Masuri de prevenire și combatere a

impactului negativ al fenomenelor

climatice in Republica Moldova
Proiect realizat de Turcan Catalin
 • Clima Republicii Moldova este moderat-continentală și se caracterizează prin iarnă blândă și scurtă, și vară caldă de lungă
durată, cu o cantitate scăzută de precipitații. Deopotrivă cu părțile pozitive ale climei, perioada caldă îndelungată a anului, iarna
blândă, cu abundență de lumină și căldură. Trăsăturile de bază ale climei Republicii Moldova se formează sub influența afluxului
de radiație solară, circulației atmosferice și caracterului suprafeței active. 
• Datorită poziției Republicii Moldova în sud-estul continentului european, circulația atmosferică se caracterizează prin acțiunea
cu prioritate a centrelor barice specifice Europei meridionale și de sud-est. După importanța lor pentru aspectele de vreme si de

Clima
climă pe care le determină, aceștia sunt: ciclonii mediteranieni, anticiclonul siberian, anticiclonul azoric și anticiclonul scandinav
. Masele de aer care se deplasează între principalele centre barice ajung deasupra republicii cu caracteristici fizice modificate
datorită transformării lor, determinând succesiunea stărilor de vreme din Republica Moldova. 

Republicii • În concluzie, majoritatea tipurilor geografice de mase de aer ajung pe teritoriul republicii în bună parte uscate. Aceasta explică
frecvența timpului secetos practic în toate anotimpurile. De aici rezultă și rolul deosebit pe care îl are circulația generală a
atmosferei pentru definirea trăsăturilor majore ale climei republicii. 

Moldova • Neomogenitățile suprafeței active introduc modificări de climă strict locale. Dar influența lor este redusă, deoarece advecțiile
care se produc aproape simultan pe tot teritoriul, în condiții naturale (inclusiv cu zona Podișului Codrilor) și fără intervenția
factorului antropic, duc la estomparea acestora. Durata de insolație pe parcursul anului oscilează pe teritoriul țării de la 1940
până la 2180 ore, vara constituie 60 - 70%, iar iarna 20 - 30%. Rezervele de energie solară, exprimate prin mărimea bilanțului de
radiație, constituie circă 2100 MJ/m2 pe an. Este sursa energetică de bază, care asigură încălzirea solului, evaporarea și nivelul
mediu de temperatură a aerului. Temperatura medie anuală a aerului constituie +8 +10°C, iar cea a suprafeței solului +10 +12°C.
Perioada compactă fără îngheț constituie în medie 170 de zile la nord și 190 la sudul țării, dar în unii ani durata ei poate atinge
200 - 230 de zile.
• Teritoriul Republicii Moldova aparține zonei cu umiditate insuficientă. Cantitatea de precipitații scade de la nord-vest spre sud-
est, de la 620 până la 490 mm pe parcursul anului. Precipitații cad în fond în perioada caldă a anului sub formă de averse de
ploaie și doar circă 10% din cantitatea lor anuală se prezintă sub formă de zăpadă.
• Regimul vântului, care se formează sub influența centrelor barice, se caracterizează prin frecvența cea mai mare din direcțiile
nord-vest (12 - 35%/an) și sud-est (15 - 25%). Vitezele medii ale vântului pe parcursul anului oscilează de la 2,5 până la 4,5 m/s.
• Iernile în Republica Moldova sunt reci, cu temperaturi medii de -4°C și -6°C. Vara în Republica Moldova este caldă, cu
temperaturi medii de 25-27°C în luna iunie și 29-32°C în lunile iulie și august. Vara, ploile sunt abundente și deseori provoacă
pagube. Lunile mai și septembrie se aseamănă prin temperatura medie, care este, în ambele luni de 18°C ziua și 10°C noaptea.
 Fenomene
nefavorabile

