificare, simbolul sugerează revolta, dar și contopirea cu spiritul
îmbie „codru” protector al naturii

(doina) cea mâhnită epitet eul liric e trist și caută refugiu în doină

eu cânt... paralelism sintactic vocea eului liric se face auzită prin intermediul
doinei, care îi scoate în evidență cele mai ascunse
sentimente și asigură gradualitatea acestora.

 Conchidem că eul liric este unul tipic, identitar, care își împărtășește stările în mod direct.
 Conchidem că eul liric este unul tipic, identitar, care își împărtășește stările în mod direct.
 Doina reprezintă, simbolic, sufletul neamului.
 Doina reprezintă, simbolic, sufletul neamului.
Pag. 18
Să formăm șirul derivativ al cuvântului „doină”.
  a doini
a doini
  doiniță/ doinișoară
doiniță/ doinișoară
  doinaș/ doinar
doinaș/ doinar
  doinesc
doinesc
  doinire
doinire
  Doina https://www.youtube.com/watch?v=MUMTTOZ1Zqs

Doina

Pag. 19
Care sunt comunitățile între cele trei imagini și specia literară doina?

AADOINÍ
DOINÍ~ésc
~ésc
 1. tranz. (doine) A
 1. tranz. (doine) A
interpreta din gură, din
interpreta din gură, din
fluier sau din frunză.
fluier sau din frunză.
 2. intranz. A cânta o doină.
 2. intranz. A cânta o doină.
/Din doină 
/Din doină 

Pag. 20
Caval

Nai
Vioară
 Melodia doinei se caracterizează  Creaţie instrumentală, interpretată
 Melodia doinei se caracterizează  Creaţie instrumentală, interpretată
prin tempo larg, tărăgănat, de aceea solistic (caval, fluier, nai, vioară), în
prin tempo larg, tărăgănat, de aceea solistic (caval, fluier, nai, vioară), în
doinele poartă diferite denumiri: execuţie lăutărească cu
doinele poartă diferite denumiri: execuţie lăutărească cu
horă/cântec, cântec lung etc. acompaniament instrumental.
horă/cântec, cântec lung etc. acompaniament instrumental.
https://www.facebook.com/177036465754621/photos/cavalul-rom%C3%A2nesc
Pag. 21 https://techstar.ro/5729-large_.jpg https://www.senia.ro/jpg
Doinaș

 cântăreț de doine,
 (popular) doinar.

https://irinamonica.files.wordpress.com/2013/04/cioban.jpg
Pag. 22
Doinași notorii

https://www.youtube.com/watch?v=NJu38kEA-XE
https://www.youtube.com/watch?v=DbNnrHxIPqE a.1936 - 2003
a.1934 - 2015

 Dumitru BLAJINU - violonist, dirijor,  Nicolae Sulac, interpret de muzică populară, a


 Dumitru BLAJINU - violonist, dirijor,  Nicolae Sulac, interpret de muzică populară, a
compozitor și folclorist din Republica interpretat piese exclusiv în limba română, fiind
compozitor și folclorist din Republica interpretat piese exclusiv în limba română, fiind
Moldova. aplaudat de fiecare dată de toată sala, chiar și de
Moldova. aplaudat de fiecare dată de toată sala, chiar și de
cei ce nu cunoșteau limba română.
cei ce nu cunoșteau limba română.
Pag. 23
Doinele
Doinelesunt
suntconsiderate
consideratededecătre
cătremuzicologi
muzicologisingurele
singurele
genuri
genurimelodice
melodicefolclorice
folcloriceromânești
româneșticarecareîșiîșiau
auoriginea
origineaînîn
spațiul
spațiulcarpato-dunărean
carpato-dunăreanalaldacilor
dacilorşi,şi,totodată,
totodată,singurele
singurele
care nu au influenţe majore provenite din alte
care nu au influenţe majore provenite din alte zone zone
culturale
culturalestrăine
străineDaciei
Dacieişişiromânilor.
românilor.

Pag. 24
Doina
literatură muzică

• cântec liric;
• Are accente de • expresie a stărilor eului • Compoziție
creație lirică; liric, exprimate direct; vocală, vocal-
• teme variate; • participarea naturii la instrumentală;
• cu accente stările interioare ale • tempou
tradiționale; eului liric; tărăgănat;
• mijloace • eul liric arhetipal/ • cu accent
artistice axate originar/ identitar. dramatic.
pe muzicalitate.

Pag. 25
Asociați lexemul „doină”:
cu o
ființă

cu un cu o operă de
element al artă/ creație cu un
naturii artistică obiect

cu un
element
cu o chimic
personali-
tate cu o cu o
culoare formulă
matematică
Pag. 26
Dacă ați avea ocazia să faceți o
dedicație doinei, ce i-ați scrie?

Pag. 27
Biblio- și webografie:

1. Lucreția Sochircă, Dicționar de motive, teme și simboluri literare, ARC,


Chișinău, 2014;
2. Literatura română, Dicționar de istorie și teorie literară, Coordonator: Iurie
Colesnic, ediția a IV-a, Museum, Chișinău, 2005;
3. Tatiana Cartaleanu, Mircea Ciobanu, Olga Cosovan, Limba și literatura
română, manual, clasa a VIII-a, Știința, 2019;
4. Curriculum, Limba și literatura română, ediția 2019;
5. Curriculum școlar, Limba și literatura română, Chișinău, 2010;
6. https://ppli.ie/wp-content/uploads/2019/02/literatura_populara.pdf.