Odiseea

Cântul I

Ulise stătea de 7 ani captiv pe insula Ogigia a nimfei Calipso. La o adunare a zeilor aceștia își
aduc aminte de Ulise. Minerva (Atena) propune ca Telemah, fiul lui Ulise, să meargă în căutarea
tatălui său în Pilos și Sparta. Între pețitorii de la curte, Telemah vede un bărbat străin, care era de
fapt Atena deghizată, iar după ce îl invită la ospăț îl întreabă cine e și ce îl aduce pe acolo. Atena
spune că se numește Mentes, prieten al tatălui său și merge cu corabia. Ea îi spune lui Telemah
că tatăl său nu e mort, cum credea, ci e ținut captiv. Telemah îi explică de ce seaflă pețitorii acolo
și îi toacă averea. Minerva îi spune să meargă în căutarea tatălui său prin Pilos și Sparta. Minerva
pleacă, iar Telemah îi alungă pe pețitori, aceștia blestemându-l. Seara toți pleacă la casele lor.

Cântul II

În ziua următoare Telemah cheamă aheii și îi mustră pentru că îngăduie ca pețitorii să îi mănânce
averea. Un bătrân o acuză pentru asta pe Penelopa, mama lui Telemah. Telemah le spune că vrea
să plece în căutarea lui și are nevoie un vas și 20 de oameni. Adunarea se dezbină. Telemah se
roagă Minervei și îi cere slujnicei să pregătească mâncare și băutură pentru drum. Sub chipul lui
Telemah, Minerva adună oameni de prin oraș pentru vas și merge și ea cu corăbierii, ca Mentor.

Cântul III

Ajunși la Pilos, aceștia sunt invitați la sărbătoarea de acolo de către Nestor. Minervei îi dă primul
pahar cu vin și după ce mancă și beau, Nestor îi intreabă ce caută acolo. Telemah îi răspunde că
pe tatăl său îl caută. Nestor își amintește de întâmplările petrecute alături de Ulise. Nestor îi
roagă să doarmă la el. Mentor e de acord și îndată își ia zborul în chip de vultur, spre uimirea
tuturor. Nestor îi aduce jertfă zeiței Minerva și în ziua următoare îi dă lui Telemah câțiva oameni
să îl însoțească.

Cântul IV

Telemah ajunge la palatul lui Menelau unde e nuntă. Acesta îi oferă mâncare, apoi îl întreabă
cine e, deși îl recunoaște. Menelau îi povestește amintirile sale cu Ulise. Soția lui Menelau,
Elena, le pune în mâncare ceva care îi împiedică să fie triști. Telemah îi povestește lui Menelau
ce fac pețitorii cu averea sa. Acasă la Ulise, pețitorii plănuiesc să îl omoare pe Telemah la
întoarcerea sa. Slugile aud și îi spun Penelopei, care abia acum află de plecarea fiului ei.
Penelopa se roagă zeiței Atena pentru fiul ei.

Cântul V

1
După ce se sfătuiesc zeii, Zeus îl trimite pe Hermes la zeița Calipso să îl elibereze pe Ulise.
Calipso se supără, dar acceptă. În ziua următoare Ulise începe construcția plutei și în 5 zile o
termină, apoi pleacă. Neptun trimite o furtună asupra lui Ulise, dar acesta scapă ajutat de zâna
mării, Leucotea. Pentru a ajunge teafăr la mal, Ulise e ajutat de Minerva. Acesta se odihnește
sub doi maslini.

Cântul VI

După ce a avut un vis de la Minerva, Nausicaa, merge la râu să spele haine. Când își termină
treaba, fetele, jucându-se, scapă mingea în râu, iar strigătele lor îl trezesc pe Ulise. Acesta vine la
Nausicaa și îi cere ajutor. După ce manâncă și se îmbăiază, Ulise pornește la drum înapoia
trăsurii și se roagă Minervei.

Cântul VII

Ulise ajunge la Palat și, îndrumat de o fată care era de fapt Minerva, ajunge și la casa lui
Alcinou. După cum a fost sfătuit, Ulise intră și cade la picioarele Aretei, soția lui Alcinou și
mama Nausicăi, cerâdu-i ajutorul. Ulise primește mâncare și băutură, apoi povestește pe unde a
umblat până atunci. Alcinou îi spune că îl va ajuta, îi va da o corabie.

