CLIMA ROMANIEI

Temperaturile medii anuale scad ușor de la sud(10°-11°C) spre nord(8,5°-9°C), variație datorată atât
latitudinii cât și distribuției reliefului țării. De asemenea, temperatura scade odată cu creșterea
altitudinii ( scade cu 6° la fiecare 1000 m.) Temperaturile maxime medii anuale oscilează
între 22°C și 24°C în timpul verii, respectiv între -3°C și -5°C, în timpul iernii. Temperaturile extreme
înregistrate în România au fost de -38.5°C, la Bod (județul Brașov) [1], pe 25 ianuarie 1942, și de
+44.5°C la Ion Sion (județul Brăila), pe 10 august 1951.
Media anuală a precipitațiilor, urmând scăderea treptată a influențelor oceanice și mediteraneene,
scade ușor de la vest la est. Media anuală a precipitațiilor căzute (calculate pe întreg teritoriul) este
de 637 mm anual, cu valori sensibil mai ridicate în zonele montane (1.000 - 1.400 mm/an, stațiunea
Stâna de Vale este considerată "polul ploii din România") și progresiv mai scăzute spre est, în
Bărăgan fiind de sub 500 mm/an, iar în Dobrogea și Delta Dunării coborând sub 400 mm/an.
Vara este un anotimp extrem de călduros, care durează de la începutul lui mai la jumătatea lui
septembrie în câmpiile din Sud și Vest. În sudul României există peste 40 de zile „ tropicale”(cu
temperaturi peste 30 de grade Celsius) și peste 90 de zile de vară (cu temperaturi peste 25 de grade
Celsius). Temperatura maximă absolută din România este de 44,5 de grade Celsius, și s-a
înregistrat la Ion Sion, lângă Brăila, pe 10 august 1951. Adesea, vara apar furtuni puternice cu
cantități mari de precipitații. Verile din ultimii ani, datorită încălzirii globale, au devenit foarte calde și
asta aduce cu sine distrugerea de culturi și livezi, tulburări comportamentale ale animalelor de curte
și chiar irascibilitate în rândul oamenilor. Mai mult decât atât, zilele caniculare din miezul verii fac și
victime umane. În vara anului 2017, în timpul unui cod roșu de caniculă care viza sudul țării
(inclusiv Bucureștiul), 7 oameni s-au stins din cauza temperaturilor extreme, iar alte sute au avut
nevoie de îngrijiri medicale.
De notat că în zonele montane din Nord și Centru vara este un anotimp temperat, cu puține zile
tropicale sau de vară, și cu nopți răcoroase.
Toamna este un anotimp mai scurt, de tranziție, cu perioade lungi de uscăciune alternând cu
perioade de ploi. În a II-a parte a lunii octombrie vin primele înghețuri, iar în noiembrie, de obicei în
zonele montane, primele ninsori. În câmpii, acestea se manifestă adesea mai târziu decât în restul
țării.
Iarna este un anotimp friguros, în care masele de aer rece venite din Est aduc temperaturi de până
la -20 de grade Celsius sau chiar sub (recordul este de -38,5 grade Celsius, la Bod, lângă Brașov,
înregistrat la data de 25 ianuarie 1942). Zăpada nu este abundentă comparativ cu alte state
europene, atât datorită lipsei de precipitații cât și datorită creșterilor frecvente de temperatură. În
Sud și Vest cu precădere, stratul de zăpadă se topește și reface de câteva ori în decursul unei ierni.
În ultimii ani, încălzirea globală și producerea de gaze cu efect de seră au transformat total iernile
din România. Episoadele autentice de iarnă, cu viscol și ger năprasnic s-au rărit considerabil, însă
atunci când apar sunt de cele mai multe ori sunt devastatoare. Iarna 2017-2018, din pricina
temperaturile extrem de ridicate, a doborât mai multe recorduri istorice. De exemplu,
de Bobotează (6 ianuarie 2018) s-au înregistrat în București peste 17 grade Celsius, cea mai mare
temperatură măsurată vreodată în Capitală pe data de 6 ianuarie.
Primăvara este un alt anotimp de tranziție, relativ scurt. Temperatura crește cu repeziciune,
înghețurile dispărând în luna aprilie.
Temperatura medie anuală variază de la 11 grade Celsius în lunca Dunării, la 6 grade Celsius
în Harghita. Temperatura medie a lunii iulie variază între 26 grade Celsius și 18 grade Celsius tot în
funcție de regiune. În ianuarie, aceste temperaturi variază de la 0°C (la Băile Herculane sau
la Mangalia) la -6 grade Celsius (în depresiuni).