PROPOZIȚIA

CIRCUMSTANȚIALĂ DE
CAUZĂ (CAUZALA): C.Z.
 Propoziția cauzală este subordonata circumstanțială care îndeplinește
funcția de complement circumstanțial de cauză pe lângă un verb, o
locuțiune verbală, o expresie verbală impersonală, un adjectiv (rar) sau o
interjecție predicativă din propoziția sa regentă.
Exemple:
 Nu l-a întâlnit, /1 deoarece nu s-a dus la ei./2 (pe lângă verbul nu a întâlnit)

 A dat cu mătura peste tot, / 1 întrucât era murdar./ 2 (pe lângă locuțiunea
verbală a da cu mătura)
 E mai sigur așa,/ 1 căci altfel dădea de necaz./ 2 (pe lângă expresia verbală
impersonală e mai sigur)
 Uite o faptă demnă, / 1 pentru că așa cere regula./ 2 (pe lângă adjectivul
demnă)
 Hai în parc, / 1 pentru că așa am decis./ 2 (pe lângă interjecția predicativă
hai)
 Subordonata circumstanțială de cauză are aceleași întrebări ca și
complementul circumstanțial de cauză, întrebări adresate termenului
regent (verbe, locuțiuni verbale, expresii verbale impersonale, adjective sau
interjecții predicative): din ce cauză? sau din ce pricină?
Exemple:
 Nu răspunde, /1 întrucât nu știe./ 2 (din ce cauză nu răspunde?)

 L-a pus la punct, /1 fiindcă era obraznic./ 2 (din ce pricină l-a pus la punct?)