Cântul VIII

În următoarea zi, Alcinou îi pune la dispoziție lui Ulise o corabie nouă și 52 de corăbieri. Ține un
ospăț la care îl chemă pe cântărețul Demodocos. Acesta cântă despre Ulise și Ahile, iar Ulise
plânge. Urmează jocurile. Laodmas îl invită pe Ulise să ia parte. Ulise aruncă un disc mai
departe decât toți ceilalți. La plecare, Alcinou îi dăruiește multe lucruri valoroase lui Ulise.
Demodoc cântă iar și Ulise plânge. Atunci Alcinou oprește cântărețul și îl întreabă pe Ulise cine
e și de ce pălânge.

Cântul IX

Ulise spune cum îl cheamă și că locuiește în Itaca. Îi povestește despre ciconi, despre lotofagi și
despre ciclopul Polifem căruia i-a luat vederea și care l-a blestemat să stea departe de casă.

Cântul X

Ajunși în Eolia, Eol îl ține o lună ca să îi povestească isprăvile sale. Tovarășii săi îl inșală și Eol
îl alungă pe Ulise. Ajung apoi pe insula lestrigonilor și un camarad le este mâncat. Din palatul
zeiței Circe, Ulise își scapă tovarășii cu ajutorul lui Hermes apoi petrec un an acolo. Circe îl
trimite pe Ulise și pe ceilalți în împărăția morților să întrebe despre drumul său. Tovarășii săi
sunt triști, dar îl însoțesc, iar Circe îi urmărește.

Cântul XI

2
Ulise și tovarășii lui ajung în împărăția morților. Ulise îl vede mai întâi pe tovarășul care a murit
acasă la Circe, o vede pe mama sa și apoi pe prorocul Tiresias. Acesta îi spune că drumul lui
până la Tinacria va fi greu, dar dacă va cruța cirezile de acolo vor ajunge acasă, altminteri vor
pieri. Dacă va scăpa, va scăpa singur. Acasă va găsi pețitorii care îi pradă averea, dar se va
răzbuna pe ei. Apoi să aducă 100 de boi jertfă zeilor și va muri de bătrânețe slăvit de popor.
Mama lui Ulise îl întreabă de ce a mers acolo, iar acesta îi răspunde. Ulise află de la mama sa
vești despre familia lui. Ulise vede alte femei. La insistențele lui Alcinou, Ulise continuă să
povestească până dimineață. Ulise povestește ce a vorbit cu Atride Agamemnon, cu Ahile și cu
Hercule.

Cântul XII

Ulise și tovarășii săi ajung la ostrovul Aia. Circe vine la ei și îl întreabă pe Ulise cum a fost în
iad. Circe îl avertizează în privința sirenelor care îi ademenesc pe oameni cu cântecele lor. Îi
spune să se păzească de Scila și Haribda. Ulise aude cântecul sirenelor, dar tovarășii l-au legat,
pecum a spus Circe. Trec de Scila (deși aceasta le ia 6 oameni) și de Haribda. Ajunși lângă
Tinacria, ostrovul Soarelui, tovarășii lui Ulise insistă să coboare să se odihnească și să mănânce.
Ulise le cere să mănânce doar ce au ei de la Circe și să nu ia vreun alt animal din turme.
Tovarășii nu ascultă, iar Joe le trimite o furtună pe mare din care scapă doar Ulise. După nouă
zile de rătăcire pe mare a ajuns la Ogigia.

Cântul XIII

Ulise termină povestirea. Următoarea zi pornește la drum. Adormit fiind, feacii îl lasă pe Ulise și
darurile de la Alcinou pe insula Itaca. Neptun preface corabia feacilor într-o stâncă. Ulise se
trezește, dar nu recunoaște insula. El află de la un păstor (Minerva) că e în Itaca, dar se îndoiește
de asta. Minerva se preschimbă într-o femeie frumoasă. Cei doi ascund darurile într-o peșteră și
plănuiesc pedepsirea pețitorilor. Minerva îl transformă într-un cerșetor și îl trimite la porcarul
Eumeu, iar ea se îl va duce pe Telemah acasă.

