Capitolul III.

Atmosfera
Atmosfera (cuvânt provenit din greacă apărut în sec. al XVII, de la
atmos - abur, ceață, vapor și sfaira - sferă) este un strat de gaze care
înconjoară un corp ceresc (Terra).
 Tema 1. Compoziția și structura atmosferei
• Atmosfera - reprezintă învelişul gazos şi continuu al Pământului, format drept rezultat al
procesului de evoluţie în interacţiune cu celelalte componente ale învelişului geografic.

Atmosfera este indispensabilă vieţii

Compoziţia aerului atmosferic
• Aerul atmosferic este un amestec fizic de diferite gaze, reţinut în apropierea Pământului de
forţa gravitaţională.
• În condiţii naturale aerul atmosferic mai conţine şi cantităţi variabile de substanţe organice
(bacterii, resturi vegetale) şi anorganice (praf, particule microscopice de sare marină etc.).
Structura verticală a atmosferei
 Masa şi densitatea atmosferei
• Atmosfera terestră este alcătuită din pături de aer concentrice mai dense către suprafaţa
Pământului şi mai rarefiate către spaţiul cosmic.
• Masa totală a atmosferei - 5,2x1015 t, reprezentând a milioana parte din masa totală a
planetei Pământ.
• Jumătate din masa ei este concentrată în stratul de până la 5,3 km, 90% – până la 18,5 km
şi 99% – pînă la 36 km.
• Limita exterioară a atmosferei este situată la circa 10 000 km.
• La suprafaţa Pământului densitatea aerului este de 1,296 kg/m3, iar la înălţimea de 10 km
ea constituie doar 0,41 kg/m3, deci odată cu altitudinea descreşte şi densitatea.
Inportanța atmosferei
Studierea atmosferei
• Din cele mai vechi timpuri, poate că de la apariţia sa, omul a căutat să observe starea
vremii.
• Un timp îndelungat observările erau pur vizuale ele nu se înregistrau nicăieri.
• Tocmai prin secolele XVII–XVIII au început să fie efectuate măsurători instrumentale ale
temperaturii, presiunii, umidităţii, ale direcţiei şi vitezei vântului.
• Treptat, apar primele staţii meteorologice.
• În prezent, pe suprafaţa Pământului activează peste 12 000 de staţii de prognozare a
vremii, formând o reţea unică.