Dinu Georgiana Mara 102 geografie

Precipitatiile atmosferice sunt produse finale ale condensarii si sublimarii vaporilor de apa,constituind totalitatea particulelor de apa lichida si solida ce cad din nori si ating suprafata terestra.
Pot fi sub forma de: ploaie, zpad, lapovi, burni, mzriche, grindina,etc. mpreuna cu depunerile pe suprafaa terestr (roua, bruma, chiciura, poleiul etc.) alctuiesc hidrometeorii.

a)In functie de conditiile de formare: de convectie; frontale orografice; b)dupa starea de agregare: lichide; solide; mixte;

c)in functie de cantitatea de apa si durata: de lunga durata si abundente; de lunga durata si neabundente; de scurta durata si abundente; de scurta durata si neabundente; d)in functie de intensitate: torentiale; netorentiale;

 a.1. Precipitatiile de convectie :

se formeaza in urma maselor cu miscare ascensionala si destindere adiabatica; iau nastere in interiorul maselor de aer, caracterizate printro pronuntata instabilitate termica; cad din norii de tip Cumulonimbus, pe suprafete nu prea intinse, in cantitati mari, intr-un interval de timp de 1-3 ore; cad de obicei dupa amiaza, iar desupra marilor cad seara si dimineata.

 a.2. Precipitatiile de relief sau orografice :

se formeaza ori de cate ori o masa de aer este fortata la o miscare ascensionala, determinata de un obstacol; deal sau munte; se formeaza in partea pe care are loc escalada.

 a.3. Precipitatiile frontale :

se datoreaza fronturilor calde si reci; sunt generate de miscarea ascensionala fortata a aerului cald; pentru frontul cald, apar precipitatii de slaba intensitate dar de durata mare la o distanta de frontul cald 300-700 km; pentru frontul rece apar precipitatii abundente de scurta durata, intindandu-se pe o distanta de pana la 60 km fata de frontul rece.

b.1.Precipitatiile lichideploaia,burnita;
Ploaia este formata din picaturi de apa cu dimensiuni variate intre 0,5 mm-5 mm diametru. Ploaia cu picaturi mici si rare cade din nori mijlocii si inalti si se poate evapora pana la sol. Ploaia cu picaturi mari si dese cade din nori cu dezvoltare mare pe verticala.
Burnita este o precipitatie alcatuita din particule foarte fine de apa cu diametrul < 0,5 mm si densitate mare si cade din norii stratiformi.

 b.2.Precipitatii solidezapada,mazariche,grindina;
Zapada este formata din cristale fine de gheata ramificate sau neramificate;marimea cristalelor depinde de conditiile de condensare si sublimare a vaporilor de apa. Mazarichea este formata din cristale de gheata ce au un diametru cuprins intre 2 si 5 mm;este specifica anotimpului rece;se produce prin sublimarea vaporilor de apa in jurul cristalelor de gheata;cade din nori in care exista miscari turbulente. Grindina apare in urma maselor de aer rece, de origine oceanica, in perioada calda; este o precipitatie formata din portiuni de gheata, de diferite forme si dimensiuni.

 b.3.Precipitatii mixtelapovita; Lapovita este un amestec de picaturi de ploaie si fulgi de zapada. La latitudini mijlocii, apare la inceputul si sfarsitul perioadei reci, provenind din nori de tip Nimbostratus.