Cântul XIV

Ulise merge la Eumeu sub înfățișarea unui cerșetor. Eumeu îl primește și îi dă mâncare apoi îi
povestește despre stăpânul său, Ulise. Cerșetorul inventează o poveste de viață. Eumeu taie
porcul cel mai gras pentru cerșetor, iar acesta le povestește ce a trăit alături de Ulise. Ulise îl
încearcă pe porcar să vadă dacă îi va da o haină mai groasă, fiind noapte și frig. Eumeu îi dă
haina cerută. Eumeu merge să doarmă aproape de turmă, să o păzească.

Cântul XV

Minerva îi spune în somn lui Telemah să plece acasă (din Sparta) și îl avertizează cu privire la
pețitorii care îl așteaptă să îl omoare. În ziua următoare, Telemah pleacă de la Atride Menelau.
Elena îi spune că vulturul care era pe cer la plecarea lui Telemah inseamnă că Ulise se va

3
întoarce acasă. Ajunge la Pilos și după ce i-a dus jertfă Minervei i-a ieșit în cale un fugar,
Teoclimenos, pe care acceptă să îl ajute. Ulise le-a zis porcarilor că vrea să cerșească în cetate
pentru că nu vrea să le fie o povară, dar Eumeu îl oprește, spunându-i că pețitorii sunt răi și el e
bucuros dacă mai stă. Eumeu îi spune lui Ulise cum a ajuns acolo, la cererea acestuia. Telemah
ajunge în Itaca și se duce la Eumeu.

Cântul XVI

Telemah sosește la Eumeu. Acolo îl întâlnește și pe cerșetor. Telemah îl întreabă pe Eumeu cine
e cerșetorul. Când află, Telemah spune că îl va ajuta, dar la palat nu îl poate duce. Ulise întreabă
de ce îngăduie faptele pețitorilor. Aceștia discută. După ce Eumeu pleacă la palat să îi spună
Penelopei că Telemah s-a întors teafăr (și trimite altă slugă să îl anunțe și pe bunicul său, la fel de
îngrijorat), Ulise i se descoperă fiului său. Ulise îi spuse că feacii l-au ajutat să ajungă acasă și că
a ascuns darurile într-o peșteră. Cei doi plănuiesc uciderea pețitorilor. Când pețitorii află că
Telemah s-a întors sunt dezamăgiți, dar fac alt plan ca să îl omoare. Penelopa le află planurile și
le reproșează nerecunoștința. Când Eumeu se întoarce, Ulise are iar înfățișarea cerșetorului.

Cântul XVII

Telemah se duce la palat. Penelopa e bucuroasă că îl vede. Telemah îi povestește mamei sale
călătoria. Teoclimenos îi spune Penelopei că Ulise e în Itaca și îi va pedepsi pe pețitori în curând.
La palat ajung și Ulise și Eumeu. Argos, câinele, îl recunoaște pe Ulise, stăpânul său și astfel își
dă duhul în pace. Telemah îi întâmpină pe cei doi. Ulise cerșește de la fiecare pețitor. Antinou îl
ceartă pe Eumenos și pe cerșetor, lovindu-l pe cel din urmă în umăr. Penelopa îl mustră pe
pețitor. Aceasta îl cheamă la ea pe cerșetor. Eumeu pleacă la țară.

Cântul XVIII

În Itaca sosește un cerșetor numit Iros. Acesta vrea să îl alunge pe Ulise, dar ajunge să fie bătut
de acesta spre amuzamentul pețitorilor. Minerva îi trimite un gând Penelopei să se arate
pețitorilor apoi îi dă un somn adânc. Penelopa îl întreabă pe Telemah de ce a permis să fie
cerșetorul oropsit. Penelopei îi sunt oferite daruri. Ulise dojenește două slujnice pentru răutatea
lor și la rândul lui este insultat de pețitori. După ce s-au ospătat, aceștia au plecat la casele lor.

Cântul XIX

Ulise și Telmah hotărăsc să ascundă toate armele din casă. Ulise se ceartă cu o slijnică. Penelopa
îl cheamă pe Ulise la ea să afle cine e și de unde vine. Ulise inventează. Cerșetorul îi spune că
Ulise va reveni în curând. Sluga Evriclea vede o cicatrice a cerșetorului și își dă seama că e Ulise
și începe să plângă. Penelopa îi spune cerșetorului un vis de-al ei, iar acesta i-l tălmăcește,
spunându-i că pețitorii vor fi omorâți, iar soțul ei se va întoarce acasă.

