Precipitațiile atmosferice

Obiective Operaționale
1) Să explice noțiunile geografice, în baza studierii unui
fragment de text;
2) Să clasifice precipitațiile atmosferice în baza
completări schemei;
3) Să descrie tipurile de precipitații atmosferice, în baza
studierii unui fragment de text;
4) Să identifice mersul anual al precipitațiilor
atmosferice, în baza studierii hărții;
5) Să caracterizeze regimul anual al precipitațiilor
atmosferice, în baza studierii textului;
 Noțiuni
Precipitații atmosferice – totalitatea particulelor
de apă lichidă sau solidă care cad din nori și
ajung la suprafața terestră.
Izohietă – liniile ce unesc aceleași valori ale
cantității de precipitații atmosferice.
Coeficient de umezire – raportul cantității
anuale de precipitații atmosferice la evaporație
pentru aceeași perioadă de timp.
Caracteristicile precipitațiilor atmosferice

Cantitatea de precipitații atmosferice

• - Grosimea în mm a stratului de apă

Intensitatea precipitațiilor atmosferice

• Cantitatea de precipitații într-o perioadă de
timp (1 minut)
Aparate de măsurare a precipitațiilor
PLUVIOMETRU NIVOMETRU
Clasificarea precipitațiilor atmosferice

Starea de Durată și
Geneză/origine
agregare intensitate
• Lichide • De lungă • De convecție
• Solide durată • Frontale
• Mixte • Torențiale • Orografice
(averse)
• Burnițe
 După starea de agregare

Precipitații Precipitații Precipitații

lichide solide mixte
• Ploaia • Zăpadă • Lapovița
• Burniță • Grindina
• Măzăriche
• Polei
 Zăpada Ploaia Lapovița Măzăriche Grindina
- Alcătuită -Picături de -Zăpadă + - Precipitații- Se
din cristale apă de ploaie; solide sub formează în
fine de diferite -În aer formă de perioada
gheață; dimensiuni; temperaturi granule; caldă a
-Mărimea -Diametrul negative, la - Sunt dure anului;
depinde de 0,5 – 5 mm; suprafața și -Fragmente
condițiile de -Se terestră – sfărâmicioase de gheață
formare; formează la temperaturi - Diametru de diferite
Temperaturi temperaturi pozitive; este de 1-5 dimensiuni;
negative în pozitive în mm. -Însoțește
perioada perioada aversele de
rece a caldă a ploaie;
anului anului;
Zăpadă Măzăriche

Lapoviță Grindină
 După durată și intensitate
Precipitații de lungă
durată
-Sunt generați de norii
inferiori – nimbostratus,
mai rar altostratus (înalți);
-Li se mai spun ploi
ciobănești în popor;
Averse Burniță
-Sunt generați de norii -Cad din norii stratus și
cumulonimbus (peste 2000 nimbostratus (1000 - 2000
metri alttudine); metri altitudine);
- Cade o cantitate mare de -Picăturile de apă sunt fine
precipitații, depășind -Pot cădea și din ceață;
1mm/minut; -Viteză mică de cădere (0,3
-Ocupă suprafețe – 1 m/sec)
restrânse;
 După condițiile de geneză
Precipitații de Precipitații frontale Precipitații
convecție orografice
Sunt generate de norii Cad din norii care Se formează în zonele
cumulonimbus (peste însoțesc fronturile muntoase;
2000 metri); calde, reci, ocluse; Mișcarea ascendentă a
Au caracter de averse; aerului pe pantele
munților
 Mersul anual al precipitațiilor atmosferice

1) Tipul ecuatorial;
2) Tipul tropical;
3) Tipul deșertic/subtropical;
4) Tipul mediteranean;
5) Tipul temperat – oceanic, continental;
6) Tipul musonic;
7) Tipul polar;
 Repartiția precipitațiilor atmosferice

Cauzele repartiției neuniforme a precipitațiilor:

a) Forma Pământului;
b) Unghiul de cădere a razelor solare;
c) Relieful;
d) Curenții oceanici;
e) Apropierea de mări și oceane;
f) Vegetația;
g) Factorul antropic;
Regiuni cu cantități mari de Regiuni cu cantități mici de
precipitații atmosferice precipitații atmosferice

Regiunea Assam (India) – Deșertul Atacama – 1,8 mm în

12.000 mm/an 10 ani
Insulele Hawaii – 12.000 Sahara – 5-50 mm/an
mm/an
Podișul Patagoniei – sub 200
Camerun – 10.000 mm/an mm/an
Cherrapunji/India – 22.987 Golful Californiei – 100
mm/an (1861) mm/an
 Recorduri ale precipitațiilor atmosferice în
Republica Moldova
1928 – A căzut cea mai mică cantitate anuală de precipitaţii – 222
mm (Comrat).
1980 – A căzut cea mai mare cantitate anuală de precipitaţii – 934
mm (Corneşti/Ungheni).
2004 – În 23 august s-au semnalat ploi torenţiale cu cea mai înaltă
intensitate – timp de 1 oră au căzut 149 mm de precipitaţii sau 3
norme lunare (Soroca).
1948 – În 8 iulie s-a semnalat cea mai mare cantitate de
precipitaţii pe parcursul a 24 de ore – 218 mm (Chişinău).
Noiembrie 2014 – Cantitatea de precipitații pentru 50% din
teritoriu a constituit 75-110 mm (200-300% față de norma lunară)
01.01.2014 – 14.07.2014 – Cantitatea de precipitații căzute la
Edineț a fost de 655 mm (sau 122% din norma anuală)