• De fenomenele meteorologice
nefavorabile, care pot provoca
anual daune considerabile
economiei naționale a Republic
ii Moldova
țin și aversele puternice de
ploaie, grindină, înghețurile
târzii de primăvară și timpurii
de toamnă, secetele etc. 
 Grindină
• Grindina este o formă de precipitații, particulele de apă din atmosferă căzând pe suprafața solului în
formă de gheață. Se formează atunci când picăturile de ploaie traversează straturi de aer cu
temperaturi scăzute (sub 0 °C).Particulele de gheață au în general o formă neregulată, diametrul
mediu fiind în general de 5 – 50 mm, dar putând fi mult mai mare în cazul furtunilor electrice.
Particulele sunt formate din gheață transparentă sau dintr-o alternanță de staturi de gheață
transparentă și gheață translucidă, grosimea straturilor fiind de cel puțin 1 mm.Grindina se produce
mai ales în sezonul cald, fiind asociată cu averse, vânt și descărcări electrice. În România este mai
frecventă în Bărăgan, Dobrogea și sudul Moldovei și este întotdeauna provocată de nori
cumulo-nimbus.
• Prin acțiunea de izbire, grindina poate cauza prejudicii majore asupra culturilor agricole, poate
deteriora acoperișurile imobilelor sau caroseriile mașinilor. Sunt cunoscute cazuri în care, din cauza
dimensiunilor mari ale fragmentelor. Pe teritoriul României, în data de 20 iunie 1997, în 2 localități din
județul Dolj, au murit 4 persoane. Martorii spun că dimensiunile unui fragment depășeau mărimea
unui ou de struț, stratul de grindină atingând atunci cca 50 cm. De asemenea, la 3 săptămâni după
vijelie, pe câmp încă mai erau iepuri morți, iar în crâng nu se mai auzea ciripit de păsări. Fragmente cu
dimensiuni mari (cca 80 mm) au fost înregistrate și în Comuna Rucăr la data de 13 august 1999. Alte
zone în care s-au înregistrat furtuni cu grindină mare sunt în: Brăila (7 iunie 1880); Iași (4 august 1950);
București-Băneasa (18 iunie 1979); Oradea (31 iulie 1991), Dorohoi(4 mai 2019), Zalău (28 mai 2019).
 Secetă

• Seceta este o stare climatică extremă, caracterizată prin faptul că o anumită

regiune suferă din cauza lipsei necesarului de apă, însoțită frecvent de caniculă
. Seceta poate fi clasificată ca: 
• Secetă meteorologică când domnește o perioadă mai lungă de timp lipsa
completă a precipitațiilor sau când precipitațiile cad în cantități foarte mici.
• Secetă agricolă când există o cantitate insuficientă de apă necesară agriculturii
(provenită din precipitații sau ape freatice)
• Secetă hidrogeologică când scade substanțial nivelul pânzei de ape freatice
(rezervorul de apă subterană), nivelul apelor curgătoare și al celor stătătoare
 Măsurile de prevenire a secetei

• Alegerea hibridului tolerant la condiţiile de secetă. 

• Pregătirea solului şi a patului germinativ în condiţii de secetă
• Selectarea maturităţii adecvate pentru condiţii de secetă.
• Combaterea buruienilor pe timp de secetă. Pentru a menţine câmpul liber de buruieni începând cu stadiul de 3-4 frunze şi
pentru un nivel cât mai scăzut de infestare cu seminţe de buruieni în sol, sunt necesare măsuri precum: rotaţia culturilor cu
plante non-cerealiere, îngrijirea miriştii după cultura anterioară, aplicarea timpurie a erbicidelor (în preemergenţă şi/sau până
la stadiul de trei frunze) sau folosirea combinaţiei de erbicide pre şi postemergente. De asemenea, se recomandă utilizarea
prăşitului mecanic, până în faza de 8 frunze ale porumbului şi/sau când primii 5-10 cm de la suprafaţa solului sunt uscaţi
• Recoltarea în condiţii de secetă. Obiectivele acestei etape sunt evitarea frângerii şi căderii plantelor, evitarea infestării cu
micotoxine a producţiei şi obţinerea unor niveluri optime de umiditate a boabelor (<17%). La recoltare este necesar să găsiţi cel
mai bun compromis.
Multumesc pentru
atentie