Cântul XX

4
Ulise stă de veghe, iar Minerva vine la el. Ulise îi spune grijile sale. Minerva îl face să adoarmă.
Trezindu-se, Penelopa înalță rugăciuni zeilor. Ulise e certat de un păstor de capre. În timpul
ospățului, pețitorii unelteau uciderea lui Telemah. Vulturul ce se arată pe cer, ținând în gheare un
porumbel le anunță nereușita planului lor. Un pețitor aruncă cu mâncare în Ulise. Minerva le
trezi acestora râsete, apoi tânguire. Astfel Teoclimen le prorocește pețitorilor că îi așteaptă un rău
din care nu vor mai scăpa.

Cântul XXI

Minerva o îndeamnă pe Penelopa să ia arcul lui Ulise și să îi pună pe pețitori să se întreacă.

Aceasta își oferă mâna celui care va izbândi la întrecerea cu arcul. Pețitorii nu reușesc. Ulise se
descoperă slugilor credincioase și le spune planul uciderii pețitorilor. Aceștia se întorc la ospăț.
Ulise e luat în derâdere când spune că vrea și el să încerce să tragă cu arcul, dar Penelopa îl
susține. Telemah poruncește să se închidă porțile. După multe discuții, Ulise trage cu arcul și
nimerește ținta.

Cântul XXII

Ulise îl ucide pe Antinou și își dezvăluie identitatea. Mor Evrimah și Amfion. Eumeu și un văcar
se înarmează. Melantios aduce arme pețitorilor, dar e prins. În lupta dintre pețitori și Ulise, Atena
îl ajută pe cel din urmă (sulițele aruncate de pețitori nimeresc în uși, vase sau pereți). Ulise
omoară toți pețitorii, iar la sfârșitul luptei pune slugile trădătoare să curețe sala de leșuri. Și
slugile păcătoase sfârșesc prin a fi omorâte (iar la urmă e ucis și Melantios).

Cântul XXIII

Evriclea îi spune Penelopei că cerșetorul e însuși Ulise, dar aceasta nu o crede. Evriclea îi spune
că Ulise i-a omorât pe pețitori și încearcă să o convingă pe Penelopa. Telemah e supărat că mama
sa stă descumpănită. Ulise spune să fie veselie să creadă lumea că are loc un ospăț ca să poată
pleca la țară, la tatăl său, până se va afla de omorul ce avusese loc. Zeița Atena îi redă înfățișarea
măreață, iar Penelopa îl recunoaște după ce îl încearcă (doar Ulise știa că a făcut patul dintr-un
măslin) și se bucură nespus. Acesta îi povestește Penelopei pățaniile sale. Ulise îi spune
Penelopei să aibă grijă, căci el (împreună cu Telemah și doi păstori) pleacă la tatăl său, Laerte, la
îndemnul Minervei.

Cântul XXIV

Hermes călăuzește sufletele pețitorilor omorâți în Hades. Este relatată convorbirea dintre
Agamemnon și Ahile, din iad. Nestor intervine între aceștia. Amfidemon (un pețitor) le
povestește ce s-a întâmplat în Itaca. În acest timp, Ulise ajunge la tatăl său și vrea să vadă dacă
tatăl său își aduce aminte de el (îi spune acestuia că l-a găzduit pe fiul său. Laerte întreabă când
s-a întâmplat asta și cine e el, apoi îi spune că e Ulise). Laerte își recunoaște fiul după semnele de
pe corpul acestuia. Ulise și Laerte merg la masă, unde îi așteaptă Telemah.Ulise îl invită la masă

5
pe moș Doliu și pe feciorii săi veniți de la câmp. Locuitorii Itacăi, dar mai ales rudele pețitorilor,
vor să se răzbune când află de uciderea acestora. Minerva îl întreabă pe Joe dacă vrea pace sau
război între cele două tabere.Ulise se pregătește de luptă și atacă. Minerva strigă și le spune
itacienilor că ea dorește să se facă pace. Toți o ascultară, încheiară pace și își jurară credință.

Bibliografie:

Odiseea, Homer, Editura Univers, București, 1979.