NOTĂ!
 Trebuie să se evite folosirea întrebării de ce? la subordonatele
circumstanțiale de cauză, deoarece se pot confunda cu subordonata
completivă indirectă sau cu subordonata completivă de agent, care folosesc
această întrebare.
 Subordonata circumstanțială de cauză are ca elemente determinante, în
propoziția regentă, următoarele părți de vorbire:
 verb (tranzitiv sau intranzitiv, la orice diateză):
Nu-l aud, /1 din cauză că vorbește prea încet./ 2
 locuțiune verbală (tranzitivă sau intranzitivă, la orice diateză):
A luat-o la sănătoasa, / 1 întrucât îi era teamă./ 2
 expresie verbală impersonală:
Nu e bine așa, / 1 fiindcă vei avea necazuri./ 2
 adjectiv (rar):
Am văzut un copil supărat/ 1 că și-a pierdut jucăriile./ 2
 interjecție predicativă:
Hai la mine, / 1 căci ne vom distra de minune./ 2
 Subordonata circumstanțială de cauză poate fi legată de regenta ei prin
următoarele elemente de relație:
 conjuncții subordonatoare: deoarece, fiindcă, întrucât, căci, dacă (pentru
că), că, când (din moment ce), unde (pentru că), cum (deoarece)
Exemple:
O cumpăr chiar acum, / 1 deoarece am nevoie de ea./ 2
Dacă îi fac observație, / 1 nu mai vorbește cu mine./ 2
Nu-mi dădea nimic, / 1 că era zgârcit. / 2
Când totul e pierdut, / 1 nu mai aștepta nimic./ 2
Unde nu și-a văzut de treabă, / 1 a fost apostrofat./ 2
Cum oamenii erau fricoși, / 1 s-au ascuns în pădure./ 2
 locuțiuni conjuncționale subordonatoare: din cauză că, din pricină că,
pentru că, de vreme ce, din moment ce, o dată ce (fiindcă), câtă vreme
(fiindcă)
Exemple:
Nu-și amintea cu exactitate, / 1 din cauză că trecuse prea mult timp./ 2
De vreme ce ploua afară, / 1 nu a venit la mine./ 2
N-o mai trimit, / 1 din moment ce ai refuzat-o./ 2
O dată ce ai ajuns aici, / 1 nu te mai gândi acasă./ 2
Câtă vreme nu-l deranja, / 1 nu se întâmpla nimic./ 2
Notă!
Grupurile libere de cuvinte (pentru motivul că, pe motivul că, sub
pretextul că) nu trebuie considerate locuțiuni conjuncționale
subordonatoare care introduc subordonata circumstanțială de cauză.
Ele nu sunt sudate și trebuie despărțite în analiză astfel:
substantivele și prepozițiile reprezintă complemente circumstanțiale
de cauză în propozițiile regente, iar conjuncția subordonatoare că
introduce, de fapt, subordonate atributive.
Exemplu:
Nu i l-am dat pentru motivul / 1 că mi-l putea strica./ 2
Atunci când substantivele motiv sau pretext sunt nearticulate, devin
locuțiuni conjuncționale subordonatoare, introducând subordonate
circumstanțiale de cauză.
Exemplu:
Nu i l-am dat, / 1 pe motiv că (din cauză că) mi-l putea strica./ 2
Îmbinările libere de cuvinte (de teamă că, de ciudă că, de supărare că, de necaz că,
de bucurie că, de teamă să, de frică să etc.) în care substantivele din structură
sunt nearticulate nu trebuie considerate locuțiuni conjuncționale
subordonatoare. Substantivele din aceste îmbinări, împreună cu prepozițiile
lor, sunt complemente circumstanțiale de cauză, iar conjuncțiile
subordonatoare că și să sunt elemente introductive ale unor subordonate
atributive.
Exemplu:
Nu spune nimic de teamă/ 1 că-l bate./ 2
În aceeași situație sunt și următoarele îmbinări libere: considerând că, luând
în considerare că, având în vedere că. Aici gerunziile sunt complemente
circumstanțiale de cauză în propozițiile regente, după care urmează
subordonate completive directe, introduse prin conjuncția subordonatoare
că.
Exemplu:
Considerând / 1 că a greșit, / 2 și-a cerut iertare./ 1
- Subordonatele circumstanțiale de cauză, introduse prin conjuncția
subordonatoare când (deoarece) și prin locuțiunile conjuncționale
subordonatoare din moment ce, odată ce, câtă vreme, au, în frazele din care
fac parte, o nuanță temporară, motiv pentru care nu trebuie confundate cu
temporalele.
- În limba română, există și subordonate cauzale juxtapuse, fără elemente
introductive.
Exemplu:
Pregătește-te zilnic, / 1 timpul trece./ 2
 Subordonata circumstanțială de cauză are ca elemente corelative, în
regentă, locuțiunile adverbiale de cauză: de aceea, de asta (popular), de aia
(popular) sau adverbele de timp apoi și atunci.
Exemple:
De aceea nu s-a prezentat, / 1 fiindcă îi era rușine./ 2
Dacă ești bolnav, / 1 atunci stai în casă./ 2
Uneori, sunt folosite ca elemente corelative ale cauzalei și locuțiunile
adverbiale corelative ale finalei, care au aici un sens cauzal, anulându-l pe
cel final: pentru aceea, pentru asta, pentru aia.
Exemple:
Pentru aceea (din cauza aceea) a rămas acasă, / 1 fiindcă se simțea rău./ 2
 Topica
Subordonata circumstanțială de cauză stă, de obicei, după propoziția
regentă. Ea poate sta însă și înaintea propoziție regente, accentul în
frază căzând pe aceasta.
Exemplu:
Pentru că nu te-ai pregătit, / 1 rezultatul e nesatisfăcător./ 2
Punctuația
De obicei, subordonata cauzală se desparte prin virgulă de propoziția
regentă, indiferent de topica ei (mai ales când se află înaintea regentei
și când are un element corelativ în propoziția regentă).
Totuși, atunci când subordonata cauzală are o propoziție regentă
simplă, ea nu se desparte prin virgulă de aceasta.
Exemplu:
Tace / 1 fiindcă e vinovat./ 2
 Realizează expansiunea cuvântului subliniat în propoziția subordonată
corespunzătoare, menționând rezultatul obținut.
Nu poate trece de oamenii din față.
Nu poate trece, / 1 fiindcă în față sunt oameni./ 2
fiindcă în față sunt oameni = propoziție subordonată cauzală
Punctaj:
2 puncte pentru realizarea corectă a expansiunii;
2 puncte pentru precizarea felului subordonatei.
 Realizează contragerea subordonatei din fraza următoare și precizează
rezultatul obținut.
A obosit în cele din urmă, / 1 deoarece drumul era lung./ 2
A obosit în cele din urmă din cauza drumului lung.
din cauza drumului = complement circumstanțial de cauză
Punctaj:
2 puncte pentru realizarea corectă a contragerii;
2 puncte pentru precizarea funcției sintactice obținute.
 Transcrie propozițiile din fraza următoare, precizând felul lor.
Împiedicându-se mereu de ele, le-a aruncat, / 1deoarece era nervos./ 2
P1 = Împiedicându-se mereu de ele, le-a aruncat = propoziție principală
P2 = deoarece era nervos = propoziție cauzală

Punctaj :
Câte 1 punct pentru rescrierea corectă a propozițiilor;
(1p x 2 = 2p)
Câte 1 punct pentru precizarea corectă a felului propozițiilor;
(1p x 2 = 2p)