Tema 7. Precipitațile atmosferice.

Repartiția
geografică a precipitaților atmosferice
Principalele forme şi tipuri de precipitaţii
• Precipitaţii atmosferice - reprezintă totalitatea particulelor de apă lichidă sau
solidă care cad din nori şi ajung pe suprafaţa terestră.
• Precipitaţiile atmosferice sub formă de ploaie, burniţă, ninsoare etc. sânt
fenomene complexe.
• Cantitatea precipitaţiilor - se exprimă prin grosimea, în milimetri, a stratului
de apă care s-ar acumula pe o suprafaţă orizontală.
• Intensitatea precipitaţiilor - este o mărime care reprezintă cantitatea de
precipitaţii căzute într-o unitate de timp (de regulă 1 minut).
• Criterile de clasificare a precipitaţiilor atmosferice: Pluviograf
- starea de agregare;
- durată şi intensitate;
- geneză.
 După geneză
• de convecţie,
• frontale,
• orografice.
Precipitaţiile de convecţie - sânt generate de norii convectivi
cumulonimbus şi au caracter de averse.
Precipitaţiile frontale - cad din norii care însoţesc fronturile
calde, reci şi ocluse.
Precipitaţiile orografice - au caracterul celor convective, fiind
rezultatul mişcărilor ascendente forţate ale aerului pe pantele
unor obstacole de relief.
 După starea de agregare a apei
• lichide (ploaie, burniţă),
• solide (zăpadă, grindină),
• mixte (lapoviţă).
Ploaia - este alcătuită din picături de apă de diferite
dimensiuni, cu diametrul de 0,5 - 5 mm, și se formează la
temperaturi de peste 0°C.
Zăpada - este o precipitaţie solidă alcătuită din cristale
hexagonale fine de gheaţă, ramificate stelar sau
neramificate, ce se formează la temperaturi de -5 -10°C.
Grindina - este alcătuită din sfere sau fragmente de gheaţă,
de diferite forme, cristalizate sau amorfe, având diametrul
între 5 şi 50 mm, uneori chiar mai mult.
Lapoviţa - este o cădere concomitentă a fulgilor de zăpadă şi a
picăturilor de ploaie.
Măzărichea moale - este o precipitaţie solidă sub formă de
granule sferice, uneori conice, afânate, sfărâmicioase, cu aspect
de zăpadă, având diametre de 1 - 5 mm.
Măzărichea tare - cade sub formă de granule de gheaţă sferice
sau neuniforme, uneori conice, parţial transparente, având un
miez albicios, sânt dure şi sar când ating suprafaţa solului.
 După durată şi intensitate
• de lungă durată,
• torenţiale sau averse,
• burniţe.
Precipitaţiile de lungă durată - sânt generate de norii
nimbostratus, care se extind pe suprafeţe mari însoţind fronturi
calde și ele mai sânt numite ploi ciobăneşti.
Averse - sânt generate de norii cumulonimbus, având o
intensitatea mare, depăşind 1 mm/min.
Burniţă - cade din norii stratus, nimbostratus şi stratocumulus,
picăturile sânt foarte fine, având diametrul sub 0,5 mm, ele pot
cădea şi din ceţuri.
Repartiția geografică a precipitaților atmosferice
• Precipitaţiile atmosferice variază în timp.
• Sânt stabilite mai multe tipuri de mers anual al precipitaţiilor sau de regim pluviometric.
Tipul ecuatorial - este specific pentru zona cuprinsă până la 10° lat. N și S.
- Aici cad precipitaţii bogate în tot timpul anului.
- Maximele sânt localizate după echinocţiile de primăvară şi toamnă.
- Minimele sânt înregistrate după solstiţiile de vară şi iarnă.
Tipul tropical - se caracterizează printr-o perioadă ploioasă a solstiţiului de vară şi una
secetoasă în restul lunilor, care poate dura şi o jumătate de an.
Tipul deşertic sau subtropical - se înregistrează în zonele situate între 20° şi 30° lat. N și S.
- Regimul anual al precipitaţiilor se caracterizează prin cantităţi reduse 250 mm.
- Precipitaţiile cad în mod foarte neregulat.
- Trec, adeseori, ani de zile fără să plouă, ca apoi o singură aversă să provoacă inundaţii.
Tipul mediteraneean - se caracterizează prin secetă vara şi precipitaţii iarna.
- Acest tip se întâlneşte la lat. subtropicale, în ambele emisfere.
- Vara este secetoasă, sub influenţa anticiclonilor subtropicali.
- Iarna regiunea esteinfluențată de ciclonilor.
• Se diferențiază prin 2 subtipuri:
 Subtipul temperat oceanic
 Subtipul temperat continental
Tipul musonic - se înregistrează în regiunile unde bat vînturile musonice, cu o maximă în
lunile de vară a fiecărei emisfere când aerul umed oceanic se deplasează spre uscat.
- Perioada secetoasă corespunde perioadei reci a anului, când se produce deplasarea aerului
uscat continental spre minima oceanică.
Tipul polar - este specific regiunilor polare continentale şi oceanice.
- Mersul anual al precipitaţiilor în regiunile polare continentale se caracterizează prin sume
anuale reduse.
- În regiunile polare oceanice din Arctica şi Antarctida, precipitaţiile maxime cad iarna, din
cauza ciclonilor.
Repartița precipitațiilor medii anuale pe Glob
Coificientul de umezire
• Gradul de umezire a teritoriului se caracterizează prin coeficientul de umezire.
• Coeficientul de umezire - reprezintă raportul dintre cantitatea anuală de precipitaţii şi
evaporaţia potenţială.
• Se exprimă prin:
K - este coeficientul de umezire,
H - cantitatea anuală de precipitaţii atmosferice,
E - evaporaţia potenţială.
• Cu cât coeficientul de umezire este mai mic, cu atît clima este mai aridă.
• Cantitatea anuală de precipitaţii este egală cu evaporaţia potenţială, coeficientul de
umezire este aproape de 1.
• Indicele umezirii este mai mic de 1, atunci umezirea este nesatisfăcătoare.
• Indicele umezirii este mai mic de 0,3 - insuficientă.
• Indicele umezirii depăşeşte 1, atunci se înregistrează surplus de umiditate.
• În baza coeficientului de umezire se poate argumenta: Coeficientul de umezire pentru diferite
- repartiţia zonelor vegetale, zone naturale din latitudinile temperate
- repartiţia sol,
- densitatea reţelei hidrografice.

De rezolvat tabelul