Tema 6. Umeditatea aerului.

Produsele condensării vaporilor de apă

Vaporii de apă în atmosferă
• Umeditatea aerului - reprezintă cantitatea de particule (apă) prezente în aer,
care este unul dintre principalele elemente meteorologice.
• Cea mai mare parte a vaporilor de apă din atmosferă provine din evaporarea
apelor oceanice.
• Atmosfera conţine 12 900 km3 de apă - 0,001% din totalul de apă de pe
Pământ.
• Vaporii de apă reprezintă un component gazos al aerului atmosferic.
• Proporţia lor în aer este foarte variabilă, însă nu depăşeşte 4% din volum. Psihrometru
• Cantitatea de vapori de apă evaporată şi transmisă în atmosferă indică un
anumit grad de umiditate, ce influenţează regimul caloric al aerului.
Mărimile care definesc umiditatea aerului
• Conţinutul vaporilor de apă din aer defineşte umiditatea acestuia.

Măsuri de evaporare a apei în aer

Umeditate
Umeditate Deficitul de Punctul
relativă
absolută saturație de rouă
• Umiditatea absolută (a) - este cantitatea de vapori de apă, exprimată în grame, conţinută
în volumul unui m3 de aer exprimat în (g/m3).
• Umiditatea absolută maximă (A) - este cantitatea de vapori necesară pentru a satura aerul
la o temperatură dată.
• Umiditatea relativă (R) - este raportul procentual dintre umiditatea absolută (a) şi
umiditatea absolută maximă (A).
• Deficitul de saturaţie (D) - este utilizat pentru evaluarea potenţialului de evaporaţie și
reprezintă diferenţa dintre elasticitatea maximă a vaporilor de apă (E) şi elasticitatea
vaporilor (e) din momentul observaţiei la o anumită temperatură a aerului.
• Punctul de rouă - este temperatura la care un volum de aer trebuie să se răcească ca să
devină saturat.
Repartiţia geografică a umidităţii atmosferice

Factorii care depind de repartiția

geografică a umedității

Repartiția Natura covorului

Temperatura Relieful
uscatului și a apei vegetal

• Repartiţia geografică a umidităţii aerului atmosferic reprezintă un caracter zonal.

• Legităţile generale ale repartiţiei geografică a umidităţii aerului atmosferic:
1). Repartiţia umidităţii absolute este în strânsă legătură cu repartiţia temperaturii.
2). Repartiţia umidităţii relative se caracterizează prin trei maxime zonale:
Condensarea vaporilor de apă
Condiţiile condensării vaporilor de apă din atmosferă
• Condiţii inportante în condensarea vaporilor de apă din atmosferă:
- scăderea temperaturii aerului pînă la punctul de rouă.
- prezenţa în aer a nucleelor de condensare.
• Condensarea vaporilor de apă se produce la o anumită temperatură, când umiditatea
absolută devine egală sau depăşeşte valoarea umidităţii absolute maxime (a > /=A).
Condensarea vaporilor de apă la suprafaţa terestră
• Aerul aflat în contact cu suprafaţa răcită a solului şi cu diferitele obiecte de pe ea se poate
răci până la temperatura punctului de rouă.

În funcţie de condiţiile de răcire a

aerului se pot forma la sol

rouă brumă chiciură polei

• Roua - se formează, de obicei, în timpul nopţilor senine,
spre sfîrşitul anotimpului cald.
• Bruma - apare drept rezultat al sublimării vaporilor de apă
în contact cu suprafaţa terestră răcită sub 0°C.
• Chiciura - constituie o masă cristalină albă, fărâmicioasă,
cu o structură fină.
• Poleiul - este o depunere solidă sub forma unui strat dens
de gheaţă transparentă sau opacă, ce se formează în urma
îngheţării picăturilor suprarăcite de ploaie sau de burniţă,
care cad pe suprafeţe cu temperaturi cuprinse între 0,1° C
şi –1,0° C.
 Condensarea vaporilor de apă în stratul inferior al atmosferei
• Condensarea vaporilor de apă în stratul de aer de lângă
suprafaţa terestră duce la formarea ceţii şi a pâclei.
• Ceaţa - reprezintă picături fine de apă sau de cristale de gheaţă
care plutesc în aer, reducând vizibilitatea orizontală la mai puţin
de 1 km.
• Pâclă - reprezintă scăderea transparenţei aerului în urma
acumulării impurităţilor solide, ce reduce vizibilitatea
orizontului între 1 şi 10 km .
• Smogul - reprezintă o formă particulară a ceţii ce vine de la
cuvintele engleze smoke - fum şi fog - ceaţă, deci ceaţă şi fum.
Condensarea vaporilor de apă în atmosfera liberă
• Norii se formează ca urmare a condensării şi sublimării
vaporilor de apă din atmosfera liberă.
• Norii sânt alcătuiţi din particule microscopice lichide şi solide.
Deosebirea dintre norii constă în înălţimea la care ei apar şi în
formele diverse pe care le capătă.
Nebulozitate
• Nebulozitate - reptrezintă gradul de acoperire a bolţii cereşti cu nori, ce se apreciază în
grade.
Un grad corespunde unei părţi de 10% din bolta cerească acoperită.
• Nebulozitate de 2 grade - timp senin.
• Nebulozitate de 3 - 4 grade - cer parţial acoperit.
• Nebulozitate de 8 - 10 grade - timp posomorât.
Observările asupra nebulozităţii se fac vizual şi instrumental.
• Vizual se apreciază forma norilor și gradul de nebulozitate.
• Instrumental - cu ajutorul radiolocaţiei - se măsoară altitudinea bazei norilor.