 c.1.Precipitatii de lunga durata si abundente:

sunt caracteristice anotimpului de toamna si in zone montane inalte; se numesc ploi mocanesti; dureaza minim 6 ore; cad din norii Altostratus si Nimbostratus;

c.2.Precipitatii de lunga durata si neabundente:

sunt alcatuite din picaturi foarte fine de apa; sunt frecvente in perioade reci; se numesc burnite;

 c.3.Precipitatii de scurta durata si abundente:

sunt caracteristice perioadei calde; se numesc averse; cad din norii Cumulonimbus; incep si se sfarsesc brusc; dau cantitati mari de apa;

c.4.Precipitatii de scurta durata si neabundente:

se numesc bure de ploaie sau fulguieli; cad din norii de tip Stratus;

 d.1.Precipitatii torentiale:
depasesc o anumita limita de intensitate care variaza de la o zona la alta;

d.2.Precipitatii netorentiale

Precipitatiile prezinta variatii zilnice si anuale,care le imprima un anumit tip de regim pluviometric. Astfel,regimul pluviometric reprezinta totalitatea caracteristicilor pe care le au precipitatiile in cursul unei zile si al unui an,in special distributia lor in timp. Regimul precipitatiilor este definit prin anumite marimi: cantitatea de precipitatii; zi cu precipitatii; intensitatea precipitatiilor; cantitatea maxima cazuta in 24 de ore; nr zilelor cu anumite cantitati de precipitatii; frecventa zilelor cu anumite cantitati de precipitatii;

Pluviometrul tip I.M. (I.M.C.) este cel mai utilizat tip de instrument din categoria celor cu citire directa. Este alcatuit din receptor, colectorul si dispozitivul de zapada, carora li se mai adauga doua accesorii: eprubeta cilindrica si capacul pluviometrului. Receptorul este un cilindru confectionat din tabla de zinc, terminat la partea superioara cu un inel de bronz sau arama, cu diametrul de 159,5 mm. Suprafata sa receptoare masoara 200 cm. La exterior este prevazut cu doua cercuri de tabla groasa care servesc si la suspendarea acestuia de suportul metalic. Receptorul prezinta si orificii pentru ventilare. Colectorul este un vas cilindric de tabla a carui parte superioara are forma unui trunchi de con. Este prevazut cu o toarta si are capacitatea de 2,5l. Dispozitivul pentru zapada se foloseste pe timpul iernii. Eprubeta este un vas cilindric gradat, din sticla, cu ajutorul caruia se masoara cantitatea de apa acumulata in colectorul pluviometrului. Capacul se foloseste la inchiderea suprafetei receptoare atunci cand vasul se scoate pentru a masura cantitatea de apa acumulata in intervalul dintre observatii.

Pluviometrul de tip Tretyakov se compune din corpul pluviometric, ecranul protector si un trepied sau stalp de sustinere, la care se mai adauga eprubeta pluviometrica.

Pluviograful model rusesc se compune din receptor si inregistrator. Receptorul este un vas cilindric de metal si suprafata receptoare de 500 mm. Este fixat la partea superioara a unei carcase cilindrice de metal, prevazuta cu o usa, care are rolul de a proteja piesele si angrenajele componente ale inregistratorului. Acesta din urma este alcatuit dintr-un recipient in care se colecteaza apa, un sistem de parghii si axe cu rol de transmisie si un tambur pe care se instaleaza pluviograma (diagrama de precipitatii).

Statiile meteorologice sunt dotate cu cate doua pluviometre, din care unul este descoperit, de serviciu, iar celalalt de rezerva este acoperit cu capacul. Instalarea pluviometrului se face in centrul platformei meteorologice, pe acelasi aliniament cu pluviometrul Tretyakov si pluviograful, prin intermediul unui stalp de lemn sau metal, astfel incat intre partea superioara a celor doua receptoare si suprafata terestra sa fie distanta de 150 cm. Pluviometrele sunt fixate pe un stalp la 1,45m deasupra solului, astfel incat gura receptoare a cilindrului sa se situeze la o inaltime de 1,50m fata de platforma meteorologica.

Masurarea cantitatii de apa rezultata din precipitatii lichide se face la orele climatologice 01:00,7:00,13:00,19:00 si ori de cate ori situatia o cere. Pentru a masura corect cantitatea de apa cazuta se aseaza eprubeta pe o suprafata orizontala si se ciresc mm de apa.